STATUTUL FEMEII IN PERIOADA

CONTEMPORANA
LUPU DARIA, MARINESCU MARIA, NUTU ANDA

CLASA 11E
INTRODUCER
Î n u l ti m e l e d e c e n i i , s a u c e l p u ţ i n d e l a a l

E
doilea război mondial, se discută tot mai  mult
despre eglitatea între sexe, egalitatea şanseor
sau despre rolul femeilor în societate. În
comunităţile tradiţionale lucrurile erau
simple: rolul femeii era acela de a procreea,
de a întreţine gospodăria şi de a-i creşte şi
educa pe copii, conform cu normele sociale şi
m o r a l e a l e p e r i o a d e i r e s p e c ti v e . O d a t ă c u
“egalizarea” survenită în secolul trecut,
femeile au început să primească roluri tot mai
importante în viaţa publică, în comunitate şi
î n a c ti v i t ă ţ i l e u m a n e . C u t o a t e a c e s t e a , r o l u l
rezervat femeilor în viaţa de familie a rămas
în mare măsură similar cu acela din societatea
tradiţională.

2
 Antichitate

Femeia a fost considerata mult timp mai slaba prin natura decat barbatul si
incapabila sa realizeze munci care necesitau putere fizica si o capacitate
intelectuala dezvoltata . Dar cea mai critica situatie au avut-o femeile din
Antichitate , care traiau doar pentru procreatie si treburile gospodariei 
Statutul femeii a variat considerabil de la o societate la alta. Femeile au avut inca
din Antichitate, in societatea si viata politica a statelor europene, un statut si functii
subordonate. In Antichitate, majoritatea oamenilor isi castiga existenta din
agricultura, care era de fapt o afacere de familie. Cel mai cunoscut loc de munca
pentru femei era cel de menajera. Casatoria era o componenta importanta a
sistemului economic si social al lumii antice. Cu exceptia barbatilor din Atena, care
puteau amana casatoria pana la varsta de 30 de ani, restul - atat femei cat si
barbati - se casatoreau putin dupa varsta pubertatii.

3
 EVUL MEDIU
Evul Mediu aduce la lumină o nouă latură a femeii, rolul în societate fiind din ce în ce
mai importantă. Odată cu suprimarea dreptului la tutelă, femeile nu mai sunt un bun
aflat în proprietatea soţului, capul al familiei. Ele au dreptul de a deţine bunuri materiale
sau de a le vinde, iar în Anglia, pentru femeile nobile, s-au instituit şi drepturi civile (de a
scrie un testament, de a participa la acţiuni juridice, de avea drept de semnătură etc.).

Vreme de mai bine de o mie de ani oamenii își canalizaseră energia spre dezvoltarea
intelectului uman, a competențelor și a abilităților. Totuși, sub influența orientală,
oamenii încep să fie din ce în ce mai încântați de lumea materială, de plăcerea culorilor
și senzația tactilă oferită de diverse obiecte. Dragostea începe să fie un sentiment râvnit
de mulți, cântat de trubaduri și întruchipat în opere de artă vii care au în centrul lor
femeia și frumusețea ei. În poezie a fost posibilă inversarea tradiționalei supuneri a
femeii în fața bărbatului. Asta în condițiile în care sexualitatea femeii încurajează o nouă
formă de iubire spontană accesibilă celor din clase sociale diferite care văzuseră în
instituția căsătoriei un agent de control social.

4
 PERIOADA INTERBELICĂ
• Perioada interbelică a oferit româncelor cel mai
abrupt salt de la statutul de femeie de casă la cel de -----------------------------

doamnă de societate, cu toate privilegiile pe care

acest fel de emancipare le aduce:pantaloni, părul
tuns, posibilitatea de a face sport alături de bărbaţi
ori de a se plimba cu bicicleta. Aşa era atunci. Iar
ziarele şi revistele ţineau o neobosită cronică a
acestor schimbări, cu toate dilemele pe care le
aducea.

5
Dar, pe lângă imaginea femeii emancipate, conştiente de noul său rol social,
presa interbelică înfăţişa şi articole dedicate femeii gingaşe, sensibile, pure,
delicate, preocupate de modă şi gastronomie, de decoraţiuni interioare ori
de arta de a stăpâni codul bunelor maniere. Revista „Domniţa“, de pildă,
dezbătea în paginile ei probleme legate de imaginea femeii frumoase şi era
la curent cu ultimele progrese, oferind ştiri despre concursurile de
frumuseţe. De altfel, „Mariana“, „Revista scriitoarei închinată talentului
feminin“, „Jurnalul femeii“ aveau articole precum „Cronica modei“, „Reţete
de frumuseţe“ ori „Cum să-ţi păstreze femeile bărbatul iubit“.

6
 CONTEXTUL ACTUAL

• Revenind însă la contextul social actual, femeia a reuşit în urma

unor transformări să obţină un alt statut în societate. Femeia
contemporană este confruntată cu alte aspecte decât cele
specifice mentalităţii medievale şi anume problematica
îndeplinirii rolurilor sale multiple: de mamă, de soţie, de
aducătoare de venit. În ce măsură reuşeşte ea să-şi împlinească
aceste roluri?

• Înainte de a aborda aceasta problematică, pe scurt, să precizăm

că statutul reprezintă „totalitatea atitudinilor, opiniilor, reacţiilor
comportamentale la care un individ se aşteaptă din partea
celorlalţi în virtutea poziţiei pe care o ocupă”, iar rolul reprezintă
„aşteptările celorlalţi faţă de persoana care deţine o anumită
poziţie” (P. Iluţ, 1995).
7
 CONTEXT ACTUAL
Dacă în societăţile tradiţionale diviziunea rolurilor era mult mai puternică, în sensul că bărbatul exercita o activitate
extradomestică, asigura resursele economice ale grupului familial, iar femeia exercita activităţi domestice, dintre
care creşterea şi educarea copiilor, ceea ce conferea o stabilitate şi o mai bună înţelegere în grupul domestic, în
societăţile industriale, grupul domestic îndeplineşte o funcţie de consum, tatăl fiind aducătorul principal de venituri,
iar mama ocupîndu-se încă cu treburile casnice şi afective. Acest model a fost răspîndit în S.U.A. pînă în anul 1960.
După această perioadă, au avut loc două evenimente: intrarea femeilor într-un număr masiv în cîmpul muncii şi
reactualizarea mişcării feministe, care milita pentru reconsiderarea statutului politic, profesional, cultural al femeii,
dar şi al statutului şi rolului ei în familie. Aceasta pentru că multe femei au văzut în departajarea de roluri de tip
tradiţional o mare inechitate şi o situaţie conflictuală, iar drept reacţie femeile au ajuns să se angajeze cu greu în
instituţia mariajului, unele preferînd chiar să aibă copii în afara acesteia. Cea mai bună soluţie ar fi o redistribuire a
rolurilor, o complementaritate bazată pe egalitate în toate sarcinile domestice.

8
 U N PA S I M P O R TA N T F Ă C U T D E S O C I E TAT E Î N R E C U N O A Ș T E R E A Ș I A C C E P TA R E A R O L U L U I I M P O R TA N T
A L F E M E I I E S T E F Ă C U T Î N M O M E N T U L Î N C A R E A C E S T O R A L E E S T E G A R A N TAT D R E P T U L L A V O T,
P O AT E U N U L D I N T R E C E L E M A I I M P O R TA N T E D R E P T U R I Î N T R - O S O C I E TAT E D E M O C R AT I C Ă . D E Ș I
A C E A S T Ă D O R I N Ț Ă A F E M E I L O R S - A Î N F I R I PAT Î N C O N Ș T I I N Ț A L O R Î N C Ă D I N T I M P U L R E V O L U Ț I E I
F R A N C E Z E , P R I M U L S TAT C A R E A A C O R D AT A C E S T D R E P T A F O S T F I N L A N D A ( 1 9 0 6 ) , D U P Ă O L U N G Ă
PERIOADĂ ÎN CARE VOTUL ERA UN PRIVILEGIU DOAR AL CELOR BOGAȚI, EXCLUSIV BĂRBAȚI.
U LT E R I O R , Î N A P R O P I E R E A P R I M U L U I R Ă Z B O I M O N D I A L Ș I Î N P E R I O A D A I N T E R B E L I C Ă , M A R E PA R T E
D I N Ț Ă R I L E E U R O P E I A U R E G L E M E N TAT D R E P T U L L A V O T A L F E M E I L O R , U R M Â N D C A M A I T Â R Z I U
A C E S TA S Ă F I E S T I P U L AT Ș I Î N L E G E A I N T E R N A Ț I O N A L Ă , Î N ” D E C L A R A Ț I A U N I V E R S A L Ă A
DREPTURILOR OMULUI” (1948) ȘI ÎN “CONVENȚIA PENTRU ELIMINAREA TUTUROR FORMELOR DE
DISCRIMINARE A FEMEILOR” DIN 1978.

Î N R O M Â N I A F E M E I L E A U D E V E N I T C A PA B I L E O F I C I A L D E A - Ș I E X E R C I TA D R E P T U L D E A - Ș I A L E G E
C O N D U C Ă T O R I I Î N 1 9 3 8 . O D AT Ă C U I N S TA U R A R E A C O M U N I S M U L U I , M A I A L E S Î N T I M P U L R E G I M U L U I
L U I G H E O R G H E G H E O R G H I U - D E J C A R E A Î N C U R A J AT I M P L I C A R E A M A S I V Ă A F E M E I L O R Î N T R - O F O R M Ă
D E A C T I V I TAT E S A L A R I AT Ă . C U T O AT E A C E S T E A , F E M E I L E N U S E B U C U R A U D E C A D R U L L E G I S L AT I V
CARE SĂ LE PERMITĂ O EVOLUȚIE IERARHICĂ SAU ACCESUL LA UNELE FUNCȚII DE CONDUCERE.
D I M P O T R I V Ă , D I S C U R S U R I L E O F I C I A L E C O M U N I S T E Î N C U R A J A U V I A Ț A D E FA M I L I E A F E M E I L O R ,
A C E S T E A F I I N D E L O G I AT E C A N I Ș T E E R O I N E Î N M O M E N T U L Î N C A R E Î Ș I Î N D E P L I N E S C D AT O R I A D E A
FI MAME.

O D AT Ă C U S F Â R Ș I T U L D I C TAT U R I I C O M U N I S T E , F E M E I L E R O M Â N C E D E V I N D I N C E Î N C E M A I
I M P L I C AT E Î N V I A Ț A P R O F E S I O N A L Ă . E L E Î Ș I D O R E S C D R E P T U R I Ș I R E C O M P E N S E E G A L E C U A L E
BĂRBAȚILOR. AU ACCES LA ACELAȘI TIP DE EDUCAȚIE ȘI LOCURI DE MUNCĂ. TOTUȘI, ORICÂT DE
M U LT A R Î N C E R C A S Ă F I E C O N S I D E R AT E E G A L E A L E B Ă R B A Ț I L O R , F E M E I L E Î N T Â L N E S C O B A R I E R Ă
C U LT U R A L Ă C A R E L E I M P U N E A C E S T O R A S Ă R E S P E C T E C U T U M E L E U N E I S O C I E T Ă Ț I PAT R I A R H A L E
U N D E F E M E I I Î I E S T E R E Z E R VAT Ă F U N C Ț I A D E A D I M I N S T R AT O R A L G O S P O D Ă R I E I Ș I R E S P O N S A B I L D E
C R E Ș T E R E A C O P I I L O R . A S T F E L , M A R E PA RT E D I N F E M E I L E C O N T E M P O R A N E S E V Ă D Î N FA Ț A U N O R
S I T U A Ț I I Î N C A R E T R E B U I E S Ă - Ș I O R G A N I Z E Z E T I M P U L A S T F E L Î N C Â T S Ă P O AT E Î N D E P L I N I A M B E L E
ROLURI: SOȚIE/MAMĂ ȘI FEMEIE DE CARIERĂ.

9
 I N V I A Ț A D E Z I C U Z I S E T O T V O R B E Ș T E D E O E M A N C I PA R E A
F E M E I I , D E O E L I M I N A R E A D I S C R I M I N A R I I F E M E I I , D E O E G A L I TAT E
I N D R E P T U R I Î N T R E F E M E I E Ș I B A R B AT, D A R R E A L I TAT E A E C U T O T U L
A LTA . N U N U M A I C Ă N U S - A P R O D U S A C E A S T Ă E G A L I TAT E , M A I M U LT
I N U N E L E S I T U A Ț I I F E M E I A N U E R E S P E C TAT Ă N I C I C A O M P E N T R U
CĂ ÎNAINTE DE ORICE DIFERENȚIERE DE GEN TOȚI SUNTEM OAMENI,
F I N I T E C U D R E P T U R I Ș I S E N T I M E N T E . I N S O C I E TAT E A N O A S T R Ă
M A J O R I TAT E A O A M E N I L O R Î N C Ă T R Ă I E S C Î N S I S T E M E D E P U T E R E
PAT R I A R H A L Ă C A R E P R I V E L E G I A Z A B A R B A Ț I I FA Ț Ă D E F E M E I . Î N T R -
O M A R E M Ă S U R Ă S I T U A Ț I A F E M E I L O R Î N S O C I E TAT E I N F L U E N Ț E A Z Ă
DIRECT PROCESUL DE EDUCARE A TINEREI GENERAȚII, PROCES CARE
E S T E L E G AT N U D O A R D E F O R M A R E A A C E S T O R A C A P E R S O N A L I T Ț T I
U M A N E C U C A PA C I T Ă Ț I I N T E L E C T U A L E Ș I M O R A L E D E Z V O LTAT E ,
DAR MAI INCLUDE IN SINE ȘI UN SIR ÎNTREG DE ASPECTE CE ȚIN DE
R E C U N O A Ș T E R E A R O L U L U I I M P O RTA N T P E C A R E Î L J O A C Ă F E M E I L E
I N P R O C E S U L D E Z V O LT Ă R I I U M A N E Ș I A Î N T R E G I I S O C I E T Ă Ț I .

10
CONCLUZIE
• În fapt, dacă în societăţile tradiţionale femeia nu avea un statut propriu, acesta fiind dat
de statutul soţului, în societăţile moderne s-a realizat o schimbare a structurii de sex, în
sensul că femeia dobîndeşte un statut social propriu. Atitudinile nontradiţionale
subliniază împărţirea rolurilor şi egalitarismul, soţiile având puterea de decizie egală în
problemele importante din familie. Ele devin conştiente de inegalitate după ce încep să
lucreze, când doresc să obţină educaţie superioară sau dacă au un copil de gen feminin.
Pe de altă parte, dacă femeile dornice de a-şi construi o carieră profesională adoptă o
atitudine mai puţin tradiţionalistă, calitatea lor maritală este percepută ca fiind în
scădere. Consecinţele unei astfel de atitudini sînt: afectează sentimentele personale,
soţiile îi plasează pe soţi să îngrijească mai mult de casă şi copii, mulţi dintre aceştia
refuzând schimbarea. Când atitudinile soţilor sunt mai progresiste, atunci apar conflicte
şi o lipsa a stabilităţii familiale, soţii simţindu-se nefericiţi dacă soţiile îşi expun punctul
de vedere şi se simt ameninţaţi dacă au succes în afaceri. Soţiile nontradiţionaliste sunt
mai puţin fericite decât cele tradiţionaliste. Pe de altă parte, există şi soţi cu atitudini
nontradiţionaliste care susţin carierele soţiilor, se ocupă de casă şi copii, împart puterea
de decizie cu soţiile lor, sunt mai mulţumiţi de căsătoria lor.

11