Discursul lui Nae Catavencu

Nae Catavencu este mereu pregatit sa schimbe masca. Discursurile sale

pun in evidenta demagogia, inclultura, lipsa de logica. El stie sa emotioneze, sa
planga, sa influenteze ascultatorii. Catavencu este un actor desavarsit: cand se
urca la tribuna el isi intra in rol. Catavencu stie sa simuleze orice emotie, orice
sentiment. Notiunile de tara, popor, progres, reprezinta pentru el simple lozinci
in lupta electorala:
Exprimarea lui Catavencu cuprinde numeroase contradictii, greseli demonstrand
incultura, lipsa de logica: Industria romana e admirabila, e sublima, putem zice,
dar lipseste cu desavarsire;dupa lupte seculare care au durat aproape 30 de
ani; Noi aclamam munca, travaliul, care nu se face de loc in tara noastra! Scopul
pentru care lupta Catavencu este ca Romania sa fie bine, si tot romanul sa
prospere (sa imbogateze). Presupune ca esecul lui Catavencu este momentan,
pentru ca un individ atat de bine inzestrat pentru lupta politica trebuie sa castige
la primul prilej. Patriotismul lui Catavencu este de parada, este un fars
patriotism, care ascunda o puternica dorinta de parvenire. Contradictia in
termeni: Dupa lupte seculare, care au durat aproape 30 de ani. Truismele Un
popor care nu merge inainte sta pe loc. O societate fara printipuri. Discursul lui
Caţavencu exprimă caracterul său: frazele bombastice, sforăitoare, lipsite de
conţinut, cuprinzând nonsensuri; personajul este comic prin discrepanţa între
atitudinea patriotică şi stupiditatea frazelor; frecventele erori gramaticale arată
esenţa sa (incultura);
  Conchizand printr-o eroare de termeni latinesti: oneste bibere asupra carora
revine. Este vorba aici de stalcirea maximei latine: honeste vivere, neminem
laedere, sum cuique tribuere in traducere: sa traiesti, cinstit, sa nu pagubesti pe
nimeni, sa dai fiecaruia ce e al sau. Este surprinsa in aceasta scena motivatia
scopului si parerea despre ceea ce este o campanie electorala. Astfel, cu
luciditatea-i caracteristica, autorul noteaza: Catavencu (cu tonul intepator):
Stimabile, nu stiu pentru ce d-ta ma prigonesti de la o vreme... Ce ai cu mine?
Suntem in fata alegatorilor, stimabile: or, nu incape pica; sa luptam: d-ta o sa-ti
pui candidatura, o stim, eu ti-o declar ca mi-o pui pe a mea... lupta electorala! si
stim ca lupta electorala este viata popoarelor... De ce te revolti contra
adevarului? in contra dreptului?... Oneste bibere onorabile!... (Aprobari din
partea grupului). 

Nae catavencu tine un discurs politic la tribuna pentru a impresiona posibilii

alegatori deoarece pentru a castiga functia politica dorita el merge pe un motto:
scopul scuza misloacele, astfel acesta pune accent pe teatralitate pentru a
impresiona publicul (posibilii alegatori), aflam din indicatiile autorului: plansul
il ineaca, plansul il ineaca mai tare, de abia se mai stapaneste, plans cu hohot, si
de asemenea se adreseaza publicului cu apelative precum: fratilor, la un moment
dat vorbeste in numele alegatorilor pentru a desemna faptul ca este egal cu ei :
"noi".

Posesor al tehnicii disimulării, Caţavencu face risipă de gesturi, de

expresii pentru a-şi impresiona auditoriul. Este revelatoare scena V din actul al
III-lea, când Caţavencu pune în funcţiune întregul arsenal de captare a
bunăvoinţei ascultătorilor, trecând de la emoţie, glas tremurat, plâns cu hohote
la ton brusc, vioi şi lătrător. Tehnica discursului său prevede pauze menite să
crească tensiunea şi să dea timp ascultătorilor să-l aplaude. Este cel mai
important moment pentru definirea personajului ca demagog care declară că se
gândeşte “ca orice român”, “ca orice fiu al ţării sale” la “ţărişoara” lui, la
“fericirea ei”, la “progresul ei”.
“Aforismul” atribuit în mod eronat lui Gambetta – “Scopul scuză
mijloacele” îi devine deviză. Desfăşurând în faţa celorlalţi un amplu discurs plin
de nonsensuri (“Aclamăm munca, travaliul, care nu se face deloc în ţara
noastră.”), de fraze patriotarde, inadecvat uneori ascultătorilor (scena cu Ghiţă
Pristanda), Caţavencu este un demagog hotărât să parvină cu orice preţ.
Discursul lui Nae Caţavencu, în calitate de candidat din partea opoziţiei,
este fals emoţionant, lacrimogen şi demagogic, frazele pline de emfază sunt
sforăitoare, patetice, ipocrite şi fără sens (nonsens): "Industria română e
admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire. [...] Noi aclamăm
munca, travaliul, care nu se face deloc în ţara noastră!". Candidatul anunţă
înfiinţarea societăţii enciclopedice-cooperative "Aurora Economică Română", a
cărei abreviere, A.E.R., este sugestivă pentru statutul de societate fantomă.