A nul I. Orăştie, 1 6 /2 9 Noemvrie n. 1902 Nr.

49

IN S E R Ţ IU N I:

LIBERTATEA
ABONAM ENT:
Pe an 6 cor.; pe Va an 3 cor. se socotesc după tarifă, cu
preţuri f o a r t e m o d e r a t e
Pentru România pe an 15 lei. Abonamente ş i in serţitm i se plătesc n ainte.

M a n u s c r ip te n u s e red au . Apare în fiecare Sâmbătă.

Apucătura guvernului cu împăr­ dat-o anul trecut ca «Dar de Paşti» casă ţărănească, a oferit privitori­

UN FIOR...
De-odatâ cu articolul nostru »Un
fior« din numărul trecut, a apărut în
»Unirea« din Blaj un articol sub titlul
»Situaţie îngrijitoare«, din care, fiindcă
spune multe adevăruri crude, repro­
ducem aci şi noi părţile de căpetenie,
zicând totodată preoţimii si învăţâtori-
mii noastre:
— Auzit-aţi, fra ţilo r, cum j u ­
decă lumea despre voi; daţi de
minciună*această judecată a lu­
m ii prin faptele voastre, pe cari
s i se vadă pecetea idealului fi a
dorului de% înaintare a neamului I
Căci prek cad azi grele vorbe
asupra voastră/
Eată ce zice articolul bine simţit şi
îndurerat al »Unirii«, pornind dela faptul,
că în dieta,şi presa maghiară să cere
dela guvern să pornească şi mai aspru
contra naţionalităţilor:
«...Să vorbim odată sincer. Ce
trebue să mai pornească guvernul
contra noastră ? Mai e în noi ceva,
ce ar^maMrebui sufocat sau înă­
ţirea ajutorului şi a congruei a
succes, el dă cui vrea şi de cine-’i
place. Archiereii noştri nu-’şi prea
sdrobesc capul cu remonstrări;
oportunismul începe a încolţi şi
prinde rădăcini pretutindenea.
Invăţătorimea e luată acum la
ochi şi acuşi vom înregistra şi aici
succes deplin! Guvernul a început
cu regularea salariilor învăţâtoreşti,
dând o elocuentă dovadă, cât de
mult îi stă la inimă bunăstarea
lor (?) şi a început cu 3 şi a dus’o
până la 5 sute. Şi învăţătorii noştri
sunt fermecaţi, zi de zi sunt tot
mai mult ispitiţi de această »în­
grijire« şi »iubire părinţească«.
Fiecare comună aproape, sau îşi
părăseşte şcoala, sau cere cu ri­
dicata ajutor dela stat. Ţăranul nu
mai plăteşte repartiţii pentru şcoală,
căci şi aşa »dă statul«, ear’ dl
învăţător nu îi explică, 3ă statul
nu dă fă r ă de a lua, şi nici nu
cearcă a sădi în inimile pruncilor
sentimentul dragostii f i a intere­
sului fa ţă cu fcola, ca atunci, când
vor fi mari, să fie gata a da totul
pentru biserică şi şcoală! Asta ar
cere prea multă osteneală şi e
‘\ «Függ. Magyarország» dela 23 1. c.
Unele-altele. cetitorilor sei, a scris o biografie a ma­
relui Român dela 1848 Ioan Butean.
lor o strălucită privelişte a dibă­
ciei ţerancelor române, punându-ne/
D l T, V. JPâcăţian — o sâ n d it! Ochiul «ager» al procuraturii ungureşti
sub ochi obiecte în mărimile lor na­
Luni şi Marţi s’a pertractat la Cluj a văzut însă în schiţa scrisă de dl Lazar
turale, cu toate frumseţile ce se pot
procesul pornit contra dlui T. V Păcă- «aţîţare» contra naţiei ungureşti, şi i-a
ţian pentru «Cartea de aur», volumul I. tăcut proces. A adunat toate cărticelele vedea în portul poporului şi în ca­
Ziua întâie s’a petrecut cu cetirea acu- pe unde le-a găsit, şi acum vor fi ni­ sele lui, — aceea ce acum se lu­
sei, cu râspunsurile acusatului, cu vor­ micite. crează în Sibiiu, este legitima stră­
birea de acusă a procurorului şi apéra- Ear în 21 Nov. a avut loc la Cluj
duinţă de a eternisa în chip arti­
rea. Apărarea a ţinut-o cunoscutul în­ pertractarea procesului, — care s’a ter­
minat cu aceea, că pe autor l'au osân­ ficial şi în proporţii de spaţiu re­
flăcărat Român Coriolan Bredicean din
dit la 4 luni temniţă de stat si 600 duse, toate acele frumseţi, redân-
Lugoş, care a dus o apérare strălucită
a cărţii şi a autorului, dar şovinismul e cor. pedeapsă în bani. du-le totuşi foarte fidel.
greu de limpezit la cap cu dovezile a- Fie-le de bine. Osânditului îi dorim
tărie de inimă pentru a trece cu băr­ „ A lb u m u rlle “ ;
devérului, şi şovinismul a ieşit biruitor.
băţie peste pedeapsă. Prin asta memo­ Se ştie că preşedintele D. Comşa
Curtea cu juraţi a declarat pe au­
ria lui Butean cel slăvit de dl Lazar, în cuvântarea sa de deschidere a
tor vinovat de «aţîţare» la ură contra
devine mai viuă şi mai iubită inimilor exposiţiei a vestit, că o ţintă prin­
naţiunii magh are, şi tribunalul l-a osân­
româueşti 1
d it la 8 luni închisoare de stat, 4.00 cipală a arangiatorilor exposiţiei
Dl Lazar a fost apărat cu multă tă­
cor. pedeapsă în bani fi 1587 coroane este: pregătirea unor AlbumuriXa
rie de argumente de dnul Dr. Casiu
cheltueli de proces! cari să fie reproduse cele mai fru­
Maniu, tinăr şi talentat advocat. Argu­
D l T. V. Pâcâţian a fo st arestat
mentele d-sale n’au putut însă lumina, moase din lucrurile de mână ex­
îndată, de teamă sé nu se subtragâ pe­
pe cât era de dorit, inimile juraţilor şi puse aici. In scopul acesta, zicea,
depsei, şi numai depunând 5000 cor.
a tribunalului. s’au angajat mai multe femei, hăr­
cauţie ar fi pus pe picior liber.
Vom da amănunte despre acest Un om de bine. nicie cusutoare şi ţesetoare, cari şi
proces.
La 22 Nov. n. a răposat în Sibiiu în decursul exposiţiei şi şi după
Nicolau Vlad, judecător de tribunal în exposiţie, să lucreze într’una, co­
„ V a la h ii cuceresc^.
pensiune, în etate de 79 ani. înmor­ piind oare-cum, ceea-ce e mai

buşit? Mai e în mijlocul societăţii
româneşti vre-o pornire, care ar
mai da de gândit guvernului?
Ori-cât de greu îmi vine vorba,
spun, că: nu e l Şi ştim, că se vor
afla unii, puţini, cari se vor tur­
bura de vorbele acestea, dar’ n’am
ce tace, e un fapt plin de adevăr.
Seria nesfîrşitâ a prigonirilor,
cari erau pornite odată contra
noastră, a ridicat la cea mai înaltă
potenţă sentimentul naţional, —
după scurtă vreme însă am căzut
Şi ne-am prăbuşit cu mult mai
curând, $le cum ne-am ridicat.
Entusiasmul nostru a dispărut, ca
»lacrămile de Batavia«. Intâiu ni-
s’au lovit conducătorii. Resultatul
a succes peste aşteptare. O tă­
cere de Cţmiter e în întreagă lu­
mea românească l
S ’a atentat apoi la unul dintre
cei mai viguroşi râmi ai arborelui
naţional: s’a lovit în preoţime!
Mai. întrebaţi dacă a succes
sau nu acest atac? Da, a succes
la perfecţie! Preoţimea tace ca
peştele; uniţi şi neuniţi îşi adună
băierile pungii pline cu congrua
sau ajutorul de stat, şi se ascund,
ca nici să nu prea dee faţă cu
ceva »domn de român«, nu cumva
să-’l vadă cineva şi să-’l pârască,
că stă de vorbă cu »agitatorii«,
de cari altcum nici nu mai există,
decât în dicţionare.
A z i s ’a isprăvit cu idealismul
poţi predica zile zile întregi, nime
nu te mai ascultă! Azi înzădar
evoci umbrele măreţe ale preoţilor,
cari cu crucea în frunte, duceau
turma înainte, toţi te râd cu com­
pătimire.
O corupţie materialistă a cuprins
ca o bubă rea tot corpul preoţi-
mei noasţre, făcându-o absolut inca-
pace de ori-ce fel de acţiune. Azi
cei mai mulţi păşesc pe cariera
preoţească, pentru-că e mai uşoară
şi a devenit sau promite a fi, foarte
rentabilă. Grijile sufleteşti nu ’1 mai
frământă pe preot, credincioşii nu-’l
mai îmbulzesc cu slujbe şi el încă
nu cearcă a-’i lumina; e mai renta­
bil a incassa fără multă muncă
sute de floreni.
1
mai comod, ca părintele să plece mântarea i-s’a făcut în cimiterul gr.-or. vrednic de văzut din ce s’a expus.
scrie: E vorba, că Românii din Ciclova
în stânga, şi poporul să rămână din suburbiul Iosefin, cu frumoasă pompă] De această promisiune, aran-
au cumpărat proprietatea de 800 jugăre
pradă celui dintâiu străin, care îi Răposatul a lăsat prin testament o
a lui Dr. Ecsery Lajos. După încheerea giatorii exposiţiei s’au şi ţinut cu
ia tot ce mai are, şi bietul, de fundaţiune de 48.000 cor. pentru sti­
contractului, zice, »Valahii« au cutrierat cinste, şi şi azi lucrează în Sibiiu
abia mai are sufletul în el! pendii.
satul cântând cântece »valahe«. Bucuria nu numai două, ci 15— 18 femei
Fundaţiunea va fi administrată de
Preoţii şi protopopii nu mai era nespus de mare între »Valahi«, mai
nisuesc a fi representanţii popo­ consistorui gr.-or. din Sibiiu. pe zi, şi anume în două ateliere:
vîrtos, că Dr. Ecsery era singurul pro­
Iată un suflet nobil, care a tăcut şi în unul 5 răsboaie, în al doilea 2
rului, apărătorii lui contra multe­ prietar maghiar în comună şi acum în
a făcut. Lăudat fie numele lui din neam răsboaie, ţesând la modele, şi 11
lor ilegalităţi, ce se iac pe spina­ Ciclova ria mai rămas niei un Maghiar !“
rea lui; ei privesc cu atenţiune la în neam.
De-ar fi numai cu totul adevărat! cusutorese cusând într’una.
dl solgâbirâu, ca să vadă ce semn
Alegerile la A r a d .
face şi de care parte au să-’şi ri­ M ecenaţi ro m â n i . A legerea m odelelor «
dice mantaua.. învăţătorii sunt în Cetim în ziarele din Bucureşti: Scrutiniile alegerilor mireneşti pen­ înainte de încheierea exposiţiei
vecînică dujmănie cu preoţii; nu tru congresul naţional bisericesc în die-
Neamul nostru nu-şi desminte anume, un comitet de dame din
cearcă să-’şi facă chemarea, ci să cesa Aradului s’au făcut Duminecă.
placă celor mai mari; fug de res­ originea şi cei mai mari Români Diecesa Aradului trimite la Congres 8 Sibiiu, având în ajutor şi pe d l pic*
răsar pe neaşteptate şi fără multă
ponsabilitatea forurilor bisericeşti deputaţi din cler şi 15 mireni, ear te- tor din Bucureşti Strămbulescu, au
vorbă, îndeplinind fapte uimitoare.
şi se pun sub aripile ocrotitoare ritorul consistorului de Orade 2 din cler luat aşa zicând din fir în păr toată
ale solgâbirăilor, cărora le aduc Neamul Stroeştilor din Basa­ şi 5 mireni. exposiţia de lucruri de mână fe-
mulţumite şi omajii. Caşul dela rabia ne dă dovezi strălucite de Cele două partide aradane au dus meeşti, şi din miile de obiecte ex**
Selagiu, vorbeşte foarte clar. acte nobile, care pun în lumină o luptă foarte înteţită în jurul acestor
strălucitoare faptele lor. puse acolo, au ales mai multe sute:
In astfel de împtejurări, ori-ce alegeri. Resultatul a fost, că partidul
Sunt prea puţini ani de când de bucăţi, ca fiind mai vrednice 1
strigăt înâbuşeşte, ori-ce apel ră­ susţinător al alesului Episcop V. Mangra,
mâne vorbă în vânt. Cetit’am de fratele mai mic Mihail Stroescu a şi-a păstrat numărul vechiu de mandate, de scos la iveală, şi le-au oprit-*
câte-ori vorbe tânguioase prin dăruit ministerului de culte sume ba a mai cucerit două dela celalalt par­ pentru-ca după acelea, ţesetoarele
însemnate, anume 163.000 lei pen­
ziare, în cari să cere mila publi­ tid. Asemenea a eşit întărit din alege­ şi cusutoarele să coase şi să ţese
cului românesc în favorul câte unei tru a se zidi f coaie poporale, — rile de deputaţi din cler. întocmai, pe petece mai mici, ti­
şcoli expuse. Şi mi-se părea, că azi vine fratele mai mare, Vasile,
pul respectivelor ţeseturi şi cusuturi.
aud strigătul desperat al celui-ce care dă alte sute de m ii de lei
Lucrarea aceasta, grea, este
să îneacă N’arn cetit însă, o mul­ pentru cultura poporului român şi
pentru biserică 1
O lucrare lăudabilă. care se desăvîrşeşte acuma la Si­
ţumită pentru ajutoarele primite,
căci nime n’a dat nimic, şi fie cine Neamul Stroeştilor este origi­ Pregătirea albumurilor de cusături şi ţeseturi. biiu. Eată cum:
Atelierele. — Cusutoare; ţesătoare.
aci inventa fel de fel de scuse. nar din ţinutul Hotinului, nobili C usăturile.
români şi mari proprietari ruraîi.
Intituţiuni publice, societăţi cultu­
Şi earăşi repetăm: „Mult pot De pe cusuturi se iau tipuri
rale, oameni cu dare de mână, ră­ D l Vasile Stroescu a donat
mân răci în faţa strigătului de puţini buni împreună!“ Am zis-o (modele) pe fâşii mici de pânză,
2 0 0 .0 0 0 le i în titluri româneşti
ajutor în favorul şcoalelor confe­ pentru şcoalele poporale,ear aceasta şi am dovedit-o în nrl 43 late de 6 — 7 cm., lungi de 13 em .
sionale. întrebuinţarea fondului rămâne să al «Libertăţii», salutând deschide­ Pe acestea se coasă cutare chip
o reguleze mai târziu, şi 1 1 0 .0 0 0
Astfel pe încetul răceala cuprinde rea exposiţiei industriale dela Si­ de cheiţă, de flori, întocmai cum
sufletele celea mai aprinse; indo­ pentru fon du l construcţiei catedra­ biiu. se află pe cutare mânecă sau că­
lenţa începe a stăpâni şi pe cei-ce lei ce se va ridica în Bucurefti. Exposiţia din vorbă ne-a fost maşă, la grumazi, pe umeri, la gât,
au poftă de a lucra. Fapte măreţe, cari îi fac nemu­ însăşi o dovadă impunătoare des­ la sîn, ori la poale, dar se ia din
In chipul acesta am pierdut şi ritori pe nobilii dăruitori. pre asta, — ear cela-ce azi, trecând ea numai o lungime de flori de
perdem celea trei temelii puternice Fie de bună pildă tuturor ini­
prin Sibiiu, merge să vază ce să 8 — 10 cm., ceialalţi 3 —4 cm. se
pe care să razi mă toată vieaţa noas­ milor nobile.
tră naţională: ţăranul, şcoala şi pe lucrează încă în atelierele de ţe- lasă neumpluţi cu ţesetura însăşi,
Victor L a za r. setorie şi cusut instalate după ex- cosându-se pe ea numai urzala,
învăţător, biserica şi pe preot, în
vreme ce inteliginţa laică, crescută Iată numele celui mai nou Român, posiţie de dirigenţii aceleia, — un (tipul liniilor fundamentului pe care
departe de şcoala românească, fără tinăr şi inimos, care a fost aflat vred­ atelier în oraş, ear unul în casele se duce înainte cusutura). Aşa că
dragoste cătră popor, înveninată nic a fi ridicat de justiţia ungurească, dlui Demetriu Comşa, — se reîn­ ori-ce cusătoare pricepută, având
de spiritul pestilenţial de care e în şirul celor pe cari neamul nostru
toarce de acolo şi mai adânc la mână un model de acesta pre­
plin aerul, nu face alt ceva, de­ îi ţine minte, în şirul celor-ce au suferit
cât îşi vede de daraverile sale prigoniri şi temniţă pentru-că au trăit şi convins despre adevărul vorbei ci­ gătit la Sibiiu, poate singură, după
personală şi de interesele materiale. au lucrat ca Români. tate de noi! fondul de urzală şi apoi după ţe­
Asta e situaţia actuală.» Dl Victor Lazar în o broşură pe Dacă exposiţia dela Sibiiu, în setura umplută încolo, să tacă şi
care «Foaia Poporului» din Sibiiu, a despărţământul ei de industrie de ea acea cusătură.
 Pag; 2 LIBERTATEA Nr. 49

Tot aşa cu ţeseturile. Sunt ti­
puri credincioase ale urzelii şi a ţe-
seturilor felurite, ca ori-cine să
le poată deslega destul de uşor şi
să înveţe a le face însăşi. Mode­
lele de ţeseturi se lac pe lungime
de 17 cm.
Căte a lb u m u r i?
Albumuri, cari să cuprindă a-
ceste modele fidele, se fac 4 pen­
tru cusuturi şi 4 pentru ţeseturi.
Albumurile, legate în table elegante,
cu flori şi litere aurite, au forma
albumurilor pentru ilustrate, cu foi
de hârtie tare, şi în foi cu aper-
turi (goluri) în cari să se aşeze
modelele de pânză. Pe fiecare foaie
a albumului se aşează modele pe
amăndouă paginile.
Ear’ fiindcă na toate cusăturile
şi ţeseturile sunt la fel de late, de
mari, se pregătesc modele de cu­
suturi înguste, cari încap câte 6
pe o pagină de album, altele cari
încap numai 4, altele pe jumătăţi
de pagină şi altele pe pagina în­
treagă, — şi potrivit lor sunt fă­
cute tăieturile (golurile) în paginile
albumurilor.
In golurile cele mici întră mo­
dele de cusuturi înguste (cheiţe
dela mâneci, grumazi, etc.), — ear
în cele mari, în jumătăţile de pa-
gine şi în paginile întregi, se pun
complexuri de cusături, mai mari.
De tot se vor pregăti modele
de cusituri pentru cele 4 albu­
muri, cam 1200 bucăţi, — ear pen­
tru cele 4 albumuri de ţesetu ri
7 — 8 sute (acestea fiind mai mari,
deci încăpând mai puţine într’un
album).
L u c r u r i vechi.
In albumuri ochiul cercetător
va putea face şi studii compara­
tive despre înaintarea şi desevîr-
şirea dibăciei ţerăneşti prin vre­
muri, — căci arangiatorii albume­ natură, — nu mai puţin un giu­
lor au avut buna idee, a aduna vaer are însă să fie alb u m u l cu
nu numai lucruri de mână azi la fo to g ra fia în colorile o riginale a
«modă» în popor, ci şi de cele lucrurilor 1
vechi, pe cât numai au putut găsi.
Au şi modele de lucruri de mână nouălea album, având tot forma
de 80—'100 ani de vechi. Dovezi unei cărţi, dar în fapt e o cutie,
acestea despre tră in icia lu c ru lu i în care vor fi aşezate cam 25 foi
adeviraJt de m ână, faţă de lucrul de
fabrici. Lucrul de fabrică nu ţine
nici 10 ani, ear lucruri de mână
femeeşti au găsit — câte-o mâ­
necă, câte-o cămaşă — de cele de
acum 80— 100 ani!
Fiecare volum de album are
câte o prefaţă, cuprinzând, conden­
sat, istoricul întreprinderii, a căror
lăudabil resultat vor fi aceste al­
bumuri.
T im p u l s u p re m .
Pentru a face aceste lucruri,
era deja timpul suprem, căci acum
şi ţerancele noastre au început pe
aiurea a slăbi în zelul mamelor lor
în privinţa lucrurilor de mână. Azi
vedem pe zeci de temei şi pe cei
aparţinători caselor lor, haine la
cari podoabele, cheiţele, sunt cum­
părate din prăvălie, lu cru de f a ­
brici, frumos la întâia vedere, dar
slab ca vai de el! Prin întreprin­
derea fraţilor noştri dela Sibiiu, se
păstrează pentru veacurile viitoare
dovezile hărniciei şi dibăciei ţeran-
cei române de până azi.
De altfel comitetul harnicei
R eu n iu n i agricole rom âne dăla Si­
biiu, s’a gândit de mult la această
lucrare. Sunt deja 4 ani de zile,
de când această Reuniune a făcut
apel cătră poporul român din co­
mitatul Sibiiului, să înceapă a-’i
strînge modele de lucruri de aces­
tea, — dar treaba a mers încet
de tot, şi abia exposiţia din toamna
asta a avut darul a mişca pe mă­
sură deplină poporul, de a adunat
atâtea frumseţi ale lucrului de mână
poporal, şi resultatul e putinţa de
a înjgheba şi preţioasele albumuri
de care pomenirăm.
A lb u m u l f o t o g r a f a t .
Dacă giuvaere vor fi cele 8
albumuri cu lucruri reproduse în
Se va pregăti adecă şi un al
(cartoane) nelegate între sine, ci
putând fi scoase fiecare de sine
afară.
Pe aceste 25 cartoane (foi) vor
fi fotografate cele mai alese din­
tre modele, în colorile originale,
încât îţi pare că e ţesetura ori cu-
sutura cutare însăşi, cu feţele, cu
firul ei de aur ori argint, cu măr­
gelele ce sclipesc pe ea. Aci
se vor reda, afară de celelalte, şi
fotografii şi tipuri de covoare, even­
tual de împodobiri de cojoace,
etc. Foile se pregătesc în tipogra­
fia de colori a dlor Drottlef din
Sibiiu. Se va tipări albumul în 500
exemplare, şi fiind acest tipar co­
losal de greu, migălos, cu prinde­
rea colorilor pe petri, cari apoi vin
nimicite, ne-mai fiind de vre-un
folos, — acest album va şi costa
foarte mult: el sin g u r p este 3 0 0 0 ,
zi cinci m ii coroane. Deci fiecare
exemplar 100 cor. Exemplarele
vor fi vândute museelor şi iubito­
rilor de atari lucruri, cum şi fir­
melor din străinătate, cari vâzân-
du-le, să între în legăturile de co­
mandă, de procurare a atăror lu­
cruri de mână de pe la noi, —
ceea-ce ar fi un isvor de venit pen­
tru ţerancele noastre harnice şi
meştere.
Chiar şi albumurile celelalte 8 ,
la cari lucră femeile, costă mult:
când vor fi gata, toate 8 vor costa
peste 3 0 0 0 , zi tre i m ii co r./
* Nel.
Aceste lucruri scoase la iveală,
iese cu o cale şi mai mult în re­
lief însemnătatea aievea reală ce
a avut-o exposiţia. din Sibiiu de
acum din toamnă, .şi foloasele ideale
ce le avem noi ca popor, ca neam,
după această exposiţie.
Albumurile ce se pregătesc, vor
fi o preţioasă podoabă a ori-cărui
museu naţional român! Domnii D .
Comşa , preşedintele Reuniunii a-
gricole, D r. D %P . B arcian, vice­
preşedintele aceleiaşi Reuniuni, şi
Victor T ordăşianu, secretarul ei,
cari, precum arâtarăm, cu ani îna­
inte s’au gândit în comitetul ace­
lei Reuniuni, la acest lucru, şi au
început pregătiri pentru el, şi cari
sunt şi subscrişi pe prefaţa albu­
murilor numite, — îşi câştigă prin a-
ceastâ lucrare un frumos titlu de
recunoştinţă la poporul nostru.
*
Dl D. Comşa vorbind de ex­
posiţia din Octomvrie, se exprimă
foarte recunoscâtor şi despre aran­
giatorii şi supraveghetorii exposi-
ţiei, căci, zice, cu colaborarea lor,
aşa ordine a fost, că nu s’a per-
dut, din miile de obiecte ce au
fost expuse, nici un ac!
Asemenea spune că frumos şi
cu încredere s’au purtat exponenţii
înşişi: Când comitetul de dame a
ales şi a oprit sutele de lucruri
expuse, pentru a pregăti acum
modelele (copiile) de pe ele, toţi
au lăsat bucuros lucrurile lor, pri­
mind reverse despre ele. Acum,
după-ce se fac copiile de lipsă, se
trimit fiecăruia acasă, toate pe chel-
tueala Reuniunii agricole.
î n s e m n a t e l e c h e l t u e l i ale
albumurilor, se anticipează din ton-
dul Reuniunii agricole, care consi­
deră, cu drept cuvânt, cheltuelile
cu aceste albumuri, ca o investiţie
de capital în nişte lucruri de mare
folos naţional.
Ajute D-zeu dirigenţilor acestor
întreprinderi, sâ le vadă duse la
desâvîrşit şi bun sfîrşit!
I . M.
C o r e sp o n d e n tă
Ludeşti, 24 Nov. 1902.
Dle Redactori Duminecă s’a sfinţit
biserica nouă din Ludeşti. prin dl pro-
topresb. tractual V. Domşa şi 5 preoţi
din jur. Biserica aceasta e o podoabă
din cele mai strălucite pentru aceste văi
muntoase, unde până de curând numai
bisericuţe vechi şi slabe erau. Ea e şi
o dovadă despre lăudabilul zel de care
se simt încălziţi preoţii noştri tineri, în
caşul de faţă preotul Basiliu Botean,
care aflând aci şi ceva fonduri, nu şi-a
dat pace până nu a văzut ridicat noul
locaş lui Dzeu. Şi mulţumită bunătăţii
înăscute în poporul nostru, străduinţa
i-a fost încoronată de succes: azi cu
bucurie şi fală serveşte la altarul ce!
nou în măreaţa biserică. Dzeu să-i a­
jute ca mulţi ani să poată sluji aci, ear
pe credincioşii sei şi pe fruntaşii popo-
reni ai sei, să-i ţină ca mulţi ani să
cerceteze cu pace slujba dzeească în
biserica lor nouă, frumoasă.
Biserica a costat 10.000 cor., din cari
o parte s’au găsit în bani depuşi şi
obligaţii printre oameni, ear o însem­
nată parte s’au adunat din repartiţie
dela popor. Poporul a contribuit ca re­
partiţie cu 3000 cor., în cari sume mai
însemnate au fost: dela Ion Băldea 1.
Ştefan 150 cor., Adam Băldea 1. Nistot
160 cor., Vasile Gavriloi 100 cor., apoi
din afară, dela: Râpos. Sam. Popovici,
Beriiu, 428 cor.; Ilie Stoicoi, Orăştioara
de jos, 400 cor.; Vas. Vinerean, Şibi-
' şei, 100 cor., — etc.
Cu toate sforţările însă, spesele nu
s’au putut coperi de tot, şi chiar acum
sunt în curgere liste în jur pentru bine­
voitoare ajutoare. Rugăm şi pe calea
asta pe cei-ce au prim it liste, s i bine-
voiască a aduna pentru acest scop, căci
un popor mic şi vrednic ajută!
Pentru împodobirea din lăuntru a
noului locaş dzeesc au mai contribuit:
Ion Bâldia: un policandru cu 160 cor.;
Vas. Gavriloi o candelă de 75 cor.,
Adam Baldea alt policandru cu 150
cor., şi Vilma Botean un măsaiu preţios,
de catifea cu brodărie, în preţ de 80
cor. — şi alţii.
Sfinţirea a decurs cu frumoasă
pompă. Dl protopresbiter a rostit o
potrivită vorbire. Popor mult. însufle­
ţire rară. După sfinţire, prânz comun
în casa parochului Botean, cu toaste şi
veselie.
Dzeu să primească jertfa tuturor şi
osteneala fruntaşilor, făcute în jurul ri­
dicării acestui frumos monument dzeesc,
dovadă de evlavie şi religiositate la po­
porul nostru dm acea parochie.
Şfiri poliiice
= Stom ac rusesc. Polipul rus ne
mai având ce absoarbe în Europa,
şi-a îndreptat aripile lui uriaşe pe
colosul chinezesc. Rusia roade azi
la Azia centrală şi Azia orientală.
In mai puţin de 8 ani a intrat
în stăpânirea ei de fapt sau mo­
ral, 18 p ro vin cii în acele p ă r ţi ale
A s ie i ; dela rîul Jalu, la frontiera
Coreei, o parte din Mandşurie (în­
vecinată cu Siberia), neţărmuritele
stepe ale p l a t o u l u i m o n g o l
acoperite cu iarbă, dela marele

F O IŢ A
t a 6 9 1 * A &
Se cunoscurâ într’un spital, unde se
g&seau bolnave în aceeaşi odae şi de
aceeaşi boală.
Elena D... de 19 ani, brunetă şi fru­
moasă, era învăţătoare într’o comună
din Moldova. Eufrosina Chr... o femee
de vr’o 38 ani, bine făcută, cu o figură
blondă şi simpatică, era văduvă, de fel
din Olteniţa, unde avea nişte case şi
pământ dela bărbatul seu, fost arendaş.
Elena să găsea în spital cu două
luni înainte, şi în întâiele zile ale întră-
rii Eufrosinei, să alipi pe lângă dînsa,
să împretiniră şi se iubiră cu toată
vîrsta ce le despărţea. Vorbeau de multe,
discutau de toate.
Eufrosina îşi tânguia vieaţa văduviei,
părându-’i rău de soţul, de copiii, şi de
rudele perdute.
Elena îşi tânguia ce ?.. Părinţi n’avea
şi nici îi cunoscuse vr’odată; măritată
nu fusese. Crescută de mică de o fe­
mee, dînsa nu cunoscuse iubirea de
mamă, dorul de părinţi. I-se spunea
adesea, de cunoscuţi, că a fost găsită
la colţul unei răspântii când era nu-
inai de trei zile şi că a fost crescută
din fondul pentru săraci, de cătră fe­
meia care îi serveşte şi azi de mamă.
Un singur dor, o singură părere de
rău, o singură suferinţă avea Elena, pe
lângă boala care o aruncase în spital:
Elena iubea, iubea pe un tînăr, fiul
unui proprietar din judeţ, cu toată pa­
tima cu care iubeşte cineva la vîrsta de
19anii Ea credea în tămăduirea ei, aştepta
leacul ce nu mai sosea, voia să se în­
credinţeze că iubirea va triumfa, că
moartea nu va putea să despartă aceea-
ce inima a uniţi
Sfaturile prieteneşti ale Eufrosinei
erau bine venite; ele erau ca un fel
de balsam pus peste ranele sângerânde
ale inimei, după-cum medicamentele
doctorilor, erau pentru ranele corpului.
Aceste sfaturi o înviorară, dându-’i cu­
raj şi puteri sufleteşti ca să aştepte în
linişte timpul când, pe deplin vindecată,
va putea să iasă din spital.
Dimineaţa când doctorii veniau, îi
spuneau că în curând să va face bine,
şi că va putea eşi odată cu Eufrosina,
care deşi venită mai târziu, mergea mai
repede spre vindecare.
Trei luni stătură în această prietenie
de spital, când într’o dimineaţă, după
sfaturile medicilor, le vestiră că a doua
zi vor putea eşi, fiind pe deplin vinde­
catei Bucuria ce le pricinul această
veste, era de nedescris; par’că renăş- când va eşi din spital, pentru-ca sâ o ta prietenie ce mi-ai dovedit’o?!.. Ol
teau a doua-oară. Se sfătuiră toată ziua ia la dînsa acasă, câteva zile.
şi să înţeleseră să locuiască câteva zile Oara despărţeniei sosi. Eufrosina fiind
suferinţele!... durerileI... Ele mâ înco-
voaie, m’apleacă tot mai jos, spre locul
împreună la Eufrosina şi pe urmă să îmbrăcată şi gata de plecare, sâ apro­ unde voiu întră de veci!... Nul... nul...
meargă la Elena şi să petreacă până la pie de patul Elenei. Jalnică şi dure­ asta nu se poate!... Ia-’l înapoi, pen-
începerea anului şcolar. roasă fă aceasta despăiţenie: se s!rân- tru-că ar fi păcat ca acest scump juvaer
Se întâmplă însă de multe ori, că seră cu iubire, se sărutară, tăcură amân­ sâ nu mai vadă lumina zilei, ca sâ fie
boala să ne dea numai părerea unei două, însă ochii lor plini de lacrămi, îngropat cu mine, azi-mânel...
vindecări, să ne înşele, pentru-ca în spuneau mai mult decât o lungă con­ Şi scoţând inelul din deget i-1 îna-
urmă să ne arunce din nou în cea mai vorbire. De-odată Elena făcu o miş­ poie Eufrosinei.
mare descurajare. Astfel fu şi cu Elena. care. Mâna sa, atâta de palidă şi care — Ţine-’l, Eleno, — îi zise Eufro­
Peste noapte se simţi,, rău, ţău de tot, ardea ca focul, era strînsă şi cuprinsă sina — ţine-’l ca o chezăşie de priete­
punând în picioare întreg spitalul. A la peptul Eufrosinei. Voi a şi-o retrage, nie din parte-’mi, el mâ va înlocui şi-’ţi
doua zi doctorii aflară că boala o ro­ dar’ Eufrosina o strînsă din nou, . şi va mângâia singurătatea şi suferinţele!...
dea încă, dându-’i numai părerea unei mai înainte d’a lăsa sâ şi-o retragă, îi Şi punându-’i din nou inelul în de­
vindecări, şi în urmare fu oprită în spi­ puse în deget un inel, ca semn de iu­ get, o cuprinse cu mânile şi-’i dete o
tal, Eufrosina însă, pe deplin vindecată, bire şi sinceră prietenie... Elena tresări. ultimă sărutare pe frunte.
avea voe a eşi. Ea, care d’abia se mişca, se ridică d’o- — La revedere Eleno!..., zise în cele
Când să văzâ oprită de nou şi pă­ dată cu putere în pat, deschise braţele, din urmă Eufrosina, eşind şi ducându-se
răsită de Eufrosina, amica ei de spi­ luă capul Eufrosinei în mânile sale, o acasă pe deplin vindecată.
tal, Elena căzu obosită, sdrobitâ, cu privi lung, drept în ochi... stătu câtva,
— Adio!... Eufrosino!... răspunse
capul pe pernă şi o lacrămă îi curse şi-apoi în pripă, cu iuţeală o sărută pe
Elena, recăzând bolnavă pe patul seu
d’alungul obrazului, pe care n’o simţi de­ cap, pe pâr, pe frunte, pe obraz... Eufro­
de spital.
cât atunci, când ajunse la buze. sina sâ încercă a-’i vorbi, însă îi fu
** *
— Tu pleci, Eufrosino, eşti sănă­ peste putinţă, emoţiunea o înecă, nu
toasă, eşti fericită!... Şi eu voiu pleca, găsi o vorbă Tăcerea se prelungi câteva Douăzeci de ani se scurseră în vreme,
şi în acest timp nu se mai ştia una de
dar’ drumul pe care-’l voiu străbate va momente.
— Scumpa mea Eufrosino 1 începîi alta. Eufrosina, ajungând acasă, îşi vîndii
fi lung, va fi drumul cel din urmă 1...
Eufrosina o mângâie, o încurajă, Elena. Ce însemnează acest dar scump pământul, ear’ cu banii ce-’i luă, deschise
un han, o ospătărie frumoasă, pe locul
dându-’i sfaturi să-’şi ţie inima, că în pe care mi l’ai pus în deget?... Voiu
curând să va face bine. O asigură că-’i putea trăi ca să-’l port?... Ca sâ-’l văd caselor.
va scrie în fiecare săptămână şi o rugă în degetul meu ani şi ani de-arândul, Mergându-’i treburile binişor, avii
să-'i răspundă şi să-'i vestească ziua până la sfîrşit, să-’mi amintesc de sincera nenorocirea să fie prădată într’o noapte
 Nr. 4 9
zid chinezesc, din ţara Djungorilor
mahometani, până departe în Tur-
kestan şi Tibet, până la poalele
munţilor Himalaya, tot şi toate au
intrat în stomacul colosului rus!
Dinastia mongolă, azi domni­
toare pe tronul Dragonului Chinei,
e îngrijată, căci îi scapă terenul de
sub picioare, mai ales de când,
din anul trecut 1901, ţa r u l R u siei
e n u m it de m arele Sam a d in Shassa
ş e f a l relig iu n ei lu i B uddha , dân-
du-i-să prin aceasta o putere egală
cu a Papei peste lumea catolică!
D’atunci ş i venitele concorda­
tului mongolo-chinez, încheiat la
1723 între marele Samo şi împă­
ratul Chinei, trec acum de partea
ţa r u lu i , câtră care acum toţi bonzii,
mici şi mari ai cultului buddhaist,
îşi îndreaptă privirile.
Era între aceste împrejurări
firesc, ca atunci când Rusia e atât
de ocupată în Azia, Bulgarii să
nu se astâmpere, ci să deschidă
chestia orientului european. Acum
e la ordinea zilei Wladivostokul
A ziei: Orientul extrem. Veni-va
rândul apoi şi al Orientului euro-
pian. D’ocamdată în programul ru­
sesc, mai e şi revoluţiunea în Af­
ganistan.
= P en tru ... pensie. In Spania
este o lege, după care ori-ce per­
soană, care a fost ministru, fie chiar
24 de ciasuri, se bucură în toată
vieaţa de o pensie de 7500 de
pesetas (pesetas valorează aproape
o coroană).
Se înţelege uşor, de ce toată
lumea în Spania doreşte să ve­
gheze de soartea patriei.
Intr’o zi, ministrul Sil vela, în­
grozit de marele număr de noue
pensii, ce se creau la fiecare crisâ,
a nimicit legea, foştii miniştri ră­
mânând cu drepturile câştigate, pe
cari le vor perde, dacă s’ar face
din nou miniştri.
Zilele din urmă o nouă crisă
a isbucnit. Sagasta s’a adresat la
foştii miniştri. N ic i u n u l ria p r i­
m it, — ca să nu peardă pensia
de 7500 pasetas! In sfîrşit, doi
foşti miniştri s’au hotărît să peardă
pensia, intrând de nou în minister.
Această faptă a lor a produs o
mare emoţiune în toată Spania
de hoţi, cari o sărăciră, scăpând abia
cu vieaţa. Fiind ajutată de proprietarii
moşiilor de prin prejur, îşi îndreptă
neajunsurile. Dar’ nu trecù mult şi o
nouă nenorocire o isbi: hanul îi arse
până la pămănt, dându-’i foc rău făcă-
! torii. Rămasă pe drumuri, sărăcită cu
desăvîrşire, întră într’o mănăstire, prin
< mjlocirea unui om al zilei.
Ï Intr’o sară a lunei lui Decemvrie,
pe când fulgii de zăpadă aşterneau ca
o mantie întreg pământul, pe când dru­
meţii umblau gheboşaţi, cu mânile ascunse
îi buzunarele paltoanelor, trosnindu-le
| zăpada sub picioare pe stradele înguste
! ale oraşului, pe când luna, privind de
sus, le zimbea printre milioanele de
fulgi de zăpadă, luminându-le calea, o
Ï trăsură se opri la poarta unei case
[ luxoase, şi dintr’însa să coborî o doamnă,
\ însoţită de un domn.
Era prefectul judeţului cu soţia sa,
cari se întorceau delà nişte rude. Când
i să între pe poartă, o femee bătrână,
gârbovită, întindea mâna cerênd de
pomană.
— Doamnă!... Domnule!... Fie ţi-vă
milă de o nenorocită!...
Prefectul întră cu soţia în casă, ne-
dând nici o grijă milogiei bătrânei.
' O masă bogată îi aştepta. Copiii,
patru la număr, îi întimpinară, sărutân-
L IB E R T A T E A Pag. 3
dându-i pe fratele lui să o ia. Mireasa — Şi pentru firmă plăteşti... pe urmi
O constatare tristă. a leşinat. Părinţii ei au arătat caşul la mai ai patenta şi licenţa...
N o u t ă ţ i poliţie, în contra mirelui necredincios. — Vai de mine... Ştii ce, mai bine
Lumea cât se supără, cât rîde de nos­ nu deschid nici o cafenea.
«Cronica» din Bucureşti aduce des­ Limba română supără tare urechile
pre starea cunoaşterii de carte a fraţilor unor Unguri, chiar şi acolo unde ei tima întâmplare. — Mofturi, ţi-se pare aşa de mult
* că nu eşti încă deprins. Dar apropos,
noştri din Ţară, următoarele date: sunt datori a o asculta fără murmur.
T ot amorul. Prima balerină a tea­ cum te numeşti?
Când s’a votat legea obligativităţii Ţeranul român Ioan Herţa din Orăştie
trului din Praga Ana Prusina, şi-a tras — Suliman.
învăţământului primar, cine ar fi crezut, ni-se plânge, că având în 27 Nov. la un glonte de revolver, din causa unui
că după aproape patruzeci de ani, câţi judecătoria de aici ceva proces, dl jude amor nenorocit. — Suliman... e puţin, voi aci toţi
vă numiţi Suliman... trebue să-ţi găseşti
au trecut de atunci şi până acum, po­ Fekete a încercat să-l forţeze în tot chi­ *
porul nostru o să fie, în privmţa cul­ pul ca să vorbească ungureşte! L-a a- vr’o poreclă... de pildă?... am găsit!
Vulcanii din America-centrală. «Ti­
turii, mai prejos decât Sârbii şi Bulgarii! meninţat câ-1 arestează îndată, câ-1 pe­ mes* primeşte din San-Francisco (Sta- Nasul la tine samănă ca la un câne de
vânat, fii Nas de cânel
In adevăr, statisticile din urmă ne depseşte în bani, de nu vorbeşte ungu­ tele-Unite, lângă Oceanul-Pacific) o te­
arată, că în capitala terii, din 283.071 reşte, — până a întreveuit chiar advo­ legramă, în care se anunţă, că. au sosit — Nu-mi place. Nas de cânel mai
frumos va fi: Nas de oaiel..
de locuitori câţi sunt, 1 2 6 .7 1 3 sunt a - catul, un Ungur, cu toata energia con­ o miie de fugari din Guatemala, unde
— Al right. Bine, fie! Dar pentru
n a lfabeţi, adecă ca ri nu ştiu să scrie tra acestei cereri nedrepte a judelui, s’au petrecut cele mai noue isbucniri
n ici să cetească. schimbarea numelui plăteşti 2 fr. taxă.
spunându-i că dînsul trebue să asculte vulcanice. Fugarii spun că în aceste as-
Să nu se uite, că în capitală sunt şi să primească fasiunea românească a vîrliri, mai multe mii de locuitori au Ai copii?
— Şapte.
1200 de luminători: profesori, institu­ ţeranuluil Ne miră foarte mult această murit sufocaţi sau arşi de lava arză­
tori şi învăţătorii Trebue înscrişi în cărţile dema-
sforţare a dlui jude, când ştie că la ju­ toare şi de petri înfocate. Vulcanul Fa-
La ţară şi oraşele din provincie decătorii fiecare om e în drept a vorbi sako îşi continuă aruncările în mod în­ triculă.
proporţia e şi mai îngrozitoare. După în limba sa maternă! Iar fiind în drept, spăimântător. Bande de briganzi stră­ — Şt pentru asta se plăteşte?
statisticile făcute, regulat în toţi anii cum vin chiar cei-ce au să facă drep­ bat districtul, devastându-1, omorînd şi — Nu, nu plăteşti nimica, numai pe
dela 1898 şi până astăzi, sunt 90 la tate, să cerce a abate pe oameni dela jefuind pe fugari. atestatul de botez lipeşti o marcă de
sută bărbaţi, cari nu ştiu carte şi 96 la dreptul lor ? * 40 de bani.
sută femei, cari nu ştiu carte. — Părinţii trăesc?
* Sărmani nebuni. In o odae a spi­
După statisticile străine pe scara — Tata a murit nu demult.
Gerul în Rusia. In toată Rusia, fri­ talului din Raab erau doi nebuni liniş­
culturală, România ocupă o treaptă mai — Ţi-a lăsat ceva moştenire ?
gul este grozav; pretutindeni a dat în­ tiţi. Demult locuiau împreună şi nu-’şi
jos decât Sârbia. Nu-i oare aceasta o — 10 saci cu cafea.
gheţul şi ninge. Pagubele sunt enorme. făceau nici un rău. N’aveau decât două — Unul e al meul
ruşine şi un pericol naţional?
Pe multe linii ferate circulaţia a fost saltele cu pae şi un vas de pleu întrista — Şi pentru-ce?
Urmările unei stări aşa de triste nu lor căsulie. Ba povesteau pretineşte în
oprită. — Pentru-că e o dare pe moşte­
pot fi de cât rele pentru ţară. Se ştie * felul lor ori zăceau pe saltele şi să uitau
în adevăr, câtă legătură strînsă este în­ nire! Bine că ţi-a lăsat tatăl, că dacă
Moarte. A u relia G uga , fiica părin­ perduţi unul la altul. Intr'o noapte te era dela vr’un alt neam, atunci plăteai
tre lipsa de şcoală şi crimă, încât nu
telui George Guga din Şoimuş, a înce­ miri pentru ce s’au prins la ceartă. Unul de patru-ori mai mult.
trebue să ne mire raportul dlui Dianu,
tat dm vieaţă la 22 Nov. n. în etate a luat vasul de pleu şi aşa l’a lovit pe — Frumos!
directorul închisorilor, că numărul ares­
de abia 17 ani. O deplâng întristaţii celalalt în cap că l’a omorît. Ear’ vă- — Unde-ai îngropat pe bătrânul?
taţilor, deţinuţilor şi al condamnaţilor,
părinţi şi sora Maria, cărora le trimitem zându-’l mort, a pus saltelele peste — Aici lângă casă.
se ridică aproape la 300.000! olaltă şi s’a urcat pe ele, şi s’a acăţat cu
sincere condolenţe. ^ — Nu se poate: nu ştii legea sani­
Avea dreptate Victor Hugo, când zi­ * ' cureaua pantalonilor de ferul din fe­
cea : „ Cine deschide o şcoală , închide o tară? trebue îngropat la cimitir, plăteşti
Un dar regal. Regele Italiei a fost reastra de de-asupra uşii. Dimineaţa
temniţd,‘,. 20 franci pedeapsă.
dăruit de Dzeu cu o fiică nouă. Din a- i-au aflat pe unul mort jos, altul acăţat...
La 1870, când s’a votat în Anglia — Dar de unde să iau atâţia bani ?
cest prilegiu noua fiică, principesa Ma-
legea instrucţiunii obligatoare, erau un — Ai uitat se vede de sacii cu
falda a dăruit săracilor din Roma o
milion şi jumătate de elevi umblători
la şcoală, ear a s tă z i sunt 5 m ilioane ş i sută mii lire.
Civilisaţia englezi in Africa. cafea!
— Atunci, cu ce să deschid cafe­
*
jum ătate. Urmarea a fost: că d in 20.000 neaua ?
O fată ce şi-a ucis pe mamă-sa. Să vă povestesc ceva despre îmbu­
de crim in a li numărul a scă zu t la 10.000. — Treaba ta! Alegeţi altă ocupa­
Teres a Kacsmar din Mişcolţ se încre­ nătăţirile civilisaţiunii europene sau mai
O altă urmare a lipsei de şcoală este dinţase cu calfa de brutar Em. Radi, ţiune.
sărăcia. In Anglia la 1871 se calculase din dragoste. Mama fetei era văduvă, bine ale celei engleze în părţile «sălba­ — Dar dacă nu ştiu nimica?
că erau 47 de săraci la 1000 de locui­ şi încă tinărâ şi destul de frumoasă. tice» ale Africei. — Pentru prima-dată, aflat ca va-
tori. De atunci, cifra a scăzut la jumă­ Venind mirele şi azi şi mâne la casă, Se apropie Civilisaţia, frumoasa co­
gabund, fără ocupaţiune, te ştrăfuesc,
tate, la 22! coană, de bordeiul unui Negru şi bate
mama şi-a pus şi ea ochii pe el şi în­ la uşe. «Eu sunt Civilisaţiunea, in nu­ şi a doua-oară te bag în puşcărie!
M ize r ia sau p u ş c ă r ia , eată unde duce tr’o sară mînându-şi fata la o vecină, mele legii, deschide!» — Ce e asta puşcărie?
pe om neştiinţa de carte! pe când fata a venit napoi, a găsit pe — Locul unde-ţi poţi îndrepta mo­
— Ce pofteşti dela mine?
Cari sunt căuşele şi cari sunt mijloa­ mamă-sa cu mirele ei în tot focul dra- ravurile şezând împreună cu hoţii...
— Voesc să te civilisez!
cele pentru a goni întunerecul din min­ gostii.. Fata să nebunească, nu alta, de — Ascultă, Civilisaţiune, fără vorbă
— Ce însemnează aceasta?
tea poporului român? Eată o întrebare năcaz. A tăcut; noaptea a luat un cu­ lungă, du-te la toţi dracii... nu vreau să
— Însemnează că voesc să te văd
care pentru noi e mai de frunte ca ţit şi şi-a omorît pe bestia de mamă. mai stau de vorbă cu tine!
om cult. Mai intâiu de toate trebue să
toate celelalte de ori-ce ordin, fie poli­ A fost arestată, dar e foarte probabil Dar bietul sălbatic nu ştia că Civi­
fii îmbrăcat mai cinstit. Ţt-am adus o
tic, fie economic. In adevăr, n u m a i un că nu va fi judecată de loc pentru lisaţiunea aduce cu sine tunuri şi puşti,
păreche de pantaloni, un gheroc, ţilin-
popor lu m in a t ş i conştiu de m isiunea ce fapta sa. cari ştiu a vorbi atât de convingător L
* dru şi o păreche de mănuşi...
a re , ne poate da guverne cum se cade D r. Crdsescu.
Nu săriţi din tren! Roşa Deutsch
— Dar ce, ai înebunit? Pe aşa gro­
şi poate produce o stare înfloritoare de
din Reşiţa întorcându-se zilele acestea zavă căldură să-mi pui cilindru şi mâ­
bogăţie n a ţio n a lă !
din Ciacova, unde a fost la rudenii, in nuşi? Nu înţelegi că asta e moarte pen­ FE L DE FE L
staţiunea Ji beliu, vrând să se urce în tru mine? Mistreţ în turmă de porci. Dela
tren* în loc să se urce în trenul de — N’ai ce să faci! Cel puţin dacă
du-’i şi îmbrăţişindu-’i. In timpul mesei, vei muri, mori ca un om civilisaL. Vinga se scrie foilor, că a Intrat în
Reşiţa, s’a urcat în cel din Timişoara. turma de porci un mistreţ, ieşit din pă­
un servitor aduse o scrisoare pentru so­ Acum să-mi spui cu ce te ocupi, ce
Văzându-şi greşala, a sărit din tren şi durile din apropiere, şi sfăşiid vr’o 16
ţia prefectului. Era dela cerşitoarea care lucru şi ce tel de meserie ai ?
a ajuns sub roate, cari i-au sdrobit a- porci. Porcarul, de frică, s’a suitîntr'un
aştepta la poartă. Dupâ-ce o ceti — Se ştie cu ce mă ocup. Am o
mândouă picioarele. Femeia fu trans­ copac, strigând ajutor. Nici cânii nu în-
împreună cu soţul, prefectul dădii po­ bucată de pământ, care îmi dă patru
portată în spitalul din Ciacova, unde drăsniau să se apropie de furiosul mis­
runcă gardianului dela poarta sa, ca să sămănâturi pe an... eu strîng... mânânc,
peste puţin timp îşi dădh sufletul. treţ. O patrulă de gendarmi, care din
o gonească, căci de unde nu, o va duce dorm — mai fac eu şi altele...
* întâmplare trecea pe acolo, au făcut un
la arest. Dare de samă. Din prilegiul petre­ — Ei, asta nu merge. Trebue să-ţi
A doua zi dimineaţa, lângă ulucele cerii cu dans arangiată de tinerimea alegi o ocupaţiune statornică, de nu, te atac în regulă. Un gendarm a fost muş­
curţei prefectului, să găsi învăluit în română din Deva şi jur la 9 Nov. a. voiu înscrie în cartea vagabunzilor. cat şi abia după o urmărire de jumă­
zăpadă, cadavrul degerat al unei bătrâne c., au mai incurs dela dl George P o p ----Atunci pot să deschid o cafenea, tate cias, mistreţul a fost străpuns cu
îmbrăcată în negru. Era cadavrul Eu- de B ă seşti 20 cor., cu cari împreună au mai cu seamă că am ceva cafea şi baionetele şi ucis.
frosineiL. Gârbovită de ani, de miserie rămas pentru înfrumseţarea internă a zâhar. Porcarul, un Ungur, de frică să nu
şi de suferinţă, venise să ceară, printr’o bisericii un venit curat de 204 cor. 70 — Bine. Cam cât crezi că vei putea fie bătut de stăpânul seu, că a perdut
scrisoare, un mic ajutor dela Elena, fii. Piimească şi pe calea aceasta mari- câştiga pe zi ? atâţia porci, s’ar fl împuşcat. Proprieta­
care, eşind din spital sănătoasă, să că­ uimoşul domn mulţumită, în numele — De unde ştiu eu? Vr’o cinci rul nu e năcăjit decât după slănina ce
sătorise cu iubitul ei ajuns în decursul comitetului arangiator şi al epitropiei franci, poate şi mai mult... a mâncat-o mistreţul!
vremii, prefect al judeţului!... A fost bisericii gr.-or. din Deva. Deva, la 22 Civilisaţia bombăneşte: «Cinci pe zi, *
însă respinsă şi isgonită! 150 pe lună, 1800 pe an», după asta Cap de poliţist, nu glumi! Ziarele
Nov. 1902. Dtonisiu Ardelean, epitrop,
...Şi se cunoscură şi să iubiră cu cassar. spune tare: spaniole fac mare haz de o scrisoare
douăzeci de ani în urmă, într’un spital, * — Foarte bine. Atunci ai să-mi plă­ de urmărire pe care a dat’o căpitanul
unde soartea le aruncase în aceeaş odae, Mireasă fără noroo. Zilele trecute teşti 120 de franci pe an. de poliţie din Madrid pentru prinderea
şi pe aclas pat de durere; unde Eufro- s’a petrecut la Viena o întâmplare, care Şi pentru-ce? unui răufăcător.
sina, în iubirea şi mila ei pentru sufe­ a sdrobit pe o mireasă şi de care a — Cum pentru-ce? Aceasta se nu­ Acesta, în circulara sa dată tuturor
rinda Elenă, îi pusese în deget inelul făcut haz tot oraşul. Doi tineri erau să meşte a plăti dare directă... Acum să agenţilor pentru urmărirea şi arestarea
seu, ca semn de vecînică prietenie, şi se cunune. Toate pregătirile s’au făcut. ne învoi m în privinţa mărunţişurilor... unui hoţ isteţ care e în vîrstâ de nu­
Elena sărutân d’o pe cap, pe păr, pe Mireasa se îmbrăcase în haine de nuntă — Să mai plătesc încă ?... mai 17 ani, între semnele de cunoaşte­
frunte, pe obraz, îi jurase cu lacrămi, şi aştepta pe mirele, ca să meargă la — Da, o dare de venit... un fleac: rea lui spune: »Samănă foarte mult cu
că nu o va uita niciodată!... biserică. Mirele însă perisel In locul lui vr’o 20 de franci pe an... Pe urmă tre­ M. S. Regele Alfons XIII« (care încă e
Th. Gh. Petrescu. venise fratele seu, care aduse o scri­ bue vizate cântarul şi măsurile... O să aşa de tinărl)...
soare, în care se zicea că nu se poate pui vr’o firmă, ceva?
cununa cu aleasa inimii sale, recoman- — N’ar fi rău...
 Pag. 4 LIBERTATEA Nr. 49

naptól számítandó 60 nap alatt

„ARDELEANA“
institut de credit şi de eoonomii societate pe aoţii.
Sediul: O r e ş t ie , în casele proprii.
Fondată la anul 1885.
so cia l: 5 0 0 .0 0 0 cor. Fondări: 3 5 0 .0 0 0 coroane.
Starea Depunerlor: peste 2,000.000
S e primesc: Depuneri spre fructificare, dela par­
ticulari cu 5 % fără anunţ, cu 5 1/2°\o cu anunţ; ear’
dela corporaţiuni culturale cu 6 % interese.
.4«""
Darea de Tenii dnpă interese o solveşte institntnl separat.
Depuneri şi ridicări făcute prin postă se efec­
tuase cu reîntoarcerea poştei.
2 9— (5 9) Direcţiunea.
az árverés napjától járó 5% ka­
mataival együtt szabályszerű letéti
kérvény mellett a hátszegi m.-kir.
adóhivatal mint bírói letéti pénztár­
nál befizetni. A bánatpénz az
utolsó részletbe fog beszámitatni.
A megállapított árverési feltételek
a hivatalos órák alatt a tlkvi ha­
tóságnál úgyszintén Pokolvalcsel
cor. község elöljáróságánál vagy a bírói
kiküldöttnél megtekinthetők. Az
elrendelt árverés a pokolvalcseli
15 sztjkv. C lapján feljegyeztetni
rendeltetik.
A kir. jbiróság mint tlkvi hatóság.
Kelt Hátszegen, 1902. évi nov.
hó 4-én.
Fehér,
kir. albiró.
Sz. 1248/1902. tkv. (193) 1—1
ÁRVERÉSI HIRDETMÉNY
Alulirt kiküldött bir. végrehajtó
az 1881. évi LX. t.-cz. 102. §-a
-értelmében ezennel közhírré teszi,
rd 1268 hrsz. 93 kor, az A f 5
rd 2155/a 2156/b hrsz. 278 kor.,
az A t 6 rd 39Ö5/a hrsz. 200
kor., az A f 7 rd 4055 hrsz. 647
kor., az A f 8 rd 4286/a hrsz.
104 kor., az A | 9 rd 4375 hrsz.
137 kor., az A f 10 rd 4706/a
hrsz. 41 kor., az A f 11 rd 4769
hrsz. 36 kor., az A f 12 rd 5342/a
hrsz. 12 1 koronában az árverést
ezennel megállapított kikiáltási ár­
ban elrendelte és hogy a fennebb
megjelölt ingatlanok az 1902. évi
deczember hó 11-ik napján d. e. 9
órakor Felkenyér község házánál
megtartandó nyilvános árverésen
a megállapított kikiáltási áron alól
s elfognak adatni.
Árverezni szándékozók tartoz­
nak az ingatl. becsárának 10 %-át
készpénzben, vagy az 1881. LX.
t.-cz. 42. §-ban jelzett árfolyammal
számított és az 1881. évi novem­
ber hó 1 -én 3333 sz. a. kelt
igazságügyminiszteri rendelet 8 . §-á-
ban kijelölt ovadékképes értékpa­
rendelte és hogy a fennebb megje­
lölt ingatlanok az 1902. évi december
hó 10-ik napján d. e. 9 órakor
Balomir község házánál megtar­
tandó nyilvános árverésen a megál­
lapitott kikiáltási áron alól is el­
fognak adatni.
Árverezni szándékozók tartoz­
nak az ingatl. becsárának 1 0 %-át
készpénzben, vagy az 1881. évi
LX. t.-cz. 42. §-ában jelzett árfo­
lyammal számított és az 1881. évi
november hó 1 -én 3333 sz. a.
kelt igazsáügyminiszteri rendelet
8 . §-ában kijelölt ovadékképes ér­
tékpapírban a kiküldött kezéhez
leteni, avagy az 1881. LX. t.-cz.
170. §-a értelmében a bánatpénz­
nek a bíróságnál előleges elhelye­
zéséről kiálitott szabályszerű elis­
mervényt átszolgáltatni.
A kir. jbiróság mint tlkvi hatóság.
Kelt Szászvároson, 1902. évi
november hó 10 -én.
Sóhalmi,

„ASSICURAZIONI GENERALI“ hogy a puji kir. járásbíróságnak

1901. évi Sp II 198/3 sz. végzése
pírban a kiküldött kezéhez leteni,
avagy az 1881. évi LX. t.-cz. 170.
kir. albiró.

fondată în 1831. következtében Dr. Suciu Gábor §. értelmében a bánatpénznek a

Sz. 1291—1902. vghtó. (195/ 1 - 1
A c e a s tă mare bancă de asigurare, care prin plătirea punctuoasă ügyvéd által képviselt Szakács Mi­ bíróságnál előleges elhelyezéséről
a pagubelor celor asiguraţi la ea şi prin preţuirea bună a bagubelor hály puji lakos végrehajtató javára kiálitott szabályszerű elismervényt Á rverési hirdetmény.
(din foc) şi-a atras în cea mai mare măsură încrederea publicului, — Puj politikai község végrehajtást átszolgáltatni.
are la sfîrşitul anului trecut 1901, următoarea avere: Alulirt bírósági végrehajtó az
szenvedett ellen 110 kor. s jár. e A kir. jbiróság mint tlkvi hatóság. 1881. évi LX t.-cz. 102. és 120.
Capital si fondări proprii, peste 190 milioane oor. rejéig 1902. évi aug hó 5. napján Kelt Szászvároson, 1902. évi §§-ai értelmében ezennel közhírré
Capitaluri asigurate la ea pe viaţă p e s t e ................ 571 milioane cor. foganatosított kielégítési végrehaj­ november 1 1 -én. teszi, hogy a szászvárosi kir. já­
A plătit dela înfiinţarea sa de tot, pagube peste . . 716 milioane cor. tás utján lefoglalt és 3180 kor. és Sokaimig
rásbíróság 1902. évi Sp. I. 468/3
Aceste cifre arată, că banca »Assicurazioni Generali« dă cea mai mare chezeşie kir. albiro.
pedig 600 kor. vámhaszonbér és számú végzése következtében Dr.
chiar şi celui mai precaut proprietar, şi arată că marea încredere de care această
bancă s£ bucură, e deplin întemeiată, prin fondurile ei cele mari. 2580 kor. közköltség követelés nyil­ Vlad Aurél szászvárosi ügyvéd ál­
Sz. 8440-1902. (197) 1 - 1
»Assicurazioni Generali« primeşte asigurări: vános árverésen eladatnak. tal képviselt Koszteszk Niculae sze-
1. P e v ia ţa omului, p e un term in 4. Contra spargerii obiectelor de Mely árverésnek a puji kir. já­ Árverési hirdetmény kivonata. rekai lakos és végrehajtató javára
oare-care, sau a s ig u ră ri de rente (pensii), sticlă ori metal. rásbíróság 1902 V 870/2 számú A szászvárosi kir. járásbíróság
cari să plătesc ori la moarte îndată, ori Csolokoi Avram, Riebel Tivadar
5. Contra pagubei urmate din trans­ kiküldő végzése folytán eddig ösz-
la terminul ales de asigurat. port, pe uscat ori pe apă.
mint tlkvi hatóság közhírré teszi, alsóvárosvizi, kosztesdi lakosok és
2. Contra pagubelor d e f o c , trăsnet, 6. Contra pagubei din spargere szesen 145 kor. 20 fillérben birói- hogy szászvárosi » A r d e l e a n a « végrehajtást szenvedettek ellen 300
explosiune p r in g a zu ri, pe mobile şi cu furt asigură obiecte sau hârtii pre­ lag már megállapított költségek e- pénzintézet vhajtatónak Zsunie kor. s jár. erejéig foganatosított
imobile. ţioase. rejéig Puj községében a körjegyzői Maria szül. Balomiri végrehajtást kielégítési végrehajtás utján lefoglalt
3. Contra p a g u b ei de chirie urmată
după arderea casei. irodában leendő eszközlésére 1902. szenvedő elleni 1100 kor. tőke- és 1220 kor. becsült következő in­
évi december hó 3. napjának d. u. követelés és járulékai iránti végre­ góságok, u. m.: ökrök, tehenek,
Primeşte asigurări de zestre pentru fete ş i copii.
5 órája határidőül kitüzetik és ah­ hajtási ügyében a dévai kir. tör­ sertés, széna és egyébb ingók nyil­
(112) 6—10 Agentura principală a băncii
hoz a venni szándékozók oly meg­ vényszék (a szászvárosi kir. já­ vános árverésen eladatnak.
„A ssic. G en erali “ în O râştie.
jegyzéssel hivatnak meg, hogy az rásbíróság) területén levő a Balo-
flnform aţiuni la adm inisti aţia acestei foi). Mely árverésnek a szászvárosi
érintett ingóságok az 1881. évi miron fekvő a balomiri 4 szám kir. járásbíróság 1902-ik évi V.
LX. t.-cz. 107. és 108 §-a értel­ tjkvben A f 2 rd 488 hrsz. 907 844/2 sz. végzése folytán 300 kor.
mében készpénzfizetés mellett, a kor., az A f 3 rd 667 hrsz. I tőkekövetelés, ennek 1902-ik évi
legtöbbet ígérőnek becsáron alul is kor., az A f 4 rd 2010 és 2011 VII/4-tőli járó 8 % kamatai és ed­
Sz. 12886—1902. vghtó. (194) 1 - 1 által jözv. Prodán Iszákné javára elfognak adatni. hrsz. 281 kor., az A f 5 rend dig összesen 93 kor. 20 fillérben
C. 6 . a. az ingatlanok -ad ré­ Amennyiben az elárverezendő 2860 hrsz. 6 kor., az A f 6 rd biróilag már megállapitott, vala­
Á rv e ré si y ré te tn ta y .
szét terhelő élethosziglani haszonél­ ingóságokat mások is le- és felül­ 4482 hrsz. 200 kor., az A f 10 mint ezuttali 3 kor. 90 fillér árve­
A hátszegi kir. jbiróság mint
vezeti jog nem érintetik rendszá­ foglaltatták s azokra kielégítési jo­ rd 4483 hrsz. 156 kor., az A f rés kitüzetési költségek erejéig
tlkvi hatóság Dr. Suciu Gábor
monkénti résletekben az egyide­ got nem nyertek volna, jelen ár­ 11 rd 486 és 487 hrsz. 502 kor., az A alsóvárosvizi és kosztesdi adosok
ügyvéd által képviselt Özv. Bugy
jűleg kibocsájtott árverési feltéte­ verés az 1881. évi LX. t.-cz. 120. f 12 rd 4460 hrsz. 287 kor., az A lakásán leendő eszközlésére 1902.
Anna sz. Prodán végrehajtatónak
lekben részletezett összesen 782 §-a értelmében ezek javára is el­ f 13 rd 4465 hrsz. 153 kor, az évi deczember hó 13. napjának
Prodán Moisze, Prodán Nyisztor,
koronát tevő kikiáltási árban az rendeltetik. A f 14 rd 15 és 16 hrsz. 3281 délelőtti 8órdja határidőül kitüzetik
Prodán Petru, kisk. Prodán Mária
1903. évi február hó 3. napjának Kelt Pujon, 1902. évi nov. 9. kor., az A f 15 rd 544 és 545 és ahhoz a venni szándékozók oly
és kisk. Prodán Iuon végrehajtást
d. e. 10 arakor Pokolvalcsel község napján. hrsz. 211 kor., az A f 16 rend megjegyzéssel hivatnak meg, hogy
szenvedők elleni végrehajtási ügyé­
Rácz József, 816 hrsz. 141 kor., az A f 17 rd az- érintett ingóságok az 1881.
ben közhírré teszi, hogy végrehaj­ elöljárója házánál megtartandó nyil­
kir. bir. végr.
vános árverésen a legtöbbet Ígérő­ 3906/2 hrsz. 82 kor., az A f 18 évi LX t.-cz. 107. és 108. §§-ai
tatónak 97 kor. 64 fill. eddigi
nek esetleg a kikiáltási áron alul rd 4100 hrsz. 55 kor., az A f 19 értelmében esetleg becsáron alul
megállapított per és végrehajtási Sz. 8439-1902. v ég rh / (196) 1 - 1
is elfogja adatni rd 746/2 747/2 748/2 749/2 hrsz. is, azonban csakis készpénzfizetés
valamint a jelenlegi 15 kor. 30 Árverési hirdetmény kivonat.
Árverelni szándékozók tartoz­ *. 142 kor., az A f 20 rd 794/1 mellett, fognak a legtöbbet ígérő­
fül. és a még felmerülhető költsé­
nak bánatpénzül az ingatlanok ki­ A szászvárosi kir. jbiróság mint 795/1 hrsz. 108 kor., az A 21 nek eladatni.
gek iránti követelése kielégítése
kiáltási árának 10 % készpénzben tlkvi hotóság közhírré teszi, hogy rd 925 hrsz. 68 kor., az A f 22
végett Prodán Nyistor, Prodán Amennyiben az elárverezendő
vagy a kormány által ovadékké- a szász városi »Aideleana« pénzinté­ rd 1081 hrsz. 81 kor., az A f 23
Petru, Prodán Moisze illetve jogutó­ ingóságokat mások is le és felül­
pesnek nyilvánított értékpapírban, zet végrehajtatónak Lup Iuon Iosif rd 612 hrsz. 121 kor., az A f 24
dai kisk. Prodán Iuon és Mayer foglaltatták, és azokra kielégítési
a melyek a névérték % részéig végrehajtást szenvedő elleni 1000 rd 2364/2 hrsz. 36 kor., az A f
Iuon és Prodán Izsák jogutódai jogot nyertek volna, ezen árverés
fogadtatnak el csupán a kiküldött kor. tőkekövetelés és járulékai iránti 25 rd 2970/2 hrsz. 24 kor., az
kisk. Prodán Mária és Iuon végre­ az 1881. évi LX. t.-cz. 120 §-a
kezéhez letenni avagy annak elő­ végrehajtási ügyében a dévai kir A f 26 rd 1076 hrsz 142 kor.,
hajtást szenvedőknek a dévai kir. értelmében ezek javára is elren­
zetes biröi letétbe helyezését tanú­ törvényszék (a szászvárosi kir. jbi­ az A f 27 rd 484/1 és 484/2
törvényszék, hátszegi kir. jbiróság deltetik. A befolyandó vételár pe­
sító szabályszerű elismervényt át­ róság) területén levő a Felkenyé­ 511 kor., az A f 28 rd 498 hrsz.
területéhez tartozó Pokolvalcsel köz­ dig bírói letétbe fog helyezttetni.
szolgáltatni. ren fekvő a felkenyéri 184 sz. 228 kor., az A f 29 rd 2861 és
ségi 15 sztjkvben A f 1— 11 rdsz.
tjkvben A f 1 rd 315 és 316 2862 hrsz. 227 kor., az A f 30 Kelt Szászvároson, 1902. évi
a. felvett ingatlanokbóli a 6275/898 Vevő köteles a vételár fele­
részét az árverés jogerőre emel­ hrsz. 3277 kor., az A f 2 rend rd 395/1 397 Vi és 397 % hrsz. november hó 26. napján.
tlkvi sz. a. megállapítás szerint
kedése napjától számított 30 nap, 933/353 hrsz. 14 kor., az A f 3 128 koronában az árverést ezennel Rácz Árpád\
(4 / 5 ) négy-ötöd rész jutalékukat
azon feltétellel, hogy az árverés a másik felerészét szintén azon rd 993 hrsz. 24 kor., az A f 4 megállapitott kikiáltási árban el- kir. bir. véghr.

„M inerva“ inst. tipogr. în Orăştie.

Editor şi redactor responsabil: lo a n M oţa.