PROIECT

PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE NIVEL 3

Titlul lucrării: Detector de vibraţii cu buzzer piezo

Îndrumători:

Prof.Dr.Ing. Volosciuc Sorin Dan

Profesor pregătire practică: Baciu Ioan

Candidat:

Vochiţu Teo-Ştefan

Tehnician Electronist

2021
Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

Cuprins

1. TEMA LUCRĂRII ................................................................................................................ 3

2. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI PROIECTULUI.................................................................. 4

3. GENERALITĂŢI.................................................................................................................. 5

3.1 Generalităţi despre senzori ........................................................................................ 5

3.2 Generalităţi şi componente ale detectorului de vibraţii .......................................... 6

3.3 Listă componente ....................................................................................................... 8

4. FUNCŢIONAREA DETECTORULUI DE VIBRAŢII ............................................................ 9

5. CONTRIBUŢII PERSONALE............................................................................................ 10

5.1 Aplicaţii interesante ale efectului piezoelectric ..................................................... 12

6. CONCLUZII....................................................................................................................... 14

7. SĂNĂTATEA SI SECURITATEA MUNCII........................................................................ 15

7.1 Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor. ........................................................ 17

8. PROTECŢIA MEDIULUI ................................................................................................... 18

8.1 Lucrări la echipamente care conţin ulei ................................................................. 18

8.2 Lucrări la echipamente care conţin SF6 ................................................................. 18

8.3 Lucrări la bateriile de acumulatori .......................................................................... 19

8.4 Lucrări la bateriile de condensatori ........................................................................ 19

8.5 Producerea de deşeuri ............................................................................................. 19

8.6 Deteriorarea vegetaţiei şi a solului .......................................................................... 19

9. BIBLIOGRAFIE................................................................................................................. 20

10. ANEXE........................................................................................................................... 20

2
Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

1. TEMA LUCRĂRII

Atunci când se determină senzorul de vibrație corect pentru o aplicație, este

important să fie luate în considerare următoarele aspecte:

• Raza și precizia;
• Condițiile de mediu;
• Forma suprafeței de utilizare;

Proiectul ales este un modul electronic pentru detectarea vibratiilor mecanice

care

utilizeaza un buzzer piezo ca traductor ce are la baza efectul piezoelectric.

Senzorii piezoelectrici sunt instrumente versatile pentru măsurarea diferitelor

procese. Aceştia sunt utilizaţi pentru asigurarea calității, controlul proceselor și
pentru cercetare și dezvoltare în multe industrii. Pierre Curie a descoperit efectul
piezoelectric în 1880, dar abia în anii 1950 producătorii au început să utilizeze
efectul piezoelectric în aplicațiile de detectare industrială. De atunci, acest principiu
de măsurare a fost din ce în ce mai utilizat și a devenit o tehnologie matură cu o
fiabilitate inerentă excelentă. Aceştia au fost folosiţi cu succes în diverse aplicații,
cum ar fi în instrumentele medicale, aerospațiale, nucleare și ca senzor de înclinare
în electronice de larg consum sau ca senzor de presiune în touch pad-urile
telefoanelor mobile. În industria auto, elementele piezoelectrice sunt utilizate pentru
a monitoriza arderea atunci când dezvoltă motoare cu ardere internă. Senzorii sunt
fie montați direct în orificii suplimentare în chiuloasă, fie bujia este prevăzută cu un
senzor piezoelectric miniatural încorporat. Creșterea tehnologiei piezoelectrice este
direct legată de un set de avantaje inerente. Chiar dacă senzorii piezoelectrici sunt
sisteme electromecanice care reacționează la compresiune, elementele de
detectare prezintă o deformare aproape nulă. Acest lucru conferă rezistenței
senzorilor piezoelectrici, o frecvență naturală extrem de

3
Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

ridicată și o liniaritate excelentă pe o gamă largă de amplitudine. În plus,

tehnologia piezoelectrică este insensibilă la câmpurile electromagnetice și
radiații, permițând măsurători în condiții dure.

2. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI PROIECTULUI

Motivul principal pentru care am ales pentru proiect detectorul de vibraţii cu

buzzer piezo, este aplicabilitatea sa în industria tehnică.

Una dintre tehnologiile utilizate pentru urmărirea sănătății echipamentelor este

monitorizarea vibrațiilor. Senzorii de vibrații pot fi folosiți pentru a oferii echipelor de
întreținere o perspectivă asupra condițiilor din activele cheie care ar putea duce la
defectarea echipamentelor, permițându-le să evite nevoia de reparații majore.

Un senzor de vibrații este un dispozitiv care măsoară cantitatea și frecvența

vibrațiilor într-un sistem, mașină sau echipament dat. Aceste măsurători pot fi
utilizate pentru a detecta dezechilibrele sau alte probleme ale echipamentului și
pentru a prezice defectăriile viitoare.

De ce trebuie monitorizate vibraţiile

Orice afacere care folosește echipamente grele în operațiunile zilnice poate

beneficia de monitorizarea vibrațiilor. Avantajele acestui lucru includ următoarele:

Înțelegerea cauzelor daunelor

Când un echipament începe să prezinte semne de uzură, analiza vibrațiilor

poate ajuta la analiza cauzei radăcină (RCA-Root Cause Analysis). Prin
monitorizarea vibrațiilor din cadrul echipamentului, puteți urmării sursa vibrațiilor
și daunele ulterioare.

4
Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

Monitorizarea nevoilor de reparații

În timp ce monitorizarea vibrațiilor poate ajuta cu RCA, aceasta strălucește cu

adevărat atunci când este utilizată în întreținerea predictivă. Când sunteți
conectat la un sistem CMMS (Sistem computerizat de gestionare a întreținerii)
sau la un sistem similar, puteți urmări datele despre vibrații în timp real. Când
apar niveluri periculoase de vibrații reflectate în date, se ştie ca trebuie efectuate
lucrări de reparații asupra echipamentului în cauză.

Păstrarea stării generale de sănătate a echipamentelor

Monitorizarea stării se bazează foarte mult pe senzori, inclusiv pe senzori de

vibrații. Monitorizând datele despre vibrații din elementele cheie, se poate vedea
cum funcționează acestea în anumite perioade de timp. De exemplu, dacă în
prezent se adaptează sistemul pentru a procesa materiale noi, monitorizarea
vibrațiilor poate ajuta să aflăm dacă anumite echipamente sunt capabile să le
manipuleze fără uzură nejustificată.

3. GENERALITĂŢI

3.1 Generalităţi despre senzori

Senzorul este un dispozitiv tehnic care reacționează calitativ sau cantitativ prin
proprii mărimi măsurabile, la anumite proprietăți fizice sau chimice ale mediului din
preajma lui. Ca parte componentă a unui aparat sau sistem tehnic detector poate
măsura/înregistra de exemplu presiunea, umiditatea, câmpul magnetic,

5
Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

accelerația, forța, intensitatea sonoră, radiații ș.a. Provine din latină: sensus =
simț.

Senzorul este un dispozitiv care măsoară o mărime fizică (masă, presiune,

temperatură, umiditate etc.) și o transformă într-un semnal care poate fi citit de
către un observator printr-un instrument sau poate fi prelucrat.

Exista mai multe clasificări; una dintre ele se referă la senzori de tip:

1. Activ: consumator de energie, de exemplu radar (măsurarea distanțelor

prin emitere de radiații electromagnetice)
2. Pasiv: de exemplu fotorezistența cu care se poate măsura intensitatea
luminii incidente.

În automatizare, informația calitativă/cantitativa măsurabilă livrată de senzori,

după o eventuală amplificare și prelucrare, servește la controlul și reglarea
sistemelor tehnice automate.

3.2 Generalităţi şi componente ale detectorului de vibraţii

Senzorul ales pentru proiect este senzorul de vibraţii dintr-un detector

de vibraţii, care este realizat cu un simplu piezo ceramic capabil să genereze
un semnal electric prin deformare mecanică, la vibrații. Cu T1...T3 se
amplifică semnalul de câteva mii de ori și se aplică pe baza tranzistorului T4
ce permite încărcarea lui C6 și deci menținerea unei tensiuni pe baza lui T4
care, în cascadă cu T5, va acționa releul Re1 (Fig.1/Fig.1.1).
Consumul este doar de câțiva mA. Caracteristici:
•Sensibilitate ridicată ;
•Alimentare 12V ;
•Ieșire pe releu 8A/220Vca ;

6
Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

O schemă ce poate fi folosită simplu ca alarmă sau poate face parte dintr-
un ansamblu complex de monitorizare. Se montează la uși, ferestre, în
magazii, în zone „sensibile” sau dupa posibilitate în echipamente.

Fig. 1 – Schema electrică

Fig. 1.1 - Amplasarea componentelor

7
Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii
3.3 Listă componente

Nr.Crt. Componenta Denumire Valoare Cant

1 C1 Condensator 1nF 1
2 C2,C5 Condensator 220µF/25V 2
3 C3 Condensator 10nF 1
4 C4 Condensator 100nF 1
5 C6 Condensator 1...10µF/25V 1
6 D1,D2 Diodă 1N4148 2
7 D3 Led LED 1
8 J1 Conector CON2 1
9 J2 Conector CON3 1
10 RE Releu 12V 1
11 R13 Rezistor 1MΩ 1
semireglabil

12 R1 Rezistor 1MΩ 1
13 R4,R2 Rezistor 10KΩ 2
14 R3 Rezistor 270KΩ 1
15 R11,R5 Rezistor 3,3KΩ 2
16 R6,R7,R14 Rezistor 1KΩ 3
17 R8 Rezistor 22KΩ 1
18 R9 Rezistor 220KΩ 1
19 R10 Rezistor 100KΩ 1
20 R12 Rezistor 5,6KΩ 1
21 T1 Tranzistor BC549 1
22 T2,T3,T4,T5 Tranzistor BC547 4
23 T6 Tranzistor BD140 1
24 X1 Piezo buzzer PIEZO 1
8
 Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

4. FUNCŢIONAREA DETECTORULUI DE VIBRAŢII

Efectul piezoelectric este un fenomen prezent la unele substanţe (de

exemplu, cuarţ), determinat de interdependenţa dintre câmpul electric şi
deformaţiile mecanice ale corpurilor. Efectul piezoelectric direct constă în
apariţia unei diferenţe de potenţial între feţele unui cristal supus la presiune
mecanică (dacă efortul este de tracţiune, sensul tensiunii electrice se
schimbă). Efectul piezoelectric invers, electrostricțiunea, constă în
proprietatea cristalelor de a se deforma după anumite direcții, dacă pe unele
dintre fețele acestora se află o diferență de potențial sau apariţia unor
deformaţii ale cristalului (oscilaţii mecanice) într-un câmp electric variabil.
Mărimea sarcinii electrice este proporțională cu mărimea forței aplicate.
Prin aplicarea tensiunii mecanice, se produce o separare a centrelor de
greutate ale sarcinilor electrice, negative și pozitive, ceea ce dă naștere unui
dipol electric, caracterizat printr-un moment electric dipolar.

Fig. 1.2 - Cristal în stare inițială Fig. 1.3 - Comprimare/Generare curent electric Fig. 1.4 - Dilatare/Efect piezoelectric invers

9
Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

Fig. 1.5 - Cristal în stare inițială Fig. 1.6 - Comprimare/Generare curent electric Fig. 1.7 - Dilatare/Efect piezoelectric invers

Aşadar, efectul piezoelectric direct constă din producerea curentului

electric prin deformare şi este determinat de distribuirea asimetrică a sarcinilor
electrice (nu există centru de simetrie). Tensiunea electrică, generată prin efect
piezoelectric direct, este direct proportională cu tensiunea mecanică aplicată şi
reciproc (în cazul efectului piezoelectric invers).

5. CONTRIBUŢII PERSONALE

5.1 Soldering şi realizarea montajului electronic

Realizarea montajelor electronice (kit-uri) presupune conectarea prin

lipire a mai multor componente electronice între ele pe un suport numit placă
de circuit imprimat (cablaj), într-o anumită ordine stabilită înainte, pentru a
realiza o anumită funcție, dată de schema electronică. Lipirea componentelor
se face folosind în principal stația de lipit, aliajul de lipit și placa de circuit
imprimat.
Stația de lipit cu reglaj de temperatură este alcătuită dintr-un vârf de lipit
care se încălzește (denumit și letcon sau ciocan de lipit) și o parte de control
10
Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

care stabilește temperatura vârfului de lipit. Letconul se încălzește la o

temperatură ridicată (aprox. 350 – 400 grade) și are rolul de a topi aliajul de
lipire ce fixează componentele pe cablaj.

Aliajul de lipire (fludor sau cositor) - materialul cu care se fixează

componentele electronice pe un cablaj imprimat se numește fludor. Acesta arată
de obicei ca o sârmă foarte moale, înfășurată de obicei pe un suport de plastic.
În momentul în care vârful fierbinte al stației de lipit atinge fludorul, acesta se
topește, transformându-se din stare solidă în stare lichidă. După ce se
îndepărtează letconul, aliajul se întărește deoarece se răcește imediat.

Placa de circuit imprimat - se mai numeste și PCB (prescurtat, din engleză

Printed Circuit Board). Aceasta este suportul ce susține componentele și pe care
sunt realizate traseele sau conexiunile între componente. Este formată dintr-un
material izolator pe care se află un strat subțire de cupru din care vor fi realizate
traseele. Terminalele componentelor se vor introduce prin găurile date pe placă,
unde se vor și lipi.

Paşi pentru relizarea lipiturii electrice:

1. cu vârful letconului de lipire se atinge terminalul componentei şi gaura

metalică unde urmează să se facă lipitura electrică;
2. se vine cu fludorul în acelaşi loc şi în contact cu vârful letconului, dar cu
o cantiate mică pentru că fludorul se va potrivi singur în gaura de lipire;
3. se îndepărtează firul de fludor apoi vârful letconului;
4. se aşteptă să se întărească fludorul şi nu se mişcă deloc componenta
până ce nu se lipeşte (aproximativ 5 secunde); se taie apoi restul de
terminale rămase cu cleştele de tăiat;
5. în funcție de cât de bine s-a realizat lipitura, vor rezulta mai multe tipuri
de lipituri, cea corectă fiind arătată în poza de mai jos (Fig. 3), prima
lipitură, de la stânga la dreapta;

11
Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

Fig. 1.8 – Ghid tipuri de lipituri

5.1 Aplicaţii interesante ale efectului piezoelectric

Generatoare piezoelectrice multistrat (Fig.1.9/Fig.2)

Constă dintr-o stivă de elemente piezoelectrice foarte subțiri din

ceramică, electrozi cu efect piezoelectic, ce generează tensiune joasă
cu curent mare.
Este o aplicatie de viitor pentru baterii solid-state pentru alimentarea
circuitelor electronice și senzori de monitorizare a presiunii în pneurile
mașinilor. Sunt utilizate frecvent în acest mod pentru aprinderea unei surse
de combustibil precum brichetele, aragaze și aparatele de sudură.

Pot fi utilizate și în piețe aglomerate pentru generarea energiei

electrice. Un grup de studenți din Detroit au venit cu o idee interesantă.
Din intersecții aglomerate, mașini blocate și pietoni nemulțumiți, s-a
generat energie prin efectul piezoelectric; în urma presării unor cristale
piezoelectrice este creată o diferență de potențial formând astfel
adevarate generatoare de curent electric.
Cu alte cuvinte, cantitatea de electricitate generată într-un astfel de
spațiu, este direct proporțională cu numărul de mașini și pietoni din
intersecție. Cu un mic exercițiu de imaginație, se va observa că ideea nu-i
tocmai rea iar proprietarii de imobile ar reduce factura la lumină, parcurile

12
 Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

ar fi iluminate ecologic doar din fluxul auto din intersecții.

Fig. 1.9 – Crearea diferenţei de potenţial Fig. 2 – Concept construţie

prin traficul din interseţie

13
Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

6. CONCLUZII

Senzorii de vibrații sunt un mod excelent de a monitoriza starea

echipamentelor cheie. Aceştia oferă informații precise despre funcționarea
echipamentelor individuale, iar datele pe care le furnizează pot ajuta la
anticiparea nevoilor viitoare de întreținere. Rezultatul final este un proces de
întreținere mai raționalizat și o stare de funcţionare îmbunătățită a mașinii.
Senzorul piezoelectric este utilizat pentru măsurarea flexibilității, atingerii,
vibrațiilor și șocurilor. Principiul său de bază, cu riscul simplificării excesive, este
după cum urmează: ori de câte ori o structură se mișcă, are o accelerare. Un
senzor de șoc piezoelectric, la rândul său, poate genera o încărcare atunci când
este accelerat fizic. Această combinație de proprietăți este apoi utilizată pentru a
modifica răspunsul sau pentru a reduce zgomotul și vibrațiile.
De ce este important? Deoarece vibrațiile și șocurile pot scurta durata de
viață a oricărui sistem electronic și electromecanic. Cablajele delicate și firele de
legătură pot fi stresate, mai ales după expunerea la vibrații pe termen lung.
Îmbinările se pot desprinde, iar cablajele imprimate pe PCB se pot distruge ușor
din cauza șocurilor de impact și de impuls, creând cel mai greu tip de eroare de
sistem de depanat: o problemă intermitentă.

14
Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

7. SĂNĂTATEA SI SECURITATEA MUNCII

Fiecare angajat este obligat ca, înainte de folosirea mijloacelor individuale

de protecţie, să verifice lipsa defectelor exterioare, curăţenia lor, marcarea
tensiunii la care este permisă utilizarea precum şi dacă nu s-a depăşit termenul
de menţinere a caracteristicilor electrice.
• Amestecul acizilor se face turnând pe cel mai concentrat în cel mai diluat.
• La exploatarea băilor cu conţinut acid se va evita contactul soluţiilor cu
pielea.
• Comenzile de pornire şi oprire a lucrărilor se vor face de către şeful de
lucrare, şi tot el va conduce probele.
• Cablurile mobile de legătură se vor controla înainte de punerea sub tensiune
• Este interzisă modificarea montajelor electrice aflate sub tensiune.
• Se interzice atingerea legăturilor neizolate chiar dacă acestea sunt
alimentate la tensiuni joase.
• În toate atelierele şi locurile de muncă în care se foloseşte energia
electrică se asigură protecţia împotriva electrocutării.
Prin electrocutare se înţelege trecerea unui curent electric prin corpul
omenesc. Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect sub
tensiune este numită tensiune de atingere.
Gravitatea electrocutării depinde de o serie de factori:
• Rezistenţa electrică a corpului omenesc. Rezistenţa medie a corpului (pielea
este singurul organ izolator) este de 1000 şi poate avea valori mai mari pentru o
piele uscate sau valori mult mai mici (200 ) pentru o piele udă sau rănită
• Frecvenţa curentului electric. Curentul alternativ cu frecvenţe între 10-
100Hz este cel mai periculos. La frecvenţe de circa 500.000Hz excitaţiile nu sunt
periculoase chiar pentru intensităţi mai mari ale curentului electric.
• Durata de acţiune a curentului electric. Dacă durata de acţiune a curentului
electric este mai mică de 0,01 efectul nu este periculos;
15
Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

• Calea de trecere a curentului prin corp. Cele mai periculoase situaţii sunt
cele în care curentul electric trece printr-un circuit în care intră şi inima sau locuri
de mare sensibilitate nervoasă (ceafa, tâmpla etc.)
• Valorile curenţilor care produc electrocutarea. Acestea se pot calcula simplu
cu legea lui Ohm: I = U R unde R este suma rezistenţelor din circuit. -valoarea

limită a curenţilor nepericuloşi sunt 10mA curent alternativ şi 50mA curent

continuu.

Efectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc se pot grupa în:
electroşocuri şi electrotraumatisme. Când valoarea intensităţii curentului electric
este mai mică de 1mA, nu se simte efectul şocului electric. La valori mai mari de
10mA curent alternativ se produc comoţii nervoase în membre; contracţiile
muşchilor fac ca desprinderea omului de obiectul aflat sub tensiune să se facă
greu. Peste valoarea de 10mA se produce fibrilaţia inimii şi oprirea respiraţiei.
Electrotraumatismele se datorează efectului termic al curentului electric şi pot
provoca orbirea, metalizarea pielii, arsuri.
Cositorirea şi lipirea se fac în locuri special amenajate şi prevăzute cu
sisteme de ventilaţie corespunzătoare.
Băile de cositor pot fi izolate termic astfel încât temperatura elementelor
exterioare să nu depăşească 35 grade Celsius
Locurile de muncă la care se execută operaţii de lipire vor fi prevăzute cu un
sistem de ventilaţie locală pentru absorbirea nocivităţilor din zona ciocanului de
lipit.
Toate sculele electrice portabile folosite la lipire vor fi alimentate la o
tensiune de sub 24V, iar în locurile periculoase din punct de vedere al
electrocutării alimentarea se va face la 12V.
Este interzisă modificarea montajelor electrice sub tensiune. Aparatele
electrice şi dispozitivele auxiliare sa fie alimentate la o tensiune corespunzătoare
şi să aibă prize cu împământare.

16
Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

Arsurile electrice se pot produce în diferite situaţii de scurtcircuitare

accidentală, la înlocuirea siguranţelor în timp ce în reţea este un defect care
nu a fost înlăturat, la deconectarea unor separatoare sub sarcină, punerilor
la pământ însoţite de arcuri electrice etc. Arsurile şi metalizarea pielii pot
avea loc în general când omul se află în aproprierea unui arc electric şi

se datorează în general căldurii mari degajate de arcul electric. Sunt şi arsuri

datorate trecerii unui curent mare prin corpul omenesc. Arsurile electrice au
consecinţe grave, fiind mai periculoase decât celelalte arsuri.

7.1 Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor.

În timpul exploatării maşinilor electrice, pe lângă pericolul electrocutării

curentul electric poate provoca incendii, datorită încălzirii aparatajului electric în
timpul funcţionării, în timpul scurtcircuitului sau suprasarcinilor. Arsurile electrice
produse prin deranjamentele părţii electrice pot provoca arsuri personalului sau
pot determina aprinderea prafului aglomerat sau a amestecului gazelor din
atmosfera încăperii.
Pentru prevenirea pericolului de aprindere din cauza scânteilor şi a
supraîncălzirii, trebuie luate următoarele măsuri:
- La regimul de funcţionare în plină sarcină, părţile motorului electric nu
trebuie să se încălzească până la o temperatură periculoasă (lagărele nu trebuie
să depăşească temperatura de 80ºC).
- Părţile din clădiri şi părţile din utilaje care sunt expuse acţiunii arcului
electric trebuie să fie neinflamabile.
- Siguranţele, întrerupătoarele şi alte aparate asemănătoare, care în timpul
exploatării pot provoca întreruperea curentului electric, trebuie acoperite cu
carcase.
- Părţile reostatelor şi ale celorlalte aparate care se încălzesc în timpul
funcţionării trebuie montate pe socluri izolate termic.

17
Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

- Utilajul care lucrează în medii de praf sau gaze trebuie să fie acţionat cu
motoare electrice antiexplozive, iar instalaţiile şi aparatajul să fie în execuţie
antiexplozivă.
- Pentru a se putea interveni cu eficacitate în caz de incendiu, se recomandă
ca lângă maşinile-unelte (sau în secţii) să fie amplasate extinctoare cu CO2.
Folosirea apei este interzisă la stingerea incendiilor în instalaţiile electrice,
deoarece prezintă pericol de electrocutare şi determină şi extinderea defecţiunii.

8. PROTECŢIA MEDIULUI

8.1 Lucrări la echipamente care conţin ulei

Riscuri: poluarea solului prin

• scurgeri de ulei de la echipamente
• scapări de ulei la efectuarea operaţiei de completare cu ulei,
• scurgeri de carburanţi de la utilajele executantului.
Măsuri de protecţie: dotarea cu materiale absorante si cu recipienţi de rezervă
pentru a colecta eventualele scurgeri.

8.2 Lucrări la echipamente care conţin SF6

Riscuri:
• poluarea solului-scurgeride carburanţi de la utilajele executantului.
• poluarea aerului-scapări de gaz(SF6) in atmosferă.
Masuri de protecţie: dotarea cu recipienţi de rezervă pentru a colecta
eventulale scurgeri,materiale absorbante

18
Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

8.3 Lucrări la bateriile de acumulatori

Riscuri:
• scurgeri de acid
Măsuri de protecţie: dotarea cu substante neutralizate

8.4 Lucrări la bateriile de condensatori

(cu/fără policlorobifenili - PCB)

(Atenţie-PCB este o substanţă deosebit de toxică si periculoasă!)
Riscuri:
• poluarea solului-scurgeri de ulei de la TT,TC,condensatori
Măsuri de protecţie: dotarea cu materiale absorbante

8.5 Producerea de deşeuri

• Colectarea selectivă si depozitare în locurile special amenajate.

• Valorificarea, prin,contract, este responsabilitatea executantului.

8.6 Deteriorarea vegetaţiei şi a solului

Măsuri de protecţie:
• reducerea la minim a efectelor distructive asupra vegetaţiei,
• refacerea terenului la terminarea lucrării.
Substanţe periculoase:
• uleiul electroizolant,
• acidul din bateriilede acumulatori,
• uleiul electroizolant cu PCB din bateriile de condensatori

19
Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

9. BIBLIOGRAFIE

1. https://realpars.com/vibration-sensor/
2. https://www.onupkeep.com/maintenance-glossary/vibration-sensor
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Senzor
4. https://en.wikipedia.org/wiki/Piezoelectric_sensor#Sensing_materials
5. https://www.digikey.com/en/articles/fundamentals-of-
piezoelectric-shock-and-vibration-sensors

10. ANEXE

Fig. 2.1 - Detector de vibraţii

20
Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

Fig. 2.2 - Funcţionare detector

Fig. 2.3 – Detectorul şi buzzerul piezo

Fig. 2.4 – Detector de vibraţii

21
Vochiţu Teo-Ştefan Detector de vibraţii

Fig. 2.5 – Circuit imprimat

Fig. 2.6 – Detector de vibraţii

Fig. 2.7 – Lipituri

22