Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I Ugo Slavia
I Ugo Slavia
ARGUMENT....................................................................................................2
3.3. Documente............................................................................................20
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................22
ANEXE...........................................................................................................23
ARGUMENT
PREZENTARE IUGOSLAVIA
Localizarea generală a entităților politice cunoscute sub numele de
Iugoslavia. Granițele exacte s-au schimbat pe parcursul anilor.
Iugoslavia (bosniacă, croată, macedoneană, muntenegreană, sârbă,
sârbo-croată sau croato-sârbă, slovenă: Jugoslavija; chirilice: Југославија;
literalmente în română: "Slavia de Sud" sau "Țara slavilor de sud") este un
termen care descrie trei entități politice care au existat succesiv, în peninsula
Balcanică, din Europa, în cea mai mare parte a secolului XX.
Prima entitate cunoscută sub acest nume a fost Regatul Iugoslaviei,
care, înainte de 3 octombrie 1929 a fost cunoscut sub numele de Regatul
sârbilor, croaților, și slovenilor. A fost înființat la 1 decembrie 1918, prin
unirea Statului slovenilor, croaților și sârbilor și a Regatului Serbiei (la care
Regatul Muntenegrului fusese anexat la 13 noiembrie 1918). La 13 iulie 1922,
Conferința ambasadorilor de la Paris a recunoscut oficial unirea[1]). Regatul
Iugoslaviei a fost invadat de Puterile Axei în 1941 și, din cauza evenimentelor
care au urmat, a fost oficial abolit în 1943 și 1945.
A doua entitate cunoscută cu acest nume a fost Federația Democrată a
Iugoslaviei, care a fost proclamată în 1943, de mișcarea de rezistență a
partizanilor iugoslavi în Al Doilea Război Mondial. Ulterior, a fost
redenumită Republica Populară Federativă Iugoslavia, în 1946, când a fost
instaurat un guvern comunist. În 1963 a fost iarăși redenumită în Republica
Socialistă Federativă Iugoslavia (R.S.F. Iugoslavia). Acesta a fost cel mai
mare stat iugoslav, deoarece Istria și Rijeka au fost incluse în noua Iugoslavie
la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Cele opt elemente constitutive care formau federația erau șase
republici socialiste: Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru,
Slovenia, Serbia și două provincii socialiste autonome (Kosovo și Voivodina),
incluse în Republica Socialistă Serbia. După 1974, aceste două provincii
autonome au devenit, de asemenea, membri egali în federației[2][3]. Începând
cu 1991, R.S.F. Iugoslavia s-a dezintegrat în războaiele iugoslave, urmate de
secesiunea entităților constituente ale statului federal.
Ultima entitate cunoscută cu acest nume a fost Republica Federală
Iugoslavia, înființată la data de 27 martie 1992. Aceasta a fost o federație
constituită din două republici non-secesioniste rămase: Muntenegru și Serbia
(incluzând provinciile autonome Voivodina și Kosovo). În 4 martie 2003, a
fost redenumită în Uniunea Statală a Serbiei și Muntenegrului, iar numele
„Iugoslavia” a fost desființat oficial. La 3 iunie, respectiv 5 iunie 2006,
Muntenegru și Serbia și-au declarat independența, astfel sfârșindu-se statul
iugoslav. Kosovo este, însă, în continuare, subiect de dispută teritorială între
Republica Serbia și auto-proclamata Republica Kosovo. Kosovo și-a declarat
independența la 17 februarie 2008, în timp ce Serbia pretinde că este parte a
propriului teritoriu suveran. Kosovo a fost recunoscut de 71 din cele 192 state
membre ale Națiunilor Unite. Ultima țară având în denumire termenul
Iugoslavia său este Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.
Destrămarea Iugoslaviei
Destrămarea Iugoslaviei s-a produs ca urmare a unor serii de conflicte
politice și armate la începutul anilor 1990. După o perioadă de criză politică
care a avut loc în anii 1980, republicile constituente ale Republicii Socialiste
Federative Iugoslavia s-au desprins, însă problemele nerezolvate au dus la
izbucnirea războaielor iugoslave interetnice. Cea mai mare parte a războaielor
s-au desfășurat în Bosnia și Croația.
După victoria Aliaților din Al Doilea Război Mondial, Iugoslavia s-a
organizat într-o federație alcătuită din șase republici având granițele trasate pe
criterii etnice: Slovenia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru,
Macedonia. În plus, au fost înființate două provincii autonome în cadrul
Serbiei: Voivodina și Kosovo. Fiecare republică avea propriul partid și elită
politică din Liga Comuniștilor din Iugoslavia iar orice dispută era discutată la
nivel federal. Modelul iugoslav de organizare a statului precum și „calea de
mijloc” între economia planificată și cea liberală au avut un succes parțial iar
țara a cunoscut o perioadă de mare creștere economică și o stabilitate politică
relativă până în anii 1980 fiind sub conducerea lui Iosip Broz Tito,
președintele ales pe viață. După decesul survenit în 1980, sistemul slăbit al
guvernului federal a fost lăsat să facă față provocărilor economic și politic.
În anii 1980, albanezii din Kosovo au cerut ca provincia autonomă să
primească statut de republică, prin declanșarea de proteste în 1981. De-a
lungul decadei, tensiunile etnice dintre albanezi și sârbii din Kosovo au rămas
ridicate, astfel opoziția sârbilor din Iugoslavia față de autonomia provinciilor
a crescut dar și față de sistemul ineficient al consensului la nivel federal, fiind
o piedică pentru interesele sârbilor. În 1987, Slobodan Milošević a ajuns la
putere în Serbia și printr-o serie de manevre populiste a obținut controlul de
facto asupra Kosovo, Voivodina și Muntenegru, reușind să dobândească un
mare sprijin din partea sârbilor pentru a-și urmări politica de centralizare.
Intereselor lui Milošević i s-au opus liderii partidelor din Slovenia și Croația
care solicitau o democratizare mai mare a țării ca urmare a Revoluțiilor din
1989 din Europa de Est. În 1990, Liga Comuniștilor din Iugoslavia s-a
dizolvat de-a lungul liniilor federale.
În anii 1990, comuniștii au pierdut puterea în fața partidelor
separatiste în urma primelor alegeri multipartite care s-au desfășurat în
întreaga țară, cu excepția în Serbia și Muntenegru, unde au fost câștigate de
Milošević și aliații săi. Începând din 1991, fiecare republică își declară
independența (numai Serbia și Muntenegru au rămas în federație), însă
statutul minorităților sârbe din afara Serbiei a rămas nerezolvat. După câteva
incidente interetnice, Războaiele Iugoslave au erupt, întâi în Croația iar apoi
în Bosnia, fiind mult mai sever; războaiele au cauzat probleme de ordin
politic și economic pe termen lung.
25 iunie 1991: independența Croației și a Sloveniei
8 septembrie 1991: independența Republicii Macedonia
1 martie 1992: independența Bosniei și Herțegovinei
3 iunie 2006: independența Muntenegrului
5 Iunie 2006: destrămarea statului Serbia și
Muntenegru, (formarea Serbiei)
17 februarie 2008: independența statului Kosovo
Capitolul II
ITINERARIU TURISTIC
DOCUMENTE
Plecări Tarife
Componente de preț
Suplimente opționale
SERVICII INCLUSE:
Belgrad
Sarajevo
Dubrovnik
Sibenik
Zadar
Zagreb
Novi sad
3.3. Documente
. "TRAVEL "S. R.L. CUMPĂRĂTOR
Nr de Înregistrare in Reg. Com./an:J16/03/12.12.2006
Cod unic de Înreg. : 2201547 , Atribut fiscal: R
Sediul:Craiova,Jud Dolj Str. Brestei, nr 10
C.N.E " Gh. Chiţu"
Tel: 0251412943, fax: 0251414191
E-mail: trvl_withus@yahoo.com
Cod IBAN- RO16ROCT001103RON
Cod IBAN- RO16ROCT002103EURO
FACTURĂ FISCALĂ
T.V.A. 21 %
Nr. Denumirea Preţ unitar Valoare Valoare
crt. produselor sau a U.M. Cantitatea (fără T.V.A.
serviciilor T.V.A.)
0 1 2 3 4 5 6
1 Pachet servicii zile 12 595,35 139,65 735 €
12 zile
C.N.P.
…………………………………….
Expedierea s-a făcut în prezenţa
noastră la data de .....................
Ora........................
Semnăturile
Total de plată
Semnătura (col.5+ col.6)
de primire
……………
….. 703.3 €
CONTRACT DE COMERCIALIZARE
AGENTIA DE TURISM, BENEFICIAR,
BIBLIOGRAFIE
Cascada Kravice
Dubrovnik
Golful Kotor
Catedrala Sf. Iacob
Fortareata Petrovaradin