UNIVERSITATEA ”VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

FACULTATEA DE INGINERIE
Specializarea
CONVERSIE/INFORMATICĂ

COORDONATOR :
Prof. Dr. Ing. Culea George

ABSOLVENT:

MARTIE 2011

1
 TEMA LUCRĂRII

PROIECTAREA UNUI SUPORT SOFTWARE

PENTRU GESTIONAREA STOCURILOR DINTR-
UN MAGAZIN

2
 CUPRINS
Capitolul 1.Argumentarea temei................................................................................................4
1.1 Prezentarea temei………………………………………….……………….…………..4
1.2 Scopul şi obiectivele temei…………………………….……………………….………5
Capitolul 2 Noţiuni introductive……………………….…………………………….………6
2.1. Noţiunile de dată,unformaţie şi cunoştinţe……….…….………………………..…..7
2.2.Conceptual de bază de date………………………….…………………………….….8
2.3.Sistemul de gestionare a bezelor de date(SGBD)…………….……….…………….10
2.3.1.Obiectivele unui SGBD……………….………………………………..…..12
2.3.2.Funcţiile unui SGBD………………………………………………….…...15
2.4.Arhitectura funcţională a SGBD Access…………………………….…...………....16
Capitolul 3 Modele de reprezentare a datelor în bazele de date…..…………………...….18
3.1 Tipuri de structuri fundamentale în baza de date ………………………………….18
3.2 Nivele de reprezentare a datelor în baza de date……………………………………19
3.2.1. Nivelul extern de prezentare a datelor……………………………………….….19
3.2.2.Nivelul conceptual al unei baze de date……………………………………….….19
3.2.3. Nivelul logic al unei baze de date………………………………………….……...21
3.3. Nivelul intern (fizic)……………………………………………………………….…...21
Capitulul 4 Proiectarea bazei de date…………………………………………………….….22
4.1 Elementele bazei de date…………………………………………………….…………...22
4.2 Proiectarea tabelelor…………………………………………………………….…….…23
4.3 Introducerea datelor în tabele…………………………….……………………..…..….33
4.4 Stabilirea cheii primare…………………………………………………………….……35
4.5 Stabilirea sistemului relaţional dintre tabele……………………………….…….…….36
4.6 Interogarea bazei de date…………………………………………………….………….37
4.7 Proiectarea formularelor………………………………………….……………………42
4.8 Rapoarte……………………………………………………………………………........45
4.9 Proiectarea interfeţei grafice……………………………………………………….….48
Capitolul 5 Concluzii…………………………………………………………….……….…..55
Bibliografie………………………………………………………………………..….……….56

3
 Capitolul I. ARGUMENTAREA TEMEI

1.1 Prezentarea temei

Lucrarea oferă o analiză a modalităţilor practice de utilizare a instrumentelor informatice

pentru elaborarea sistemelor de gestionare a stocurilor dintr-un anumit magazin. Aplicaţia
poate fi utilizată pentru evaluarea stocurilor de mărfuri dar şi pentru verificarea acestora.
Avantajele principale constau în administrarea sa destul de simplă deoarece dispune de o
interfaţă intuitivă şi atrăgătoare. Utilizatorii precum şi cei care administrează baza de date nu
trebuie să cunoască SGBD-ul Microsoft Access. Aplicaţia poate fi uşor modificată deci ar
putea fi adaptată pentru orice tip de magazin pentru gestionarea stocurilor de marfă a acestuia.
Aplicaţia dispune e o interfaţă simplă şi intuitivă ce permite utilizarea foarte uşoară a
bazei de date.

Fig. 1.1.1 Interfaţa aplicaţiei

Lucrarea este realizată sub formă de aplicaţie care permite ţinerea evidenţei:
Furnizorilor de la care magazinul achiziţionează produsele comercializate;
Facturilor de intrare a produselor;
Valorii fiecării facturi pe baza preţului unitar şi a numărului de produse de pe
fiecare factură ;

4
 Firmelor producătoare;
Angajaţilor şi a foştilor angajaţi ai firmei;
Clienţilor persoane fizice şi juridice;
Facturilor de ieşire;
Valoarea ficărei facturi de ieşire;
Produselor vândute;
Produselor ce pot fi comercializate de firmă;
Aplicaţia permite accesul utilizatorului la baza de date, deci poate realiza modificări
ale acesteia. În cazul în care nu se doreşte acest lucru, se poate limita accesul utilizatorilor
la obiectel bazei de dateastfel încât numai administratorul să aibă acces nelimitat.

1.2 Scopul şi obiectivele temei

Scopul proiectării bazei de date este de a ţine o evidenţă mai clară şi mai uşor de realizat a
stocurilor de marfă din magazin decât pe baza facturilor pe suport de hâtie sau din programul
de contabilitate utilizat de firma repectivă. Aplicaâia permite o consultare mai rapidă a datelor
de strictă necesitate. Ea poate fi utilizată foarte uşor de căte gestionarul care primeşte marfa
sau o vinde dar, în acelaşi timp poate oferi unele informaţii rapide clienţilor despre unele
produse pe care firma le comercializează.
Obiectivele acestei baze de date sunt:
Introducerea produselor;
Introducerea mărcii producatoare;
Introducerea şi preţului de intrare şi a preţului de comercializare;
Stocarea datelor furnizorilor;
Inroducerea facturilor de intrare şi de ieşire;
Consultarea rapidă a unor facturi şi a daelor e pe acestea (Ex. numele gestionarului
care a vândut un produs la o anumită dată etc)

Capitolul 2. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

5
 De mai bine de patru decenii, bazele de date prin performanţele şi avantajele lor, au
reprezentat şi vor rămâne în continuare modalitatea principală de structurare şi organizare a
datelor în cadrul sistemelor informatice.
Domeniul bazelor de date este foarte important la ora actuală. Indiferent că suntem un
utilizator obişnuit, unul experimentat sau un profesionist IT, studiul unei baze de date este mai
important ca oricând.
Microsoft Access a apărut în urmă cu aproximativ 15 ani. Prima versiune de Access,
Microsoft Access 1.0 a apărut în noiembrie 1992. A devenit foarte rapid cea mai utilizată
aplicaţie de realizare a bazelor de date.
Prin apariţia a Microsoft Access 95, a patra versiune, Access a fost adoptat ca nou
membru al liniei de produse Microsoft Office. Aceasta a fost mişcarea perfectă deoarece i-a
permis aplicaţiei Access să se integreze şi sa-şi mărească utilităţile împreună cu celelalte
aplicaţii Office, cum ar fi Spell Checking sau Format Painter.
Microsoft Access este aplicaţia de management al bazelor de date pusă la dispoziţie
de suita Microsoft Office. Spre deosebire de Excel, Access va permite să stocăm şi să
administrăm volume mari de date, organizate în unităţi numite înregistrări.
Prelucrarea automată a datelor nu se realizează la întâmplare ci numai în cadrul unui
sistem de organizare a acestora după metode, tehnici şi procedee bine stabilite. Organizarea şi
prelucrarea datelor este parte integrantă din procesul de dezvoltare a sistemelor informatice
sau a aplicaţiilor care se subordonează.
Pentru ca prelucrarea datelor să se poată realiza, acestea trebuie să fie organizate şi
structurate pe diferite categorii. Aceste categorii de date trebuie la rândul lor să fie convertite
într-o informaţie înţeleasă de către calculator şi care să poată să fie depozitată pe diferiţi
suporţi de memorie.
In cadrul procesului de organizare, stabilirea structurilor fizice şi logice de date reprezintă
elementele fundamentale de care depinde eficienţa si viteza prelucrării. Practic, există o
varietate foarte mare de situaţii ceea ce face imposibilă formularea unei soluţii universale. Din
aceasta cauză fiecare aplicatie practică trebuie foarte atent studiată pentru a se putea stabili
cele mai bune soluţii de înregistrare şi manipulare a datelor.
Caracteristicile definitorii ale sistemului de gestiune a bazelor de date Microsoft
Access se pot sintetiza în următoarele:
1. Posibilitatea creării unei baze de date care să poată fi utilizată de către un utilizator sau mai
mulţi utilizatori în mod partajat;

6
2. Interogarea bazei de date se poate realiza în mod grafic prin interfaţa QBE (Query By
Example), sau prin limbajul SQL (Standard Query Language);
3. Automatizarea unor activităţi/acţiuni prin programare în limbajul VBA sau prin
macrocomenzi;
4. Realizarea importului/exportului de date către alte aplicaţii ale pachetului Microsoft Office
sau alte SGBD-uri relaţionale;
5. Interfaţa utilizator GUI (Graphical User Interface) este uşor de folosit şi respectă principiile
de utilizare caracteristice tuturor aplicaţiilor pachetului MS Office, ceea ce face ca utilizatorul
să regăsească un mediu de lucru familiar la care să se adapteze cu uşurinţă;
6. Fundamentarea pe concepte noi, cum sunt conceptele de obiect, proprietăţi ale obiectelor,
eveniment, procedură declanşată la apariţia unui eveniment, metode la care obiectele
reacţionează în momentul producerii unui eveniment, programare orientată pe obiecte şi
evenimente;
7. Asistenţă în dezvoltarea de aplicaţii şi utilizarea bazei de date;
8. Existenţa meniului Help şi a facilităţilor de ajutor contextual;
9. Înglobarea de componente Wizard pentru a ajuta utilizatorii în dezvoltarea de aplicaţii;
10. Tabelele din baza de date pot prelucra sute de mii de înregistrări.

2.1 Noţiunile de dată, informaţie şi cunoştinte

Prin dată se înţelege un model de reprezentare a informaţiei accesibile unui anumit

procesor (om, unitate centrală, aplicaţie de calcul etc), model cu care se poate opera pentru a
obţine noi informaţii despre fenomenele, procesele şi obiectele lumii reale sau mai nou a lumii
virtuale. O dată care este o entitate indivizibilă în raport cu informaţia pe care o poartă sau cu
procesul la care participă este o data scalară sau elementară.
O dată scalară se defineşte, din punct de vedere logic prin trei elemente: identificator,
atribute şi valori iar din punct de vedere fizic corespunde unei anumite zone de memorie de
o anumita valoare.
Identificatorul este un simbol sau nume care se asociaza datei pentru a o distinge de alte
date sau tip data.
Valoarea datei se defineşte printr-o proprietate care poate fi de tip întreg real, boolean,
text etc.
Atributele precizează proprietăţi ale datei şi ele determină modul în care aceasta va fi
tratata în procesul de prelucrare.

7
 Din punct de vedere al bazelor de date putem defini data mai simplu ca fiind o
înregistrare într-un mod convenit a unei observatii, obiect, cunostinţe, imagini, sunet sau text.
Informaţia este cunoaşterea în general adică aflarea de elemente noi privind un obiect, o
data sau o colecţie de date. Informaţiile se obţin în urma prelucrării datelor sau cu alte cuvinte
datele sunt purtătoare de informaţie.
Cunoştintele reprezintă informaţii simple sau agregate care se dobândesc de-a lungul
timpului prin observare şi acumulare în ceea ce priveşte obiectele, fenomenele şi procesele
din lumea reală.

2.2 Conceptul de bază de date

Organizarea datelor în vederea prelucrării pe calculator este o activitate tot atât de

importantă ca şi realizarea programelor. Cele două componente principale ale unui sistem
informatic: datele şi programele, se găsesc într-o strânsă interdependenţă. Un program oricât
de elaborat şi de rafinat ar fi nu va produce rezultatele scontate dacă va lucra cu o structură
depăşită. Tot aşa de bine, o structură de date bine pusă la punct nu va putea suplini carenţele
unui program care o prelucrează.
Trebuie făcută distincţia între date, informaţii şi cunoştinţe.Din punct de vedere al
prelucrării pe calculator, datele sunt definite de trei elemente: un identificator, atribute şi
valoare.
Exemplu: cantitate(identificator), număr real şi pozitiv (atribute) , 50,5 (valoare).
La modul cel mai simplu informaţia este un mesaj care are caracter de noutate altfel
spus care înlătură o nedeterminare . Informaţiile se obţin în urma prelucrării datelor.
Cunoştinţele reprezintă informaţii simple sau agregate pe care le dobândim de-a lungul
timpului, relativ la obiecte, fenomene sau procese din lumea reală. In ultimul timp se vorbeşte
tot mai mult de organizarea acestora în baze de cunoştinţe.
Organizarea datelor din punct de vedere informatic are două componente:
 Organizarea datelor în memoria internă a calculatorului, care cuprinde
structuri de tip: listă, coadă, stivă şi decoadă;
 Organizarea datelor pe memoria externă, care cuprinde structurile de tip
fişier şi bază de date.
Organizarea datelor pe memoria externă a parcurs în timp mai multe stadii: fişiere,
fişiere cu legături şi a culminat cu bazele de date actuale. Majoritatea sistemelor informatice
actuale lucrează cu baze de date.

8
 Un fişier este un asamblu de înregistrări fizice omogene din punct de vedere al
conţinutului şi al prelucrării.
O înregistrare fizică este unitatea de transfer între memoria internă şi cea externă a
calculatorului. Aceasta este formată din una sau mai multe înregistrari logice.
O înregistrare logică este unitatea de prelucrare din punct de vedere al programului
utilizator. Aceasta este formata dintr-un ansamblu de câmpuri , care descriu o anumită
realitate.
Utilizarea fişierelor a fost o soluţie specifică anilor 60-70.
O altă soluţie, dominantă în prezent, constă în organizarea datelor în baze de date.
C. Dolobel, M.Adiba dau următoarea definiţie bazei de date: „Un ansamblu structurat de date
înregistrate pe suporturi accesibile calculatorului pentru a satisface simultan mai mulţi
utilizatori de o manieră selectivă şi într-un timp oportun”. O completare acestei definiţii ar fi
că baza de date este un ansamblu structurat de date ce conţine structuri de date legate
funcţional între ele. G. Gardian insistă asupra faptului că pentru ca un ansamblu de date
neindependente să fie o bază de date, trebuie să fie interogabile prin conţinut, după orice
criteriu, precum şi să fie posibilă regăsirea structurii datelor.
In afara conceptului de bază de date (BD) există un alt concept cunoscut sub numele
de banca de date. O bancă de date este o BD mai puţin structurată şi care deserveşte sistemele
documentare. Finalitatea utilizării unei bănci de date este mai puţin precisă decât a unei baze
de date ţinând seama de diversitatea utilizatorilor potenţiali ai acesteia. In general băncile de
date sunt orientate spre publicul larg pentru a oferi diverse servicii de informare cum ar fi :
mersul trenurilor, cursul valutar consultarea unei biblioteci etc.
O bază de date poate avea unul sau mai mulţi utilizatori. În funcţie de rolul acestora
distingem trei clase de utilizatori :
a) Programarorii de aplicaţii, sunt cei care scriu programele ce utilizează bazele de
date. Indiferent de limbajul de programare utilizat aceste programe asigură accesul la datele
stocate în baza de date, adăugarea de noi date, ştergerea sau modificarea celor existente.
b). Utilizatorii finali care putem să-i clasificăm în două categorii :
utlizatorul expert, informatician, cunoscând limbaje de programare şi limbajele bazei
de date
utilizatorul neinformatician sau utilizatorul „naiv”, care nu este specialist în baze de
date
Majoritatea sistemelor de gestiune a bazelor de date furnizează cel puţin un procesor de
limbaje de interogare interactiv ce oferă posibilitatea de adresare de comenzi la nivel înalt (ex.

9
INSERT, SELECT ert.). Limbajul SQL este un limbaj tipic de interogare. Unele sisteme
oferă utilizatorilor săi alte tipuri de interfeţe în care nu pot adresa o comandă explicită (ca
SELECT), dar pot să aleagă o comandă dintr-un meniu sau să completeze rubrici în structuri
predefinite. Aceste meniuri sau interfeţe grafice sunt mai uşor de folosit de utilizatorii care nu
au cunoştinţe formale în tehnologia informaţiei : IT(Information Technology) şi IS
(Information System).
c) Administratorul BD, care asigură administrarea unitară a datelor din baza de date.
Funcţiile asigurate de administratorul bazei de date sunt:
definirea schemei conceptuale în care sunt incluse şi regulile care să asigure integritatea
datelor;
definirea procedurilor de salvare şi restaurare;
definirea utilizatorilor bazei de date şi a drepturilor acestora de acces;
supervizarea performanţelor bazei de date etc. 

2.3 Sistemul de gestiune a bazelor de date (SGBD)

Bazele de date sunt gestionate unitar prin programme dedicate, numite Sisteme de
Gestiune a Bazelor de Date (SGBD).
Un sistem de gestiune a bazelor de date constituie o interfaţă între utilizatori şi BD
care permite crearea, actualizarea şi consultarea acesteia. In acest context putem defini
SGBD-ul ca un instrument de asamblare, codificare, aranjare, protecţie şi regăsire a datelor în
BD.

10
 SGBD EXTERN

SGBD INTERN

SISTEM DE
GESTIUNE DE
FIŞIERE
PROGRAME DE
APLICAŢII B B
D D

Fig.2.2.1 Schema generală a unui SGBD

Scrierea datelor în baza de date se realizează în aceeaşi maniera ca şi consultarea. Se

observă, de asemenea , faptul ca SGBD –ul poate prelucra mai multe cereri provenind de la
mai multe programe de aplicaţii, fiecare program având propria sa schemă logică de descriere
a datelor şi propria zona de legătură. Zona de legatură facilitează interdependenţa programelor
de aplicaţii faţă de organizarea datelor. Totodată, majoritatea SGBD-urilor asigură şi controlul
transmisiei datelor la/şi de la terminale în regim de teleprelucrare.
Microsoft Access este un SGBD care pune la dispoziţia utilizatorilor aplicaţii
complexe, care să ajute la crearea şi manipularea bazelor de date. Microsoft Access dispune
de un limbaj de programare procedural flexibil, orientat pe obiecte, prin care programatorii îşi
pot descrie datele şi aplicaţiile (Visual Basic for Applications). De asemenea, are implementat
limbajul SQL (AccessSQL) pentru utilizatorii care nu sunt informaticieni. Microsoft Access
recunoaşte şi se adaptează automat la mediile multiutilizator, permite programarea vizuală a
aplicaţiilor folosind generatoare sau programe designer – încadrate în generaţia a IV-a (4GL)
pentru proiectarea interactivă a tuturor obiectelor cu care lucrează o aplicaţie. Abordarea
vizuală a obiectelor face ca Access să fie considerat un mediu de dezvoltare rapidă a aplicaţiei
(RAD – Rapid Application Development).

11
 2.3.1 Obiectivele unui SGBD

Obiectivul principal al unei BD este de a separa descrierea datelor faţă de programele

de aplicaţii, idee care a fost exprimată prima dată în 1965. Pentru atingerea acestui obiectiv
este necesară o abstractizare a datelor memorate în BD. Astfel putem vorbi de trei nivele de
reprezentare a unei BD: extern, conceptual şi intern.

Domeniu
de aplicaţie
Nivel extern

Schema Schema Utilizator 1

externă 1 externă2 Grup de utilizatori 1

Nivel coceptual

Administrator BD
Schemă conceptuală

Nivel intern
Model fizic Administrator BD

BD

Fig.2.3.1.1 Niveluri de reprezentare a unui BD

La fiecare nivel se defineşte o schemă a bazei de date.

Schema externă face referire la datele necesare unui utilizator sau unui grup de
utilizatori. Schemele externe constituie sursa pentru întocmirea schemei conceptuale..

12
 La nivel conceptual, analizând schemele externe şi eliminând redudanţele rezultă o
nouă viziune care se numeşte schemă conceptuală. O schemă conceptuală este completă dacă
poate furniza date pentru toate schemele externe.
Schema internă implementează schema conceptuală folosind un SGBD. Pentru o bază
de date se pot defini mai multe scheme externe, o singură schemă conceptuală şi respectiv o
singură schemă internă.. Faptul că utilizatorul vede baza de date folosind o schemă externă
facilitează determinarea drepturilor de access la baza de date.
Sistemul de gestiune a bazelor de date trebuie să poată interpreta instrucţiunile
exprimate în termen de schemă externă şi respectiv de schemă conceptuală iar după acees în
termen de operaţii de intrare/ieşire la nivel fizic şi să asigure trecerea de la un nivel la altul.

Plecând de la obiectvul principal putem spune că obiectivele unui SGBD sunt:

independenţa fizică a datelor
independenţa logică a datelor
manipularea datelor prin limbaje declarative (neprocedurale)
administrarea într-o manieră cât mai simplă a datelor
eficacitatea accesului la date
partajarea datelor
coerenţa datelor
redudanţa controlată
securitatea datelor

Independenţa fizică a datelor constă în posibilitatea de a schimba organizarea internă

a datelor şi a structurilor de înregistrare, fără a modifica programele care le folosesc
(programme utilizator).

Independenţa logică a datelor constă în posibilitatea de a modifica schemele externe

fără a modifica schema conceptuală. Principalele avantaje ale independenţei logice a datelor
sunt:
permite oricărui grup de utilizatori să vizualizeze datele aşa cum işi doresc
permite evoluţia în timp a schemelor fiecărui grup de utilizatori fără a afecta schema
conceptuală
permite evoluţa unei scheme externe fără a afecta celelalte scheme externe.

13
 Manipularea datelor
În general există două tipuri de utilizatori care manipulează datele într-o BD:
utilizatorii interactivi şi programatorii. Prima categorie, are nevoie de limbaje de interogare
foarte simple, apropiate de limbajul natural, care să le permită într-o manieră foarte simplă să-
şi obţină informaţiile de care au nevoie. Un exemplu de astfel de limbaj este SQL (Structured
Query Language). Cea de a doua categorie de utilizatori (programatorii de aplicaţii) folosesc
de regulă limbaje procedurale cum sunt cele tradiţionale (generaţia a treia: C, COBOL, PL1
etc.), limbaje orientate pe obiect (C++, Java) sau limbaje din generaţia a patra (4LG) orientate
pe descrierea specificaţiilor la nivel utilizator final.

Administrarea cât mai simplă a datelor

Un SGBD trebuie să furnizeze instrumente adecvate pentru descrierea datelor. Operaţiile de
descriere şi de modificare sunt cunoscute sub numele de administrarea datelor. Pentru a
permite un control eficient asupra datelor şi a rezolva unele conflicte care pot apărea cu ocazia
definirii acestora, această operaţie cade în sarcina unui grup restrâns de persoane numite
adminstratori de baze de date. Administrarea centralizată a datelor, nu conduce întotdeauna la
realizarea unor BD-uri performante, capabile să mulţumească categorii de utilizatori diferiţi.
Pentru a înlătura acest impediment, SGBD-urile actuale oferă instrumente adecvate care
permit o descentralizare a descrierii datelor, asigurând în acelaşi timp coerenţa necesară între
diversele descrieri parţiale.

Eficacitatea accesului la date

Fiecace utilizator doreşte ca interogările sale asupra BD să furnizeze informaţiile
necesare într-un timp cât mai scurt. Există doi parametri care măsoară performanţele accesului
la date: numărul de tranzacţii pe secundă şi timpul de răspuns. Dimensiunile celor doi
parametri sunt dependente şi de modul în care sistemul de operare, sub care funcţionează
SGBD-ul, alocă şi partajează resursele fizice.

Partajarea datelor se realizează prin controlul accesului curent la BD. Fizic, acest
lucru nu este posibi deoarece mecanismul de acces la disc şi la memoria internă este unic.
Prin urmare cererile de acces simultane, sunt înregistrate într-un fişier de aşteptare şi sunt
deservite într-o anumită ordine.

14
 Coerenţa datelor constă în respectarea unor dependenţe care pot exista între datelele
unei BD.
De exemplu data la care un angajat vinde un produs trebuie să fie mai mare decât data
angajării.

Redundanţa controlată constă în posibilitatea de a înregistra unic unele date,

eliminând astfel situaţiile de înregistrare multiplă. Cu cât redudanţa este mai mică cu atât
performanţele BD cresc.

Securitatea datelor se referă la două aspecte:

accesul controlat al utilizatorilor la BD (confidenţialitate) ;
refacerea BD în urma unor distrugeri intenţionate sau neintenţionate.

Confidenţialitatea datelor este asigurată prin proceduri de :

identificare a utilizatorilor prin nume sau cod;
autentificare prin parole;
autorizare a accesului diferenţiat prin drepturi de creare, consultare, modificare sau
ştergere.
Pentru protejarea BD , SGBD-ul trebuie să ofere următoarele instrumente :
crearea unor puncte de reluare, adică salvarea periodică a unor copii curente a BD;
gestiunea unui jurnal de tranzacţii, lista operaţiilor realizate asupra BD după ultimul
punct de repriză.

2.3.2 Funcţiile unui SGBD

Principalele functii pe care le îndeplineste un SGBD sunt:

memorarea datelor pe suportul extern prin intermediul sistemului de gestiune a
fişierelor;
gestiunea datelor şi a legăturilor dintre ele în vederea unei regăsiri rapide prin
intermediul sistemului sistemului de acces (SGBD intern);
introducerea şi extragerea datelor din/spre exterior în forma cerută de utilizator
prin intermediul SGBD-ului extern.

15
 2.4 Arhitectura funcţională a SGBD Access

Microsoft Access este unul din cele mai bune sisteme de gestiune a bazelor de date
disponibile pentru calculatoarele personale.
Iată câteva exemple de utilizare a programului Microsoft Access:
Un fotograf profesionist foloseşte Access pentru a-şi găsi cu uşurinţă
negativele şi diapozitivele dintre cele câteva mii adunate după ani de muncă.
Un colegiu cu pensiune utilizează Access pentru a urmări facturarea,
contactele cu părinţii şi rapoartele studenţilor.
Un alt colegiu foloseşte programul Access pentru a ţine evidenţa informaţiilor
legate de studenţi, a admiterii, listelor de aşteptare, creditelor, anilor de studii şi rapoartelor.
O biserică cu mulţi enoriaşi apelează la Access pentru a menţine legătura cu
membrii săi şi a se asigura că fiecare dintre aceştia este îngrijit corespunzător din punct de
vedere spiritual.
În zonele din Australia, datele referitoare la metodele de supravieţuire în
condiţii vitrege sunt introduse într-o bază de de date creată cu Access. Executând clic pe o
hartă, ofiţerii armatei australiene sau echipele de salvare obţin informaţii importante despre
modul în care pot fi găsite produsele comestibile naturale (cunoscute sub numele de „bunătăţi
din tufişuri”) în zonele îndepărtate.
O familie ca oricare alta foloseşte posibilităţile oferite de Access pentru a
înregistra adresele prietenilor, colecţia de casete video, precum şi inventarul gospodăriei.
Un serviciu de consultanţă telefonic se bazează pe Acceess pentru întocmirea
listei de deplasări ale consilierilor furnizând fiecăruia dintre ei toate detaliile necesare pentru a
intraîn legătură cu clientul.
O discotecă poate utiliza baze de date realizate cu Access pentru ţinerea
evidenţei melodiilor, interpreţilor, duratei etc.

Principalele caracteristici ale SGBD-ului Access sunt:

este deschis comunicării cu alte Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date;
permite realizarea aplicaţiilor client/server;
permite realizarea unor aplicaţii complexe prin utilizarea limbajului Visual
Basic;
permite accesul la baze de date din reţeaua Internet, fiind un instrument util

16
pentru publicarea informaţiilor în paginile web;
dispune de un meniu Help pentru obţinea de noi informaţii;
permite personalizarea bazei de date;
conţine instrumente wizard care permit utilizatorului crearea într-o manieră
mai simplă a obiectelor bazelor de date;
permite crearea de comenti rapide (shortcuts) în vederea accesării mai rapide a
obiectelor din baza de date;
permite crearea de grupuri de obiecte definite de utilizator în cadrul bazei de
date;
se permite crearea de aplicaţii care să utilizezez baze de date stocate în SQL
Server, în cadrul unei reţele de calulatoare.
Varianta Microsot Access oferă multiple îmbunătăţiri:
interfață de utilizator nouă și îmbunătățită

17
Capitolul 3. MODELE DE REPREZENTARE A DATELOR ÎN BAZELE DE
DATE

3.1 Tipuri de structuri fundamentale în baza de date

Datele dintr-o bază de date pot fi grupate în mai câteva tipuri de structuri fundamantale:
 liniară

Structura liniară este o listă liniară cu elemente

nestructurate

Fig. 3.1.1 Structura liniară

 arborescentă

Structura arborescentă se prezintă sub forma unui arbore

şi se bazează pe coexistenţa a mai multor colecţii de date
şi a unei relaţii ierarhice. Colecţiile de date sunt
ierarhizate pe nivele în relaţii de subordonare

Fig. 3.1.2 Structura arborescentă

 în reţea

Structura de tip reţea se bazează

pe existenţa unei mulţimi de
colecţii de date, dar spre deosebire
de reţeaua arborescentă în acest
caz avem o mulţime de relaţii în
reţea.
Structura de tip reţea se poate
descompune în mai multe
Fig. 3.1.3 Structuara reţea structuriarborescente.

18
  relaţională are la bază caracteristicile entităţilor, a căror realizări formează noi
legături.Legăturile se stabilesc prin intermediul cheilor primare.

3.2 Nivele de reprezentare a datelor în baza de date

În procesul de proiectare a unei baze de date se parcurg câteva nivele corespunzătoare pentru
diverse activităţi distincte:
nivelul extern – corespunzător clientului care işi exprimă cerinţele
informaţionale legate de baza de date
nivelul conceptual – corespunzător administratorului de date
nivelul logic – corespunzător stabilirii relaţiilor între date din baza de date
nivelul intern – corespunzător programatorului bazei de date, care realizează
reprezentarea datelor pe suport fizic

3.2.1. Nivelul extern de prezentare a datelor

Nivelul extern se referă la modul în care utilizatorul vede baza de date. La nivel extern
se prezintă mulţimea datelor care este importantă pentru utilizatorul sau grupul de utilizatori
ai bazei de date.

3.2.2.Nivelul conceptual al unei baze de date

Modelul conceptual se referă la modul în care datele pot fi structurate astfel încât să
poată fi prelucrate cu ajutorul unui sistem de gestiune a bazelor de date. În cadrul acestui nivel
trebuie respectat modelul EAC (Entitate-Atribut-Corespondenţă)
Prin entitate se înţelege un model de obiect identificat în lumea reală a aplicaţiilor
cerute de crearea bazei de date.
Entităţile sunt caracterizate prin atribute.
Corespondenţa reprezintă legătura logică stabilită între entităţi. În procesul de stabilire
a corespondenţelor trebuie respectate următoarele reguli:

19
3.2.2.1. Restricţii de integritate a datelor
În cadrul realizării modelului conceptual al unei baze de date trebuie respectate anumite
reguli. Aceste reguli se numesc restricţii de integritate. Exemple de restricţii de integritate:
eliminarea redudanţelor sau repetărilor şi a omonimelor în denumirile entităţilor,
atributelor, corespondenţelor;
valorile atributelor cu rol de identificator trebuie să fie unice şi nenule;
cardinalităţile minime şi maxime se stabilesc pe baza regulilor de desfăşurare a
activităţilor;
stabilirea integrităţii referenţiale.

3.2.2.2. Rolurile unei entităţi

O entitate poate avea ma multe roluri în cadrul unei baze de date.
 Incluziunea de roluri – presupune că un rol al entităţii într-o asociere impune un alt
rol al său intr-o altă asociere.
De exemplu, entitatea Client are un astfel de rol. Se consideră primirea unui document de
încasare generat de plata efectuată de un client pentru livrarea la domiciliu a unor produse.
Livrarea produselor se realizează după ce a fost trimisă o factură.

Fig. 3.2.2.2.1 Incluziune de roluri

 Excluziunea de roluri
Exemplu: La un târg de oferte de produse electrocasnice Pentru evidenţa vânzărilor şi/sau
închirierilor trebuie să ţinem seama de faptul că un produs nu poate fi vândut şi închiriat în
acelaşi timp. Operaţia de vânzare şi cea de închiriere se exclud reciproc.
 Egalitatea de roluri este similară unei restricţii de incluziune reciprocă între
două roluri aparţinând aceleiaşi entităţi.
De exemplu, un muncitor primeşte sporuri ( de vechime etc.) şi în acelaşi timp trebuie să
plătească o seamă de reţineri (pensie alimentară, ajutor de şomaj etc.) din salarul său lunar.

20
 Fig. 3.2.2.2.1 Egalitate de roluri

3.2.3. Nivelul logic al unei baze de date

Nivelul logic se bazează pe noţiuni de matematică a mulţimilor.. Relaţiile se reprezintă prin
intermediul tabelelor supuse următoarelor restricţii:
 în fiecare coloană toate valorile sunt de acelaşi tip
 fiecare coloană este un număr sau un şir de caractere
 ordinea liniilor din tabele nu este predefinită şi nu sunt admise duplicate
 coloanele sunt identificate prin nume distincte

3.3. Nivelul intern (fizic)

Nivelul fizic corespunde etapei în care se realizează practic baza de date într-un
SGBD. În cadrul acestui nivel se creează tabelele, se stabilesc legăturile dintre acestea, se
proiectează formularele, interogările, rapoartele. Tot acum se pot stabili şi drepturile de acces
la baza de date.

21
 Capitolul 4. PROIECTAREA BAZEI DE DATE

4.1 Elementele bazei de date

Obiecte unei baze de date creat cu SGBD-ul Microsoft Access sunt:

- tabele (tables) – în care sunt înregistrate datele pe care utilizatorii le
includ în baza de date. Tabelele reprezintă cel mai important obiect al oricărei baze de date.
Datele sunt memorate în tabele sub forma rândurilor (records/înregistrărilor) şi a coloanelor
(fields/câmpuri). Un element important al bazei de date îl reprezintă modul în care sunt legate
tabelele între ele, adică sistemul de relaţii (relatioships);
- interogări (queries) – constituie întrebări adresate bazei de date cu scopul
de a selecta anumite înregistrări conform intereselor utilizatorului. Sub Access, interogările
pot prelucra şi afişa date selectate din maxim 16 tabele. Rezultatele unei interogări (query) se
pot afişa pe cel mult 255 de coloane. Interogările au la bază un cod generat în limbajul de
interogare SQL.
- formulare (forms) – utile pentru afişarea şi introducerea datelor,
controlarea deschiderii şi închiderii altor formulare precum şi pentru tipărirea rapoartelor.
Formularul este ca o interfaţă între utilizator şi tabelele din baza de date. Aceeaşi imagine de
formular o au şi panourile de comandă (switchboards) prin intermediul cărora utilizatorii pot
naviga în interiorul unei baze de date. Formularele pot conţine subformulare dar şi alte
obiecte: butoane, etichete, câmpuri de editare, elemente grafice, sunete sau clipuri video, etc.;
- rapoarte (reports) – reprezintă situaţiile de ieşire (tipărirea sub formă de
tabele a informaţiilor de detaliere, a informaţiilor de sinteză sau a ambelor tipuri), de fapt
obiectivul final urmărit de către utilizator. Ele afişează într-un anumit format standard sau
particular rezultatele anumitor interogări sau chiar datele din tabele. De cele mai multe ori
rapoartele sunt proiectate pentru a afişa datele conform unor situaţii finale standard (de
exemplu: balanţa contabilă, jurnalul de vânzări sau cel de cumpărări, jurnalul de casă,
situaţiile conturilor bancare, centralizatorul stocurilor, etc). La fel ca şi formularele, rapoartele

22
pot conţine anumite obiecte care să facă posibilă afişarea câmpurilor din tabele sau interogări
în formatele dorite. Obiectele cel mai frecvent utilizate sunt etichetele, câmpurile de afişare,
elementele grafice. Rapoartele pot conţine şi subrapoarte. Informaţia afişată prin rapoarte sau
prin formulare poate fi structurată şi grupată pe mai multe secţiuni: title, header, detail,
footer.;
- macrocomenzi (macros) – sunt proceduri care automatizează de regulă
anumite operaţii sau evenimente cum ar fi: lansarea automată a unei comenzi din bara de
meniuri, clic-ul pe un anumit buton, lansarea în execuţie a unor forme, interogări sau rapoarte,
etc.
- module (modules) – conţin proceduri (secvenţe de cod) scrise în VBA
(Visual Basic for Applications). Modulele pot fi module de clasă şi module standard.
Modulele de clasă pot apărea în cadrul formelor sau rapoartelor atunci când se tratează prin
intermediul unor instrucţiuni (cod VBA) anumite evenimente (de exemplu evenimentul clic
cu mouse-ul pe un buton). Modulele standard conţin acele proceduri sau funcţii accesibile
într-o bază de date. Ele sunt scrise de programatori de aplicaţie şi se află grupate în modules.
Funcţiile VBA sunt folosite pentru efectuarea calculelor mai complexe decât cele care pot fi
exprimate printr-o serie de simboluri matematice convenţionale sau pentru efectuarea de
calcule care impun luarea de decizii.
- paginile Internet (pages) – sunt pagini Web care permit (prin intermediul
unui server dedicat pentru Internet) afişarea în Internet a datelor unei aplicaţii Access . Ele
mai sunt numite şi pagini DAP (Data Access Pages).

4.2 Proiectarea tabelelor

Datele într-o bază proiectată cu SGBD Microsoft Access sunt grupate în

tabele.Tabelele reprezintă obiecte ce permit proiectarea bazei de date şi introducerea datelor
în baza de date.
În fereastra Database se selectează obiectul Tables→butonul New→se deschide fereastra
New Table ce cuprinde 5 tipuri de tabele.

23
 Fig.4.2.1 Tipuri de tabele

Vizualizare foaie de date – tabel sub forma unei foi de calcul

Vizualizare proiect – proiectarea tabelului
Expert tabel - utilizarea unui program expert în proiectarea tabelului
Legare tabel - importarea unui tabel din altă bază de date sau creat cu o aplicaţie recunoscută
de Access (Ex. Se poate importa un tabel creat cu Microsoft Excel)
Legare tabel – utilizarea datelor dintr-un alt tabel care nu se află în baza de date fără a-l
importa cu totul în baza de date
Următorul tabel cuprinde tipurile de date ce pot fi utilizate în Microsoft Access.
Tip de date Caracteristici
Text Este alfanumeric, poate conţine maxim 255 de caractere
Memo Este analog tipului de date text cu deosebirea că poate conţine
maxim 65.535 caractere. Câmpurile de tip Memo nu pot fi
câmpuri cheie!
Number Reprezintă tipul de dată numerică. Există mai multe tipuri de date
numerice ::

Tip Domeniu de valori numerice ce pot fi

memorate
Byte 0 până la 255 (nu permite zecimale)
Integer -32.768 până la 32.767 (nu permite zecimale)
Long -2.147.483.648 până la 2.147.483.647 (nu
Integer permite zecimale)
Single -3,4 * 1038 până la 3,4 * 1038 (permite
maxim 15 zecimale)
Double -1,797 * 10308 până la 1,797 * 10308
(permite maxim 15 zecimale)

24
 Currency -922.337.203.685.477,5808 până la
922.337.203.685.477,5808
Decimal -1028 până la 1028 (permite maxim 28
zecimale)

Formatul pentru acest tip de date poate fi:

Denumire format Exemplificarea afişării

General Number 1215,9
Currency $9876,2515
Fixed 876,25
Standard 12.345.345,95
Percent 99.15 %
Scientific 1,123E+05

AutoNumber Este un câmp numeric de tipul Long Integer, util pentru

incrementarea automată cu +1 pentru fiecare înregistrare nouă a
valorii codurilor numerice unice alocate câmpurilor de tip cheie
de acces (care se recomandă să însoţească orice tabelă).
Yes / No Este un câmp de tip logic (da / nu sau adevărat / fals). Nu poate fi
un câmp cheie de acces. Formatul pentru acest tip de date poate
fi:
Denumire format Exemplificarea afişării
Yes / No Yes sau No
True / False True sau False
On / Off On sau Off
None -1 sau 0

Currency Reprezintă un câmp special recomandat pentru a fi utilizat în

operaţiunile financiare care presupun lucrul cu anumite monede şi
pentru care se cere un format special cu 4 zecimale util în
eliminarea erorilor de rotunjire.
Date / Time Este tipul de câmp utilizat pentru memorarea datelor de tip dată
sau timp. Afişarea acestuia este diferită în funcţie de ţara / limba
utilizate de sistemul Windows. Exemplificările curente sunt
pentru limba engleză USA. Formatul acestui tip de date poate fi:
Denumire format Exemplificarea afişării
General Date 12/28/2001 5:15:20 PM

Long Date Saturday, August 18, 2001

Medium Date 18-Aug.2001
Short Date 8/18/2001

25
 Long Time 9:15:00 AM
Medium Time 1,123E+05
Short Time 15:00

OLE Object Linked Embedded poate fi un document Word, o foaie de

calcul Excel, un obiect grafic, un fişier de tip sunet sau un
videoclip. Acest obiect poate avea orice mărime şi nu este limitat
decât de mărimea spaţiului liber disponibil pe hard-disc.
Hyperlink Este un câmp special care poate conţine adrese ale unor
documente din cadrul paginilor Web sau adrese de e-mail.
Adresele memorate în aceste câmpuri sunt afişate într-un mod
similar cu cel în care apar în browser-ul internet. Un clic cu
mouse-ul pe conţinutul unui astfel de câmp determină lansarea
browser-ului şi deplasarea automată la acea adresă Web sau
lansarea automată a clientului e-mail (implicit presetat), pentru a
trimite un mesaj la adresa e-mail indicată în câmpul selectat.
Lookup Wizard Permite alegerea unei valori dintr-o altă tabelă prin intermediul
unor obiecte de tip listă derulantă (list box şi combo box).

Tabelele bazei de date sunt următoarele:

Fig.4.2.2 Tabelele bazei de date

Tabelul Furnizori permite stocarea datelor despre furnizori şi are următoarele câmpuri:

26
 Fig.4.2.3 Câmpurile tabelului Furnizori
Tabelul Clienţi persoane juridice permite stocarea datelor despre persoanelor juridice care au
achiziţionat produse la magazine. Tabelul are următoarele câmpuri:

Fig.4.2.4 Câmpurile tabelului Clienţi persoane juridice

Câmpul Statul s-a ales de tip Expert Căutare pentru a face legătura cu câmpul Statul din
tabelul Statut.
Tabelul Facturi ieşire permite introducerea datelor de pe factura ce se realizează în momentul
în care se vinde un produs în magazine. Câmpurile acestui table sunt:

27
 Fig.4.2.5 Câmpurile tabelului Facturi ieşire
Câmpul Gestionar se alege de tip Expert Căutare pentru a face legătura cu tabelul Gestionare
pentru a permite alegerea numelui gestionarului care întocmeşte factura.
Câmpul Nume persoană juridică se alege tot de tip Expert Căutare pentru a permite alegerea
dintr-o listă de nume de firme.
Statut se alege de tip Expert Căutare din acelaşi motiv.
Tabelul Galerie foto permite stocarea de fotografii din magazin. Câmpurile tabelului sunt:

Fig.4.2.6 Câmpurile tabelului Galerie foto

Câmpul Fotografie se alege de tip Obiect OLE pentru a permite stocarea fotografiilor. Se pot
introduce şi filme de la diverse evenimente (Exemplu: inaugurarea magazinului, concursuri).
Tabelul Gestionari permite stocarea datelor despre angajaţii magazinului. Câmpurile tabelului
sunt:

Fig.4.2.7 Câmpurile tabelului Gestionari

Tabelul Produse permite stocarea tipurilor de produse ce se pot comercializa în magazin.
Câmpurile tabelului sunt:

Fig.4.2.8 Câmpurile tabelului Produse

Tabelul Statut are următoarele câmpuri:

28
 Fig.4.2.9 Câmpurile tabelului Statut

Tabelul facturi intrare permite stocarea datelor de pe facturile ce se întocmesc când magazinul
achiziţionează marfă. Câmpurile tabelului sunt:

Fig.4.2.10 Câmpurile tabelului facturi intrare

Pentru a stabili un câmp de tip Expert căutare se parcurg mai mulţi paşi. De exemplu, pentru
a stabili pentru câmpul Nume furnizor din tabelul facturi intrare se parcurg următorii paşi:
1.

Fig. 4.2.11 Alegerea tipului de dată

2.

29
 Fig. 4.2.12 Crearea obiectului coloană de căutare

3.

Fig. 4.2.13 Alegerea sursei de căutare

4.

30
 Fig. 4.2.14 Selectarea câmpului

5.

Fig 4.2.15 Sortarea datelor

6.

31
 Fig. 4.2.16 Alegerea lăţimii coloanelor
7.

Fig. 4.2.18 Denumirea coloanei

4.3 Introducerea datelor în tabele

Datele se introduc ţinând cont de tipul de dată ales în momentul proiectării tabelului.
De exemplu, pentru tabelul Produse s-au introdus următoarele date:

32
 Fig. 4.3.1 Tabelul Produse

Pentru câmpul Imagine din tabelul Gestionari s-au introdus astfel datele:

Fig. 4.3.2 Introducerea datelor pentru câmpul Imagine

33
 Fig. 4.3.3 Căutare fişier

Fig. 4.3.4 Selectare fişier

Pentru câmpul Nume furnizor din tabelul Facturi intrare se aleg valorile dintr-o listă.

Fig. 4.3.5 Introducerea datelor pentru câmpul Nume furnizor

34
Pentru celelalte tabele se introduc date în mod asemănător.

4.4 Stabilirea cheii primare

Fiecare tabel ar trebui să aibă cel puţin un câmp a cărui valoare este unică pentru
fiecare înregistrare (câmp cheie principală).Acest câmp este util pentru a identifica în mod
unic fiecare înregistrare.

Pentru a stabili o cheie principală trebuie să parcurgi următorii paşi:

 Se deschide tabelul afişând structura acestuia;

 Se selectează câmpul care vrei să fie cheie primară;

 Se alege din meniul EDIT opţiunea PRIMARY KEY.

Pentru tabelele bazei de date s-au stabilit drept chei primare câmpurile de tip
AutoNumerotare.

4.5 Stabilirea sistemului relaţional dintre tabele

În SGBD Access există următoarele posibilităţi de realizare a relaţiilor dintre tabele:

o Relaţia 1-1 (one-to-one) este cea mai simplă relaţie. În această relaţie, unei valori a
câmpului cheie primară îi corespunde o singură valoare din câmpul folosit drept cheie
externă.
o Relaţia 1-n (one-to-many) constituie tipul cel mai răspândit de relaţie. Conform acestei
relaţii unei înregistrări dintr-un tabel îi corespund două sau mai multe înregistrări din
alt tabel.
o Relaţia n-n (many-to-many) nu poate fi exprimată ca o simplă relaţie. În situaţiile în
care se găseşte o astfel de relaţie este necesar să exprimăm această relaţie relaţii one-
to-many. Aceasta se realizează prin crearea unui al tabel suplimentar.
Relaţiile pentru tabelele bazei de date s-au realizat prin alegerea câmpurilor de tip Expert
Căutare.
Vizualizarea legăturilor se realizează prin utilizarea opţiunii Relationships din meniul
Tools.

35
 Fig. 4.5.1 Alegerea opţiunii Relaţii

Relaţiile dintre tabelele bazei de date sunt următoarele:

Fig. 4.5.2 Relaţiile dintre tabele

4.6 Interogarea bazei de date

Pentru a proiecta o interogare se selectează Interogareàbutonul Nouàse deschide

fereastra Interogare nouă ce cuprinde 5 tipuri de interogări.

36
 Fig. 4.6.1 Tipuri de interogări

Dacă de utilizează modul de proiectare a interogării Vizualizare proiect se selectează Nou.. Se

afişează fereastra Interogare de selectare şi fereastra Afişare tabel. În fereastra Afişare tabel se
selectează tabelele care vor intra în interogare adică tabele care conţin datele pe care vrem să
le interogăm.

Fig. 4.6.2 Selectarea tabelelor

Se selectează tabelele şi interogările necesare şi apoi butonul . Tabelele selectate
vor fi afişate în fereastra Interogare de selectare. Pentru închiderea ferestrei Afişare tabel se

selectează butonul .

37
 Fig. 4.6.3 Fereastra de proiectare

Câmp - reprezintă numele câmpului selectat ( Ex. Nume unitate, Nume persoană etc.)
Tabel - reprezintă numele tabelului din care am selectat câmpul. În unele cazuri se utilizează
şi interogări.
Sortare - sortarea datelor
Afişare – pentru vizualizarea câmpului selectat – Dacă se doreşte ca un câmp să nu apară la
afişarea rezultatului interogării chiar dacă a fost folosit în interogare se poate debifa Show.
Criterii – criterii de selecţie
Criteriul ales este de acelaşi tip cu tipul de dată pentru câmpul respectiv.
 Operatorii relaţionali >,<,<=, >=, =
 Operatorii AND şi OR
 Operatorul Between
Sintaxă Between valoare iniţială AND valoare finală
 Operatorii IS NULL şi IS NOT NULL - pentru afişarea înregistrărilor nule sau nenule.
 Total – cuprinde funcţii
Sau - criterii de selecţie
Grupare după-se utilizează pentru gruparea datelor
Sumă – pentru însumare.
Min– afişează valoarea minimă din câmpul căruia se aplică.
Max - afişează valoarea maximă din câmpul căruia se aplică
Contor - afişează numărul înregistrărilor câmpul căruia se aplică
Medie - afişează media aritmetică a valorilor din câmpul căruia se aplică
StDev - pentru deviaţia standard
Interogările bazei de date sunt următoarele:

38
 Fig. 4.6.4 Interogările bazei de date

Cele mai multe dintre interogările bazei de date au fost proiectate pentru a fi folosite la
crearea formularelor ce vor fi utilizate la interfaţa grafică.
Interogarea Gestionari nume angajaţi este o interogare care afişează numele
angajaţilor care sunt în prezent în firmă. S-a impus pentru câmpul Data plecării criteriul Is
Null adică să nu apară data la care au plecat din firmă.

Fig. 4.6.5 Proiectarea interogării Gestionari nume angajaţi

Interogarea Valoare facturi ieşire calculează şi afişează valoarea fiecărei facturi. Se

grupează mai întâi facturile după Cod factură şi apoi se aplică funcţia Sum pentru fiecare
factură.

39
 Fig. 4.6.6 Proiectarea interogării Valoare facturi ieşire

Pentru interogarea Facturi ieşire ianuarie 2011 se impune pentru câmpul Data factură
ca perioada de facturare să fie din ianuarie 2011.

Fig. 4.6.7 Proiectarea interogării Facturi ieşire ianuarie 2011

Se pot proiecta diverse tipuri de interogări. De exemplu, pentru a se afişa vânzările

efectuate de un angajat al magazinului (Agache Cristina) într-o anumită data (4.01.2011) se
proiectează interogarea astfel:

40
 Fig. 4.6.7 Proiectarea interogării

Fig. 4.6.8 Vizualizarea rezultatului interogării

4.7 Proiectarea formularelor

Formularele sunt obiecte ce permit introducerea, extragerea şi afişarea datelor dintr-o

bază de date.
Funcţiile unui formular:
 Introducerea datelor
 Gruparea datelor din baza de date
 Printarea datelor
 Realizarea unei interfeţe tip aplicaţie
Pentru a crea un formular se selectează din fereastra Database obiectul Formulare→Nou→ se
afişează fereastra Formular Nou ce cuprinde următoarele tipuri de formulare:

41
 Fig. 4.7.1 Tipuri de formulare

Vizualizare proiect – proiectarea formularului

Expert formular – utilizarea unui program expert pentru crearea formularului
AutoFormular: Coloane – realizarea automată unui formular sub formă de coloane
AutoFormular: Tabele– realizarea automată a unui formular sub formă tabulară
AutoFormular: Foaie de date - realizarea automată a unui formular sub formă de foaie de
calcul
AutoFormular: PivotTable - realizarea automată a unui formular utilizând un tabel pivot
AutoFormular: PivotChart- realizarea automată a unui formular sub formă diagramă
PivotTable Wizard – utilizarea unui program expert pentru crearea formularului utilizând un
tabel pivot
Expert diagrame – utilizarea unui program expert pentru crearea de diagrame
Expert PivotTable - utilizarea unui program expert pentru crearea unui formular utilizând
tabele pivot
Formularele proiectate pentru baza de date sunt vizualizate selectând Formulare:

42
 Fig. 4.7.2 Formularele bazei de date

Formularul Clienţi persoane juridice permite introducerea şi afişarea datelor despre

clienţii de acest fel ai magazinului.

Fig. 4.7.3 Formularul Clienţi persoane juridice

Formularul Valoare facturi ieşire afişează codul facturilor şi valoarea acestora.

Fig. 4.7.4 Formularul Valoare facturi ieşire

Formularul Date angajaţi permite afişarea numelui angajatului, a datei angajării, a

datei plecării din firmă şi o fotografie a acestuia (dacă există).

43
 Fig. 4.7.5 Formularul Date angajaţi

4.8 Rapoarte

Rolul unei baze de date este furnizarea de informaţii pe baza prelucrării datelor.
Vizualizarea acestor informaţii se poate realiza pe ecran sau pe hârtie prin intermediul foilor
de date, a formularelor şi a rapoartelor.
Rapoartele sunt obiecte ce permit extragerea şi afişarea rezultatelor finale dintr-o bază
de date.

44
Funcţiile unui raport:
- printarea datelor;
- gruparea datelor datelor din baza de date;
- extragerea şi afişarea rezultatelor.
Tipuri de rapoarte
Vizualizare proiect – proiectarea raportului
Expert raport – utilizarea unui program expert pentru crearea raportului
AutoRaport: Coloane – realizarea automată unui raport sub formă de coloane
AutoRaport: Tabele – realizarea automată a unui raport sub formă tabulară
Expert diagramă – realizarea unui raport sub formă de diagramă utilizând un program expert
Expert etichetă – realizarea unui raport sub formă de etichete utilizând un program expert

Fig. 4.8.1 Tipuri de rapoarte

Rapoartele proiectate pentru baza de date sunt vizualizate selectând Rapoarte:

45
 Fig. 4.8.2 Rapoartele bazei de date

Raportul Produse

Fig. 4.8.3 Raportul Produse

Pentru formatarea aportului se apasă butonul Design.

46
 Fig. 4.8.4 Formatarea raportul Produse

4.9 Proiectarea interfeţei grafice

Interfaţa grafică a bazei de date a fost realizată pentru a permite accesul şi celor care
nu cunosc SGBD-ul Access dar şi penru a avea acces mai uşor şi mai reprede la datele
bazei date.

47
 Fig. 4.9.1 Interfaţa grafică

Pentru proiectarea acestei interfeţe se parcurg mai multe etape.

o Se selectat obiectul Formulare® Nou ® Vizualizare proiect;

Fig. 4.9.2 Fereastra de proiectare

o Se creează butoane de comandă cu ajutorul barei de instrumente şi se stabilesc

proprietăţile acestora;

48
 Fig.4.9.3 Alegerea proprietăţilor

o Butoanele au fost grupate pe mai multe secţiuni:

- Intrări

Fig. 4.9.4 Butoane de la secţiunea INTRĂRI

- Ieşiri

49
 Fig. 4.9.4 Butoane de la secţiunea IEŞIRI

- Personal

Fig. 4.9.5Butoane de la secţiunea PERSONAL

- Date generale

Fig. 4.9.6 Butoane

- Ieşire din
aplicaţie

Fig. 4.9.7 Butonul ieşire

50
De exemplu, pentru butonul Facturi intrare se stabilesc următoarele opţiuni:

Fig. 4.9.8 Opţiunile butonului Facturi intrare

La apăsarea acestui buton se va afişa formularul Facturi intrare.

Fig. 4.9.9 Formularul Facturi intrare

Pentru butonul Galerie foto se stabilesc următoarele opţiuni:

51
 Fig. 4.9.10 Opţiunile butonului Galerie foto

La apăsarea acestui buton se va deschide formularul Galerie foto.

Fig. 4.9.11 Formularul Galerie foto

52
Pentru câmpul Fotografie se pot afişa divesre fotografii din magazin (naugurare, produse
promoţionale, Sectorul 1, Sectorul 2, Sectorul 3, Premii etc).

Butonul permite ieşirea din aplicaţie.

Fig. 4.9.12 Opţiunile butonului Ieşire aplicaţie

S-a stabilit ca la deschiderea bazei de date să se afişeze interfaţa grafică proiectată dar
în acelaşi timp să se poată accesa şi celelalte obiecte ale bazei de date.

53
Fig. 4.9.13 Stabilire opţiuni de lansare în execuţie

54
 Capitolul 5.CONCLUZII

Lucrarea „ Proiectarea unui suport software pentru gestionarea stocurilor dintr-un magazin” reprezintă
o aplicaţie ce poate fi utilizată într-un magazin. Aplicaţia a fost creată, în acest caz, pentru un
magazin de electrocasnice.
Aplicaţia a fost creată cu Microsoft Access. Aplicaţia dispune de o interfaţă uşor de
utilizat dar permite şi accesul la tabelele, formularele,interogările şi rapoartele bazei de date.
De asemenea, permite particularizarea interfeţei şi modificarea obiectelor bazei de date.
Aplicaţia poate fi utilizată foarte uşor de angajaţii magazinului în momentul primirii
de marfă sau a vânzării produselor. De asemenea, poate fi utilizată pentru a vizualiza
preţurilor de intrare şi de ieşire, pentru vizualizarea existenţei unor anumite produse în
magazin, pentru introducerea datelor de pe facturile de intrare/ieşire, pentru calcularea valorii
facturilor, pentru vizualizarea vânzărilor efectuate de angajaţi etc.
Aplicaţia poate fi utilizată şi pentru a stoca diverse imagini de la diverse evenimente
sau imagini cu produse.
Aplicaţia nu îşi propune să înlocuiască progamele de gestiune ale magazinului dar
poate fi utilizatată pentru consultarea rapidă a situaţiei stocurilor dintr-un magazin.

55
 Bibliografie

1. Carol Schnakovszky, Baze de date

2. Năstase, P., ş.c, Baze de date, Editura Teora, Bucureşti, 1999,

3. Perkins, J., Morgan, B., SQL fără profesor în 14 zile, Editura Teora, Bucureşti, 1997

56