Elaborați în aproximativ două pagini, viața politică în Romania interbelică

Instituții democratice în perioada 1918-1938

Monarhia - reprezintă instituția simbol a democrației românești interbelice, monarhul

având următoarele atribuții constituționale: reprezenta statul român, încheia în numele
statului român tratate internaționale, avea drept de veto asupra legilor votate de Parlament,
emitea monedă, deschidea lucrările Parlamentului, numea și revoca primul ministru.
Ferdinand I (1914-1927) - este cunoscut că regele României care a realizat România Mare și
a implementat reformele agrara, electorală și constituțională după primul război mondial;
Mihai I (1927-1930) - fiind minor, el a domnit sub conducerea unei regente formate din
principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea și președintele Înaltei Curți de Justiție și Casație,
Gheorghe Buzdugan (1927-1929) și Constantin Sarateanu (1929-1930);
Carol al II-lea (1930-1940) - va reveni în țară cu sprijinul Partidului National Țărănesc,
urmărind instaurarea unui regim autoritar.

Parlamentul este ales pe baza votului universal, iar din 1926 pe baza unei legi electorale
care introduce "prima electorală"; rolul Parlamentului este de a vota legile și de a controla
guvernul.

Guvernul reprezintă puterea executivă, investit de Parlament, după numirea primului

ministru de către rege și organizarea alegerilor.

Partide politice democratice în perioada interbelică:

Partidul Conservator, unul din partidele importante înainte de război, va dispărea de

pe scena politică în 1925, baza sa electorală fiind afectată de reforma agrară și introducerea
votului universal;
Partidul Național Liberal a fost înființat în 1875, reușește să se mențină pe scena
politică românească, mai ales prin faptul că a guvernat Romania în perioada războiului și a
realizat România Mare, susținea modernizarea României pe model occidental,
industrializarea, urbanizarea și susținerea capitalului românesc. Deviza partidului era : "Prin
noi înșine!". Personalități liberale: Ion I.C. Brătianu, Vintila Brătianu, Dinu Brătianu, I.G.
Duca.

Partidul Național Țărănesc a fost înființat în 1926 prin fuziunea Partidului Național
Român din Transilvania condus de Iuliu Maniu și Partidul Țărănesc din Vechiul Regat
condus de invatatorul Ion Mihalache. Susține o societate bazată pe agricultură, sprijinirea
micii gospodării țărănești și dezvoltarea unei industrii strict pentru nevoile agriculturii,
susține atragerea de investiții și capital străin -> deviza: "Porțile deschise".
Partide cu ideologii totalitare în perioada interbelică
Partidul Comunist din Romania s-a înființat în 1921 prin desprinderea din Partidul Socialist
Român și reprezenta o agentura a Cominternului acționând în România la ordinele Moscovei;
Susține acțiuni teroriste împotriva statului român și preia indicațiile Moscovei privind
dreptul la autodeterminare al provinciilor românești până la despărțirea de statul român, a fost
scos în afara legii în 1924. Lideri comuniști interbelici: Gheorghe Cristescu Plăpumaru, Elek
Koblos,

Regimul autoritar al regelui Carol al II-lea

- regele Carol al II-lea a domnit intre anii 1930 și 1940;
- în perioada 1930-1938, Carol al II-lea pregătește prin diferite acțiuni
instaurarea unui regim autoritar:
● a provocat rupturi și disidente în cadrul partidelor politice;
● încalcă principiul prin care șeful partidului este și prim-ministru:
● încalcă principiul politic în formarea guvernului, numind prim-ministru
și guverne fara apartenenta politica;
● încalcă principiul rotativei guvernamentale, numind în 1937 un prim-
ministru liberal, după o guvernare liberală-> în alegerile din 1937,
Partidul Național Liberal obține 37%, urmat de PNT, Mișcarea
Legionară, Partidul Liberal-georgist și Partidul Național Creștin-> îl
numeste în funcția de prim-ministru pe șeful Partidului National
Creștin, Octavian Goga.

Regimul de autoritate monarhică

● 10 februarie 1938 - Carol al II-lea demite guvernul Goga-Cuza si formeaza un
guvern de uniune nationala condus de patriarhul Miron Cristea
● este adopatata o noua constitutie care pune bazele regimului de autoritate
monarhica:
Constituția din 1938

- Adoptare și structura
● a fost adoptată în 1938 și a rămas în vigoare până în 1940;
● are 8 titluri și 100 de articole

- Principiile constituționale:
● principiul supremației regelui;
● este suprimat principiul separării puterilor în stat;
 ● este eliminat principiul pluripartidismului și adoptat regimul monopartid->
Frontul Renașterii Naționale/Partidul Natiunii, condus de regele Carol al
II-lea

- Puterile statului:
● Puterea executivă se exercită de către rege și un guvern, numit și revocat de
rege; Guvernul nu răspunde în fața Parlamentului, ci direct în fata regelui.
● Puterea legislativă
- este exercitată de rege prin intermediul Reprezentatei Naționale;
- Reprezentanța Națională păstrează doar dreptul de legiferare;
- Regele numea direct jumătate din numărul senatorilor;
- Regele putea refuza semnarea legilor fara niciun motiv;
- Regele semna tratate internaționale fara a fi nevoie de aprobarea
Reprezentanței Naționale;
- între sesiunile parlamentare, regele putea legifera.