Universitatea ,,Valahia" din Târgoviște

Multilingvism și interculturalitate în context european

Master
Anul II, semestrul al ll- lea

Analiza discursului specializat

Student: Pană Ecaterina Alexandra

1
Stimate domnule președinte,
Excelențele voastre,
Doamnelor și domnilor,

Sunt deosebit de onorată să răspund invitației Congresului Mondial Evreiesc de a

participa, astăzi, la acest eveniment comemorativ! Mulțumesc domnului președinte Moshe
Kantor pentru invitație, salut prezența numeroasă și mă bucur să văd mulți prieteni în sală!

Marcăm astăzi Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului, prin

care onorăm memoria victimelor care au pierit în anii tragici din secolul trecut, o pagină
neagră în istoria  Europei și a lumii întregi. Este, în același timp, o dată încărcată de
simbolism din perspectiva eforturilor  internaționale de combatere a anti-semitismului și a
oricăror forme de discriminare, rasism și xenofobie.

Prevenirea repetării unei astfel de tragedii trebuie să rămână o preocupare majoră a

întregii comunități internaționale. Și spun acestea, nu doar din perspectiva națională a
Guvernului pe care îl conduc, dar şi din perspectiva deținerii Președinției rotative a
Consiliului Uniunii Europene. Ne-am propus ca obiectiv coeziunea valorilor comune, a
valorilor care ne unesc. Iar promovarea combaterii eficiente a rasismului, intoleranței,
xenofobiei, populismului, antisemitismului și descurajarea discursului bazat pe ură reprezintă
una din temele centrale pe care le vom  urmări în stimularea solidarității și coeziunii  Uniunii
Europene.

Aș dori să menționez că România a realizat, în ultima perioadă de timp, în plan intern

pași importanți în direcția comemorării victimelor Holocaustului și a promovării educației
privind Holocaustul. Astfel, în perioada martie 2016-martie 2017, România a exercitat
Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului și a susținut adoptarea
definiției de lucru a antisemitismului.

În luna iunie 2018, la doi ani de la adoptarea definiției, Parlamentul României a

adoptat o lege specială privind combaterea antisemitismului, care definește antisemitismul 

2
 și incriminează distribuirea și promovarea de materiale cu un conținut antisemit,
precum și promovarea de idei, concepții sau doctrine antisemite.

Guvernul României a susținut și susține consolidarea eforturilor pentru includerea în

programele educative a problematicii genocidului romilor din perioada celui de-al Doilea
Război Mondial și pentru asigurarea unor condiții sociale decente ultimilor supraviețuitori
romi ai deportărilor în Transnistria.

Putem spune că România, parcurgând un amplu proces de recuperare a istoriei  care s-

a finalizat cu implementarea recomandărilor Comisiei Elie Wiesel, a devenit un model
regional în ceea ce privește asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului și a
antisemitismului, astfel încât generațiile tinere să descopere adevărul despre această pagină
dramatică de istorie.

Doamnelor și domnilor,

Asistăm, din nefericire, la o creștere îngrijorătoare a antisemitismului la nivel

european și mondial, iar recentele atacuri împotriva lăcașurilor de cult și a membrilor acestei
comunități constituie un fenomen împotriva căruia trebuie să luptăm, prin măsuri imediate și
eficiente.

Responsabilitatea în acest sens aparține atât înalților demnitari, politicienilor, liderilor

de opinie din statele cu vocație democratică, cât și societăților respective în întregime!

Salutăm pașii recenți realizați și la nivel european, prin adoptarea unanimă, la 6

decembrie 2018, de către statele membre UE a unei declarații a Consiliului UE privind
combaterea antisemitismului și protecția comunităților evreiești din Europa.

Susținem implementarea acesteia, precum și adoptarea, la nivel național, de cât mai

multe state, a definiției de lucru a antisemitismului.

După cum spuneam, Președinția română a Consiliului UE are tema combaterii

antisemitismului printre prioritățile de pe agendă. În acest sens, în 7 februarie 2019, voi avea
onoarea de a deschide, tot la Bruxelles, un eveniment al Președinției române, dedicat
politicilor și acțiunilor de asigurare a unei mai bune protecții a comunităților evreiești la nivel
european.

De asemenea, în luna martie 2019, vom organiza un eveniment care își propune să

contribuie la sprijinirea combaterii negaționismului în privința Holocaustului, prin reunirea la

3
București a reprezentanților celor mai relevante muzee guvernamentale din Europa, și nu
numai, în domeniul istoriei Holocaustului.

Doar amintindu-ne, putem învăța despre importanța îndatoririlor noastre de apărare a

valorilor fundamentale, proprii oricărei societăți europene democratice.

Doar prin educaţie și comemorare putem lupta împotriva oricărei tentative de negare a
Holocaustului, precum şi împotriva oricărei încercări de incitare la anti-semitism, xenofobie şi
intoleranţă.

Doar împreună, într-o Europă a valorilor comune, putem să scriem un viitor pentru
generațiile noi, un viitor în care să nu repetăm greșelile trecutului.

Cu toţii, cred că ar trebui să urmăm exemplul unui „Drept între popoare”, Viorica

Agarici, care dând dovadă de cel mai înalt grad de umanism şi de un curaj dus până la extrem
a ajutat supraviețuitorii evrei din „Trenul Morții” după Pogromul de la Iași. Despre Viorica
Agarici un distins reprezentant al comunității evreiești a spus că „a reabilitat specia umană”.

Vă mulțumesc!

4
 Analiza discursului

 În contextul vizitei pe care o efectuează la Bruxelles, în perioada 23-24 ianuarie,

prim-ministrul Viorica Dăncilă a participat, miercuri, 23 ianuarie, la ceremonia de
comemorare a victimelor Holocaustului, organizată de Congresul Evreiesc European, sub
patronajul președintelui Parlamentul European, Antonio Tajani. La eveniment au participat
atât înalți oficiali europeni, cât și membri marcanți ai comunității evreiești europene și
internaționale. Toate problemele de importanță sau relevanță colectivă sunt temeiuri pentru
discursul public. Acesta este un eveniment care nu doar comemorează victimele
Holocaustului, ci și oferă măsuri și acțiuni de eliminare a acestor discriminări.

Așadar, după cum bine v-ați dat seama, discursul pe care am ales astăzi să îl analizez
în fața dumneavoastră este unul susținut de către Viorica Dăncilă, fost premier care și-a lăsat
amprenta nu prin acțiunile fabuloase făcute pentru popor, ci prin gafele uluitoare, prin lipsuri
de cunoștințe de cultură generală sau grave dezacorduri. Contrar așteptărilor, acesta este un
text corect, așadar se poate.

Ceea ce m-a făcut să aleg din multitudinea de discursuri existente tocmai oe acesta
este însă tema, subiectul. Îmi place istoria, ador să studiez trecutul, iar această cruntă perioadă
consider că nu este atât de mult promovată pe cât de mult ar merita. Asa dezastru niciidată nu
ar trebui să mai aibă loc pe acest Pământ. Tema abordată este una actuală, care merită toată
atenția noastră, pentru că acea ,,neagră" perioadă din istoria omenirii nu trebuie niciodată să
se repete. Atâta suferință niciodată nu trebuie să mai aibă loc.

Prezența României la un astfel de eveniment social este o dovadă că se poate, că

evoluăm, că înțelegem și suntem conștienți ce efecte negative au unele decizii luate greșit
atunci când oamenii pierd simțul măsurii, uită să păstreze o limită, să se mulțumească cu ceea
ce au și își doresc să preia controlul întregii lumi, considerându-se superiori, lăsându-se
ghidați doar de dorința de a avea bani.

5
 Sunt plăcut impresionată de anvergura acestui eveniment, de această inițiativă, iar
discursul reprezentantului nostru reușește să fie ,,vocea" poporului nostru. În discursul
prezentat anterior, Viorica Dăncilă, premierul României la acel moment, investit cu autoritate,
reprezentativitate și competență, este unul bine elaborat.

Apreciez structura bine organizată: formule de adresare respectuase și atent alese: ,,

Excelențele voastre", ,, Stimate domnule președinte", la final: vă mulțumesc!". Se remarcă
folosirea frecventă a verbelor la persoana I, plural: ,,putem", ,,reușim", ,,să urmăm". De
asemenea, regăsim termenul ,,împreună" de foarte multe ori, ceea ce invită la unitate, la
comunicare, implicare și responsabilitate.

Discursul are cunoștințe despre probleme de interes colectiv și se adresează

receptorilor care au în comun lupta pentru combaterea rasismului. El nu doar comemorează
victimele Holocaustului, ci aduce măsuri de prevenție, de oprire a diferențelor care se fac între
rase, religii sau culoarea pielii.

Discursul public are scopul de a comunica o anumită concepție, viziune și interpretare

a problemelor și a problemelor care privesc comunitatea întregii Planete. Acest text caută să
influențeze, să conștientizeze sau să reflecteze asupra problemelor, iar lucrul acesta nu poate
decât sa ne bucure, pentru că încă există oameni conștienți, oameni preocupați de bunăstare,
de progres cu adevărat pe plan și moral, nu doar economic.

Discursul public are loc într-un context de formalitate. Acesta este ritual și
caracteristic. Este o „punere în scenă” cu o selecție atentă a nivelului formal al vorbirii și a
resurselor verbale și non-verbale utilizate. Contextul facilitează acoperirea colectivă și
eficacitatea mesajului discursului.

Unul dintre scopurile unui discurs este de a informa și este destinat să convingă.
Prezentatorul încearcă apoi să întărească sau să schimbe credințele, atitudinile, sentimentele
sau valorile publicului său.

În cele din urmă, scopul final este să comemoreze. Acest tip de discurs întărește
legăturile dintre membrii audienței. Prin acțiune discursivă, publicul își amintește experiențele
împărtășite. Toate cuvintele sunt înregistrate în scris. Nu există loc pentru improvizație și
vorbitorul citește manuscrisul pe tot parcursul discursului său.

Susțin ideile enunțate de către emițător, apreciez faptul că a îndrăznit să ofere soluții
la nivel înalt pentru aceste preocupări comune, faptul că se încurajează discriminarea, că

6
sădește permanent ideea de unitate, chiar pentru următorul an planifică un eveniment.
Accentul este pus pe educație, iar asta nu poate decât să mă bucure. De asemenea, ideea
comemorării pentru a lupta împotriva încercărilor de incitare la xenofobie și intoleranță.

Apreciez acest discurs, însă simt nevoia să zugrăvesc ideea că statul român face mult
prea puțin, efortul depus e minim, iar doar cele două evenimente prezentate sunt minimaliste,
statul român ar trebui să dezvolte mult mai multe proiecte pe tema aceasta, pentru bunăstarea
populației sale.

În ciuda gafelor pronunțate ale fostei doamne premier, amintim numeroase

dezacorduri, exprimări greșite, acesta a fost foarte bine realizat și studiat.

Este de apreciat onestitatea discursului pe care l-am ales. Nu se precizează în niciun

moment faptul că România este un stat model. Se remarcă lipsa exagerărilor, ceea ce îi dă o
notă favorabilă întregului discurs susținut cu o oarecare emoție. Aceasta se transmite verbal.
Autoarea este puțin nesigură, cuprinsă de teama de a nu greși și de a nu ruina mesajul pe care
încearcă să îl împărtășească tuturor locutorilor săi. Astfel, România se aliniază efortului
întregii lumi de a reduce, chiar elimină aceste inegalități între oameni.

Sunt cucerită de perseverența emițătorului, dar și de poziția fermă, de felul cum arată:
o distinsă doamnă cu o coafură și un machiaj impecabil, de neclintit în fața tuturor criticile
aduse.

Dacă începutul marchează clar prezentarea contextului, a elementelor introductive,

cuprinsul debutează cu acțiunile și dezvoltarea subiectului, finalul este memorabil. Exemplul
oferit, Viorica Agarici, extrage esența discursului susținut. Femeia din Gara de la Roman care
a avut curajul în anul 1941 să stea în faţa „trenului morţii“ plin cu evrei salvând astfel sute de
vieţi, rămâne în istorie o eroină, atât pentru statul Israel, cât şi pentru întreagul neam
românesc, dar și un model demn de urmat de putere, inteligență și omenie.