Perioada pasoptista(1830-1860) a fost epoca in care s-au pus bazele literaturii romane moderne.

A
fost un moment isteric important care a adus modificari si in cultura si literatura romana.
In ultimele doua decenii ale perioadei pasoptiste,ca o reactie impotriva initiativei si influentei
culturii occidentale , se dezvolta un puternic spirit national ; se pune accent pe scrierea in limba
romana , pe creatia originala; sunt evidentiate varile nationale ; se dezvolta invatamantul , teatrul
,presa , literatura; iau fiinta societati culturale , literare , stiintifice; creste numarul revistelor ,al
cartilor tiparite ; se organizeaza biblioteci de literatura baletristica; apar librarii , comertul de carte
devenind o adevarata indeletnicire.
In aceste conditii de avant cultural , in toate cele trei tari romanesti se dezvolta o ampla activitate
publicista. Apar primele ziare : “Curierul romanesc”, “Albina romaneasca” , “Gazeta de Transilvania”.
Un moment important il constituie aparitia , in 1940, a revistei “Dacia literara” , ce se adresa
intregului neam romanesc , militand ca “ romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti”.
Publicatia in care Kogalniceanu si-a publicat programul literar al romantismului a fost “Dacia
literara”. Primul numar al revistei se deschide cu articolul semnat de acesta “Introductie”, un tet care
este considerat a fi manifestul literar al romantismului .Un principiu estetic pe care il formuleaza se
refera la critica , la critica nepartanitoare “vom critica cartea ,m iar nu persoana”. Autorul pune in
discutie idealul de realizare a unitatii limba si a literaturii romane :dorinta era ca “romanii sa aiba o
limba si o literatura comuna pentru toti”. Sunt conbatute traducerile si initiale mediocre care”nu fac
literatura”.
Kogalniceanu propune cateva surse de inspiratie in conformitate cu estetica romantica : teatrul
istoric , apelarea la folclor , la valorile nationale, descrierea frumusetii locurilor natale , imbogatirea
limbii literare prin termeni arhaici ,populari,regionali.
Astfel, revista a contribuit la promovarea scriitoruilor romano talentati , la modernizarea literaturii
romane prin publicarea operelor lui G. Alexandrescu, C. Negruzzi SAU V. Alecsandri.
Nuvela “Alexandru Lapusneanul”, publica in primul numar al revistei “Dacia literara”, este un
exemplu al esteticii romantice a lui Kogalniceanu.
Opera se inscrie in curentul literar romantism fiind o scriere istorica prin subiect
,personaje,prezentarea epocii prin obiceiuri si mentalitati ,limbaj.
Nuvela este specia genului epic in proza, cu un singur fir narativ, urmarind un conflict unic
,concentrat; personajele nu sunt numeroase , fiind caracterizate succint ,in functie de contributia lor
la desfasurarea actiunii. Nuvela prezinta fapte intr-un singur conflict , cu o intriga riguros constuia
accentul fiind pus mai mult pe definirea personaajului decat pe actiune .
Pornind pe directia principiilor estetice ale romantismului formulate de Kogalniceanu si Negruzzi
abordeaza aici o tema romantica :prezentarea celei de-a doua domnii (ultimii cinci ani) a lui Voda
Lapusneanul. Operele istoriografice care stau la baza nuvelei sunt cele ale lui Grigore Ureche si Miron
Costin “Letopisetul tarei Moldove”, fiind preluate mai multe date: intrarea in tara a domnitorului ,
uciderea celor 47 de boieri, scena mortii domnitorului , otravirea de doaman Ruxandra,ingroparea la
Manastirea Slatina , ctitoria sa , urmarea la tronul Moldovei a lui Bogdan. Negruzzi foloseste sugestiile
cronicii , dar realizeaza o opera de fictiune -principiu romsntic- imprimand astfel : senzatia de viata
adevarata prin utilizarea scenelor dialogate.
Specific romantismului,textul are o constructie echilibrata fiind segmentat in patru
capitole:Capitolul I - "Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…" Acest capitol cuprinde expozitiunea si intriga.
In acest capitol Alexandru Lapusneanul se intoarce in Moldova hotarat sa-si reia tronul si sa se
razbune. "Ai sa dai sama, doamna!" In capitolul II se desfasoara actiunea dupa reluarea tronului de
catre Alexandru Lapusneanul: fuga lui Stefan Tomsa in Muntenia, incendierea cetatilor, desfiintarea
armatei pamantene, confiscarea averilor boieresti cat si incercarea Ruxandrei, care este prezentata in
antiteza cu personajul principal, de a pune capat omorurilor. Capitolul III se deschide cu cererea
vindicativa a norodului "Capul lui Motoc vrem..." si contine mai multe scene romantice printre care si
discursul tinut de domnitor la mitropolie, ospatul de la palat si uciderea celor 47 de boieri, cat si
"leacul de frica" pentru doamna Ruxandra. Capitolul cuprinde punctul culminant. Capitolul IV - "De ma
voi scula, pre multi am sa popesc si eu..." Aici este infatisat deznodamantul, moartea tiranului prin
otravire. Personajul principal al operei este domnitorul Moldovei, Alexandru Lapusneanul, surprins in
ultimi 5 ani din a doua sa domnie. Personaj in jurul caruia graviteaza intriga si actiunea nuvelei A.L.
este un personaj real, cu atestare istorica, intruchipand in opera pe tiranul crud, sangeros, razbunator
si viclean.
O alta trasatura a romantismului este prezentarea personajului principal Alexandru Lapusneanul ca
un personaj complex cu trasaturi exceptionale , cu un destin neobisnuit .Este un personaj
romantic,exceptional,care actioneaza in situatii deosebite (scena ucideriii boierilor si a pirmaidiei din
cele patruzeci si sapte de capete). Ilustreaza tipolodia domnitorului tiran si crud. Este caracterizat
direct de catre un narator (“uratul caracter,tiranul”), dar mai ales indirect , prin
gesturi,limbaj,reactii,relatiile cu celelalte personaje . Este calculat atunci cand se aliaza, la inceput, cu
oastea otomana pentru a fi sgur de succes,dar este condus de spiritul vindicativ,care il transorma intr-
un fanatic al ideii de putere. Isi urmareste scopul cu tenacitate , dovedind, in acelasi timp , abilitati de
fin psiholog (il foloseste pe Motoc pentru a castiga simpatia norodului, tinandu-si cuvantul dat ,acela
de a nu-si murdari mainile cu sangele lui). Limbajul este unul dintre principalele mijloace de
caracterizare si reflecta trasaturi de caracter precum : disimularea, capacitatea
manipulatoare,hotararea. Replica sa devenita memorabila “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu
evidentiaza vointa extrema a acestuia ,aceea de a-si recapata tronul de pe care a fost inlaturat prin
tradare.Doamna Ruxandra este un personaj secundar,de tip romantic, ilustrand ,in relatie cu
Lapusneanul , antiteza angelic-demonic.
Astfel , nuvela “ Alexandru Lapusneanul” surprinde elementele specific romantic prin redarea
culorii locale echilibrului compozitiei,caracterul pictural al unor scene istorice si verisimilitatea.
George Calinescu sublinia valoarea nuvelei “...ar fi devenit o scriere celebra ca Hamlet daca ar fi avut
in ajutor prestigiul unei limbi universale”.