Cancerul bazei lastarilor

Denumire Leptosphaeria coniothyrium

ştiinţifică
Necrose des blessures, Rak steblei.
Raspindire Răspîndire: Boala se întâlneşte frecvent în plantaţiile de zmeur, mai ales în
cele atacate de insecta Thomasiniana theobaldi, prin porţile de intrare create
în plantă; este cea mai periculoasă boală micotică a zmeurului.
Descriere Simptome: Atacul se manifestă mai ales la baza lăstarilor, prin apariţia unor
pete de 10-15 cm, de culoare roz - brunii, apoi negricioase, cufundate, care
evoluează în zone canceroase; în urma necrozării ţesutului cortical apar
crăpături longitudinale. În stadiul mai avansat, ciuperca atacă în
profunzime, invadând ţesuturile până la măduvă.
La suprafaţa ţesutului necrozat apar fructificaţiile ciupercii - picnidiile - sub
forma unor puncte mici, negricioase.
Agentul patogen: Cancerul bazei lăstarilor de zmeur este produs de
ciuperca Leptosphaeria coniothynium (Fck). Sacc. F. C. Coniothyrium
fuckelii Sacc.
Ciuperca este un parazit de rană (răni produse de insecte sau alte cauze).
Picnidiile subepidermale, apoi erumpente, negre , globuloase , diferenţiază
conidiile ciupercii, elipsoidale, unicelulare, la început hialine apoi olivacee
şi în final brune .
Periteciile, care încep să se formeze încă din toamnă, diferenţiază în
primăvară, ascosporii, elipsoidali-alungiţi, bruni cu 3 septe transversale.
Combatere Combatere: Se impun măsuri de igienă culturală (tăierea şi arderea
lăstarilor atacaţi), evitarea producerii leziunilor mecanice şi folosirea la
plantare a unui material sănătos selectat.
Se vor aplica la avertizare tratamente chimice preventive pentru protejarea
rănilor (după tăieri) contra infecţiilor ciupercii, cât şi pentru prevenirea
atacului de Thomasiniana theobaldi (ţânţarul lăstarilor).
Gandacul zmeurului
Denumire Byturus tomentosus
ştiinţifică
Raspindire Răspândire: Se găseşte frecvent în Europa şi Asia (China). La noi în ţară
este răspândidt în toate plantaţiile de zmeur.
Daune Daune: Pagubele mari sunt produse atât de gândaci, cât şi de larve. Fructele
atacate sunt mici, se închid la culoare şi putrezesc repede.
Biologie Biologie: Are o generaţie pe an sau una la doi ani. Iernează în stadiul de
adult sau ca larvă în stratul superficial al solului. Gândacii apar primăvara
în prima decadă a lunii mai; se hrănesc cu organele florale ale diferitelor
specii lemnoase şi ierboase apoi trec pe zmeur, unde se hrănesc cu polenul
şi nectarul florilor. Femelele depun ouăle în florile de zmeur la baza
staminelor; o femelă depune 30 - 40 ouă, câte unul în fiecare floare; după 8
- 10 zile, apar larvele care se dezvoltă în receptacolul floral şi în interiorul
drupelor formând galerii sinuoase; ajung la maturitate odată cu fructele,
când migrează în sol. Adulţii apăruţi rămân în diapauză hiemală până în
primăvara următoare. O mică parte din larve se împupează în anul următor
(în august) având un ciclu bivoltin.
Descriere Descriere: Adultul de culoare cenuşiu - negricios, acoperit cu o pubescenţă,
are corpul alungit.
 Antenele sunt castanii, iar picioarele galbene. Larva de culoare castaniu -
deschis sau gălbui, este acoperită cu perişori rari; dorsal, pe fiecare segment
se găseşte câte o pată transversală de culoare brună; în vârful abdomenului
prezintă 2 spinişori. Pupa este albă.
Combatere Combatere: Prin lucrările agro - fitotehnice ce se fac în plantaţiie de zmeur
se diminuează mult rezerva biologică a dăunătorului.
La avertizare, se recomandă efectuarea de tratamente chimice în perioada
zborului adulţilor. Se pot face 2 tratamente: unul înainte de înflorirea
zmeurului, iar al doilea după înflorit.
Patarea bruna violacee
Denumire Didymella applanata
ştiinţifică
Didymella del lampone, Spur blight of raspberry, Rutenkrankheite der
Himbeeren, Piatnistest purpurovia malini.
Raspindire Răspândire: Boala se întâlneşte frecvent în plantaţiile de zmeur, unde când
nu este tratată, cauzează pierderi importante.
Descriere Simptom: Pe lăstarii de un an, în jurul mugurilor de la bază, la începutul
verii apar pete alungite, roz-brunii sau violacee. Treptat petele se măresc,
se adâncesc în ţesut şi se brunifică; epiderma se desprinde deseori.
Miceliul ciupercii se dezvoltă în ţesuturile corticale, rareori ajungând în
liber şi lemn. Părţile atacate, peste iarnă devin cenuşiu -argintiu. Ţesutul
cortical crapă longitudinal şi se decojeşte.
Pe frunze, ciuperca determină pete brune, unghiulare, care se extind de-a
lungul nervurii principale.
Plantele bolnave au puţine fructe, de calitate slabă. În stadiul avansat se
dezvoltă slab şi în final se usucă.
Agentul patogen: Pătarea brună - violacee a lăstarilor de zmeur este
produsă de Didymella applanata (Niessl.) Sacc. , R.C. Phoma spp.
Miceliul ciupercii se dezvoltă în ţesutul cortical şi în timpul iernii; în
ţesuturile atacate, se diferenţiază în iarnă periteciile, globuloase, cu asce
alungite, care conţin ascospori hialini, bicelulari, ovoidali, uşor strangulaţi
în dreptul septei.
Forma conidiană o reprezintă picnidiile în care se diferenţiază conidii
hialine. Ciuperca iernează sub formă de miceliu şi de peritecii.
Infecţiile în primăvară sunt produse de ascosporii diferenţiaţi în peritecii.
Combatere Combatere: Pentru a proteja lăstarii tineri de infecţii trebuie aplicată o
întreţinere corespunzătoare speciei. Preventiv, se recomandă efectuarea de
tratamente chimice, la avertizare.
Putregaiul cenuşiu
Denumire Botrytis cinerea
ştiinţifică
Raspindire Răspândire: Putregaiul cenuşiu al fructelor este o boală, care poate
provoca pierderi însemnate de recoltă (10-90%), în funcţie de condiţiile de
umiditate.
Descriere Simptome: Pot fi atacate toate organele aeriene ale plantelor, însă se
manifestă frecvent pe flori şi fructe.

Agentul patogen: Boala este produsă de ciuperca Botrytis cinerea Pers.

Conidioforii sunt filamentoşi, lungi, septaţi, olivacei la bază, incolori către
vârf, ramificaţi în porţiunea superioară. Conidiile sunt ovoide, uşor gălbui.