Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
generale privind
compușii de natură lipidică
Lipidele – biomolecule cu caracter hidrofob – insolubile în apă, solubile în
solvenți organici nepolari (eter, benzen, cloroform)
ț g p ( )
Funcții biologice
Rol structural ‐ intră în constituția membranelor celulare și intracelulare
Rol funcțional ‐ sursă de energie pentru organism
‐ formă de depozitare a rezervelor energetice
‐ transportul prin membranele celulare
‐ precursori pentru anumiți compuși biologici
‐ transmiterea impulsului nervos
‐ recunoașterea celulară
recunoașterea celulară
Structură chimică
esteri/amide ai acizilor grași cu alcooli
aminoalcooli
Clasificarea lipidelor
Clasificarea lipidelor
Lipide simple formate doar din C, H, O
‐ acilgliceroli ‐ esteri ai glicerolului cu acizii graşi
‐ steride ‐ esteri ai sterolilor cu acizii graşi
esteri ai sterolilor cu acizii graşi
‐ ceride ‐ esteri ai unor alcooli alifatici superiori cu
acizii graşi
Lipide complexe conțin C, H, O, dar și N, P, S
‐ glicerofosfolipide
li f f li id cu azott
fără azot
‐ sfingolipide cu fosfor
cu fosfor
fără fosfor
Acizi grași COO-
CH3
din structura lipidelor
d st uctu a p de o
• acizi monocarboxilici cu catenă liniară, saturată sau nesaturată, 1‐5 legături
duble;
• număr mare şi par de atomi de carbon (C
număr mare şi par de atomi de carbon (C14 – C24). )
• o coadă hidrofobă ‐ radicalul hidrocarbonat şi un capăt hidrofil ‐ grupa
funcțională.
Acizi graşi nesaturați.
Acizi graşi saturați
Acizi graşi saturați. • prezintă între 1‐5 legături duble în
• proporție crescută în produsele de conformație cis
origine animală • caracterizați prin lungimea catenei
• sintetizați și în organismul uman
• sintetizați și în organismul uman. hidrocarbonate şi poziția dublelor
• catena are configurație în zig‐zag legături.
acidul palmitoleic 16:1(9)
acidul miristic C14 acidul oleic 18:1(9)
acidul oleic 18:1(9)
acidul palmitic C16 acidul linoleic 18:2(9,12)
acidul stearic C18, acidul α‐linolenic 18:3(9,12,15)
acidul arahidic C20, acidul γ‐linolenic
acidul γ linolenic 18:3(6,9,12)
18:3(6 9 12)
acidul behenic C22 acidul arahidonic 20:4(5,8,11,14)
acidul lignoceric C24. acidul nervonic 24:1(15)
Alcooli/aminoalcooli din structura lipidelor
CH2-CH-CH2
+
OH OH OH HO-CH
HO CH2-CH
CH2-NH
NH2 HO CH2-CH
HO-CH CH2-N(CH
N(CH3)3
colamină colinã
glicerinã mezoinozitol
CH3-(CH2)12-CH=CH-CH-CH-CH2
OH NH2 OH
sfingozinã
I. Lipide simple
1 Acilgliceroli (Gliceride)
1. A il li li (Gli id )
‐ esteri ai glicerolului cu acizii grași (palmitic, stearic, oleic, palmitoleic, linoleic)
‐ mono ‐ , di‐ , triacilgliceroli
‐ rol energetic , protecție termică sau mecanică
g ,p ț
2. Ceride
‐ esteri ai acizilor grași cu alcooli grași (cetilic C16, cerilic C26, miricilic C30)
esteri ai acizilor grași cu alcooli grași (cetilic C16, cerilic C26, miricilic C30)
‐ intră în constituția cerurilor animale sau vegetale
3. Steride
‐ esteri ai acizilor grași cu sterolii (colesterol, ergosterol, sitosterol, stigmasterol)
HO HO
HO
colesterol ergosterol sitosterol
RCOO
II. Lipide complexe
1. Glicerofosfolipide ‐ esteri ai glicerolului cu acizi graşi şi acid fosforic sau un
aminoalcool fosforilat.
Glicerofosfolipide fără azot
a. Sfingomielinele
Sfingolipide fără fosfor
aa. Ceramide (acilsfingozine)
Ceramide (acilsfingozine)
b. Cerebrozide
‐ glicosfingolipide neutre în care ceramida este
g
legată de ββ‐galactoză
g (galactocerebrozide)) şşi, mai
(g
rar, de β‐glucoză (glucocerebrozide) prin legătură O‐
glicozidică
c. Gangliozide CH3 -(CH2)12 -CH=CH-CH-CH-CH2 O
glicolipide
li li id formate
f t din
di catene
t oligoglucidice
li l idi legate
l t O
OH
de ceramidă (Cer) care conțin obligatoriu N‐
acetilgalactoza şi acid sialic. NH-CO-R1
galactocerebrozid
d. Sulfatide
galactocerebrozide polare în care galactoza este
esterificată cu grupe sulfat;
Reacții de identificare a unor
Reacții de identificare a unor
compuși de natură lipidică
Reacții de identificare a colesterolului
• implicate grupa -OH din poziţia 3 şi dubla legătură din
poziţia 5.
• cu H2SO4 conc. => biscolestandiene care fixează una sau două
grupări sulfonice
H2SO4
+
- 2H 2O
OH HO
biscolestandiena
HO 3 S SO 3 H
SO 3 H
Ficat
i RCOO
OH
A i i bili i i
Acizi biliari primari
i
HOOC HOOC
HO OH HO OH
acid colic (3, 7, 12-trihidroxicolanic)
Acid colic (3,7,12‐trihidroxicolanic) acid chenodezoxicolic (3,7-dihidroxicolanic)
Acid chenodezoxicolic (3,7‐dihidroxicolanic)
OH OH
Bilă Acizi biliari
- + - +
conjugați (săruri
conjugați (săruri
CO-NH-CH2-COONa CO-NH-(CH2)2-SO3Na
HO OH HO OH
biliare)
glicocolat de sodiu taurocolat de sodiu
Glicocolat de sodiu Taurocolat de sodiu
Intestin OH
HOOC HOOC
HO OH
Acizi biliari secundari
HO OH
acid colic (3, 7, 12-trihidroxicolanic)
Acid deoxicolic acid chenodezoxicolic (3,7-dihidroxicolanic)
Acid litocolic
Circuitul enterohepatic al sărurilor biliare
Litiaza
biliară
(Colelitiaza)
• Formarea calculilor biliari ca urmare a
scăderii raportului săruri biliare/colesterol
în bilă
în bilă
• 2 tipuri de calculi
Calculi de colesterol – 75% din cazuri
Calculi pigmentari (Bilirubină neconjugată
Calculi pigmentari (Bilirubină neconjugată)
Consecințele clinice ale litiazei biliare
Reacții de identificare a sărurilor biliare
Proba Hay
Principiu: Soluția apoasă a sărurilor biliare
scade puternic tensiunea superficială şi, dacă în
li hid l de
lichidul d analizat
li t se presarăă floare
fl d sulf,
de lf
aceasta va cădea la fundul eprubetei.
R ți P tt k f
Reacția Pettenkofer
Principiu: În prezența zaharozei sau fructozei şi a
acidului sulfuric concentrat,
concentrat acizii biliari şi
sărurile lor dau o colorație roşie‐brună, prin
formarea unui complex cu furfuralul.
Corpi cetonici
• sintetizați în ficat, la nivel mitocondrial, având ca precursor acetil‐CoA
• surse alternative de energie pentru țesuturile periferice (mușchii
scheletici, miocardul, cortexul renal, creier)
Pentru o alimentație normală cetonemia < 1‐3 mg/100 ml
• cetogeneza este accentuată în inaniție, eforturi fizice prelungite, diabet
zaharat, sarcină
Reacții de identificare a corpilor
cetonici
1. Reactiv Imbert – Legal: 5 g nitroprusiat de sodiu se
dizolvă în 50 ml acid acetic glacial, aducându‐se la 100 ml cu
apăă distilată.
di il ă Se S conservăă în
î sticle
i l brune.
b
2. Reactiv Rothera: nitroprusiat de sodiu (0,25g), carbonat
de sodiu anhidru (25g), sulfat de amoniu (25g) se mojarează
bine şşi se p
păstrează p
pulberea în recipient
p închis la culoare.
Test Rothera
1 ml soluție de analizat + un vârf de cuțit pulbere Rothera
=> culoare violet