Mijloace

Scopuri didactice pentru  folosirea acestor mijoace

o   sensibilizarea elevilor in vederea desfasurarii activitatii didactice
o   sprijinirea perceperii noului de catre elevi
o   comunicarea, transmiterea, demonstrarea/ilustrarea noului
o   intelegerea noului de catre elevi
o   aplicarea si exersarea noilor cunostinte teoretice si practice
o   fixarea si consolidarea noilor cunostinte si competente      
o   verificarea si evaluarea cunostintelor si abilitatilor elevilor.
Caracteristici ale mijloacelor tehnice de instruire
a. Flexibilitatea sau adaptabilitatea -  se refera la posibilitatile de adaptare a acestora  la 
necesitatile de moment            
b. Generalitatea- se refera la posibilitatea de a codifica in diferite forme, informatiile
mesajelor transmise spre receptorul uman
c. Paralelismul - se refera la posibilitatea utilizarii simultane a aceluiasi mijloc in mai multe
scopuri sau de catre mai multi utilizatori, in aceeasi unitate de timp.
d. Accesibilitatea - o proprietate a mijloacelor tehnice determinata de complexitatea lor si
de usurinta cu care ele pot fi utilizate (cu cat un mijloc tehnic este mai complex, cu atat
accesul utilizatorilor depinde in mai mare masura de programe speciale de instruire pentru
cunoasterea si manuirea aparatelor).
e. Siguranta si functionarea - este o caracteristica aflata in corelatie cu fiabilitatea si
intretinerea si se refera la respectarea anumitor reguli si operatii la punerea in functiune,
la utilizarca si la oprirea aparatelor.
Functiile pedagogice ale mijloacelor de invatamant
a.      Functia de instruire
b.      Functia de motivare a invatarii si de orientare_a intereselor
profesionale ale elevilor
c.       Functia demonstrative
d.      Functia formativa si estetica
e.      Functia de scolarizare substitutiva sau de realizare a invatamantului
la/de la distanta
1) Materialele didactice utilizate în format digital pot fi din categoria:
 manuale şcolare,
 auxiliare curriculare aprobate/avizate de către MEC,
 ghiduri, broşuri,
 platforme online,
 dar şi diverse aplicaţii, platforme, resurse recomandate de către MEC, de
către ISJ/ISMB sau de către conducerea unităţii de învăţământ (spre
exemplu, la învăţământul primar şi gimnazial se utilizează, cu precădere,
manualele digitale pentru clasele I - a VIII-a existente pe website-ul CNPEE:
www.manuale.edu.ro).
(2) Materialele didactice trebuie să fie accesibile pentru toţi preşcolarii/elevii din
formaţiunea de studiu.
(3) Cadrele didactice pot elabora şi utiliza orice alte materiale educaţionale, în
conformitate cu programa şcolară

Mijloacele de invatamant pot fi grupate in doua mari categorii:

a) mijloace de invatamant care cuprind mesajul didactic:
- obiecte naturale, originale - animale vii sau conservate, ierbare, insectare, diorame,
acvarii, materiale
- suporturi figurative si grafice - harti, planse, albume, panouri;
- mijloace simbolic-rationale - tabele cu formule sau simboluri, planse cu litere, cuvinte,
scheme structurale sau functionale;
- mijloace tehnice audiovizuale - diapozitive, filme, suporturi audio si/sau video;
b) mijloace de invatamant care faciliteaza transmiterea mesajelor didactice :
- instrumente, aparate si instalatii de laborator;
- echipamente tehnice pentru ateliere;
- instrumente muzicale si aparate sportive;
- masini de instruit, calculatoare si echipamente computerizate;
- jocuri didactice obiectuale, electrotehnice sau electronice;
- simulatoare didactice, echipamente pentru laboratoare fonice.
1. TRIADA OBIECTIVE – CONȚINUTURI - STRATEGII  ÎN  INSTRUIREA
ȘCOLARĂ

Strategia este legata de obiectivele operationale si continuturile  scolare si are implicatii

directe privind performanta scolara, deoarece rezultatele scolare sunt dependente de
modul de aplicare si dirijare de catre profesor a interactiunilor dintre strategiile didactice
si obiectivele didactice.
O strategie didactica prescrie modul în care elevul este pus în contact cu continutul de
învatare, adica traiectoria pe care urmeaza sa-i fie condus efortul de învatare. Ea confera
solutii de ordin structural procedural cu privire la proiectarea si combinarea diferitelor
metode, mijloace, forme si resurse de predare-învatare, pentru ca elevii sa ajunga la
achizitiile dorite, iar competentele specific sa fie atinse.
Triada   obiective/competente -continuturi-strategii in instruirea scolara  exprimă actiunea
de  urmat  în elaborarea proiectării didactice:

 se stabilesc la început obiectivele-cadru (generale), apoi cele de referinţă şi

operaţionale, precizându-se activităţile de învăţare;
 urmează analiza resurselor umane (clasa de elevi), ţinând seama de nivelul de
inteligenţă al elevilor, de motivaţia învăţării şi de aptitudinile lor. Se vor avea în vedere
golurile din cunoştinţe, nivelul de cunoştinţe al elevilor, deprinderile şi modul de
învăţare;
 conţinuturile procesului de predare - învăţare se stabilesc în funcţie de obiective, de
resursele umane şi materiale existente;
 strategiile didactice şi metodele de predare - învăţare - evaluare se stabilesc în
raport de obiectivele educaţionale şi de conţinuturi;
 în funcţie de obiective, conţinuturi şi strategii se precizează formele de organizare a
activităţilor didactice, adică tipurile de lecţii şi alte activităţi educaţionale;

Toate acestea se realizează de către profesor prin comportamentul său didactic, prin talentul ,
vocația și dăruirea sa !

Având la bază tehnologiile e-Learning (multimedia), platformele eLearning au o

serie de avantaje, precum:

•           Accesul la cunoștințe, în orice moment și din orice locație

•           Centrare pe elev/participant

•           Elevii pot colabora și învăța împreună

•           Favorizează creativitatea și descoperirea de noi interpretări

•           Permite accesul la noile competențe cerute de viața modernă

 •           Profesorul se poate adresa unui număr mult mai mare de elevi decât în
învățământul tradițional

•           Materialele pot fi personalizate

•           Posibilitatea modificării informației difuzate

•           Accesibilitate, comfort, flexibilitate

•           Interacțiunea cu profesorul este liberă, fără constrângeri

•           Elevul poate învăța în ritmul lui propriu

•           Elevul poate beneficia de feedback rapid și permanent

Avantaje ale învățării online:

• Oferă o alternativă la clasele tradiționale.
• Permite o anumită flexibilitate și îl determină pe elev să fie responsabil, să învețe
automotivația și autodisciplina.
• Se obține un feedback instantaneu. Învățare este mai activă; putem crește implicarea prin
sondaje online sau prin întrebări de testare în timpul lecțiilor. Aceste sondaje ajută la
implicarea tuturor elevilor, inclusiv a celor timizi care în mod normal nu ar ridica mâna în
clasă.
• Există nenumărate resurse care fac învățarea mai distractivă și mai eficientă. De la
aplicații și manuale electronice până la platformele educaționale, nu lipsesc instrumente
care pot transforma sala de clasă. Unii profesori se orientează spre „gamificarea” clasei,
utilizarea scenariilor competitive și distribuirea de puncte și recompense pentru a face sala
de clasă mai distractivă și mai antrenantă.
• Se pot automatiza o mulțime de sarcini obositoare cum ar fi urmărirea prezenței și
performanței elevilor.
• Elevii au acces instantaneu la informații noi, care le pot suplimenta experiența de
învățare.
• Favorizează un mediu de învățare mai colaborativ. Elevii, conectați în rețea online, pot
împărtăși informații, pot lucra împreună la proiecte de grup și pot interacționa cu cadrul
didactic.
Dezvantaje ale învățării online:
 Este impersonală, spre deosebire de educația în clasă în care există o interacțiune față în
față reală între elev și profesor. Învățarea online oferă un tip intens de învățare, în timp ce
educația în clasă vine cu interacțiunea umană. Prin interacțiunile față în față, profesorii pot
ajuta elevii să-și construiască respectul de sine și încrederea și maturitatea emoțională.
 Utilizarea internetului și a altor instrumente digitale au adăugat noi cerințe în viața
profesorilor și au crescut dramatic gama de conținut și abilități pe care aceștia trebuie să le
cunoască, astfel a crescut și volumul lor de muncă.
 Calitatea informațiilor și sursele pe care elevii le găsesc poate să nu fie de calitate.
 Există, de asemenea, problema gradului de securitate a programelor de învățare online.
 Elevii nu au acces egal la resursele tehnologice.
 Autenticitatea muncii. Oricine poate realiza un proiect și nu elevul propriu-zis.
 Evaluările au tendința de a fi bazate doar pe cunoștințe și nu neapărat pe partea practică.
Elevii au astăzi la dispoziție resurse la care mulți dintre noi nu am visat niciodată. Cele mai
multe dintre aceste resurse pot fi utilizate și pot ajuta elevii să învețe și să progreseze, însă
este important să se ajungă la un echilibru între inovație și convenționalitate. Este clar că
avantajele sunt mai mari decât dezavantajele, dar cheia tehnologiei în clasă va fi
întotdeauna relația profesor-elev, pentru că acolo are loc educația.
Poate fi frustrant și consumă timp, dar, în final, tehnologia în educație poate deschide uși
către noi experiențe, noi descoperiri și noi moduri de învățare și colaborare, însă nicio
tehnologie din clasă nu poate înlocui profesorii talentați și inspirați.