Infertilitatea:

Endometrioza este una dintre cele mai frecvente boli ginecologice. Este o tulburare benignă și
cronică definită de prezența glandelor endometriale și a stromei în afara cavității uterine. Boala
afectează 6-10% din populația feminină în vârstă reproductivă, cu o incidență mai mare în grupa
de vârstă de la 25 la 30 de ani.  
Etiologia endometriozei nu a fost încă stabilită cu certitudine și s-au propus multe teorii pentru a
o explica. Femeile cu endometrioză pot prezenta o serie de caracteristici clinice, inclusiv nereguli
menstruale, dureri pelvine cronice, dismenoree, dispaurenie, dischezie și disurie  
Mai mult, endometrioza poate provoca infertilitate: conform celor mai recente date, 50% dintre
femeile cu probleme de fertilitate au endometrioză (Carlo B., 2011). O parte consecventă a
femeilor cu endometrioză este asimptomatică și boala este adesea diagnosticată în timpul
investigației laparoscopice pentru cazurile de infertilitate. 
Infertilitatea este definita ca inabilitatea de concepere in urma unui act sexual neprotejat, de-a
lungul a 6 luni, la femeile cu varsta sub 35 de ani, sau 12 luni, pentru femeile peste 35 de ani. S-
a estimat faptul ca, 50% dintre femeile infertile ar putea avea endometrioza. De asemenea, este
dificila demonstrarea unui relatii cauzale din cauza mecanismelor dificile prin care
endometrioza poate provoca infertilitate si datorita modului in care aceasta se manifesta.
Infertilitatea la femeile cu endometrioza este multifactoriala: distorsiunea organelor pelvice pot
afecta infertilitatea. Mai mult decat atat, endometrioza cauzeaza reactii inflamatorii locale care
afecteaza gametii si embrionii si endometrul eutopic (Giudice 2010) 
Aceste anomalii pot afecta infertilitatea si pot pune in dificultate o eventuala sarcina.
Managementul asocierii dintre endometrioza si infertilitate este dificil si controversat. In fapt,
nu exista nicio certitudine ca tratamentul endometriozei poate imbunatatii fertilitatea. Intr-
adevar terapiile medicale au un rol important in gestionarea simptomelor insa nu pot creste
rata conceptiei. In schimb, operatiile si tratamentele reproductive asistate imbunatatesc rata
sarciniilor la femeile cu endometrioza. Scopul tratamentului chirurgical al endometriozei este
de a indeparta macroscopic implanturi endometriotice si de a reface anatomia
pelviana ( Castro J, 2015). Numeroase studii despre rolul operatiilor in managementul
infertilitatii associate cu endometrioza necesita clarificarea mecanismului din spatele acestui
fapt: de exemplu, s-a demonstrat faptul ca, femeile afectate de endometrioza care opteaza
pentru inseminare intrauterine si fertilizare in vitro, au sanse mai mici de reusita decat femeile
efectate de alte cauza ale infertilitatii. Ultimele studii medicale atesta faptul ca o combinatie
dintre reproducerea asistata si operatie poate fi de ajutor in tratamentul infertilitatii la femeile
cu endometrioza. 
Este important de subliniat ca experienta infertilitatii are un impact psihologic asupra starii de
bine si adesea exista stima de
sine scazuta, distres sexual, depresie, vinovatie, anxietate, frustrare, distress
emotional si probleme relationale in cuplu. (Taylor HS, Bagot C, Kardana A, Olive D, Arici A
2010) .

Endometrioza si manifestarile psihologice:

 
Pacientele cu endometrioză prezintă comorbidități psihopatologice semnificative, în special
niveluri ridicate de somatizare, depresie, sensibilitate și anxietate. După cum s-a evidențiat deja,
endometrioza poate provoca infertilitate și disfuncții sexuale ca urmare a leziunilor
endometriotice și a inflamației pelvine cronice.  Aceste consecințe au un impact semnificativ
asupra calității vieții și a bunăstării psihologice a femeilor afectate și pot crește nivelurile de stres
perceput. ( Oosterlynck DJ, Cornillie FJ, Waer M 2009). În cazul unor paciente, prezența continuă
a durerii poate provoca schimbări în dinamica vieții afective, familiale și sociale. Inițial, o
persoană experimentează pierderea unui corp sănătos, activ, apoi trece la o stare de dependență și
limitări. În plus, poate apărea o pierdere a statutului social și economic din cauza modificărilor
performanței fizice. Relațiile afective pot fi, de asemenea, afectate, deoarece persoana cu durere
raportează de obicei mai multe plângeri. Percepțiile cognitive se pot schimba și sentimentele de
handicap și pierderea stimei de sine sunt adesea observate la acești pacienți; se dezvoltă o reacție
depresivă care afectează aderența pacientului la tratament, ducând în mod repetat la rezultate
nesatisfăcătoare în controlul bolii (Holoch KJ, Lessey BA, 2010). 
Multe femei cu endometrioză așteaptă decenii de la primele simptome de raportare până la
primirea unui diagnostic (Young și colab., 2015). Femeile au raportat că adesea se simt ca și
când ar fi trebuit să fie „propriul lor medic” (Young și colab., 2020) și să fie puternice
susținătoare ale lor din cauza reticenței de a diagnostica și chiar de a trata endometrioza de către
profesioniștii din domeniul sănătății (Young și colab., 2020). Condiția a fost, de asemenea,
poziționată atât psihologic, cât și fizică (Shohat, 1992), cu consecința faptului că femeile sunt
construite ca isterice sau dificile dacă nu se prezintă în anumite moduri în interacțiunile cu
clinicienii (Young și colab., 2018).  
O femeie cu endometrioză poate fi forțată să regândească rolul pe care îl joacă în relațiile sale (și
rolul acestor relații în viața ei) ca parte a regândirii conceptului de sine care este necesară prin
întreruperea biografică (Bury, 1982). Dovezile care examinează perturbarea relațiilor
heterosexuale ale femeilor cu endometrioză sugerează că acest lucru este posibil și poate duce la
schimbări pozitive. Hudson și colab. (2016) au intervievat femei cu endometrioză și partenerii
lor de sex masculin despre efectele afecțiunii asupra relației romantice a fiecărei diade. Au
descoperit că unele cupluri au reușit să reevalueze mai multe aspecte ale relației lor în fața
schimbărilor provocate de endometrioză. Cu toate acestea, Hudson și colab. (2016) a sugerat, de
asemenea, că abilitatea de a naviga într-o perturbare a identității prin utilizarea reevaluării sinelui
depinde de „identități relaționale și așteptări de gen”   
Practica auto-tăcerii descrie cum, de obicei, femeile evită să vorbească în relațiile lor strânse
pentru a evita conflictele și a menține aceste relații (Jack, 1991), iar această lipsă de voce este
asociată cu o pierdere de sine. În plus, față de reducerea la tăcere a sinelui, o femeie poate începe
să se judece după standarde externe (percepția de sine externalizată) și arată atașamentul ei față
de ceilalți importanți punându-le nevoile înaintea ei ( Jack și Dill, 1992). Tensiunea menținerii
unui „eu conform extern”  (Jack & Dill, 1992) în paralel cu un sine interior ostil poate duce la un
sine divizat în care femeile simt că identitatea lor este împărțită în două. Aceste elemente de
auto-tăcere sunt asociate cu o sănătate mintală slabă și o calitate a vieții (Sormanti, 2010) și o
reducere a îngrijirii de sine și a respectării tratamentului. 

1. Holoch KJ, Lessey BA. Endometriosis and infertility. Clinical obstetrics and

gynecology. 2010;53(2):429–438
2. Taylor HS, Bagot C, Kardana A, Olive D, Arici A. HOX gene expression is altered in the
endometrium of women with endometriosis. Hum Reprod. 1999;14(5):1328–1331.
3. Simpson JL, Elias S, Malinak LR, Buttram VC., Jr Heritable aspects of endometriosis. I.
Genetic studies. American journal of obstetrics and gynecology. 1980;137(3):327–331
4. Giudice LC. Clinical practice. Endometriosis. N Engl J Med 2010 
5. Vetvicka V, Lagana AS, Salmeri FM, et al. Regulation of apoptotic pathways during
endometriosis: from the molecular basis to the future perspectives.
Arch Gynecol Obstet 2016 
6. Koninckx PR. Pelvic endometriosis: a consequence of
stress? Contrib Gynecol Obstet.1987 
7. Ballard, K. D., Seaman H. E., de Vries, C. S., & Wright, J. T. (2008). Can
symptomatology help in the diagnosis of endometriosis? Findings from a national case-
control study – Part 1. BJOG, 115(11), 1382–1391.