Avoidant Personality Dependent Personality

Disorder Disorder
extreme inhibition fear of being abandoned or rejected

feeling of inadequacy and sensitivity deep fear of making choices on their

to rejection own.

avoid work activities or decline social any form of criticism or rejection is

offers due to fear of criticism or further proof of “worthlessness”
disappointment from others.

not having many close friends seek overprotection

because of fears

strong link between AvPD and exhibit symptoms such as feeling

childhood abuse helpless when alone, urgently
seeking another relationship when
one has ended,

unwilling to try new and adventurous difficulty initiating projects, and

things trouble expressing disagreements
with others.

This case study looks at the patient of a 27-year-old, white female named Sally. She works as an
administrative assistant whose work required extensive data entry. Sally’s mother used her
network to get this stable job for her daughter. Sally is consumed with pleasing her mother and
even asks for her mother’s advice on what to wear to the office each day. Sally consistently
worries about pleasing others and her colleagues at work, even at the expense to herself, which
leads to the diagnosis of dependent personality disorder. The degree to which her self-
destructive passivity and compliance at work stemmed from her early experiences within the
family are unclear, but her parents’ overprotectiveness likely played some role in the etiology of
her personality pathology.
Un bărbat de 23 de ani, student la B.E din statut socio-economic mediu superior, însoțit de

părinții săi, a prezentat plângerile de izbucniri de furie, incapacitatea de a se amesteca cu oamenii

și incapacitatea de a studia. Insidios simptomele au început pe o perioadă de 4 ani și s-au agravat

treptat. În ultimii 2 ani, nu a urmat nici cursurile, nici școlarizarea la domiciliu. Nu a putut șterge

15 hârtii. Majoritatea activităților pe care a încercat să le facă s-au încheiat cu eșec și frustrări

furioase. Majoritatea timpului a fost petrecut în somn, care a fost ajutat de medicamente

psihotrope sedative. Nu putea tolera inactivitatea, deoarece ducea la plictiseală și acest lucru era

intolerabil. Rămânând puțin timp în timpul zilei, el a afișat un „model tipic” de comportament,

așa cum au observat Pedesky și Beck[3], „s-ar putea să întrerupă o sarcină sau să nu reușească să

inițieze o sarcină pe care plănuiseră să o facă. S-ar putea să pornească televizorul, să ridice niște

lucruri de citit, să întindă mâna după mâncare sau o țigară, să se ridice și să se plimbe și de acum

înainte.” Era mai mult sau mai puțin legat acasă. Nici pacientul, nici părinții lui nu și-au putut

explica furia și alte simptome. Starea psihică a pacientului era cea a unei persoane plinuțe

inhibate, cu o față serioasă inexpresivă, care răspundea la întrebări minim, dar relevant, fără

simptome psihotice.

Maria in varsta de 27 de ani, lucrează ca asistent

administrativ a cărui activitate a necesita introducere
de date. Mama lui Maria și-a folosit rețeaua de
cunostinte pentru a obține acest loc de muncă stabil
pentru fiica ei. Maria este consumată de gandul ca
trebuie sa lucreze intr-un colectiv si simte ca trebuie sa
ii ceara sfatul mamei sale, pentru a-i face pe plac cu
privire la ce să poarte la birou în fiecare zi. Maria se
îngrijorează în mod constant să-i mulțumească pe
ceilalți și pe colegii ei la locul de muncă, chiar și în
detrimentul ei înșiși. Gradul în care pasivitatea ei
autodistructivă și complianța la locul de muncă au
provenit din experiențele ei timpurii în familie nu este
clar, dar supraprotecția părinților ei a jucat probabil un
rol în etiologia patologiei ei personalității.