DIENCEFALUL

Prof. dr. Andrei Motoc

Diencefalul
Generalitati
Este alcatuit din totalitatea formatiunilor grupate in jurul ventriculului III. Datorita
dezvoltarii masive a telencefaluui, majoritatea formatiunilor diencefalului nu pot fi
evidentiate fara sectiuni.
Elemente constitutive:
– lateral – talamus
– inferior – hipotalamus
– posterior – epitalamus
– lateral si inferior – metatalamus
Rol functional:
– senzitiv
– motor
– reglarea functiilor vegetative
Talamusul
Generalitati
– cea mai voluminoasa masa de substanta cenusie a diencefalului
– formeaza peretii laterali ai ventriculului III
– statie de releu foarte importanta
– forma ovoidala si directie oblica dinspre anterior spre posterior
– prezinta 4 fete si doua extremitati
– in 80% din cazuri fuzioneaza cu cel de partea opusa prin adhesio
intertalamica
Talamusul
Morfologie externa
Masoara aproximativ 4cm lungime si prezinta:
– 2 poli:
■ anterior – mai ascutit, se afla posterior de orificiul lui Monro
■ posterior (Pulvinar) – mai voluminos, se afla inferior de spleniul corpului calos, in
profunzimea fisurii mediane a creierului
■ Inferior vine in raport cu metatalamusul (corpul geniculat lateral) si acopera partial
coliculii superiori.
– 4 fete:
■ superioara – usor convexa, formeaza planseul cornului anterior al ventriculului
lateral
■ inferioara (extraventriculara) – este ingusta si are raporturi cu hipotalamusul
(medial) si cu subtalamusul (lateral)
■ mediala – formeaza peretele lateral al ventriculului III
– In 80% din cazuri, la nivelul fetei mediale, se afla adeziunea intertalamica.
■ laterala – convexa, vine in raport cu nucleul caudat si capsula alba interna
Talamusul
Morfologie externa
La nivelul fetei superioare se evidentiaza:
– stria terminala – banda de substanta alba, semicirculara, care separa
talamusul de nucleul caudat
– stria medulara – banda de substanta alba, dispusa pe marginea supero-
mediala, se termina in epitalamus
– tenia talamusului/tenia coroidea – linia de insertie a panzei coroidiene a
ventriculului III
– lamina afixa – lama de substanta alba care acopera vena talamostriata si
coroidiana
Talamusul
Raporturi
a) fata superioara
– membrana ependimara
– nucleul caudat
– pedunculul anterior al epifizei
b) fata interna a talamusului
– ¾ anterioare
■ ventriculului III
■ formatiunea habenulara
■ santul lui Monro
– ¼ posterioara
■ epifiza
■ lama cvadrigeminala
c) fata interioara a talamusului
– infundibulul
– tija hipofizara
– hipofiza
d) fata externa a talamusului
– este inconjurata de substanta alba
– bratul posterior al capsulei interne
– segmentul retrolenticular al capsulei interne
Talamusul
Structura
Talamusul este format din:
– substanta cenusie (componenta principala)
– substanta alba
– substanta reticulara
Substanta alba este dispusa:
– sub forma unui strat zonal, care acopera fetele superioara si mediala ale talamusului
– sub forma a 2 lame medulare:
■ lama medulara externa – inconjoara talamusul ca o capsula in forma de “C”, cu exceptia fetei mediale; ea
separa nucleul reticular de restul masei talamice si contine fibre talamo-corticale si corico-talamice
■ lama medulara interna – in forma de “Y”, situata central, subdivizeaza masa cenusie in 3 grupuri de nuclei:
– anterior
– medial
– lateral
Lama medulara interna contine fibre care conecteaza nucleii talamici intre ei.
Majoritatea nucleilor talamici, numici nuclei specifici, sunt nuclei de releu ai sistemului somato-senzitiv si
limbi.
Talamusul
Structura
Nucleii nespecifici, mai putin numerosi si mai mici sunt:
– nucleii intralaminari
– nucleii mediani
– nucleii reticulari

In functie de localizare, nucleii talamusului se impart in mai multe grupe:

– Nuclei anteriori
– Nuclei dorsali
– Nuclei intralaminari
– Nuclei mediali
– Nucleii mediani
– Nuclei posteriori
– Nucleii reticulari
– Nucleii ventrali
Talamusul
Conexiuni
Talamusul este un releu important, cu functii si conexiuni complexe (in ambele sensuri) corticale si
subcorticale.
1. Aferente:
– Spre talamus conflueaza majoritatea cailor senzitive si senzoriale, care, dupa ce fac releu in
talamus (nucleul ventral postero-lateral) se proiecteaza la nivelul cortexului prin fibre talamo-
corticale (specifice) sau cai talamo-reticulo-corticale (nespecifice).
– Aferentele provin de la:
■ maduva spinarii – tracturile spinotalamice anterior si lateral
■ trunchiul cerebral – lemniscurile medial, lateral si trigeminal
■ cerebel – tractul dentotalamic
■ corpii striati – fibre striotalamice
■ cortex – fibre cortico-talamice
b) Eferente: se grupeaza in 3 mari cordoane:
– tractul tegmental central, care se intorc in trunchiul cerebral
– fibre talamo-striate si talamo-hipotalamice
– fibre talamo-corticale
Talamusul
Functii
1. vegetative – prin grupul paraventricular
2. integrative/asociative corticale – prin nucleii de asociatie;
3. de mentinere a tonusului si a starii de vigilenta corticala/de diminuare a activitatii
corticale
4. releu senzitivosenzorial – pe traiectul cailor senzitive exteroceptiva, proprioceptiva
si a cailor gustative, optice si acustice
5. releu al motricitatii automate
Hipotalamusul
Generalitati
Reprezinta segmentul inferior al diencefalului, care formeaza planseul ventriculului III.
Este vizibil in zona mijlocie a bazei encefalului.
El coordoneaza functiile vegetative, endocrine si metabolice, majoritatea manifestarilor
emotionale.
Limitele hipotalamusului la suprafata sunt:
– anterior – chiasma si tracturile optice
– posterior – varful spatiului perforat posterior
– lateral – fetele mediale ale pedunculilor cerebrali
Hipotalamusul
Morfologie externa
La nivelul fosei interpedunculare se evidentiaza:
– tracturile optice – care pornesc in directie posterioara de la nivelul extremitatilor
postero-laterale ale chiasmei optice; ele orienteaza divergent inconjurand fetele
antero-laterale ale pedunculilor cerebrali. In final se bifurca in 2 radacini:
– radacina laterala
– radacina mediala – care se termina in corpii geniculati laterali
– corpii mamilari – doua formatiuni rotunjite cu diametrul de 5mm, situate
paramedian anterior de substanta perforata posterioara
– tuber cinereum – lama de substanta cenusie, care proemina intre chiasma optica
(anterior) si corpii mamilari (posterior); se extinde dincolo de limitele diencefalului:
■ anterior – cu lama terminala superior de chiasma optica
■ lateral – cu substanta perforata anterioara superior de tracturile optice
– infundibulul – prelungirea sub forma de palnie alungita a tuber cinereului:
■ 1/3 superioara are aspect cavitar si = recesul infundibular al ventriculului III
■ 2/3 inferioare = un cordon plin care reprezinta tija hipofizei
Hipotalamusul
Structura
Tija hipofizara strabate diafragma seii turcesti si se continua cu lobul posterior al hipofizei
(neurohipofiza).
In jurul tijei hipofizare este o bogata retea vasculara formata din arterele si venele sistemului
port hipotalamohipofizar si numeroase filete nervoase simpatice.

Hipotalamusul este format din:

– nuclei, care sunt situati in diferite arii:
– anterioara sau supraoptica
– dorsala
– intermediara sau tuberala
– laterala
– posterioara sau mamilara
– fibre de substanta alba, unele grupate in fasciculele mielinizate, altele
(majoritatea) difuze, nemielinizate
Hipotalamusul
Conexiuni
Aferente:
– specifice: dureroase, auditivie, vizuale, olfactive
– nespecifice: sensibilitatea viscerala
Eferente:
– fasciculul longitudinal dorsal – spre nucleii vegetativi motori parasimpatici (III,
VII, VII bis, IX, X), tectul mezencefalic, substanta reticulara
– fasciculul medial al telencefalului – spre nucleii vegetativi motori parasimpatici
ai trunchiului cerebral, substanta reticulara
– fasciculul mamilotegmental – spre nucleii reticularia tegmentali
– fibre hipotalamospinale – spre nucleii simpatici si parasimpatici
Hipotalamusul si hipofiza alcatuiesc un complex anatomofunctional, avand o dubla
functie: nervoasa pentru lobul posterior, vasculara pentru lobul anterior
Hipotalamusul
Functii
– coordonarea sistemului nervos vegetativ
– coordonarea sistemului endocrin prin neurohormoni
– termoreglare
– coordonarea metabolismului, aportului alimentar si hidric
– coordonarea activitatii sexuale si a reproducerii
– coordonarea ritmului circadian
– coordonarea comportamentului emotional
Epitalamusul
Generalitati
Este constituit din totalitatea formatiuilor rezultate din portiunea posterioara a veziculei
diencefalice: epifiza, pedunculii epifizari si formatiunile invecinate.
Epifiza
– organ neurogladular
– actiune gonadoinhibitorie, inhibitie a functiei corticotrope, inhibitie tiroidiana
– produsii de secretie sunt eliberati in urma actiunii sistemului epitalamo-epifizar
Epitalamusul
Epifiza
Limite
– superior – spleniul corpului calos
– inferior – varful ventriculului III
– lateral – coliculii cvadrigemeni superiori
Dimensiuni
– forma conica
– lungime 7-8mm
– latime 3-6mm
– greutate: 0,15-0,20g
Epitalamusul
Epifiza
Aceasta prezinta o baza, un corp si un varf.
– baza – situata pe peretele posterosuperior al ventriculului III
– corpul – este aplatizat, iar fata superioara vine in raport cu corpul calos
– varful – este liber, situat superior de coliculii cvadrigemeni
Pedunculii sunt dispusi in 3 perechi:
– anteriori – descind spre talamus; se unesc cu pilierii anteriori ai trigonului si se
termina in hipotalamus;
– mijlocii – pornesc din baza epifizei spre talamus
– inferiori – coboara anterior de comisura alba posterioara si se termina la
talamus
Epitalamusul
Epifiza
Structura
Prezinta o capsula conjunctivovasculara dependenta de pia mater. Din capsula descind
septuri catre interiorul epifizei formand stroma conjunctiva cu aspect reticulat.
Parenchimul este format din celule nervoase, celule epiteliale de tip secretor si celule
gliale.
Trigonul habenular – zona triunghiulara mica, aflata pe fata posteromediala a
pulvinarului, superior de coliculii cvadrigemeni.
Conexiuni – releu cu sistemul habenular; formeaza complexul epitalamoepifizar
Metatalamusul
Generalitati
– format din corpii geniculati laterali si mediali
– situati pe fetele laterale ale talamusului
– corpii geniculati sunt conectati de coliculii cvadrigemeni posteriori prin bratele conjunctivale
Corpul geniculat medial este situat inferior de polul posterior al talamusului si face parte din sistemul
auditiv.
Este format din 3 nuclei diferiti.
– Primeste aferente de la corpul geniculat contro-lateral.
– Eferentele lui ajung la cortexul auditiv primar.
Corpul geniculat lateral apare ca o proeminenta ovalara a tracturilor optice, situata postero-lateral fata
de corpul geniculat medial. Este format din 2 nuclei si face parte din sistemul optic.
– Aferentele provin de la retina (ipsi- si contro-laterala), tectul mezencefalic si aria vizuala.
– Eferentele sunt trimise atat la cortexul vizual, cat si la coliculii superiori si talamus.
Diencefalul
Vascularizatie
Artere
– artera cerebrala posterioara
– artera coroidiana
– artera cerebrala anterioara
– artera comunicanta posterioara
Vene
– venele cerebrale profunde