DETERMINAREA PE UN STAND EXPERIMENTAL A RANDAMENTULUI

ANGRENAJELOR CILINDRICE

1. Scopul lucrării
Scopul lucrării îl constituie testarea calității unui sistem de angrenaje cu roți
cilindrice cu dinți drepți. Testarea se va realiza pe un stand cu circuit energetic
închis, și presupune determinarea randamentului sistemului de angrenaje solicitat
dinamic, zgomote și vibrații. Determinarea randamentului se va realiza prin
măsurarea momentului de torsiune pe arborii standului, în cazul funcționării în
sarcină.

2. Considerații teoretice
În literatura de specialitate sunt prezentate diverse modele matematice pentru
calculul randamentului unui angrenaj.
Pentru a determina eficiența dinamică a unui angrenaj, sunt date relațiile de
calcul [1], pe baza fig. 1:

F  Fm  cos 1
F  Fm  sin 1
v2  v1  cos 1
(1)
v12  v1  sin 1
  
Fm  F  F
  
v1  v2  v12
unde: Fm -forța motoare;
F -forța transmisă (utilă);
Fig.1. Forțele din angrenaj
F -forța de alunecare (pierdută);
v1 -viteza roții 1 (conducătoare);
v2 -viteza roții 2 (conduse);
v12 - viteza relativă a roții 1 în raport cu roata 2 (este o viteza de
alunecare);
Puterea consumată (puterea motoare)
Pc  Pm  Fm  v1 (2)
Puterea utilizată (puterea transmisă de la profilul 1 la profilul 2) este:
𝑃 ≅𝑃 𝐹 ⋅𝑣 𝐹 ⋅ 𝑣 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝛼 (3)
Puterea pierdută va fi:
P  F  v12  Fm  v1  sin 2 1 (4)
1 
 
 Eficiența angrenajului va fi calculată cu relația:
⋅ ⋅
𝜂 ≅
⋅ (5)
𝜂 𝑐𝑜𝑠 𝛼
Coeficientul de pierdere este:
⋅ ⋅
𝛹 𝑠𝑖𝑛 𝛼
⋅ (6)
𝜂 𝛹 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛼 1

Elementele geometrice ale roților dințate

Pentru roțile dințate cu dinți drepți    0  , avem:
-raza cercului de bază a roții 1 (roata conducătoare)
1
rb1  m  z1  cos  0 (7)
2
-raza cercului de cap al roții 1:
1 m
ra1   m  z1  2  m    z1  2  (8)
2 2
Unghiul de presiune maxim al roții:
1
r m  z1  cos  0 z  cos 
cos 1M  b1  2  1 0
(9)
ra1 1 z1  2
m  z1  2 
2
Parametrii pentru roata 2, raza cercului de bază și raza cercului de cap sunt:
 1
rb 2  2 m  z2  cos  0
 (10)
r  1 m   z  2 
 a 2 2 2

Unghiul de presiune minim se determină cu relația:

N
tg1m 
rb1
1
N   rb1  rb 2  tg 0  ra22  rb22  m  z1  z2  
2
m
 z1  z2  sin  0  z22  sin 2  0  4  z2  4 
2
tg1m   z1  z2  sin  0  z22 sin 2  0  4  z2  4   z1  cos 0  (11)
 
Acum putem determina, pentru angrenarea exterioară, unghiul de presiune
minim și maxim, pentru un angrenaj cu dinți drepți.
În cazul angrenării exterioare a roților dințate cu dinți înclinați    0  se
utilizează relațiile:

2 
 
 tg 0
tg t 
cos 
 sin  t sin 2  t z2  cos 
tg1m   z1  z2    z22   4   4  (12)
 cos  cos 2  cos   z1 cos  t
z1  cos  t
cos 
cos 1M 
z1
2
cos 
 Când roata conducătoare 1 are dinți exteriori:
 sin  t sin 2  t z2  cos 
tg1m   z1  z2    z22   4   4 
 cos  cos 2  cos   z1 cos  t
z1  cos  t (13)
cos 
cos 1M 
z1
2
cos 
 Când roata conducătoare 1 are dinți interiori:
 sin  t sin 2  t z  cos 
tg1M   z1  z2    z22   4 2 
 cos  cos 2
cos   z1 cos  t
z1  cos  t (14)
cos 
cos 1m 
z1
2
cos 
Determinarea randamentului
Randamentul unui angrenaj poate fi calculat prin integrarea randamentului
instantaneu, pe toată mișcarea de angrenare, adică de la unghiul de presiune minim
la cel maxim, cu relația:
M M
1 1 1 1 M 
  i  d    cos   d   sin  2    
2

 m   2  2  m 
m
(15)
1  sin  2 M   sin  2 m   sin  2 M   sin  2 m 
       0.5
2  2  4  M   m 
Mai precis, pentru determinarea eficienței instantanee, este utilizată relația:
𝜂 𝑐𝑜𝑠 𝛼
𝜂 𝑐𝑜𝑠 𝛼 (16)
⋅
⋅

Parametrii de intrare, sunt:

- z1 -numărul de dinți, pentru roata condusă 1;
z2
- z2 -numărul de dinți pentru roata condusă 2; raportul de transmitere i12  ;
z1

3 
 
  0 -unghiul de presiune normal pe cercul de divizare;
 -unghiul de înclinare;
Eficiența angrenajului crește când numărul de dinți pentru roata conducătoare
z1 crește, și când unghiul de presiune  0 scade.
În plus, z2 sau i12 nu au mare influență asupra valorii randamentului.

3. Descrierea standului experimental

Schema cinematică a standului utilizat pentru determinarea randamentului
sistemului de angrenaje este prezentat în fig. 1. Conform schemei cinematice, roțile
1 și 3 sunt conducătoare, iar roțile 2 și 4 sunt conduse.
1
4
l1;e1 l2;e2 CI l3;e3 l4;e4
CT1

CF1 CF2 CF3 CF4

 
CF6 CF5
CT2
l8;e8 l6;e6 l1;e1
2 3
Fig. 2. Schema cinematică a standului pentru testarea angrenajelor.

Notațiile utilizate în fig. 2. sunt următoarele:

ME - motor electric asincron cu rotor în scurtcircuit; CFi, i = 1...7 - cuplaj
mecanic cu flanșă; CI -cuplaj de încărcare; li, i = 1...8 - lagăre cu rulmenți; ei , i =
1...8 - etanșare cu manșetă de rotație; 1.. .4 – roți cilindrice cu dantură exterioară;
CTi, i = l ..2 -captor de torsiune
Prin faptul că ambele reductoare ce intră în compunerea standului sunt
identice, iar încărcările angrenajelor realizate prin cupla de încărcare CI sunt egale,
înseamnă că pierderile din lagăre, angrenaje și etanșări sunt comparativ egale.
Notând cu  randamentul fiecărui reductor, atunci puterea (energia) la roata 4 în
raport cu roata 1 este:
P4 = -2 • P1 (17)
Semnul „-„ apare deoarece momentele motoare sunt opuse la cele două
reductoare.

4 
 
 În cazul randamentului unui reductor,  ține seama de pierderile energetice din
angrenaje, lagăre și etanșări.
Dacă scriem bilanțul energetic pe stand avem:
P1=P4+Pp (18)
unde P1 este puterea la roata conducătoare 1;
P3 - puterea la roata condusă 4;
Pp - pierderile energetice din stand acoperite de motorul de antrenare. Ținând
seama de relația (17), din relația (18) rezultă;
Pp = P1(1-2)=PM (19)
Randamentul unui reductor se estimează considerând aceleași pierderi în cele
patru lagăre și etanșări ale sale:
 = a ∙ l ∙ e
(20)
Prin realizarea standului se propun determinarea în diferite situații de
încărcare și ungere a următoarelor mărimi în corelare: randamentul unui angrenaj;
turațiile arborilor standului; numărul de cicluri de încercare; temperaturile de regim
ale angrenajelor.
Pentru determinarea randamentului unui angrenaj sunt determinate momentele
de torsiune (cuplurile) pe arborii de intrare și ieșire ai reductoarelor prin intercalarea
în circuitul energetic a celor doi captori de moment CT1 și CT2 (fig. 3 și fig. 4).

Reductor

Captor cu timbre

Fig. 3. Traductoare cu timbre tensometrice

Captorii de moment vor fi cu timbre electrorezistive (TER) așezate cu direcțiile

de sensibilitate, pe direcții înclinate la 45° față de axa longitudinală a liniei de arbori.
Se vor utiliza pentru fiecare captor două timbre de tip XY21 6/120, produse de
Hottinger (Germania) montate electric în punte completa (Wheatstone.
5 
 
 Sistemul furnizează ca date deformația relativă citita, citjt, iar momentul de
torsiune măsurat cu un captor de torsiune, T, se determină pe baza relației:
𝑇 𝜏 ⋅𝑊 𝜎 ⋅𝑊 𝜀 ⋅𝐸⋅𝑊 ⋅𝜀 ⋅𝐸⋅𝑊 (21)
unde T este momentul de torsiune;
 t45 - tensiunea tangențiala de la nivelul captorului;
 t45 - tensiunea normală la nivelul captorului;
Wp - modulul de rezistență al arborelui, dependent de mărimile geometrice ale
acestuia:
 d3
Wp 
16
1  k  unde k =
4 di
d (22)
real, cit – deformația relativă reală, respectiv, citită;
E - modulul de elasticitate longitudinală a materialului captorului.
Captorii, în prealabil, se vor etalona, operație descrisă în continuare.

Etalonarea captorilor pentru măsurarea momentului de torsiune

Standul pentru determinarea randamenului angrenajelor cilindrice, este
echipat cu traductoare tensometrice, fig.4, pentru masurarea momentului de torsiune.
Sunt utilizate timbre tensometrice de tip HBM, de tipul XY2x, conectate în punte
Wheastone completă [http://www.hbm.com/en/3444/xy2-xy4-torsion-shear-strain-
gauges-with-2-measuring-grids/].
Transmiterea semnalului electric de măsurare de la arbore la partea fixă, este
realizată prin sisteme cu perii colectoare, de tipul HBM – SK-6, fig. 4.
Arbore I
Arbore II

Fig. 4. Timbrele tensometrice pentru măsurarea momentului de tosiune, și sistemele

cu perii colectoare, montate pe capete de arbore.

Pentru încărcarea arborelui cu diferite momente de torsiune, am utilizat o

pârghie, prinsă cu şuruburi pe flanşele montate pe arbori, la capătul căreia am
suspendat greutăţi de 4,8 kg. Braţul pârghiei, arătate în fig. 5, este de 1 m. Încărcarea
s-a făcut progresiv, începând cu prima greutate, apoi am adăugat încă o greutate
suplimentară, obţinând o încărcare progresivă în trepte. Pentru fiecare treaptă de
6 
 
încărcare am citit, cu ajutorul sistemului de măsurare HBM, MGCPlus, deformaţiile
produse de momentul de torsiune.

Fig.5. Montajul experimental pentru etalonarea traductoarelor

Diagrama de etalonare a arborelui I, este prezentată, în fig. 6

Nm Arbore I Arbore I
Linear (Arbore I)
300
250 y = 1,9395x + 1,241
Moment torsiune 

R² = 0,9999
Torque [Nm]

200
150
100
50
0
0 50 100 150 200
Deformation[µm/m]

Fig.6. Caracteristica moment de torsiune – deformaţie, pentru arborele I

În acelaşi mod, am procedat pentru arborele II, din fig. 4. Am reprezentat

caracteristica moment de torsiune-deformaţie, pentru traductorul montat pe arborele
II, în fig. 7.

7 
 
 Shaft II Arbore II
Linear (Arbore II)
300
y = 1,8124x + 0,4941
Moment torsiune 
250 R² = 1

Torque [Nm]
200

150

100

50

0
0 50 100 150 200
Deformation [µm/m]
 
Fig.7. Caracteristica moment de torsiune – deformaţie, pentru arborele II

4.Defășurarea lucrării
Se vor efectua încercări experimentale, în situația de funcționare cu încărcare
internă a standului de angrenaje.
La fiecare experimentare se va determina turația de funcționare a motorului
electric, precum și momentele de torsiune pe arborii standului.
Pentru înregistrarea datelor experimentale și anume a momentelor de
torsiune este utilizat sistemul de măsurare MGCPlus, produs de firma HBM,
conectat prin intermediul interfeţei USB la un calculator Notebook pe care este
instalat soft-ul utilizat pentru achiziţie Catman Easy. Deformaţiile înregistrate sunt
salvate sub forma unui fişier ASCII, aceste date au fost importate în Microsoft Excel
unde au fost multiplicate cu coeficientul de etalonare al captorilor montaţi pe arbori,
pentru a obţine variaţia momentelor de torsiune. Pentru măsurarea turației de
funcționare a arborelui motorului se va utiliza un turometru digital. Montajul
experimental este prezentat în fig. 8. Se vor efectua pentru mersul în sarcină, un
număr de minim 4 încercări, avându-se în vedere ca înainte de a porni motorul
electric de acționare al standului să se pornească și pompa de ungere a angrenajelor.

Fig. 8. Montajul experimental pentru măsurarea

momentelor de torsiune pe arborii standului
8 
 
 Deoarece există două perechi de angrenaje, valoarea randamentului se
calculează cu relaţia:
T2 T2
2    (22)
i  T1 i  T1
unde:  este randamentul unui angrenaj cilindric;
T2 -valoarea medie a momentului de torsiune pe arborele II;
T1 -valoarea medie a momentului de torsiune pe arborele I;
Încărcarea sistemului s-a realizat prin rotirea semi-arborilor liniei de arbore I,
respectiv poziţionarea decalată a dinţilor cuplajului cu dinţi, după cum se prezintă în
fig. 10. În fig. 10 se poate observa poziţionarea decalată cu un dinte a flanşelor
cuplajului. În acest mod se realizează un moment de torsiune intern în circuitul celor
două angrenaje. Momentul de torsiune intern creat prin rotirea semi-arborilor liniei
de arbore I, torsionează aproximativ în mod egal arborii transmisiei.

Fig. 9. Torsionarea semi-arborilor liniei de arbore I

Cu sistemul încărcat prin torsionare liniei de arbori I, se vor efectua un număr

de 4 încercări, determinând variația momentelor de torsiune prezente pe arbori.
Rezultatele obţinute pentru valorile medii sunt prezentate în tabelul 1.

9 
 
 Shafts measured torque
T [Nm]
-200

-400

Torque [Nm] -600

-800 T1
T2 timp[sec]
-1000

-1200
36 41 46 51
Time [s]

Fig.10. Variaţia momentelor de torsiune pentru sistemul încărcat -Înregistrare 1

Luând în considerare cele 4 determinări experimentale efectuate pentru
mersul în sarcină am determinat valoarea medie a momentelor de torsiune pe arbori,
şi am calculat valorile randamentelor, pentru fiecare determinare, rezultate
prezentate în tabelul 1. Se determină elementele geometrice ale roţilor angrenajului
încercat, şi se completează în tabelul 1 datele geometrice: ra, rb, z1, z2. Se determină
unghiurile de presiune maxim şi minim, α1M şi α1m cu relaţiile (9) şi (11). Se
calculează randamentul teoretic cu relaţia 15, şi se completează în tabelul 1. Se
compară valorile obţinute pe cale experimentală şi teoretică.
Tabelul 1. Determinarea randamentului pentru mersul în sacină
Determinare randament Caracteristici geometrice roţi
experimental
Nr.
încercare T2 [Nm] T1 [Nm]  mn=5 rb[mm] ra[mm]

1 457.164 521.471 0.936 rb1=63.429 ra1=72.5

2 464.855 523.770 0.942 aw=140 rb2=72.82 ra2=82.5

3 465.756 527.298 0.939 z1=27 Unghiurile de presiune

4 460.527 529.264 0.932 z2=31 α1M=28.968 α1m=9.688

4
0.937 Randamentul teoretic
 i
Media: i 1
η=0.944
4

Concluzii. Valorile randamentului obținute pe cale experimentală sunt

comparate cu cele calculate teoretic cu rel. 15.
10