Starea plană de tensiune. Analiza cu ajutorul tensometriei.

Scopul lucrării este analiza stării plane de tensiune, cunoscând

deformațiile date de timbre (mărci tensometrice). Se vor determina deformațiile
principale și direcțiile principale, plecând de la valorile date de trei timbre
tensometrice aliniate la 45° (rozeta la 45°). Se vor determina, de asemenea,
tensiunile echivalente Tresca și von Mises și se va trasa cercul lui Mohr al
deformațiilor.

Deformațiile rozetei
Se cunosc deformațiile date de rozeta la 45°.

¿ ε a=150 μm/ m

{ ¿ ε b=200 μm/ m
¿ ε c =−100 μm/m

Deformațiile ε sunt mărimi adimensionale (lungime/lungime). Fiind

exprimate în μm/ m valorile anterioare vor fi înmulțite cu 1 0−6.
Fiecare timbru tensometric măsoară deformația după direcția sa. Astfel se
obține (pentru rozete la α ° ).
ε 1+ ε 2 ε 1−ε 2

{
¿ ε a= + ⋅cos 2θ
2 2
ε + ε ε −ε
¿ ε b= 1 2 + 1 2 ⋅cos 2 ( θ+α )
2 2
ε + ε ε −ε
¿ ε c = 1 2 + 1 2 ⋅cos 2 ( θ+2 α )
2 2

Se notează
1
 ε 1+ ε 2 ε −ε
c= și r = 1 2
2 2
π
În cazul rozetei la 45° , unghiul α = 4
Se obține deci:
¿ ε a=c +r cos 2 θ

{¿ ε b =c+ r cos 2 θ+ ( π
2 .
¿ ε c =c+ r cos ( 2θ+ π )
)
π 2π
În cazul unei rozete la 60° , unghiul 2 se înlocuiește cu 3 iar unghiul π
4π
cu 3 .
π
Ținând cont de relațiile: cos 2 θ+ 2 =−sin 2 θ ( ) și cos ( 2 θ+ π )=−cos 2θ , se
obține:
¿ ε a =c+ r cos 2θ

{
¿ ε b =c−r sin 2θ
¿ ε c =c−r cos 2θ
Prin rezolvarea sistemului anterior, se obțin raza și centrul cercului
necesar construcției cercului lui Mohr, precum și unghiul direcției principale:
ε a+ ε c

{
¿ c=
2
2 2 2 2
( ε a −ε b ) + ( ε c −ε c ) √ ( ε −ε ) +( ε + ε −2 ε )
¿ r=
√ 2
=
−2 ε b + ε a +ε C c−ε b
a

2
c a c b

¿ tan 2 θ= =
ε A−ε C ε A −c

Înlocuind cu valorile numerice se obține

150−100
¿ c=

{√
=25
2
(50 )2+ ( 300 )2
¿ r= =215
2
200−25
¿ tan 2θ= =1.4
150−25

Direcția principală va fi deci decalată cu unghiul θ=27.23° față de primul

timbru tensometric din rozetă (timbrul a).
Deformațiile principale sunt:

2
 ε 1=c +r=240 μm/mε 2=c−r =−190 μm/ m
Cu ajutorul rezultatelor anterioare se poate trasa cercul lui Mohr al
deformațiilor.

Tensiunile principale
Tensiunile principale se determină cu ajutorul legii lui Hooke:
E

{¿ σ 1=

¿ σ 2=
1−υ 2
E
1−υ 2
( ε 1+υ ε 2 )

( ε 2+ υ ε 1 )

Se obțin valorile tensiunilor principale

210000

{ ¿ σ 1=

¿ σ 2=
1−0 , 32
210000
1−0 , 3
2
( 240 ⋅1 0−6 + 0,3⋅ (−190 ) ⋅1 0−6 ) =42,2 MPa

(−190⋅1 0−6+ 0,3⋅ 240⋅1 0−6 )=−27,23 MPa

Deoarece modulul de elasticitate longitudinal este exprimat în N/mm2,

deformațiile se vor înmulți cu 1 0−6 pentru a obține valoarea efortului unitar
normal în MPa (N/mm2).
Așadar, tensiunile principale sunt:
¿ σ 1=42,2 MPa
{¿ σ 2=−27,23 MPa
σ Tresca =max ¿ ¿
În cazul nostru, σ Tresca =σ 1−σ 2=42,2−(−27,23 )=69,43 MPa
Se obține deci, σ Tresca =69,43 MPa

Tensiunea echivalenta von Mises:

În cazul stării plane de tensiune, tensiunea echivalentă von Mises este:
σ vonMises= √ σ 21+ σ 22−σ 1 σ 2=√ 42 , 22+27,2 32−42,2⋅ (−27,23 )=69,4 MPa
Se obține deci:
σ vonMises=69,4
Aceste rezultate analitice vor fi confirmate de calculele numerice
realizate cu ajutorul programului RDM6.
Pentru lansarea programului se face dublu click pe programul
ROSETTE.EXE din folderul C:/RDM6/EXECRDM. Se va deschide o fereastră
ca cea din figură.

3
 Pentru introducerea valorilor tensorului tensiunilor se apasă butonul .
În noua fereastră se introduc valorile deformațiilor ε a, ε b și ε c.

După introducerea datelor programul va afișa cercul lui Mohr al

deformațiilor, în partea stângă a ecranului și valorile deformațiilor principale în
dreapta ecranului. Sunt calculate deasemenea tensiunile echivalente Tresca și
von Misses, precum și unghiul pe care îl face direcția principală cu timbrul

tensometric ”a” al rozetei. Cu ajutorul butonului se poate determina

tensiunea pe o fațetă oarecare dacă se cunosc parametrii directori ai acestei
fațete.

4
 Materialul piesei se poate modifica cu ajutorul butonului ,
introducându-se în noua fereastră modulul lui Young E și coeficientul lui
Poisson υ.

Se vor valida calculele analitice cu cele afișate de programul RDM6, cât

și exactitatea trasării cercului lui Mohr.

5
Rozetă cu 3 timbre tensometrice
Varianta I
Deformația specifică într-o secțiune oarecare în raport cu deformațiile din
secțiunile Ox și Oy perpendiculare între ele, alese convenabil, se determină cu
ecuația următoare:
ε a=ε x cos2 θ A + ε y sin 2 θ A +γ xy sin θ A cos θ A
Particularizând ecuația anterioară pentru secțiunile în care s-au plasat
timbrele tensometrice A, B, C, se obține următorul sistem de ecuații:
¿ ε A =ε x cos 2 θ A +ε y sin 2 θ A + γ xy sin θ A cos θ A

{¿ ε B=ε x cos2 θB + ε y sin2 θ B + γ xy sin θ B cos θB

¿ ε C =ε x cos 2 θC + ε y sin 2 θC + γ xy sinθ C cos θ C
Pentru cazul rozetei rectangulare, unghiurile au următoarele valori:
θ A =0 ° ; θB =45 ° ;θ C =90 ° .
Dacă deformațiile specifice pe cele 3 direcții sunt:
μm μm μm
ε A=150 ; ε B =200 ; ε C =−100 ,
m m m
Sistemul de ecuații anterior se particularizează astfel:
μm
ε A=150=ε x cos 2 0+ε y sin 2 0+γ xy sin 0 cos 0 ⇒ ε x =150 =ε A
m

ε B=200=ε x cos2 4 5 °+ε y sin2 4 5+ γ xy sin 4 5 ° cos 4 5° .

200=0,5 ⋅150+0,5 ⋅ε y +0,5 ⋅ γ xy

ε C =−100=ε x cos 2 9 0 ° +ε y sin 2 9 0 ° +γ xy sin 9 0 ° cos 9 0 °−100=ε y

ε A + εC
(
⇒ γ xy = ε B−
2 )
⋅2=2 ε B−ε A −ε C

200−0,5 ⋅ 150−0,5 (−100 )

γ xy = =350 .
0,5
γ ε +ε
( )
Cu punctul A ε x , xy și centrul cercului c= x y se trasează cercul lui Mohr, de
2 2

ε x −ε y 2 γ xy 2
rază r =
√( 2
+) ( )
2
.

Deformațiile specifice principale se determină cu ecuația:

ε x −ε y 2 γ xy 2
ε x+ ε y
ε 1,2=
2
±
√( 2 ) ( ) =c ±r .
+
2

Pentru citirile efectuate, se obțin următoarele valori:

6
A ( 150,175 )
ε x +ε y 150−100 50
c= = = =25
2 2 2
150+100 2
r=
√( 2 )+17 52=√ 46250=215
2
150+ (−100 ) 150−(−100 )
ε 1,2=
2
±
√( 2 )
+17 52 =¿

¿ ε 1=25+215=240 µ m/m
¿ ε 2=25−215=190 µ m/m

Varianta II
ε 1+ ε 2 ε 1 −ε 2

{
¿ ε A= + cos 2θ
2 2
ε +ε ε −ε
¿ ε B= 1 2 + 1 2 cos [ 2 ( θ+45 ° ) ]
2 2
ε 1+ ε 2 ε 1 −ε 2
¿ εC= + cos [ 2 ( θ+90 ° ) ]
2 2
ε 1 +ε 2
=c - centrul cercului lui Mohr.
2
ε 1−ε 2
=r - raza cercului lui Mohr.
2
⇒ ε A=c+ r cos 2θ
Se cunoaște relația:
cos ( α + β )=cos α cos β−sin α sin β
ε B=c+ r cos [ 2 θ+90 ° ] =c+r [ cos 2 θ ·cos 9 0 °−sin 2θ sin 9 0° ]
ε B=c−r sin 2θ

ε C =c +r cos ( 2 θ+180 ° )=c + R ( cos 2 θ cos 180 ° −sin 2θ sin 1 80° ) ε C =c−r cos 2 θ

¿ ε A =c +r cos 2 θ (1)

{
⇒ ¿ ε B =c−r sin 2 θ
¿ ε C =c−r cos 2 θ
(2)
(3)

ε A +ε C
( 1 ) + ( 3 ) ⇒ε A +ε C =2 c ⇒c= (4)
2

7
 c−ε B
(2) R c−ε B
tg 2θ= =
(3) c−ε C c−ε C
R
Sau
(2) −ε B+ c
tg 2θ=
(1) ε A −c
c−ε B
tg 2θ= (5)
ε A −c
ε A + εC
−ε B ε + ε −2 ε
2
= A C B
tg 2θ=
ε +ε 2 ε A −ε A −ε C
ε A− A C
2
ε A + ε C −2 ε B
tg 2θ= (6)
ε A −ε C
2
ε A + εC

(1)⇒ cos2 2θ=

( ε A −ε C )
2

=
( ε A−
2
=
)( ε A −ε C )
2

R2 R2 4 R2
2
ε A +ε C

( 2 ) ⇒ sin2 2θ=
( c−ε B )
2

=
2
−ε (
B
=
)
( ε A + ε C −2 ε B )
2
(7)
R2 R2 4 R2
2
ε A +ε C
2
( 3 ) ⇒ cos 2 θ=
( c −ε C )
2

=
2
−ε (C
=
)
( ε A +ε C −2 ε C )
2

=¿ ¿
(8)
R2 R2 4 R2

Dacă adunăm ecuațiile (7) și (8) și ținem cont că, sin2 2θ+ cos2 2θ=1 ,

2 2
( ε A +ε C −2 ε B ) ( ε A −ε C )
⇒ + =1
4 R2 4 R2
2 2
( ε A + ε C −2 ε B ) + ( ε A −ε C )
=R2
4
2 2

R=
√(ε A +ε C −2 ε B ) + ( ε A −ε C )
(9)
2
( 1 ) + ( 2 ) ⇒ ε A −ε B=¿ c +r cos 2 θ−c+ r sin 2 θ
ε A−ε B =r ( cos 2θ +sin 2θ )
2 2 2
( ε A−ε B ) =r ( cos 2θ +sin 2θ ) (10)

( 2 )−( 3 ) ⇒ ε B −ε C =c−r sin 2θ−c +r cos 2 θ

8
ε B−ε C =r ( cos 2 θ−sin 2θ )( ε B −ε C )2=r 2 ( cos 2 θ−sin 2θ )2
(11)

( 10 ) + ( 11 ) ⇒ ( ε A −ε B )2+ ( ε B−ε C )2=R2 ( cos 2 2 θ+sin2 2θ+ 2cos 2θ sin 2 θ+cos 2 2 θ+sin2 2θ−2 cos 2θ sin 2 θ )

⇒ ( ε A −ε B )2 + ( ε B−ε C )2=2 r 2
2 2

⇒r=
√ ( ε A −ε B ) + ( ε B−ε C )

( 13 ) ⇒ ε 1 + ε 2=2 c
2
(12)

( 14 ) ⇒ ε 1−ε 2=2 r
( 13 ) + ( 14 ) ⇒2 ε 1=2 ( c+r ) ⇒ ε 1=c +r (15)
( 13 )− (14 ) ⇒ 2 ε 2=2 ( c−R ) ⇒ ε 2=c−r (16)

E E E E E ⋅r
σ1= ε +υ ε 2 )=
2( 1
( c +r +υc −υr )¿ [ ( 1+ υ ) c +r ( 1−υ ) ]= 1−υ c+
1−υ 1−υ 2
1−υ 2
1+ υ
2 2
E ε A +ε C E ( ε A−ε B ) + ( ε B −ε C )
σ1=
1−υ
⋅
2
+
1+ υ 2 √