Anatomie Sem I With Cover Page v2

Accelerat ing t he world's research.
Ludovic SERES-STURM
andra ich
Related papers Download a PDF Pack of t he best relat ed papers 

Ludovic SERES-STURM
KlaraăBRÎNZANIUCăăăăăăăăăăăăCosminăNICOLESCUăăăăăăăăăăăăăăăRemusăŞIPOŞ
ANATOMIA MEMBRELOR
2005
Autori:
Prof.univ. dr. Ludovic SERES-STURM

MembruăalăAcademieiădeăŞtiin eăMedicale
Doctor Honoris Causa
Prim-VicepreşedinteleăSociet iiăAnatomiştilorădinăRomânia
UniversitateaădeăMedicin ăşiăFarmacieăTârgu-Mureş
CatedraădeăAnatomieăşiăEmbriologie
Prof. univ. dr. Klara BRÎNZANIUC

UniversitateaădeăMedicin ăşiăFarmacieăTârgu-Mureş
Asist.univ. dr. Cosmin NICOLESCU

UniversitateaădeăMedicin ăşiăFarmacieăTârgu-Mureşă
Asist.univ.ădr.ăRemusăŞIPOŞ
UniversitateaădeăMedicin ăşiăFarmacieăTârgu-Mureşă
Descrierea CIP a BiblioteciiăNa ionaleăaăRomâniei
Anatomia membrelor
Ludovic SERES-STURM
Klara BRÎNZANIUC
Cosmin NICOLESCU
RemusăŞIPOŞ
Târgu-Mureş:ăUniversityăPress,ă2005
ISBN 973-7788-60-5
611.717/.718
© Ludovic SERES-STURM-Reproducereaăinterzis ăsubăoriceăform .

Tehnoredactare:ăDr.ăCosminăNICOLESCU,ăDr.ăRemusăŞIPOŞ
Iconografie: Dr. Lorand DENES
Coperta: Leonardo da Vinci- Studii anatomice
Editura UNIVERSITY PRESS Târgu-Mureş

Tip ritălaăDIGITAL COLOR CENTER,ăStr.ăBolyaiănr.ă1C,ăTg.Mureş
2
CUPRINS:
MEMBRUL SUPERIOR ............................................................................................ 4
OASELE MEMBRULUI SUPERIOR ................................................................... 5
ARTICULA IILEăMEMBRULUI SUPERIOR................................................... 19
MUŞCHIIăMEMBRULUIăSUPERIOR ................................................................ 37
FORMA IUNILEăFIBROCONJUNCTIVEăALEăMEMBRULUIăSUPERIOR .. 60
BIOMECANICA MEMBRULUI SUPERIOR ÎN ANSAMBLU ........................ 65
ARTERELE MEMBRULUI SUPERIOR ............................................................ 71
VENELE MEMBRULUI SUPERIOR ................................................................. 76
LIMFATICELE MEMBRULUI SUPERIOR....................................................... 78
NERVII MEMBRULUI SUPERIOR ................................................................... 80
REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE MEMBRULUI SUPERIOR ...................... 87
MEMBRUL INFERIOR......................................................................................... 130
OASELE MEMBRULUI INFERIOR ................................................................ 131
ARTICULA IILEăMEMBRULUIăINFERIOR ................................................. 148
MUŞCHIIăMEMBRULUIăINFERIOR ............................................................... 165
FORMA IUNILEăFIBROCONJUNCTIVEăALEăMEMBRULUIăINFERIOR . 189
BIOMECANICA MEMBRULUI INFERIOR ÎN ANSAMBLU ....................... 194
BIOMECANICA MEMBRULUI INFERIOR ................................................... 196
FUNC IILEăCOMPLEXEăALEăMEMBRULUIăINFERIOR ............................ 201
ARTERELE MEMBRULUI INFERIOR ........................................................... 205
VENELE MEMBRULUI INFERIOR ................................................................ 212
LIMFATICELE MEMBRULUI INFERIOR ..................................................... 215
NERVII MEMBRULUI INFERIOR ................................................................. 217
REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE MEMBRULUI INFERIOR ..................... 223
BIBLIOGRAFIEăSELECTIV .............................................................................. 261
3
MEMBRUL SUPERIOR
Este conectat p r iiă supero-lateraleă aă toraceluiă avândă urm toareleă

limite,ăfa ădeătrunchi:
-sus – fa aăsuperioar ăaăclaviculei, articula iaăacromio-clavicular ăşiă
margineaăsuperioar ăaăomoplatului;
-jos – oă linieă orizontal ă careă uneşteă desprindereaă deă peă pereteleă
toracicăaăcelorădou ăpliciăaxilare;
-anterior – oă linieă tras ă deă laă mijloculă claviculeiă pân ă laă margineaă
inferioar ăaăpliciiăaxilareăanterioare;
-posterior – margineaămedial ăaăomoplatului.
Aceast ă delimitareă includeă laă membrulă superioră p r ileă moiă situateă

întreăacestaăşiătoraceăcareăformeaz ăaxilaă(Axilla)ăşiăteritoriulăcorespunz toră
fe eiă dorsaleă aă omoplatului.ă inemă s ă subliniemă acestă aspect,ă deoareceă oă
asfel de delimitare a membrului superior corespunde atât criteriilor
anastomo-fuc ionaleă câtă şiă celoră anatomo-topograficeă şiă cliniceă deşiă
contravineăterminologieiăanatomiceăundeăregiuneaăaxilar ăesteăconsiderat ăcaă
o regiune a peretelui toracic iar regiunea scapular ăcaăoăregiuneăaăspatelui.
Membrulăsuperiorăesteăalc tuitădinăurm toareleă6ăp r i:
1. Um rulă sauă regiuneaă um ruluiăcorespundeă centuriiă scapulareăşiă
reprezint ă r d cinaă membruluiă superioră constituit ă dină
ansamblulăforma iunilorăcareăunescăbra ulăpeătorace.
2. Bra ulă(Brachium).
3. Cotulă (Cubitus)ă segmentulă deă leg tur ă dintreă bra ă şiă antebra .ă
Men ion măc ătermenulădeă“cubitus” seăutilizeaz ăînăacestăsensă
şiănuăpentruădenumireaăulnei.
4. Antebra ulă(Antebrachium).
5. Gâtulă mâiniiă (Carpus)ă segmentulă deă leg tur ă dintreă antebra ă şiă
mân .
6. Mâna (Manus) cu cele cinci degete (Digiti manus) denumite în
sens latero-medial astfel: Pollex (degetul mare), Index
(ar t torul),ă Digitusă mediusă (degetulă mijlociu),ă Digitusă anularisă
(inelarul)ăşiăDigitusăminimusă(degetulămic).ă
4
OASELE MEMBRULUI SUPERIOR
(Ossa membri superioris)
Scheletul membrului superior este format din:

- oaseleăcenturiiăscapulareăalc tuiteădinăclavicul ăşiăomoplat.
- oasele membrului superior liber constituite din trei segmente:
- scheletul bra uluiă(humerusul)
- scheletulăantebra uluiă(ulnaăşiăradiusul)
- scheletulămâiniiăalc tuitădinăoaseleăcarpiene,ămetacarpieneă
şiăfalange.
OASELE CENTURII PECTORALE

(Ossa cingulimembri superioris)
Au rolul de a lega oasele membrului superior liberădeăcutiaătoracic ă

osoas .
CLAVICULA
(Clavicula)
Poziţie:ă Esteă situat ă înă parteaă antero-superioar ă ă aă toracelui;ă deă

formaălitereiă"S",ăorientatătransversalăîntreămanubriulăsternalăşiăacromion.
Părţi:ăăPrezint ăunăcorp,ădou ăextremit iăşiădou ăcurburi.
 Extremitateaă medial ă sauă sternal ă (Extremitas sternalis) este
voluminoas ,ă prismatic,ă triunghiular ă şiă areă oă fa ă articular ă sternal ă
(Facies articularis sternalis).
Corpul (Corpus)ă înăform ă deă "S",ă areă oă curbur ă medial ,ă convex ă
anterior, mai mare,ăşiăaltaălateral ,ăconcav ,ămaiăscurt ; prezint ădou ă
fe eăşiădou ămargini:
 Fa aăsuperioar ă(Facies superior )ăneted .
 Fa aăinferioar ă(Facies inferior)ăesteăorientat ăspreăprimaăcoast ăşiă
prezint :
- şan ulă subclaviculară (Sulcus musculi subclavii),
longitudinal, situat la mijlocul corpului;
- impresiunea ligamentului costoclavicular (Impressio
ligamenti costoclavicularis),ă rugozitateă situat ă medială deă şan ulă
subclavicular;
- dou ă proeminen eă rugoase,ă aflateă laterală deă şan ulă
subclavicular: tuberculul conoidian (Tuberculum conoideum),
rotunjit,ă orientată ă posterioră ă şiă liniaă trapezoidal ă (Linea
trapezoidea)ăsituat ăantero-lateral de tubercul.
 Margineaă anterioar ,ă convex ă înă treimeaă medial ,ă concav ă înă
treimeaălateral .
5
 Margineaă posterioar ,ă convex-concav ă înă sensă inversă fa ă deă
margineaăăanterioar .
 Extremitateaă lateral ă sauă acromial ă (Extremitas acromialis) este
turtit ă deă susă înă jos,ă prezint ă oă suprafa ă articular ă ovalar ,ă neted ,ă
(Facies articularis acromialis)ăpentruăarticula iaăcuăomoplatul.
SCAPULA
(Scapula)
Poziţie:ă Scapulaă sauă omoplatul,ă esteă ună osă lat,ă deă form ă
triunghiular ăcuăbazaăînăăsus,ăsituatălaăparteaăpostero-superioar ăaătoracelui.ă
Părţi:ăAreădou ăfe e,ătreiămarginiăşiătreiăunghiuri.
 Fa aădorsal ă(ăFacies dorsalis )ăorientat ăpostero-lateral,ăprezint :
 spina scapulei (Spina scapulae),ălam ăosoas ,ătriunghiular ,ăturtit ă
deă susă înă jos,ă situat ă înă por iuneaă superioar ă aă fe ei,ă cuă ă orientareă
oblic ,ăsupero-lateral .ăAreăunăvârf,ădou ăsuprafe eăşiăoămargine;
 vârful (Acromion), este partea terminal ă liber ă aă ă spineiă
omoplatului,ăturtit ădeăsusăînăjosăşiăorientat ăanterior.ăPrezint ăoăfa ă
articular ă ovalar ă pentruă clavicul ă (Facies articularis clavicularis)
neted ădeasupraăspinei;
- deasupraă spineiă omoplatuluiă seă delimiteaz ă oă adâncitur ă
denumit ăfosaăsupraspinoas ă(Fossa supraspinata);
- fossaă infraspinoas ă sauă subspinoas ă (Fossa infraspinata)
esteă ă oă ă depresiuneă larg ,ă triunghiular ă situat ă subă spinaă
 Fa aă costal ă (Facies costalis)ă sauă anterioar ,ă concav ă ă (Fossa

omoplatului.
subscapularis) prezint ăcresteăosoaseăoblice,ăpentruăinser iaăămuşchiuluiăă
 Margini:
subscapular.
 margineaă superioar ă (Margo superior),ă sub ire,ă prezint ă oăă

scobitur ă mic ,ă incizuraă scapuleiă (Incisura scapulae)ă situat ă peă
parteaăălateral ăăaăăacesteiămargini; este transformat ăînăorificiuădeăună
 margineaămedial ă(Margo medialis)ăsauăvertebral ,ăcreast ăăosoas ă

ligament (Lig. transversum scapulae);
orientat ăvertical,ăparalelăcuăcoloanaăvertebral ;
6
 margineaă lateral ă (Margo lateralis)ă sauă axilar ,ă areă oă direc ieă
oblic ,ăăorientat ăspreăaxil .
 Unghiuri:
 unghiul superior (Angulus superior), dreptunghiular, situat între
margineaăsuperioar ăşiămedial ăaăomoplatului;
 unghiul inferior (Angulus inferior),ă ascu it,ă situată întreă margineaă
medial ăşiălateral ăaăomoplatului;
 unghiul lateral (Angulus lateralis),ă voluminos,ă aşezată întreă
margineaăsuperioar ăşiălateral ăaăomoplatuluiăprezint :
- cavitateaă glenoidal ă (Cavitas glenoidalis),ă suprafa ă
articular ă ă ovalar ,ă uşoră escavat ,ă neted ,ă careă seă articuleaz ă cuă
humerusul;
- tuberculul supraglenoidian (Tuberculum supraglenoidale)
esteăoăproeminen ărotunjit ,ărugoas ;
- tuberculul infraglenoidian sau subglenoidian (Tuberculum
infraglenoidale),ăproeminen ărugoas .
- gâtul sau colul anatomic al scapulei (Collum scapulae),
segment osos, îngust, situat medialădeăcavitateaăglenoidal ;
- apofizaă coracoid ă (Processus coracoideus), prelungire
osoas ,ărecurbat ăanterior,ăesteăaşezat ăîntreăcavitateaăglenoidal ăşiăă
scobitura omoplatului.
OASELE MEMBRULUI SUPERIOR LIBER

(Ossa membri superioris liberi)
SCHELETULăBRA ULUI
HUMERUSUL
(Humerus)
Poziţie:ăFormeaz ăscheletulăososăalăbra ului.
7
Părţi:ăOsălung,ăformatădinădou ăextremit iăşiăunăcorp.
 Extremitateaă sauă epifizaă superioar ă (proximal )ă maiă voluminoas ,ă
prezint :ă
- capul humerusului (Caput humeri),ă suprafa ă articular ,ă neted ăă
ceă reprezint ă oă treimeă dintr-oă sfer ,ă esteă orientată medială înă ă susă şiăăă
posterior.ă Axulă capuluiă cuă axulă corpuluiă formeaz ă ună unghiă deă cca.ă
130°.
- colul sau gâtul anatomic (Collum anatomicum)ă esteă ună şan ă
circumferen ialăceădelimiteaz ăcapulădeărestulăextremit iiăsuperioare.ă
- tuberculul mare (Tuberculum majus) este o tuberozitate
voluminoas ,ă aşezat ă peă parteaă lateral ă aă extremit ii.ă Prezint ă treiă
fe işoareărugoaseăpentruăinser iiămusculare.
- tuberculul mic (Tuberculum minus),ă aceast ă proeminen ă
rugoas ,ărotunjit ăseăsitueaz ămedialădeătubercululămare.
- ceiădoiătuberculiăseăcontinu ăla nivelul corpului osului cu creasta
tuberculului mare (Crista tuberculi majoris)ăşiăcu creasta tuberculului
mic (Crista tuberculi minoris);ă celeă dou ă cresteădelimiteaz ă ună şan ă
vertical, şan ulă intertuberculară (Sulcus intertubercularis) situat
anterior .
- colul chirurgical (Collum chirurgicum) este un segment cilindric
maiă îngust,ă întreă extremitateaă superioar ă şiă corpulă humerusului, loc
 Corpul humerusului (Corpus humeri) sau diafiza humerusului,

predispus adesea pentru fracturi.
superiorăcilindric,ăinferiorăprismaticătriunghiular,ăprezint ătreiăfe eăşiătreiă

margini:
- fa aă antero-medial ă (Facies anterior medialis) esteă neted ă şiă
prezint ă parteaă inferioar ă aă şan uluiăintertubercular,ă situată înă treimeaă
superioar ,ă gauraă nutritiv ă (Foramen nutricium) a osului în treimea
mijlocie.
8
- fa aă antero-lateral ă (Facies anterior lateralis) în treimea
superioar ăareăoărugozitate numit deltoidian ă(Tuberositas deltoidea)
înă form ă deă "V"; în parteaă inferioar începeă ună şan ă oblic, şan ulă
nervului radial (Sulcus nervi radialis).
- fa aăposterioar ă(Facies posterior)ăesteăneted ,ăstr b tut ădeăsusăînă
josă şiă laterală de continuarea şan ului nervului radial (Sulcus nervi
 Margini:
radialis).
- margineaăanterioar ă(Margo anterior)ăîntreăfa aăantero-medial ăşiă

antero-lateral .ă Parteaă superioar ,ă maiă pronun at ă conflueaz ă ă cuă
creasta tuberculului mare.
- margineaă medial ă (Margo medialis)ă situat ă întreă fa aă antero-
medial ăşiăposterioar ăesteămaiăpronun at ăînăjum tateaăinferioar .
- margineaălateral ă(Margo lateralis)ăesteămaiăevident ăînăjum tateaă
inferioar ăaădiafizei.
 Extremitateaăsauăepifizaăinferioar ă(distal ),ăesteăturtit ăşiărecurbat ăă
postero-anterior, cu diametrul transvers mai mare, de forma unei palete,
prezint ăunăcondilăşiădoiăepicondili:
 Condilul humerusului (Condylus humeri),ă areă dou ă suprafe eăă
articulareăşiătreiăfosete:
- trohlea humerusului (Trochlea humeri) are form ă deă
scripete,ă orientată transversală cuă dou ă povârnişuriă şiă cuă ună şan ă
spiroid vertical, orientat medio-lateral,ă stabilieşteă ună contact
direct cu scobitura trohlear ădeăpeăuln ;
- capitulul humeral (Capitulum humeri)ă proeminen ă
rotunjit ,ăneted ,ăsituat ă lateral de trohlee;
- fosetaăcoronoidian ă(Fossa coronoidea),ădepresiuneăsituat ă
peăfa aăanterioar ăaăcondiluluiăhumerusului,ădeasupraătrohlei;
- fosetaăradial ă(Fossa radialis),ăsituat ădeasupraăcapitululuiă
şiălateralădeăfosetaăcoronoidian ;
- fosa oleocranian ă (Fossa olecrani),ă esteă maiă adânc ,ă
aşezat ă peă fa aă posterioar ă aă condilului,ă deasupraă trohleii,ă
asigur ăp trundereaăoleocranului.
 Epicondilii,ă dou ă proeminen eă osoase,ă înă continuareaă marginiiă
medialeăşiălateraleăaăcorpului,ădeasupraăcondiluluiăhumerusului:
- epicondilul medial (Epicondylus medialis) este o
proeminen ă careă peă fa aă postero-inferioar ă prezint ă şan ulă
nervului ulnar (Sulcus nervi ulnaris)ăcuăorientareăvertical ;
- epicondilul lateral (Epicondylus lateralis) este o
proeminen ămaiămic ădecâtăceaămedial .
SCHELETULăANTEBRA ULUI
Esteăformatădinădou ăoaseălungi,ăparalele:ăulnaăşiăradius.
9
ULNA
(Ulna)
Poziţie:ăParteaămedial ăaăantebra ului.
Părţi:ăOsălungăcuădou ăextremit iăşiăunăcorp.

 Extremitateaăsauăepifizaăsuperioar ,ămaiăvoluminoas ăprezint :
 olecranulă (Olecranon)ă apofiz ă pronun at ,ă orientat ă vertical,ă areă
dou ăsuprafe eăăşiăunăvârf;
- fa aăanterioar ,ăconcav ,ăneted ,ăarticular ;
- fa aăposterioar ,ăconvex ,ărugoas ;
 apofiza coronoid ă(Processus coronoideus), orientat transversal cu

- vârful, recurbat spre anterior, corespunde fosei olecraniene;
vârful îndreptat anterior;

- scobituraătrohlear ă(Incisura trochlearis) - esteăoăsuprafa ă
neted ,ă articular ,ă orientat ă spreă anterior,ă delimitat ă deă celeă 2ă
 incisuraă radial ă (Incisura radialis),esteă oă scobitur ă semilunar ăă

apofize; corespunde trohleii humerusului;
articular ,ă situat ă peă fa aă lateral ă aă apofizeiă coronoide,ă vineă înăă

contactăcuăcircumferin aăarticular ăaăradiusuluiă(capul).
 creastaă muşchiuluiă supinatoră (Crista musculi supinatoris) situat ă
dorso-lateralădeăincisuraăradial ,ăesteăorientat ăoblicăşiăînapoi;
 tuberozitatea ulnei (Tuberositas ulnae)ăesteăoărugozitateămaiălarg ă
aşezat ăsubăprocesulăcoronoidean;
 Corpul (Corpus ulnae)ă prismatic,ă triunghiulară şiă concavă spreă
anterior pe partea proximal ,ă rotunjită şiă maiă îngustă distal.ă Prezint ă treiă
fe eăşiătreiămargini:
10
- fa aăanterioar ă(Facies anterior)ăconcav ăşiăneted ;
- fa aă posterioar ă (Facies posterior)ă prezint ă rugozit iă ă şiă cresteă
osoaseăpentruăinser iiămusculare;
- fa aămedial (Facies medialis),ălarg ăînăparteaăproximal ,ăîngust ă
distal,ăesteăpalpabil ăsubăpiele;
 Margini:
- margineaă anterioar ă (Margo anterior) se întinde de la
apofizaă coronoid ă laă apofizaă stiloid ,ă întreă fa aă anterioar ă şiă
medial ;
- margineaă posterioar ă (Margo posterior),ă situat ă întreă fa aă
medial ă şiă ceaă posterioar ,ă esteă caă oă creast ă sinuoas ,ă întins ă
pân ălaătreimeaăinferioar ăaădiafizei,ăproemin ăsubăpiele;
- margineaă lateral ă sauă interosoas ă (Margo interosseus)
ascu it ăînăsegmentulăsuperior,ăpriveşteăspreăradius, delimitând
cuă acestaă ună spa iuă interosos,ă eliptic (Spatium interosseum
 Extremitateaăsauăepifizaăinferioar ă(distal ),ămaiăîngust ăprezint :

antebrachii).
 capul ulnei (Caput ulnae)ă ună segmentă deă cilindru,ă cuă suprafa aă
articular ă circular ă (Circumferentia articularis),ă neted ă careă seăă
articuleaz ăcuăincizuraăulnar ăaăradiusului.
 apofizaă stiloid ă (Processus styloideus),ă prelungireă medial ă ă deă
form ăconoid ăaăcapului,ăcuăvârfulăîndreptatăînăjos.
RADIUSUL
(Radius)
Poziţie:ăParteaălateral ăaăantebra ului.

Părţi:ăOsălung,ăcuădou ăextremit iăşiăunăcorp.
 Extremitateaăsauăepifizaăsuperioar ă(proximal )ăprezint :
 capul (Caput radii), de forma unui segment de cilindru, are:
- foseta capului radial (Fovea capitis radii), depresiune
neted ăpeăfa aăsuperioar ăseăarticuleaz ăcuăcapitululăhumerusului;
- circumferin aă articular ă (Circumferentia articularis) o
suprafa ă circular ,ă neted ă ceă r spundeă scobituriiă radialeă deă peă
uln ;
 colul (Collum radii),ă îngust,ă cilindric,ă situată întreă capă şiă corpulă
 tuberozitatea radiusului (Tuberositas radii),ă proeminen ă rugoas ,ă

osului, cu traiect oblicăînăjosăşiămedial.
ovoidal ,ăsituat ăanteriorăîntreăcolăşiăcorp.ăPeăeaăseăăinser ămuşchiulă

biceps brahial.
 Corpul (Corpus radii),ă prismatic,ă triunghiular,ă prezint ă treiă fe eă şiă

trei margini:
- fa aăanterioar ă(Facies anterior)ăescavat ,ăîngust ăînăparteaă
proximal ,ăseăl eşteădistal,ăesteăorientat ăantero-medial;
- fa aă posterioar ă (Facies posterior),ă rotunjit ă proximal,ă
11
plan ăşiăescavat ădistal;
- fa aă lateral ă (Facies lateralis)ă esteă rotunjit pe treimea
mijlocieă ă prezint ă oă rugozitateă (Tuberositas pronatoria), pentru
inser iaămuşchiuluiărotundăpronator.
- margineaă anterioar ă (Margo anterior)ă întins ă deă laă
tuberozitateaăradiusuluiăpân ălaătreimeaăinferioar ăaădiafizei,ăîntreă
fa aăanterioar ăşiălateral ;
- margineaă posterioar ă (Margo posterior),ă situat ă întreă fa aă
posterioar ă şiă lateral ă aă diafizei,ă maiă pronun at ă înă treimeaă
mijlocie;
- margineaă medial ă sauă interosoas ă (Margo interosseus),
ascu it ,ăaşezat ăîntreăfa aăanterioar ăşiăposterioar ,ăorientat ăspreă
uln ,ădelimiteaz ăspa iulăinterososăalăantebra ului.
 Extremitateaă sauă epifizaă inferioar ă (distal ),ă esteă voluminoas ,ă cuă

form ădeăpiramid ătrunchiat ,ăcareăprezint :
- fa aăanterioar ăconcav ,ăneted ;
- fa aă posterioar ,ă convex ,ă str b tut ă deă cresteă şiă şan uriă
verticale, oblice;
- fa aă medial ,ă areă oă scobitur ă transversal ,ă neted ă incizuraă
ulnar ă(Incisura ulnaris) pentru capul ulnei;
- fa aălateral ,ădeăform ăpiramidal ,ăcuăvârfulăîndreptatădistal,ă
reprezentatădeăapofizaăstiloid ă(Processus styloideus);
- fa aă inferioar ,ă bazaă sauă fa aă inferioar ă aă piramidei,ă esteă
neted ,ă concav ,ă seă prelungeşteă laterală spreă apofizaă stiloid ă
prezint ă fa aă articular ă (Facies articularis carpalis) pentru
articula iaăcuăoaseleăcarpieneă(scafoidulăşiăsemilunarul).
12
OASELE MÂINII
(Ossa manus)
Scheletulămâniiăesteăalc tuitădinătreiăp r iădistincte:
- oasele carpiene (Ossa carpi);
- oasele metacarpiene (Ossa metacarpalia);
- oasele degetelor (Ossa digitorum manus);
OASELE CARPIENE
(Ossa carpi)
Sunt oase mici, neregulate, juxtapuse, înă num ră deă 8,ă situateă laă
încheieturaămâinii,ăaşezateăînădou ărânduri:ăproximalăşiădistal.
 Rândul proximal (superior) este format din:
- osul scafoid (Os scaphoideum)
- osul semilunar (Os lunatum)
- osul piramidal (Os triquetrum)
 Rândul distal (inferior) este format din:

- osul pisiform (Os pisiforme)
- osul trapez (Os trapezium)

- osul trapezoid (Os trapezoideum)
- osul capitat (Os capitatum)
 Celeă 8ă oaseă formeaz ă masivulă carpiană sauă carpulă (Carpus)

- osul cu cârlig (Os hamatum)
 fa aădorsal ăconvex ăînăsensătransversal,ărugoas ,ăneregulat ;

prezentând:
 fa aă palmar ă (anterioar )ă concav ă careă formeaz ă ună şan ă alungită

(Sulcus carpi)ădelimitatădeădou ăproeminen eăosoase:
- proeminen aă lateral ă (Eminentia carpi lateralis), format
dinătubercululăscafoiduluiăşiăal trapezului.
- proeminen aămedial ă(Eminentia carpi medialis) format de
osulăpisiformăşiăcârligulăhamatului.
- marginile laterale sunt înguste.
13
OSUL SCAFOID
(Os scaphoideum)
Poziţie:ăEsteăsituatăînăparteaălateral ăaărânduluiăproximalăalăcarpului;ă
are form ădeăluntre.
Feţe:
- fa aăsuperioar ,ălarg ăconvex ,ăneted ăseăarticuleaz ăcuăradiusul.
- fa aă inferioar ă convex ,ă neted ă seă articuleaz ă cuă osulă trapeză şiă
trapezoid.
- fa aămedial ,ăneted ,ădivizat ădeăoăcreast ăosoas ăînădou ăsuprafe eă
articulare: supero-medial ă pentruă osulă semilunară ă şiă infero-medial ă
pentru capul osului capitat.
- fa aă palmar ă (anterioar )ă prezint ă ună tuberculă (Tuberculum ossis
scaphoidei).
OSUL SEMILUNAR
(Os lunatum)
Poziţie:ăSituatăînărândulăproximal,ăîntreăscafoidăşiăpiramidal, este de
form ăsemilunar
Feţe:
- fa aăsuperioar ,ălarg ,ăconvex ,ăneted ,ăseăarticuleaz ăcuăradiusul.
- fa aă inferioar ,ă adâncă concav ă neted ă pentruă ă articulareaă cuă osulă
capitatăşiăosulăcuăcârlig;
- fa aămedial ,ăneted ,ăpatrulateral ăseăarticuleaz ăcuăosulăpiramidal;
- fa aălateral ,ăneted ,ăplan ,ăvineăînăcontactăcuăosulăscafoid;
- fa aăpalmar ,ărugoas ;
- fa aădorsal ,ărugoas ;
OSUL PIRAMIDAL
(Os triquetrum)
Poziţie:ă Areă form ă piramidal ,ă orientată oblic,ă transversal,ă cuă bazaă
orientat ă laterală şiă cuă vârfulă medial.ă Situată întreă osulă semilunară şiă osulă cuă
cârlig.
Feţe:
- fa aăsuperioar ,ăneted ăconvex ,ăorientat ăspreăcapulăulnei.
- fa aă inferioar ,ă sinuoas ,ă patrulater ,ă neted ,ă seă articuleaz ă cuă osulă
cu cârlig.
- fa aă lateral ,ă corespundeă bazeiă piramidale,ă patrulater ,ă neted ă seă
articuleaz ăcuăosulăsemilunar.
- fa aă palmar ,ă prezint ă oă fa et ă articular ,ă plan ,ă circular ,ă rotund ă
pentru osul pisiform.
OSUL PISIFORM
(Os pisiforme)
Poziţie: Deă form ă ovalar ,ă este situat peă fa aă palmar ă aă osuluiă
piramidal.
14
Feţe:
- fa aă bazal ,ă ovalar ă sauă circular ,ă neted ă seă articuleaz ă cuă
piramidalul;
OSUL TRAPEZ
(Os trapezium)
Poziţie:ăEsteăsituatăînăparteaălateral ăaărânduluiădistalăalăcarpuluiăşiă
areăform ăcubic ,ăneregulat .
Feţe:
- fa aăsuperioar ,ăconcav ,ăneted ,ăseăarticuleaz ăcuăosulăscafoid;
- fa aă inferioar ,ă concav ă înă form ă deă şea,ă neted ,ă orientat ă distal,ă
lateralăşiăuşorăanterior,ăseăarticuleaz ăcuăbazaăprimuluiămetacarpian;
- fa aă medial ,ă neted ă prezint ă dou ă suprafe eă articulare:ă unaă
superioar ă maiă larg ,ă ceă vineă înă contactă cuă osulă trapezoid,ă iară ceaă
inferioar ămaiămic ăareăcontactăcuăbazaămetacarpianuluiăalădoilea;
- fa aălateral ă- îngust ,ărugoas ;
- fa aăpalmar ,ăprezint ăoăproeminen ărugoas ,ăătuberculul trapezului
(Tuberculum ossis trapezi)ăflancatămedialădeăunăşan ;
- fa aădorsal ,ărugoas .
OSUL TRAPEZOID
(Os trapezoideum)
Poziţie: Os mic neregulat, deăform ăcuboid ,ăsituatăîntreăosulătrapezăşiă
osul capitat.
Feţe:
- fa aăsuperioar ,ăconcav ,ăneted ,ăvineăînăcontactăcuăosulăscafoid.
- fa aă inferioar ,ă reniform ,ă neted ă seă articuleaz ă cuă bazaă
metacarpianului al doilea.
- fa aă medial ,ă concav ,ă neted ,ă alungit ă vineă înă contactă cuă osulă
capitat.
- fa aălateral ăconvex ,ăneted ,ăvineăîn contact cu osul trapez.
- fa aăpalmar ,ămic ,ărugoas .
- fa aăposterioar ,ămaiăextins ,ărugoas ,ăconvex .
OSUL CAPITAT
(Os capitatum)
Poziţie:ăCelămaiăvoluminosăosăcarpian,ăcuăoăpozi ieăcentral .
Părţi:
Capul (Caput), rotund, neted, vine în contactăcuăscobituraăformat ădeă
osul scafoidăşiăsemilunar.
Colul (Collum) segment mai îngust, rugos.
Corp (Corpus)ă maiă lat,ă deă form ă piramidal ,ă cuă bazaă spreă oaseleă
metacarpiene.
Feţe:
- fa aă superioar ,ă apar ineă capului,ă esteă rotund ă şiă neted ,ă se
articuleaz ăcuăosulăscafoidăşiăsemilunar.
15
- fa aăinferioar ,ăprezint ătreiăsuprafe eăarticulare,ădelimitateădeăcresteă
osoase, vine în contact cu baza metacarpienelor II-III-IV.
- fa aămedial ,ăneted ,ăalungit ,ăseăarticuleaz ăcuăosulăcârlig.
- fa aălateral ,ăneted ,ăalungit ,ăseăarticuleaz ăcuăosulătrapezoid.
- fa aăpalmar ,ărugoas .
- fa aădorsal ,ăplat ,ărugoas ,ămaiăextins .
OSUL CU CÂRLIG
(Os hamatum)
Poziţie:ă Situată înă parteaă medial ă aă rânduluiă distală ală carpului;ă areă
form ă deă pan ă (piramid )ă înfipt ă întreă osulă capitată şiă piramidal,ă cuă vârfulă
îndreptat supero-medialăspreăosulăsemilunar,ăiarăbazaămaiălarg ăspreăoaseleă
metacarpieneăIVăşiăV.
Feţe:
- fa aămedial ,ăneted ,ăsinuoas ,ăseăarticuleaz ăcuăosulăpiramidal;
- fa aă inferioar , prezint ă dou ă suprafe eă articulare,ă desp r iteă deă oă
creast ăosoas ,ăpentruăbazaăăămetacarpienelorăIVăşiăV;
- fa aălateral ,ăalungit ,ăneted ,ăplat ,ăseăarticuleaz ăcuăosulăcapitat;
- fa aăpalmar ,ăprezint ăoăapofiz ărecurbat ăspreălateral,ădeăformaăunui
cârlig (Hamulus ossis hamati);
- fa aădorsal ăesteărugoas ,ăplat .
OASELE METACARPIENE
(Ossa metacarpalia I-V)
Poziţie:ă Formeaz ă scheletulă palmei,ă alc tuită dină cinciă oaseă lungi,ă
careăîmpreun ăformeaz ămetacarpulăă(Metacarpus)ăsauămasivulămetacarpian.
Sunt numerotate în sens latero-medial de la I la V.
Părţi:
 baza (Basis)ăsauăextremitateaăproximal ,ăesteămaiălarg ătransversal,ă
prezentândămaiămulteăsuprafe eăarticulare,ădestinateăoaselorăcarpieneă
şiămetacarpieneăînvecinate;
 corpul (Corpus) prismatic,ă triunghiular,ă prezint ă treiă suprafe e:ă
dorsal ,ă antero-medial ă şiă lateral .ă Prezint ă deasmeneaă treiă margini.ă
Margineaăanterioar ăareăaspectulăuneiăcresteăosoaseăconcave.ă Corpul
 capul (Caput)ă turtită intensă transversală spreă fa aă palmar ă areă oă

este încurbat palmar.
suprafa ăarticular ăconvex ăpentruăfalangaăproximal .

 Caracterele particulare ale metacarpienelor:
- metacarpianulăI.ăscurt,ămaiălatălaăbaz ,ăprezint ăproximalăoăsuprafa ă
articular ăînăform ădeăşea, pentru osul trapez;
- metacarpianul II., celămaiălung,ăareăbazaădespicat ăînăform ădeăfurc ;ă
seăăăăarticuleaz ăcuătrapezul,ătrapezoidulăşiăosulăcapitat,ăiarămedialăcuă
metacarpianul III;
- metacarpianulă III.,ă areă oă apofiz ă stiloid ă (Processus styloideus)
orientat ălateral,ăseăarticuleaz ăcuăosulăcapitatăşiăcuămetacarpulăII.ăşiă
IV;
16
- metacarpianulă IV.ă areă oă baz ă patrulater ,ă seă articuleaz ă cuă osulă
capitatăşiăcuăosulăcuăcârlig,ărespectivăcuămetacarpulăIIIăşiăV;
- metacarpianulăV;ăbazaăseăarticuleaz ăprinăsuprafe eămiciăcuăosulăăcuă
cârligăşiăcu metacarpianul IV.
OASELE DEGETELOR
(Ossa digitorum manus)
Poziţie:ă Alc tuiescă scheletulă degetelor,ă formateă dină treiă ă falangeă
(Phalanx)ăpentruăfiecareădegetăcuăexcep iaăăpolicelui,ăcareăareănumaiădou .ă
Toate sunt oase scurte.
Părţi:
- baz ă(Basis phalangis);
- corpul (Corpus phalangis);
 Falangaă proximal ă (Phalanx proximalis)ă esteă ună osă lungă şiă

- cap (Caput phalangis);
prezint :
- baza (Basis phalangis)ăareăoăcavitateăarticular ăconcav ,ălarg ,ăseă
articuleaz ăcuăcapulăămetacarpianului.
- corpul (Corpus phalangis), turtit antero-posteriorăcuăfa aădorsal ă
convex .
- capul (Caput phalangis),ăareăoăfa ăarticular ăînăform ădeătrohlee,ă
 Falanga mijlocie (Phalanx media),ăprezint :

pentru falanga mijlocie.
- baza (Basis phalangis) are o fa ăarticular ăconcav ăpentruăcapulă

falangei proximale.
- corpul (Corpus phalangis),ă scurt,ă semicilindric,ă cuă fa aă dorsal ă
uşorăconvex .
- capul (Caput phalangis)ă areă oă suprafa ă articular ă înă form ă deă
trohleeăpentruăfalangaădistal .
 Falangaădistal (Phalanxădistalis)ăprezint :
- baza (Basis phalangis)ăcuăoăfa ăarticular ăconcav ăpentruăcapulă
falangei mijlocii.
- corpul (Corpus phalangis) foarte scurt.
- capul (Caput phalangis)ă l it,ă rugos,ă deă form ă semilunar ă
(Tuberositas phalangis distalis) ce corespunde unghiei.
17
OASELE SESAMOIDE
(Ossa sesamoidea)
Poziţie: Oscioare lentiforme, mici, situate în tendoane sau
ligamente,ă peă fa aă palmar ,ă înă dreptulă articula ieiă metacarpo-falangiene, în
num rădeădou ălaăpolice,ăcâteăunulălaădegetulăIIăşiăV.
18
ARTICULA IILEăMEMBRULUIăSUPERIOR
(Juncturae membri superioris)
Articula iileămembruluiăsuperiorăseăîmpartăîn:
- Articula iileăcenturiiăscapulare;
- Articula iileămembruluiăsuperiorăliber.
ARTICULA IILEăCENTURII SCAPULARE (PECTORALE)

(Juncturae cinguli membri superioris)
Oaseleă centuriiă scapulareă (claviculaă şiă scapula)ă seă articuleaz ă întreă
eleă prină articula iaă acromioă - clavicular ,ă iară cuă scheletulă trunchiuluiă prină
articula iaăsternoă- clavicular .
ARTICULA IAăSTERNOCLAVICULAR
 Componentele osoase:
(Articulatio sternoclavicularis )
- Incizuraăclavicular ă(Incisura clavicularis) de pe manubriul sternal,

concav ăcuăaxulămareăvertical.
- Fa aă articular ă sternal ă (Facies articularis sternalis) a claviculei:
esteăuşorăconvex ,ămai larg ădecâtăscobituraăsternal .
 Componente cartilaginoase:
- Cartilajul articular (Cartilago articularis),ă ă acoper ă suprafe eleă
articulare ale componentelor osoase; este format dintr-unăstratăsub ireă
de cartilaj fibros.
- Discul articular (Discus articularis),ă esteă oă forma iuneă fibroă -
conjunctiv ,ăbiconcav ,ăsub ireăsauăchiarăperforat ăpeăparteaăcentral ,ă
interpusă întreă ă suprafe eleă articulareă incongruente,ă asigurândă
concordan aădintreăacestea.
 Mijloace de unire:
 Capsulaă articular ă (Capsula articularis),ă fibroas ,ă strâmt ,ă
înconjoar ă întreagaă articula ieă şiă esteă ataşat ă suprafe eloră articulare;ă
iarăextremitateaăsternal ăaăclaviculeiăseăafl ăintraarticular.
 Ligamentele articulare seăgrupeaz ăîn:
- Ligamentul sterno-claviculară anterioră şiă posterior
(Ligamentum sternoclaviculare anterius et posterius) întins
peă fa aă anterioar ă şiă posterioar ă aă extremit iiă sternaleă aă
claviculeiă şiă manubriulă sternal.ă Ligamentulă esteă formată dină
benziă fibroconjunctiveă puternice,ă cuă direc ieă oblic ă înă josă şiă
medial,ădeălaăclavicul ălaăstern.
- Ligamentul interclavicular (Ligamentum interclaviculare)
esteăîntinsăîntreăceleădou ăextremit iăsternaleăaăclaviculei.ăEsteă
situată peă parteaă superioar ă aă capsuleiă articulareă şiă aă incizuriiă
jugulareăaăsternuluiăşiăfortific ăfa aăsuperioar ăaăcapsulei.
- Ligamentul costo-clavicular (Ligamentum costo-
claviculare)ă seă afl ă întreă primaă coast ă (C1)ă şiă impresiuneaă
19
costo-clavicular ă rugoas ,ă deă peă fa aă inferioar ă aă claviculei.ă
Esteăoăbandelet ăfibroas ăputernic ,ăsituat ăpeăparteaămedial a
articula iei.ăLimiteaz ăeleva iaăclaviculeiăşiăcompenseaz ăparteaă
maiăslab ăaăp r iiăinferioareăaăcapsuleiăarticulare.
 Biomecanic :
 Morfologic,ănuăesteăoăarticula ieătipic ă(articula ieăintermediar ăîntreă
ceaăplan ăşiăceaăînăşea).
 Func ional se comport ăîns ăcaăoăenartroz ăcuăurm toareleămişc ri:
- Ridicareaă(50º)ăşiăcoborâreaă(5º)ăclaviculeiăînăjurulăunuiăaxă
sagital,ăcareătreceăprinăextremitateaăsternal ăaăclaviculei.
- Proiec iaăînainteăşiăînapoiăaăclaviculeiă(30-30º) în jurul unui
ax vertical care trece deă asemeneaă prinăextremitateaă sternal ăaă
osului.
- Circumduc iaă claviculeiă rezult ă dină succesiuneaă mişc riloră
precedente.ă Claviculaă descrieă ună conă aă c ruiă baz ă seă afl ă laă
extremitateaăacromial ăaăosului.
 Cavitateaă articular :ă esteă divizat ă deă disculă articulară înă dou ă
compartimente: disco-clavicularăşiădisco-sternal.ăFa aăintern ăaăcapsuleiă
articulareă esteă tapetat ă deă membranaă sinovial ă înă celeă dou ă
compartimente închise.
ARTICULA IAăACROMIOCLAVICULAR
 Componente osoase:
(Articulatio acromioclavicularis )
- Fa aă articular ă acromial ă(Facies articularis acromialis) a

claviculeiăesteăelipsoidal ăcuăaxulămareătransversal.
- Fa aăarticular ădeăpeăacromionă(Facies articularis acromii)
elipsoidal ădarămaiăplat .
 Componentele cartilaginoase:
- Cartilajul articular (Cartilago articularis) fibros (mai rar
hialin)ăacoper ăînăstratăsub ireăsuprafe eleăarticulareădeăcontact.
- Discul articular (Discus articularis) fibros, cartilaginos,
maiă ataşată înă parteaă superioar ă aă capsulei.ă divizeaz ă par ială
cavitateaăarticular .ăLipseşteăîn 60% din cazuri.
20
 Capsulaă articular ă (Capsula articularis) fibroas ,ă strâns ,ă cuă
rezisten ămaiămic ,ăseăinser ăpeămarginileăsuprafe elorăarticulare..
 Ligamentele articulare sunt:
- Ligamentul acromio-clavicular (Ligamentum
acromioclaviculare)ăesteăsituatăpeăfa aăsuperioar ăaăarticula iei,ă
întreă acromionă şiă clavicul ;ă înt reşteă şiă fixeaz ă capsulaă
articular .
- Ligamentul coracoclavicular (Ligamentum
coracoclaviculare),ă aşezată întreă apofizaă coracoid ă şiă fa aă
inferioar ă aă extremit iiă acromialeă aă claviculei,ă înt reşteă
leg turaăîntreăscapul ăşiăclavicul .ăEsteăformatădin:
- Ligamentul trapezoid (Ligamentum trapezoideum), situat
antero-lateralădeăligamentulăconoid.ăSeăîntindeăîntreăfa aăsuperioar ă
aă apofizeiă coronoideă şiă liniaă trapezoid ă aă claviculei, devenind mai
largăşiăcuăaşezareăantero-lateral ..
- Ligamentul conoid (Ligamentum conoideum), situat
postero-medialădeăprecedentul,ăîntreăapofizaăcoracoid ăşiătubercululă
conoidă ală claviculei.ă Posterioră peă apofizaă coracoid ă celeă dou ă
 Ligamentele proprii scapulei apar in în întregime osului:

ligamente se contopesc, iar spre anterior au un traiect divergent.
- Ligamentul transvers superior al scapulei (Ligamentum

transversum scapulae superior), închide incizura scapulei,
transformând aceasta într-o gaur .
 Biomecanic :
 Esteă oă articula ieă plan ,ă ac ionândă simultană cuă articula iaă
sternoclavicular ă şiă contribuieă laă efectuareaă mişc riloră centuriiă
scapulare,ă reprezentateă prină mişc riă aleă um ruluiă şiă mişc riă aleă
 Um rulă datorit ă mişc riloră claviculei şiă alunec riiă omoplatuluiă peă
scapulei.
pereteleă toracic,execut ă mişc riă deă ridicareă şiă coborâre,ă mişc riă deă
proiec ieăînainteăşiăînapoiăşiămişc riădeăcircumduc ie.
 Scapulaăsuspendat ădeăarticula iaăacromioclavicular ăesteăprins ădeă
muşchiălaăpereteleătoracică(leg tur ădenumit ă“jonc iuneămusculoas ă
interscapulo-toracic ”)ă şiă execut ă mişc riă deă alunecareă medial ,ă
lateral ,ăînă susă şiă înăjos.ă Oă mişcareă caracteristic ăaă omoplatuluiă esteă
ceaădeăbasculareăaăunghiuluiăinferior.ăÎnămişcareaădeăbascul ăaxilar ,ă
unghiul inferioră seă deplaseaz ă înainte,ă îndep rtându-se de coloana
vertebral ,ă concomitentă unghiulă laterală proiectându-se în sus. În
mişcareaă deă bascul ă spinal ,ă deplas rileă seă petrecă invers.ă Acesteă
mişc riăservescăpentruăamplificareaămişc rilorăbra ului.
21
ARTICULA IILE MEMBRULUI SUPERIOR LIBER
(Juncturae membri superioris liberi)
ARTICULA IAăSCAPULOHUMERAL ăSAUăAăUM RULUI
(Articulatio humeri)
- Capul humeral (Caput humeri)ăforma iuneăsferic ,ăneted .

- Cavitateaăglenoid ă(Cavitas glenoidalis) are formaăovalar ,ăconcav ă
cuă axulă mareă situată vertical,ă înglobeaz ă oă treimeă dină suprafa aă
articular ăaăcapului.
- Cartilajul articular (Cartilago articularis),ă hialin,ă acoper ă
suprafe eleăarticulare.
- Cadrul glenoidal (Labrum glenoidale),ă esteă oă band ă inelar ,ă
fibrocartilaginoas ,ăpeăsec iuneătriunghiular ,ăseăsitueaz pe marginea
cavit iiăglenoidale,ăasigurândăoăstabilitateămaiămareăarticula iei.
 Capsulaă articular ă (Capsula articularis)ă esteă ună manşonă cilindric,
fibros,ălax,ăsituatăînăjurulăcapetelorăosoase,ăasigur ălibertateaănecesar ă
mişc rilorăşiăîndep rtareaăsuprafe elorăarticulareăcuăcca.ă20ămm.ăEsteă
format ădinăfibreăconjunctiveăgrupateăînă:
- Fibre longitudinale superficiale, lungi, întinse între gâtul
scapuleiăşiăgâtulăchirurgicalăalăhumerului.
- Fibreăcirculare,ămaiăscurteăşiăsituateămaiăprofund.
- Inser iaă scapular ,ă seă faceă peă colulă scapulei,ă peă parteaă
superioar ă şiă posterioar ă aă labruluiă glenoidal,ă cuă înglobareaă
tubercululuiă supraglenoidal.ă Inser iaă humeral :ă superioră esteă
ataşat ă deă colulă anatomică ală humerusului,ă anterioră coborândă
pân ă laă gâtulă chirurgicală ală osului:ă tubercululă mareă şiă mică
r mâneă situată extrascapular.ă parteaă inferioar ă aă capsuleiă esteă
sub ire,ălax ă,ăslab ăşiăînăpozi iaăanatomic ăaăbra uluiăformeaz ă
22
unăpliuăsuplimentarăcareădispareăînăabduc ie.
- Expansiunileă tendinoaseă deă inser ieă aleă muşchiloră
periumeraliă suntă implica iă înă înt rireaă capsuleiă fibroaseă caă
"muşchiiăarticulari": superior - muşchiulăsupraspinos; anterior -
muşchiulă subcapsular; posterior - muşchiulă infraspinală şiă
rotundul mare.
- Capsulaăfibroas ăprezint ădou ăorificiiăimportanteăprinăcareă
prelungireaăsinovialeiăapareăînăspa iulăpericapsular:
- Laăcap tulăsuperiorăalăşan uluiăintertubercular,ăunăorificiuă
pentru tendonul capului lung al bicepsului brahial.
- Orificiulă inferior,ă prină careă sinovialaă comunic ă cuă bursaă
subcapsular .
 Ligamentele articulare:
- Ligamentele capsulare sunt benzi fibroase considerate
caăîngroş riăaleăcapsuleiăfibroase:
- Ligamentele glenohumerale (Ligamenta
glenohumeralia):ătreiăfascicoleăfibroaseălongitudinale,ăaşezateăpeă
fa aăanterioar ăaăcapsuleiăfibroase:
- Ligamentul glenohumeral superior, trece antero - lateral
de tendonul lung al bicepsului brahial, întins între labrul glenoidal
şiămargineaăsuperioar a tuberculului mic.
- Ligamentulă glenohumerală mijlociu,ă traverseaz ă
longitudinală fa aă anterioar ă aă capsuleiă fibroase,ă întreă scapul ă şiă
humerus.
- Ligamentul glenohumeral inferior este celmai puternic,
orientat infero-laterală întreă margineaă anterioar ă aă labrului
glenoidalăşiăcolulăanatomicăalăhumerusului.
- Ligamente accesorii:
- Ligamentul coraco-humeral (Ligamentum coraco-
humerale),ă situată întreă margineaă lateral ă aă apofizeiă coracoideă şiă
mareaă tuberozitateă aă humerusului;ă treceă deasupraă articula ieiă şiă
înt reşteăparteaăsuperioar ăaăcapsuleiăfibroase.
- Ligamentul coraco-acromial (Ligamentum coraco-
acromiale)ăsauăboltaăfibroas ăcoraco-acromial ă(Fornix humeri),
situatădeasupraăarticula ieiăscapulo-humerale, nu este conectat cu
capsulaă fibroas ă aă articula iei. Areă formaă triunghiular ,ă cuă bazaă
spreă margineaă lateral ă aă apofizeiă coracoideă şiă vârfulă spreă
 Cavitateaăarticular :
acromion.
 Fa aă intern ă aă capsuleiă articulareă esteă tapetat ă deă membranaă

sinovial ăşiăcândăbra ulăseăafl ălâng ăcorp,ăparalelăcuăaxulălongitudinal
alăacestuia,ăcapsulaăseăîntindeăînăjosăspreăhumerusăcaăoăpung .ăPrezint ă
urm toareleăforma iuni:
- Teacaă sinovial ă aă tendonuluiă lungă ală bicepsuluiă brahială
(Vagina synovialis intertubercularis),ă înveleşteă caă ună manşonă
segmentul intraarticular al tendonuluiăînăşan ulăintertubercular.
23
- Bursele periarticulare sunt prelungiri extracapsulare ale
sinovialei,ăaşezateăsubătendoaneleămuşchilorăperiarticulari:
- Bursaăsubacromial ă(Bursa subacromialis);
- Bursaăsubcoracoidian ă(Bursa subcoracoidea);
- Bursa subdeltoidian ă(Bursa subdeltoidea);
- Bursaăsubscapular ă(Bursa subscapularis);
Periarterita scapulo-humeral ă cauzat ă deăinflama iaă burseloră descrise,ă
limiteaz ămişc rileăbra ului.
 Mişc rile: Esteă ceaă maiă mobil ă enartroz ă aă corpului,ă înă eaă
executându-seăurm toareleămişc ri:
- Flexiaă sauă proiec iaă înainteă aă bra uluiă (90-110º) în jurul unui ax
transversal care trece prin centrul capului humerusului.
- Extensiaăsauăproiec iaăînapoiă(retroflexia)ăaăbra uluiămaiăredus ă(35º)
înăjurulăaceluiaşiăaxătransversal.
- Abduc ia sauă îndep rtareaă bra uluiă deă trunchiă pân ă laă orizontal ă
(90º).ă Dincoloă deă aceasta,ă mişcareaă esteă împiedicat ă deă lovireaă
tuberozit iiămariădeăligamentulăcoracoacromial.
- Aduc iaăsauăapropiereaăbra uluiădeătrunchiăseăfaceăpân ăcândăacestaă
atinge corpul. Dus ă înă fa aă trunchiuluiă articula iaă permiteă oă m rireă aă
adduc ieiă bra uluiă cuă 10ºă (încrucişareaă bra elor).ă Abduc iaă şiă adduc iaă seă
execut ăînăjurulăunuiăaxăsagital.
- Rota iaăintern ă(80º)ăseăexecut ăînăjurulăaxăverticalăcareăuneşteăcentrulă
capului cu capitulul humeral.
- Rota iaă extern ă (50-60º)ă seă efectueaz ă de-alungulă aceluiaşiă axă
vertical.
- Circumduc iaă seă realizeaz ă prină succesiuneaă mişc riloră precedente,ă
bra ulădescriindăunăconăalăc ruiăvârfăpriveşteăspreăcavitateaăglenoid .
Mişc rileă centuriiă scapulareă amplific ă mişc rileă bra uluiă astfelă încâtă
acesteaăpotăatingeăurm toareleăm rimi:
- Flexiaă şiă abduc iaă poateă fiă controlat ă pân ă laă ridicareaă bra uluiă laă
vertical ă(eleva ie).
- Extensiaă(retroflexia)ăcreşteăpân ălaă50º.
- Rota iaăintern ăşiăextern ăating 90 - 90º.
ARTICULA IAăCOTULUI
 Particularit i:ă
(Articulatio cubiti)
- Articula iaă cotuluiă esteă oă articula ieă complex ,ă format ă dină treiă
articula ii:
- Articula iaăhumero-ulnar ă(Articulatio humero-ulnaris);
- Articula iaăhumero-radial ă(Articulatio humero-radialis);
- Articula iaăradio-ulnar ă(Articulatio radio-ulnaris).
- Articula iaă propriu-zis ă eteă format ă deă parteaă inferioar ă aă
humerusuluiă şiă parteaă superioar ă aă radiusuluiă şiă ulnei.ă Articula iaă radio-
ulnar ăproximal ăseăvaădescrieăseparat.
24
- Trohleaăhumeral ă(Trochlea humeri), are forma unui ceas de nisip,
aşezatăorizontalăşiăpu inăoblic.
- Capitulul humeral (Capitulum humeri)ădeăform ăsferoidal .
- Fosaăolecranian ă(Fossa olecrani).
- Incizura trohlear ă (Incisura trochlearis) a ulnei pentru trohlea
humeral .
- Foseta capului radial (Fovea capitis radii).
- Suprafe eleă cartilaginoase sunt acoperite de un strat de cartilaj

hialin, asigurând un contact perfect între oase.
 Capsulaă fibroas ă îmbrac ă completă articula ia,ă esteă maiă lax ă
posteriorăşiămaiăsub ireăpeăfa aăanterioar ăşiăposterioar ;ămaiăputernic ă
şiă înt rit ă deă ligamenteă peă fa aă lateral .ă Capsulaă articular ă esteă
format ădinăfibreăconjunctiveăcuăurm toareaădispozi ie:
- Pe fa aă anterioar ă aă capsuleiă predomin ă fibreleă
longitudinale.
- Peă fa aă posterioar ,ă capsulaă esteă maiă lax ,ă iară înă parteaă
mijlocieă aă suprafe ei,ă fibreleă suntă maiă profundeă şiă întinseă întreă
marginileă foseiă olecranieneă şiă margineaă olecraniului.ă Uneleă fibreă
formeaz benziătransversaleăsuperficialeăceătraverseaz ăolecraniul.ă
Capsulaă esteă fortificat ă deă inser iaă fibreloră tendonuluiă tricepsuluiă
brahial.ă Peă p r ileă lateraleă aleă fe eiă posterioare,ă fibreleă capsulareă
trecă deă peă fa aă posterioar ă aă epicondiluluiă lateral,ă peă partea
posterioar ăaăincizuriiăradialeăulnareăşiăaăligamentuluiăanular.
- Inser iaă humeral ă aă capsuleiă fibroase,ă treceă deasupraă
foseteloră radialeă şiă coronoideă şiă peă marginileă foseiă olecranieneă
toate fiind înglobateăînăcavitateaăarticular .ăLateralăşiămedialătrece
dedesubtul epicondililoră medială şiă lateral,ă careă r mân
extracapsular.
- Inser iaăulnar ăseăafl ăpeămarginileăincizuriiătrohleare,ăastfelă
vârfulăolecraniuluiăşiăapofizaăcoronoid ăsuntăsituateăintracapsular.
- Inser iaăradial ătreceăînăjurulăgâtuluiăacestuia, circular.
25
 Ligamentele articulare:
- Ligamentul colateral ulnar (Ligamentum collaterale
ulnare) este format din trei benzi conjunctive iradiateăînăform ădeă
evantaiă deă laă epicondilulă medială laă margineaă medial ă aă incisuriiă
trohleare.
- Ligamentul colateral radial (Ligamentum collaterale
radiale)ă esteă oă band ă puternic ,ă triunghiular ,ă aşezat ă întreă
epicondilulălateral,ăformeaz ăoăching ăpentruăcapulăradiusuluiăşiăseă
termin ăpeăextremitateaăsuperioar ăaăulneiăşiăpeăligamentul inelar
 Cavitatea articular :
al radiusului.
- Membranaăsinovial ăurm reşteăliniaăcapsuleiăfibroase,ăseăreflect ăpeă

humerus,ăpentruăaăm rginiăfosaăradial ăşiăăcoronoid ,ăiarăpeăfa aăposterioar ă
fosaă olecranian .ă distală peă radius,ă c ptuşeşteă fa aă intern ă aă ligamentuluiă
anulară şiă seă termin ă înă jurulă gâtuluiă radiusului.ă Peă uln ă esteă ancorată laă
marginea incizurii radialeă şi marginea incizurii trohleare. Formeaz ă pliuriă
 Mişc rile:ăPrivit ăcaăoăarticula ieăhumero-antebrahial ,ăseăcomport ă

sinoviale.
caă oă trohleartroz ă (Gynglimus)ă înă careă mişc rileă de flexieă şiă extensieă
suntăimprimateădeăarticula iaăhumero-ulnar ,ămişc riădesf şurateăînăjurulă
unuiăaxătransversalăceătraverseaz ătrohleeaăhumerusului.
Datorit ăfaptuluiăc ăacestăaxăareăoăorientareăoblic ,ăaxulăantebra uluiă
nuăvaăcontinuaăaxulăbra uluiănici înăflexieăşiăniciăînăextensie.
- Flexiaă atingeă 40ºă m surat ă întreă axulă bra uluiă şiă ală antebra ului.ă
Antebra ul,ă cuă ocaziaă flexieiă seă deplaseaz ă uşoră medială deă bra .ă
Mişcareaă esteă limitat ă deă interpunereaă p r iloră moiă întreă bra ă şiă
antebra ăşiădeăp trundereaăapofizeiăcoronoideăînăfosaăomonim .
- Extensiaăseăexecut ăpân ălaă180ºăantebra ulăfiindădusăuşorăînăafar ăcuă
ocaziaă acesteiă mişc ri.ă Mişcareaă esteă limitat ă peă maiă departeă deă
p trundereaăolecranonuluiăînăfosaăolecranian .
JONC IUNILEăRADIOULNARE
La nivelulă antebra ului,ă întreă radiusă şiă ulna,ă exist ă treiă

leg turiă careă ac ioneaz ă împreun ă pentruă aă permiteă mişcareaă radiusuluiă peă
uln ,ăînăjurulăunuiăaxăverticală(pronatieăşiăsupina ie)ăşiăanumeădeosebim:
- Articula iaăradio-ulnar ăproximal .
- Sindesmoza radioulnar .
- Articula iaăradioulnar ădistal .
ARTICULA IAăRADIOULNAR ăPROXIMAL
(Articulatio radioulnaris proximalis)
- Incizuraă radial ă aă ulnei,ă concav ă antero-posterior,ă plat ă înă

sens vertical.
- Circumferin aăarticular ăaăcapuluiăradial.
26
- Cartilajulă ă articulară hialin,ă careă acoper ă suprafe eleă
articulareăaleăoaselor,ăapar ineăarticula ieiăcotului.
 Capsulaăfibroas ,ăesteăcomun ăcuăarticula iaăcotului.
 Ligamente articulare:
- Ligamentul inelar (Ligamentum anulare)ăesteăoăbandelet ă
fibroas ,ă puternic ,ă careă seă inser ă peă margineaă anterioar ă şiă
posterioar ăaăincizuriiăradialeăaăulnei.ăFormeaz ă4/5ădintr-un inel,
careăasigur ămen inereaăcapuluiăradiusuluiăînăscobituraăulnei:ăesteă
înt ritădeăfibreleăligamentuluiăcolateralăulnarăşiădeăparteaălateral ăaă
capsulei fibroase a cotului.
- Ligamentulă p trată (Ligamentum quadratum),ă lam ă
fibroas ă patrulater ă întins ă întreă margineaă inferioar ă aă incizuriiă
radialeăşiăfa aămedial ăa colului radial.
 Cavitatea articular :
- Sinoviala,ădependin ăaăcavit iiăarticulareăaăcotului,ăacoper ă
fa aăintern ăaăcapsuleiăfibroaseăşiăfa aăintern ăaăligamentuluiăinelar,ă
prelungindu-seăspreăligamentulăp trat.
SINDESMOZAăRADIOULNAR
(Syndesmosis radioulnaris)
Suntăforma iuniăfibroaseăîntinse,ăîntreădiafizeleăradiusuluiăşiăaleăulnei:
 Coardaă oblic ă (Chorda obliqua)ă esteă oă bandelet ă fibroas ă oblic ,ă
întins ă întreă margineaă lateral ă aă tuberozit iiă ulneiă şiă margineaă
inferioar ă aă tuberozit iiă radiusului.ă fibreleă suntă orientateă înă josă şiă
lateral;ă esteă considerat ă caă oă por iuneă degenerat ă aă muşchiuluiă
27
supinator.
 Membranaă interosoas ă (Membrana interossea antebrachii) este o

lam ă puternic ă ceă închideă spa iul interosos întins între marginile
interosoaseăăaăradiusuluiăşiăulnei.ăMajoritateaăfibrelor membranei sunt
orientateăînăjosăşiămedialădeălaăradiusăspreăuln .
- Margineaă superioar ă esteă oblic ,ă liber ,ă întins ă cuă 2,5ă cmă
dedesubtulă tuberozit iiă radiusluiă laă parteaă superioar ă aă marginiiă
interosoase a ulnei.
- Margineaă inferioar ă esteă situat ă deasupraă articula ieiă
radioulnare.
- Membranaă interosoas ă prezint ă numeroaeă orificiiă pentruă
ramurileăvasculare.ăAsigur ătransmitereaăfor eiădeălaăextremitateaă
superioar ăaăulneiăspreăextremitateaădistal ăaăradiusului.
ARTICULA IAăRADIOULNAR ăDISTAL
(Articulatio radioulnaris distalis)
- Incizuraăulnar ăaăradiusului.
- Circumferin aăarticular ăaăcapuluiăăulnar.
 Suprafe eleă articulareă suntă acoperiteă deă ună strată sub ireă deă cartilajă
 Discul
hialin.
articular (Discus articularis),ă deă structur ă
fibrocartilaginoas ,ăesteăinterpusăîntreăceleădou ăsuprafe eăarticulare,ă
deă form ă triunghiular ,ă esteă denumită şiă ligamentă triangular.ă Bazaă
disculuiă priveşteă înă susă şiă seă fixeaz ă peă margineaă inferioar ă saă
incizurii ulnare a radiusului, iar vârful este îndreptat în jos spre baza
apofizeiă ă stiloideă aă ulneiă şiă osulă piramidal.ă anterioră şiă posterioră seă
fixeaz ăpeăcapsulaăarticular .ă
 Capsulaă articular ă (Capsula articularis)seă inser ă superioră peă
marginile superioare ale suprafe elorăarticulareăaăcelorădou ăoase:ăînă
josăpeădisculăarticular,ăiarăinferiorăseăconfund ăcuăăcapsulaăarticula ieiă
 Ligamentele de fortificare a capsulei articulare, sunt fibre

radiocarpiene.
transversaleănumiteăligamenteăradioulnareăanterioareăşiăposterioare.
- Disculă articulară împarteă cavitateaă articular ă înă dou ă compartimenteă
înguste.ă Sinovialaă dup ă ceă tapeteaz ă fa aă intern ă aă capsuleiă fibroaseă
trimiteă oă prelungireă sacciform ă spreă spa iulă interososă radioulnar
 Biomecanic :ăCeleădou ăarticula iiăradioulnareăac ioneaz ăsimultană

(Recessus sacciformis).
şiăsinergic,ăavândăcaracterulăuneiăarticula iiătrohoide,ăînăcareăosulămobilă
esteăradiusul.ăAcestaăexecut ămişc riădeărota ieăintern ăşiăextern ,ăcareă
28
îns ă laă nivelulă antebra uluiă şiă mâiniiă devină mişc riă deă prona ieă şiă
supina ie.ă Axulă acestoră mişc riă nuă corespundeă axuluiă verticală ală
radiusuluiă ciă areă oă pozi ieă oblic ,ă unindă centrulă capuluiă radiusuluiă cuă
 Pentruăanalizareaămişc rilorădeăprona ieăşiăsupina ieăseăplac ădeălaă

capul ulnei.
pozi iaăfiziologic ăaăantebra uluiăcareăesteăoăpozi ieăintermediar ăîntreă

acesteădou ămişc ri,ăantebra ulăfiindăatârnatăde-alungul trunchiului cu
palmaăspreăcorpăşiăcuăpoliceleăînainteă(pozi iaădeădrep i).
 Prona iaăesteămişcareaăînăcareăpalmaăpriveşteăînapoiăiar policele este
îndreptată în untru.ă Cuă cotulă flectată palmaă vaă priviă înă jos.ă Diferiteleă
segmenteăaleăradiusuluiăseădeplaseaz ăastfel:
- Capulă seă roteşteă medială înă incisuraă radial ă completat ă deă
ligamentulăinelarăf r ăs ăseădeplasezeăînăspa iu.
- Extremitatea inferioar ă seă roteşteă înă jurulă capuluiă ulneiă
deplasându-seămedialăfa ădeăacesta.ăDeciănuăseăproduceănumaiăoă
simpl ărota ieăciăşiăo transla ieă(deplasare)ăaăextremit iiăinferioareă
aăradiusuluiăfa ădeăuln .
- Diafizaă radiusuluiă încalec ă diafizaă ulneiă încrucişând-o.
Aceast ă încrucişareă esteă realizabil ă deoareceă diafizaă radiusuluiă
esteă concav ă spreă uln ,ă dispunândă deă aşa-numita “curbur ă deă
prona ie”.
 Supina iaă esteă mişcareaă invers ă prona iei,ă înă careă palmaă priveşteă
înainteă iară policeleă esteă purtată înă afar .ă Cuă cotul flectat, palma va
privi în sus.
Mişc rileăsegmentelorăradiusuluiăsuntăinverseă celorădinăprona ieăceleă
dou ăoaseădevenindăparalele.
Mişcareaădeăprona ieăşiăsupina ieătotalizeaz ăîmpreun ă140ºă(70ă- 70º)
şiăpoateăfiăamplificat ăpân ălaă300ºăprinămişc rileădeărota ieăintern ăşiă
extern ăaleăbra ului.
ARTICULA IILEăMÂINII
(Articulatio manus)
Cuprindeă articula iileă oaseloră mâiniiă şiă articula iileă degetelor.ă Seă
împart în:
- articula iaăradiocarpian ;
- articula iileăintercarpiene;
- articula iileăcarpometacarpiene;
- articula iileăintermetacarpiene;
- articula iileădegetelor.
ARTICULA IAăRADIOCARPIAN
(Articulatio radiocarpea)
Esteă oă articula ieă elipsoidal ,ă situat ă întreă extremitateaă distal ă aă
radiusuluiăăşiărândulăăproximalăalăcarpului.
- Fa aă articular ă carpian ă aă radiusului,ă cavitateă deă recep ieăă
29
concav ,ă ovalar ,ă cuă axulă orientată transversal,ă esteă împ r it ă
printr-oă creast ă anteroă - posterioar ă într-o oă arieă articular ăă
medial ăăşiălateral ă:ăreprezint ă2/3ădinăsuprafa aăăarticular ătotal .
- Fa aă superioar ă aă scafoidului,ă semilunaruluiă şiă
piramidalului,ăalc tuiescăoăsuprafa ăconvex ăsemiovalar .
 Componente cartilaginoase.
- Suprafe eleăarticulareăsuntăacoperiteădeăunăcartilajăhialin.
- Disculăfibrocartilaginosăarticular,ăalăarticula ieiăradioulnareă
se întindeă şiă înă aceast ă articula ie,ă interpusă întreă capulă ulneiă şiă
piramidalul.
 Mijloace de unire.
 Capsulaăarticular (Capsula articularis)ăesteăunămanşonăfibrosălaxă
posterior.ă Superioră seă inser ă peă margineaă suprafe eiă articulareă aă
radiusuluiăşiă aă disculuiă articular;ăinferioră peă periferiaăfe eiă articulareă
 Ligamente:
carpiene.
- Ligamentul radiocarpian palmar (Ligamentum

radiocarpeum palmare),ăputernicăseăinser ăpeămargineaăanterioar ă
aă suprafe eiă articulare.ă aă radiusuluiă şiă aă apofizeiă stiloide,ă fibreleă
trecândă subă form ă deă evantaiă peă oaseleă carpiene,ă semilunar,ă
piramidalăşiăosulămare.
- Ligamentul ulnocarpian palmar (Ligamentum
ulnocarpeum palmare) este situat între discul articular, apofiza
stiloid ăaăulneiă,ăosulăsemilunarăpiramidalăşiăosulămare.
- Ligamentul radiocarpian dorsal (Ligamentum
radiocarpeum dorsale) mai slab decât cele palmare; fibrele au un
traiectă oblic.ă Esteă aşezată întreă margineaă postrerioar ă aă fe eiă
articulareăradialeăşiăăfa aăposterioar ăaăpiramidalului.
- Ligamentul colateral radial al carpului (Ligamentum
collaterale carpi radiale) este întins între vârful apofizei stiloide a
30
radiusuluiăşiăosulăscafoid.
- Ligamentul colateral ulnar al carpului (Ligamentum
collaterale carpi ulnare)ăesteăsituatăîntreăapofizaăstiloid ăaăulneiăşiă
osul piramidal respectiv pisiform.
 Sinovialaă tapeteaz ă capsulaă fibroas ă şiă seă termin ă laă margineaă

cartilajuluiă articular;ă areă oă prelungireă proximal ă şiă comunic ă cuă
cavitateaă articula ieiă radioulnareă distaleă prină intermediulă orificiuluiă
 Mişc rile:ă seă comport ă caă oă articula ieă elipsoid ă cuă dou ă axeă
situat în discul articular.
principale.ăÎnăjurulăaxuluiătransversalăseăexecut ăăflexiaăşiăextensiaăiarăînă
jurul unui ax antero-posteriorămişc rileădeăabduc ieăşiăaduc ie.
- Flexiaăesteăapropiereaăpalmeiădeăfa aăanterioar ăaăantebra uluiă(flexiaă
palmar )ăavândăoăamplitudineădeă60ă- 90º.
- Extensiaăsauămaiăcorectăretrofleiaăesteămişcareaăprinăcareăfa aădorsal ă
aă mâiniiă esteă apropiat ă deă ceaă posterioar ă aă antebra ului,ă formândă cuă
acesta un unghi de 60 – 90º.
- Abduc iaă esteă mişcareaă prină careă margineaă extern ă aă mâiniiă esteă
apropiat ă deă antebra .ă Datorit ă pozi ieiă joaseă aă apofizeiă stiloideă aă
radiusuluiăareăoăm rimeădeă20ă- 30º.
- Aduc iaăsauăabduc iaăulnar ăprinăcareămargineaămedial ăaămâiniiăesteă
apropiat ădeăantebra areăoăm rimeădeă40º.
- Circumduc iaă rezult ă dină succesiuneaă mişc riloră precedenteă mânaă
descriindăoăelips .
ARTICULA IILEăINTERCARPIENE
(Articulatio intercarpae)
 Suntă reprezentateă deă suprafe eleă articulareă planeă deă contactă întreă
oasele masivuluiă carpian.ă Articula iaă osuluiă pisiformă cuă piramidalulă
(Articulatio ossis pisiformis)ă prezint ă oă particularitateă avândă
ligamente puternice.
 Cartilajulă hialină sub ire,ă acoper ă fiecareă suprafa ă articular ă deă
contact.
 Capsulaăarticular ăesteăcomun ătuturorăarticula iilorăintercarpieneăşiă

esteăcompartimentat .
 Ligamenteleăarticulareăînt rescăcapsulaăfibroas :
- Ligamentele intercarpiene palmare (Ligamenta intercarpea
palmarae)ăsuntăăsituateăpeăfa aăpalmar ăa oaselor învecinate.
- Ligamentele intercarpiene dorsale (Ligamenta intercarpea
dorsalia), ligamenteă aplanate,ă scurteă peă fa aă dorsal ă aă oaseloră
carpiene.
- Ligamentele intercarpiene interosoase (Ligamenta
31
intercarpea interossea) sunt situate intraarticular.
- Ligamentul pisometacarpean (Ligamentum
pisometacarpeum)ă esteă aşezată întreă osulă pisiformă peă bazaă
metacarpianului V.
- Ligamentul pisohamat (Ligamentum pisohamatum)ăseăafl ă
întreăosulăpisiformăşiăcârligulăhamatului.ă
- Membranaă sinovial ă c ptuşeşteă fa aă intern ă aă capsuleiă fibroase,ă
trimi ândăprelungiriăîntreăoaseleăarticulate.
 Mişc rile:ă Suntă articula iiăplaneă cuădelicateă mişc riă deă alunecareă înă
toateă direc iile.ă Eleă confer ă masivuluiă carpiană oă oarecareă plasticitateă şiă
adaptabilitate cu ocaziaămişc rilorămâinii.
ARTICULA IAăMEDIOCARPIAN
(Articulatio medio-carpea)
Seă afl ă întreă rândulă proximală şiă cel distal al oaselor carpiene, cu
excep iaă osuluiă pisiform,ă avândă oă linieă articular ă în form ă deă "S"ă
orizontalizat.
- Fe ele articulare inferioare ale rândului proximal carpian.

- Fe eleăarticulareăsuperioareăaleărânduluiădistalăcarpian.
- Suprafe eleă osoaseă deă contactă suntă acoperiteă deă ună cartilajă hialină
sub ire.
 Capsula articular ă esteă comun ă cuă celeă aleă articula iiloră
intercarpiene:ălax ăşiăînt rit ădeăligamente.
 Ligamente:
- Ligamentul radiat al carpului (Ligamentum carpi
radiatum),ăputernicăesteăîntinsăpeăfa aăpalmar ăîntreăgâtulăşiăbazaă
osuluiă mareă şiă oaseleă scafoid,ă semilunar, piramidală înă form ă deă
"V".
- Ligamenteleă colateraleă aleă carpului,ă contribuieă ă şiă laă
înt rireaăarticula ieiămedio-carpiene.
- Sinovialaă esteă comun ă cuă articula iileă intermetacarpiene,ă
trimi ândăprelungiriăascendenteăşiădescendenteăîntreăoasele rândului
proximalăşiădistal.
 Mişc ri:ă Deă tipulă uneiă articula iiă elipsoideă undeă cavitateaă esteă
format ădeărândulăcarpianăsuperiorăalc tuieşteăsubăaspectăbiomecanicăună
complexă func ională cuă articula iaă radiocarpian .ă Întregeşteă mişc rileă
începute în aceast ă articula ieă participândă maiă alesă laă retroflexiuneaă
mâiniiăînăcareărândulăinferiorăalăoaselorăcarpieneăseădeplaseaz ădorsal.
32
ARTICULA IILEăCARPOMETACARPIENE
(Articulationes carpometacarpeae)
Datorit ăpozi ieiăanatomiceăşiăaăbiomecaniciiăarticulare,ă articula iileă
carpometacarpiene se împart în:
- Articula iaăcarpometacarpian ăaăpolicelui.
- Articula iileăcarpometacarpieneăaădegetelorăII-V.
ARTICULA IAăCARPOMETACARPIAN ăAăPOLICELUI

(Articulatio carpometacarpalis polecis)
Esteăoăarticula ieăînăşa numit ăşi articula ie trapezometacarpian .
- Fa aă inferioar ă aă trapezului,ă deă form ă patrulater ,ă concav ă înă sensă
transversalăşiăconvex ăanteroposterior.
- Fa aă articular ă peă bazaă metacarpuluiă Iă esteă inversă conformat :ă
convex ăînăsensătransversal,ăconcav ăantero-posterior.
- Suprafe eleăarticulareăsuntăacoperiteădeăunăcartilajăhialin.
- Capsulaă fibroas ă deă formaă unuiă manşonă seă inser ă peă margineaă
suprafe elorăarticulareăaleăoaselorădeăcontact:ăesteămaiălax ăpermi ândă
mişc riămaiăample.ăFascicoleleăfibroaseăsituateăpeăfa aăposterioar ăşiă
lateral ăauărolădeăînt rireăaăcapsulei.
- Membranaăsinovial ăfin ,ătapeteaz ăfa aăintern ăaăcapsuleiăfibroase,ă
cuăăinser iaăpeămarginileăcartilajelor articulare.
 Mişc rile:ăCeleădou ăfe eăarticulareăauăform ădeăşeaărealizandu-se o
articula ieă înă şeaă sauă prină îmbuc tur ă reciproc .ă Esteă ceaă maiă
diferen iat ă articula ieă aă mâiniiă datorit ă c reiaă policeleă poateă executaă
mişc riăcaracteristicăumaneălegateădeăprehensiuneă(prindere).ăArticula iaă
dispuneă deă dou ă axeă principaleă dintreă careă axulă antero-posterior trece
prinăbazaăprimuluiămetacarpianăşiăpermiteămişc rileădeăabduc ie-aduc ie,ă
iarăaxulătransversalăstr bateătrapezul,ăînăjurulăluiăefectuându-se mişc riă
deăopozi ieăşiărepozi ie.
- Abduc iaăesteămişcareaăprinăcareăpoliceleăesteăîndep rtatădeăcelelalteă
degeteăavândăoăm rimeădeă40º.
- Aduc iaă esteă apropiereaă policeluiă înă planulă palmeiă laă celelalteă
degete.
- Opozi iaă esteă mişcareaă caracteristic ă omuluiă prin care în urma
flexieiăînăarticula ie,ăpoliceleăp r seşteăplanulăpalmeiăşiăesteăîndreptată
spreă mijloculă acesteia,ă fa ă înă fa ă cuă celelalteă degete.ă Amplitudineaă
opozi ieiăpermiteăpoliceluiăs ăating ăvârfulădegetuluiămic.
- Repozi iaăesteăămişcareaăinvers ăopozi ieiărealizându-se prin extensia
articula iei,ă ă policeleă fiindă plasată lâng ă celelalteă degeteă înă planulă
palmei.
- Circumduc iaăpoliceluiăseăfaceăprinălegareaămişc rilorăprecedente.
33
ARTICULA IILEăCARPOMETACARPIENEăALE
DEGETELOR II-V
(Articulationes carpometacarpeae digitorum II-V)
- Fe eleăarticulareăinferioareăaleărânduluiădistalăcarpian.
- Fe eleăarticulareăsituateălaăbazaămetacarpienelorăII-V.
- Suprafe eleăarticulareăsuntăacoperiteădeăcartilajăhialin sub ire.
 Mijloace de unire.
 Capsulaă articular ă fibroas ă comun ă seă inser ă laă margineaă
 Ligamenteleădeăînt rireăaăcapsuleiăsunt:
cartilajelor articulare.
- Ligamentele carpometacarpiene palmare (Ligamenta

carpometacarpalia palmaria).
- Ligamentele carpometacarpiene interosoase (Ligamenta
carpometacarpalia interossea).
- Ligamentele carpometacarpiene dorsale (Ligamenta
carpometacarpalia dorsalia).
 Sinovialaă prezint ă oă prelungireă distal ă aă sinovialeiă articula ieiă
 Mişc ri:ă Ac ioneaz ă caă articula iiă plane,ă permi ândă miciă mişc riă deă
mediocarpiene.
alunecare metacarpienelor, modificându-seăastfelăformaăpalmeiănecesar ă

cuprinderiiăsuprafe elorăplaneăsauăcurbe.
ARTICULA IILEăINTERMETACARPIENE
(Articulationes intermetacarpales)
- Suntă reprezentateă deă suprafe eleă deă contactă mici,ă lateraleă aleă bazeiă
metacarpienelor II-V.
- Suprafe eleăarticulareăsuntăacoperiteădeăcartilajăhialinăsub ire.

 Capsulaăarticular ă- esteăcomun ăcuăarticula iileăcarpometacarpiene.
 Ligamenteleădeăînt rireăaăcapsuleiăsunt:
- Ligamente palmare (Ligamenta metacarpalia palmaria).
- Ligamentele interosoase (Ligamenta metacarplia
interossea).
- Ligamentele dorsale (Ligamenta metacarpalia dorsalia).
- Fiecare ligament este întins transversală întreă dou ă oaseă
 Mişc rile:ă Suntă articula iiă planeă cuă miciă mişc riă deă alunecareă aă
învecinate.
metacarpienelorăîntreăele,ăcuăocaziaămişc rilorăindividualeăaleădegeteloră
II-V.
34
ARTICULA IILEăMETACARPOFALANGIENE
(Articulationes metacarpophalangeales)
 Suprafe eleăarticulareărotunjiteădeăpeăcapulămetatarsienelor.
 Suprafe eleăuşorăconcaveădeăpeăbazaăfalangelorăproximale.
 Capsulaă articular ă fibroas ă areă formaă unuiă manşon,ă leag ă
extremit ileăoaselor.
 Ligamentele sunt sub iri,ăînt rescăcapsulaăarticular :
- Ligamentele palmare (Ligamenta palmaria) format din
fibreăputernice,ădense,ăaşezateăpeăfe eleăpalmareăaleăarticula iilorăşiă
se unesc cu ligamentul metacarpian transvers profund.
- Ligamentele colaterale (Ligamenta collateralia) sunt
situateă peă laturileă articula iilor,ă întreă rugozitateaă capuluiă
metacarpiană şiă rugozitateaă marginal ă aă falangeloră proximale,ă
având forma de evantai.
- Ligamentul metacarpian transvers profund (Ligamentum
metacarpale transversum profundum)ăesteăaşezat mai superficial
peăfa aăpalmar ăaăarticula iei,ăîntreăbazaămetacarpianuluiăII-Văşiăaă
spa iiloră interosoase.ă Fuzioneaz ă cuă capsulaă articular ă şiă cuă
ligamenteleăpalmare;ăîmpiedic ăîndep rtareaămetacarpienelor.
 Cavitateaă articular ă aă falangeiă proximaleă esteă adâncit ă deă
fibrocartilajulă glenoidian,ă careă înă uneleă cazuriă ad posteşteă şiă câteă ună
 Sinovialaăfin ,ăsub ire,ătapeteaz ăindividualăfiecareăcapsul ăarticular ă

sesamoid.
fibroas .
 Mişc ri:ăSuntăarticula iiăelipsoideăcuămişc riădeăflexieăşiăextensie,ăînă
jurulăunuiăaxătransversalăplasatăprinăcapulămetacarpianuluiăşiămişc riădeă
abduc ieăşiăaduc ieăînăjurulăunuiăaxăantero-posterior.
Men ion mă c ă înă aceast ă articula ieă nuă seă potă executaă decâtă pasivă
mişc riădeărota ieăaleădegetelor.
- Flexiaăareăoăm rimeădeă90º.
- Extensiaăpoateăfiăfor at ăpîn ălînăhiperextesieăcuă10-20º.
- Abduc iaă sauăîndep rtareaă degeteloră întreă eleă seăfaceă cuă degeteleăînă
extensie.ă M rimeaă abduc ieiă pentruă degeteleă II-IV este de 20º pentru
degetul mic de 50º, dar luându-seăînăconsidera ieăşiăabduc iaăexecutat ă
înă articula iaă carpometacarpian ,ă abduc iaă total ă aă policeluiă vaă fiă deă
90º.
- Aduc iaă sauă apropiereaă degeteloră înă planulă palmeiă seă poateă realizaă
pân ăcândăacesteaăvinăînăcontactăîntreăele.ăPlasareaădegetelorăînainteaă
planului palmei permite o asemea apropiere, încât marginea pulpei
degetuluiă IIă poateă veniă înă contactă cuă ceaă aă degetuluiă Vă (mişc rileă deă
încrucişareăaleădegetelor).
- Circumduc iaărezult ădinăsuccesiuneaămişc rilorăprecedenteăfiindăceaă
maiăampl ălaădegetulăar t tor.
35
ARTICULA IILE INTERFALANGIENE
(Articulatio interphalangeales manus)
Fiecareădegetăalămâiniiăprezint ădou ăarticula ii:ăproximal ăşiădistal ,ă
cuăexcep iaăpoliceluiăcareăareăoăsingur ăarticula ie.
- Trohleaăfalangeiăsituat ăproximal.
- Fe işoaraă articular ,ă uşoră concav ,ă prezentândă oă creast ă osoas ă cuă
direc iaăanteroposterioar .
- Suprafe eleă articulareă deă contactă suntă acoperiteă deă ună fibrocartilajă
sub ire.
 Capsulaă articular ă esteă lax ,ă maiă alesă posterior;ă seă inser ă peă
marginileăsuprafe elorăarticulare.
 Ligamenteleădeăînt rireăaăcapsuleiăarticulareăsuntăreprezentateăde:
- Ligamentul palmar (Ligamentum palmare)ă situată peă fa aă
palmar ăaăarticula iei.
- Ligamentele colaterale (Ligamenta collateralia) întinse pe
laturileăarticula iilor.
 Capsulaă articular ă fibroas ă esteă tapetat ă deă sinovial ă într-un strat
sub ire.
 Mişc ri:ăSuntătrohleartrozeăcareăpermităexecutareaăflexieiăşiăextensieiă
falangelorăînăjurulăunorăaxeătransversaleăceăstr batătrohleea.
- Flexiaăînăarticula iaăinterfalangian ăproximal ăesteădeă90ă- 120º iar în
ceaădistal ădeă90º.
- Extensiaăînăambeleăarticula iiăesteădeă180º; la police se poate realiza o
hiperextensie de 15- 20º.
36
MUŞCHIIăMEMBRULUIăSUPERIOR
(Musculi membri superioris)
Reprezint ămuşchiiăcenturiiăscapulareăşiăaiămembruluiăsuperiorăliber.ă
Pe considerente anatomo-func ionaleăseăgrupeaz ăîn:
- Muşchiiăum rului.
- Muşchiiăbra ului.
- Muşchiiăantebra ului.
- Muşchiiămâinii.
MUŞCHIIăUM RULUI
MUŞCHIULă DELTOID
(M. deltoideus)
Muşchiăgros,ămultipenal,ădeăform ătriunghiular ,ăconvex ,ăcuăbazaăpeă
centuraăscapular ăiarăvârfulăîndreptatăînăjosăspreăbra .ăEsteăplasatăsuperficială
înă parteaă lateral ă aă um rului,ă acoperită deă fasciaă deltoidian ă (Fascia
deltoidea), care trimite septuri între fascicolele musculare.
P r i:
- Este format din trei fascicole musculare
- Fasciculul clavicular (Pars clavicularis), dispus oblic, vertical.
- Fasciculul acromial (Pars acromialis).
- Fasciculul scapular (Pars scapularis) dispus oblic, vertical.
- Cele trei fascicule se unesc printr-un tendon puternic.
Origine:
- Margineaă anterioar ă aă treimiiă lateraleă aă claviculei,ă prină fibreă
tendinoase scurte.
- Margineaă extern ă aă acromionului,ă prină dou ă treiă lameă tendinoaseă
fine, plasate pe bordura osului.
- Spina omoplatului, printr-oălam ăaponevrotic .
Inser ie:
- Printr-unătendonăaplanat,ăputernicăpeătuberozitateaădeltoidian ă("V"-
ul deltoidian) a humerusului.
Inerva ie:
- Nervul axilar, ramura fasciculului posterior a plexului brahial (C5-
C6).
Ac iune:
- Men ineăbra ulăînăarticula iaăum ruluiăprinătonusulăs u.ă
- Abductoră ală bra uluiă pân ă laă orizontal ă prină contrac iaă celoră treiă
fascicule
- Fascicululăclavicularăesteăunărotatorăinternăşiăflexorăalăbra ului.
- Fascicululă scapulară ac ioneaz ă caă ună rotatoră externă şiă extensoră ală
bra uluiăpân ălaă90°.
37
MUŞCHIULăSUPRASPINOSă
(M. supraspinatus)
Muşchiulă supraspinosă esteădeă form ă piramidal ătriunghiular ,ă aşezat ă
înăfosaăsupraspinoas ăaăomoplatuluiăsubămuşchiulătrapez.
Origine:
- În cele 2/3 mediale a fosei supraspinoase a omoplatului.
- Peăfa aăintern ăaăfascieiăsupraspinoaseăceăîlăacoper .
Tenodonulă muşchiuluiă treceă subă articula iaă acromio-clavicular ă şiă
ligamentul coraco-acromial.
Inser ie:
- Fa etaăsuperioar ăaătubercululuiămareăalăhumerusului.
Inerva ie:
- Nervul suprascapular, ramura din plexul brahial (C5,6).
Ac iue:
- Abductorăalăbra ului.
- Muşchiăprim-motorăalăarticula ieiăscapulo-humerale.
MUŞCHIULăINFRASPINOS
(M. infraspinatus)
Muşchiă lat,ă deă form ă triunghiular ,ă esteă situată profundă în fosa
infraspinoas ăaăomoplatului,ăsubămuşchiulătrapezăşiădeltoidăacoperitădeăfasciaă
infraspinoas .
Origine:
- Suprafa aăosoas ăaăfoseiăinfraspinoase.
Inser ie:
- Fibrele musculare au un taiect oblic, ascendent, trecând posterior de
articula iaăscapulo-humeral ;ăseăinser ăpeăfa etaămijlocieăaătubercululuiămareă
de pe humerus.
Întreă tendonulă muşchiuluiă şiă planulă osos,ă se interpune bursaă seroas ă
subspinoas ă (Bursa musculi infraspinati subtendinea), care uneori
comunic ăcuăarticula iaăum rului.
Inerva ie:
- Nervul suprascapular din plexul brahial (C5,6).
Ac iune:
- Rota iaăextern ăaăbra ului.
- Aduc iaăbra ului.
MUŞCHIULăROTUNDăMIC
(M. teres minor)
Muşchiălat,ăalungit,ăsituatădorsalădeăarticula iaăscapulo-humeral .
Origine:
- De pe cele 2/3 superioare ale marginiiă laterale,ă deă peă suprafa aă
dorsal ăaăscapulei.
- Fasciaăinfraspinoas
Traiect:
38
- Fibrele musculare au un traiect oblic-lateral, spre humerus.
Inser ie:
- Fa etaăinferioar ăaătubercululuiămareăaăhumerusului.
Inerva ie:
- Nervul axilar, ramura fasciculului posterior al plexului brahial (C5,6).
Ac iune:
- Rotatorăexternăalăbra ului.
- Aductorăalăbra ului.
MUŞCHIULăROTUNDăMARE
(M. teres major)
Muşchiăalungit,ăplat,ăaşezatădedesubtulămuşchiuluiărotundămic.
Origine:
- Peăfa aădorsal ăaăomoplatului,ăpeăoăarie triunghiular ăsituat ădeasupraă
unghiului inferior.
- Fosaăinfraspinoas .
- Fa aăintern ăaăfascieiăinfraspinoase.
Traiect:
- Fasciculeleămusculareăseăorienteaz ăînăsusăşiălateral,ătrecândăpeăfa aă
medial ăaăarticula ieiăscapulo-humerale.
Inser ie:
- Prin intermediul unui tendon lat pe creasta tuberculului mic.
Inerva ie:
- Nervul toracodorsal, ramura plexului brahial (C6, 7).
- Nervul subscapular.
Ac iune:
- Rotatorăinternăalăbra ului.
- Aductorăalăbra uluiă.
Men iune:
- Capul lung al tricepsului brahial, separ ătendonulăm.ărotundămicădeă
rotundulă mare,ă delimitândă împreun ă cuă osulă humerusă dou ă spa ii:ă spa iulă
triunghiulară medială şiă spa iulă patrulateră situată lateral,ă asupraă c roraă vomă
reveniăînăcapitoleleădeăanatomieătopografic .
MUŞCHIULăSUBSCAPULARă
(M. subscapularis)
Esteăunămuşchiătriunghiularălat,ăaşezatăpeăfa aăcostal ăaăomoplatului,ăcuă
fasciculeleă musculareă orientateă spreă extremitateaă superioar ă aă humerusului,ă
trecândăînainteaăarticula ieiăscapulo-humerale.
Origine:
- Liniileă musculareă deă peă fa aă costal ă aă omoplatuluiă şiă deă peă
suprafe eleăosoaseăinterliniareăaăfoseiăsubscapulare.
Inser ie:
- Prină intermediulă unuiă tendonă largă şiă grosă peă tubercululă mică alăă
humerusului.
Inerva ie:
39
- Nervul subscapular, ramura plexului brahial (C6, 7).
Ac iune:
- Rotator internăalăbra ului.
- Aductorăalăbra uluiă.
MUŞCHIIăBRA ULUI
Extinşiă înă jurulă humerusului,ă suntă muşchiă lungi,ă alc tuindă dou ă
grupe musculare:
- Grupaăanterioar ăsauăceaăaăflexorilor.
- Grupaăposterioar ăsauăceaăaăextensorilor.
GRUPAăANTERIOAR ăSAUăAăFLEXORILOR
Suntă situa iă peă fa aă anterioar ă aă humerusuluiă şiă înainteaă septuluiă

intermuscularămedialăşiălateralăalăbra ului,ăînădou ăplanuri:
- Planul superficial reprezentat de:
- Muşchiulăbicepsăbrahial.
- Planulăprofundăalc tuitădin:
- Muşchiulăcoracobrahial.
- Muşchiulăbrahial.
MUŞCHIULăBICEPSăBRAHIAL
(M. biceps brachii)
Esteăunămuşchiălung,ăfuziform,ăcuăaşezareăsuperficial .
P r i:
- Capul lung (Caput longum),ămaiăvoluminosăşiămaiălung,ăsituatălaterală
deă capulă scurtă ală bicepsuluiă brahial.ă Traverseaz ă articula iaă scapulo-
humeral ,ăînvelitădeăoăteac ăsinovial ă(Vagina synovialis intertubercularis)
precumăşiăşan ulăintertubercularăbicipitalăalăhumerusului.ăÎnătreimeaămijlocieă
aăbra uluiăseăuneşteăcuăcapulăscurtăalăbicepsului.
- Capul scurt (Caput breve) coboar ă oblică înainteaă muşchiuluiă
coracobrahial.
Traiect:
- Corpulămuscularăunităareăunătraiectădescendentăspreăantebra .
Origine:
- Capul lung, de pe tuberculul supraglenoidian al omoplatului printr-
unătendonălung,ăcilindricăşiădeăpeălabrumăglenoidale.
- Capulăscurtăpeăapofizaăcoracoid ,ăavândăunătendonăputernic,ăcomună
cuămuşchiulăcoracobrahial
Inser ie:
- Tuberozitatea radiusului, printr-un tendon larg, puternic.
- Expansiuneaă aponevrotic ă aă tendonuluiă bicipitală (Aponeurosis
musculi bicipitis brachii), cu traiectăoblic,ădescendentăceăseăconfund ămedial
cu fascia antebra ului.
40
Inerva ie:
- Nervul musculocutanat, din fasciculul lateral al plexului brahial
(C5,6).
Ac iune:
- Flexorăputernicăalăantebra uluiăpeăbra .
- Supinatorădac ăantebra ulăesteăînăprona ie.
- Capulă lung:ă abductoră ală bra uluiă şiă stabilizatoră ală articula ieiă
um rului.
- Capul scurt: aductorăalăbra ului.
MUŞCHIULăCORACOBRAHIAL
(M. coracobrachialis)
Muşchiăalungit,ăsituatăpeăparteaăsupero-medial ăaăbra ului.

Traiect:
- Fasciculele musculare au un traiect oblic infero-lateral.
Origine:
- Apofizaă coracoid ă aă omoplatului,ă printr-un tendon comun cu capul
scurtăalămuşchiuluiăbicepsăbrahial.
Inser ie:
- Treimeaă mijlocieă aă fe eiă antero-mediale a humerusului, cu ajutorul
unui tendon scurt.
- Septul intermuscularămedialăalăbra ului.
Inerva ie:
- Nervul musculo-cutanatăcareătraverseaz ămuşchiulă(C6,7).
Ac iune:
- Aductorăalăbra ului.
- Flexorăalăbra ului.
41
MUŞCHIULăBRAHIAL
(M. brachialis)
Muşchiălat,ăaşezatăînăparteaăantero-inferioar ăaăhumerusuluiăşiăînaintea
articula ieiăcotului.
Origine:
- Margineaă anterioar ,ă fa aă antero-medial ă şiă antero-lateral ă aă
humerusului,ăsubăinser iaămuşchiuluiădeltoidăşiăaămuşchiuluiăcoracobrahial.
Inser ie:
- Tuberozitatea ulnei, printr-un tendon larg.
Inerva ie:
- Nervul musculocutanat.
Ac iune:
- Celămaiăputernicăflexorăalăantebra uluiăpeăbra .
- Tensor al capsulei articulare a cotului.
GRUPAăPOSTERIOAR ăSAUăAăEXTENSORILOR
MUŞCHIULăTRICEPSăBRAHIAL
(M. triceps brachii)
Muşchiulătricepsăbrahialăseăafl ăpeăfa aăposterioar ăaăhumerusului; este
formatădinătreiăp r iădistincte.
P r i:
- Capul lung (Caput longum),ă areă ună traiectă descendent,ă traverseaz ă
pasajulă intersti ială întreă muşchiulă rotundă mareă şiă mic,ă contribuindă laă
delimitareaă hiatuluiă axilară medială şiă laterală (Hiatus axillaris medialis et
42
lateralis). (Descriseălaăcapitoleleădeăanatomieătopografic ).
- Capul medial (Caput mediale) cu fasciculele musculare dirijate
oblic,ăinferiorăşiălateral.
- Capul lateral (Caput laterale)ăcuătraiectăoblic,ăinferiorăşiămedial, aflat
deasupraăşan uluiănervuluiăradial..
- Capulă medială şiă laterală seă confund ă cuă tendonulă capuluiă lungă ală
tricepsuluiăbrahialălaătreimeaămijlocieăaăbra ului.
Origine:
- Capulă lung,ă tubercululă infraglenoidiană şiă peă parteaă superioar ă aă
marginii axilare (laterale) ale omoplatului.
- Capulă medial,ă fa aă posterioar ă aă humerusului,ă distală deă şan ulă
nervului radial.
- Capul lateral:
- Fa aăposterioar ăaăseptuluiăintermuscularămedial.
- Fa aăposterioar ăaăhumerusului,ădeasupraăşan uluiănervuluiăradial.
Inser ie:
- Pe olecranon, prin tendonul comun, puternic, turtit. Între platforma
osoas ăşiătendonulătricepsuluiăseăinterpuneăbursaăseroas ăolecranian ă(Bursa
subtendinea musculi tricipitis brachii).
Inser ie:
- Nervul radial, ramura plexului brahial (C 6, 7, 8).
Ac iune:
- Extensorăalăantebra ului.
- Capulălungăac ioneaz ăşiăcaăextensorăalăbra ului.
MUŞCHIIăANTEBRA ULUI
(Mm. antebrachii)
Muşchiiăantebra uluiăseăîmpartădup ăac iuneaălorăşiădup ăaşezareaăloră

fa ădeăscheletulăososăînădou ăgrupe,ăgrupulăanteriorăşiăăgrupul posterior.
GRUPUL ANTERIOR
PLANUL SUPERFICIAL
MUŞCHIULăROTUNDăPRONATOR
(M. pronator teres)
Esteăsituatăcelămaiălateralăşiăareădou ăcapeteădeăorigine.
P r i:
- Capul humeral (Caput humerale), mai voluminos.
- Capul ulnar (Caput ulnare).
Origine:
- Capul humeral (Caput humerale)
- Suprafa aăanterioar ăaăepicondiluluiămedialăalăhumerusului
- Capul ulnar (Caput ulnare)
- Apofizaăcoronoid ăăaăulnei.
43
Traiect:
- Celeă dou ă capeteă uniteă delimiteaz ă ună spa iu,ă oă butonier ă pentruă
trecerea nervului median. Fasciculeleămusculareăăauăoădirec ie,ăînădiagonal ,
oblic ăăînăjosăşiălateral,ăspreătreimeaămijlocieăaăantebra ului.
Inser ie:
- Tuberozitateaăpronatorieădeăpeăfa aălateral ăaăradiusului.
Inerva ie:
- Nervul median (C6,7).
Ac iune:
- Pronatorăalăantebra uluiă(func ieăprincipal ).
- Flexorăalăantebra uluiăpeăbra .
MUŞCHIULăFLEXORăRADIALăALăCARPULUIă
(M. flexor carpi radialis)
Muşchiăfuziform,ăbipenat,ăaşezatămedialădeămuşchiulărotundăpronator.
Origine:
- Fa aăanterioar ăaăepicondiluluiămedialăalăhumerusului.
Traiect:
- Areă oă direc ieă oblic ă înăjosă şiălateral,ă cuă unătendonălung,ă careă treceă
sub retinaculul flexorilor prin canalul carpian.
Inser ie:
-Fa aăanterioar ăaăbazeiămetacarpianuluiăII.
Inerva ie:
- Nervul median (C6,7).
Ac iue:
- Flexorăalămâiniiăpeăantebra .
- Abductorăalămâiniiăpeăantebra .
- Slabăflexorăalăantebra uluiăpeăbra ăşiăslabăpronator.
MUŞCHIULăPALMARăLUNG
(M. palmaris longus)
Numităşiăpalmarulămic,ăsituatămedialădeăprecedentulă(inconstant).
Origine:
- Fa aăanterioar ăaăepicondiluluiămedialăalăhumerusului.
Parteaă muscular ă scurt ,ă laă jum tateaă inferioar ă aă antebra uluiă seă
continu ăcuăunătendonălung,ăsub ireăşiăplat.
Inser ie:
- Pe aponevrozaăpalmar .
Inerva ie:
- Nervul median (C6,7,8).
Ac iune:
- Slabăflexorăalămâiniiăpeăantebra .
44
MUŞCHIULăFLEXOR ULNAR AL CARPULUI
(M. flexor carpi ulnaris)
Seă afl ă peă parteaă median ă aă antebra ului,ă întinsă întreă epicondilulă
medialăalăhumerusuluiăşiăosulăpisiform,ăavândăorigineaăprinădou ăcapete.
P r i:
- Capul humeral (Caput humerale).
- Capul ulnar (Caput ulnare).
Origine:
- Capul humeral (Caput humerale):
- Pe epicondilul medial al humerusului.
- Capul ulnar (Caput ulnare)
- Peămargineaămedial ăaăolecranului.
- Pe cele 2/3 superioare a marginii posterioare a ulnei.
Traiect:
- Celeă dou ă capeteă tendinoaseă seă unesc printr-oă arcad ă fibroas ,ă careă
delimiteaz ăunătunelăosteofibros,ăpentruătrecereaănervuluiăulnar.ăFasciculeleă
musculareălaămijloculăantebra uluiăseăunescăprintr-un tendon lung.
Inser ie:
- Pe osul pisiform şiă prină intermediulă aă dou ă expansiuni,ă careă seă
prelungesc sub forma ligamentului pisihamatăşiăpisimetacarpean pe cârligul
osului hamat şiăbaza metacarpianului V.
Inerva ie:
- Nervul ulnar.
Ac iune:
- Aductor al mâinii.
MUŞCHIULăFLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR

(M. flexor digitorum superficialis)
Muşchiălat,ăsituatădedesubtulămuşchilor superficialiădescrişi.
P r i:
- Areădou ăcapeteădeăorigine:
- Capul humeroulnar (Caput humeroulnare) mai voluminos cu o
origineălinear ălung ;
- Capul radial (Caput radiale).
Origine:
- Capul humero-ulnar:
- Epicondilul medial al humerusului.
- Capul radial:
- Peă parteaă superioar ă aă marginiiă anterioareă aă radiusului,ă întreă
tuberozitateaăradial ăşiătuberozitateaăpronatorie.
Traiect:
- Celeă dou ă capeteă seă unescă alc tuindă ună arcă fibros,ă subă careă trece
nervulămedianăşiăarteraăulnar .
- Fasciculeleămusculare,ăînătreimeaămijlocieăaăantebra ului,ăseăcontinu ă
45
cu patru tendoane lungi, aplatizate, care trec sub retinaculul flexorilor, prin
canalulăcarpianăînădou ăplanuriăsuprapuse:
- Planul superficial; trec tendoanele destinate degetelor III şiăIV.
- Planulă profund:ă con ineă tendoanele pentru degetele II şiă V.ă La
nivelulă palmei,ă tendoaneleă iauă ună traiectă divergentă şiă laă nivelulă
falangeloră proximale,ă seă bifurc ă înă dou ă bandeleteă (tendonă perforat)ă
permi ând trecereaătendoanelorămuşchiuluiăflexorăprofundăalădegetelor.
Inser ie:
- Celeădou ăbandeleteătrecăpeăfa aăposterioar ăaăfalangelorăproximaleăşiă
dup ă oăr sucireăspiralat ăseă inser ă peă capulăşiă marginileă falangeloră mijlociiă
II-V.
Inerva ie:
- Nervul median (C7,8 T1).
Ac iune:
- Flexorăalăfalangeiămijlociiăşiăproximaleăpeămân .
PLANUL PROFUND
MUŞCHIULăFLEXORăPROFUNDăALăDEGETELORă
(M. flexor digitorum profundus)
Este situat profund pe partea medial ăaăantebra ului.
Origine:
- Deă peă celeă 2/3ă superioareă aleă suprafe eloră anterioareă şiă medialeă aleă
ulnei.
- Jum tateaămedial ăaăsuprafe eiăanterioareăaămembraneiăinterosoaseăînă
treimea sa mijlocie.
Traiect:
- Parteaămuscular ăînătreimeaăinferioar ăaăantebra ului,ăseăcontinu ăcuă
patru tendoane ce trec sub retinaculul flexorilor prin canalul carpian, spre
palm , subătendoaeleămuşchiuluiăflexorăsuperficialăalădegetelor.
Inser ie:
- Tendoaneleă muşchiului,ă dup ă ceă trecă prină culiseleă tendoaneloră
flexorului superficial al degetelor (tendon perforant) seă inser ă peă bazaă
falangei distale a degetelor II-V.
Inerva ie:
- Parteaămedial ăaămuşchiului,ădestinat ădegetelorăIVăşiăVăesteăinervată
de nervul ulnar (C8,T1).
- Nervul median (C7,8 T1)ăinerveaz ăparteaălateral ăa muşchiului,ăpentruă
degeteleăIIăşiăIII.
Ac iune:
- Flexor al tuturor falangelor.
- Flexorăalădegetelorăpeăămân .
46
MUŞCHIULăFLEXORăLUNGăALăPOLICELUIă
(M. flexor pollicis longus)
Esteăunămuşchiălung,ăsituat profundăpeăparteaălateral ăaăantebra ului,ăpeă
acelaşiăplanăcuămuşchiulăflexorăprofundăalădegetelor.
Origine:
- Fa aă anterioar ă aă radiusului,ă întreă tuberozitateaă radial ă şiă margineaă
superioar ăaămuşchiuluiăp tratăpronator.
- Parteaălateral ăaămembraneiăinterosoase adiacente.
Traiect:
- Corpulămuscularăseăcontinu ădistalăcuăunătendonălung,ăcareătreceăsubă
retinaculul flexorilor prin canalul carpian spre police.
Inser ie:
-Baza falangei distale a policelui.
Inerva ie:
- Nervul interosos anterior, ramura nervului median (C8, T1).
Ac iune:
- Flexorăalăfalangeiădistaleăşiăproximaleăaăpolicelui.
- Flexor al policelui pe primul metacarpian
MUŞCHIULăP TRATăPRONATORă
(M. pronator quadratus)
Muşchiăp trat,ăaşezatăcelămaiăprofundăpeăparteaădistal ăaăantebra ului.
Origine:
- Peă p trimeaă distal ă aă suprafe eiă anterioareă aă corpuluiă ulnar.ă
Fasciculele musculare sunt orientate transversal.
Inser ie:
- Peăp trimeaădistal ăaăsuprafe eiăanterioareăaăcorpuluiăradiusului.
Inerva ie:
- Nervul interosos anterior, ramura nervului median (C8, T1).
Ac iune:
- Pronatorăalăantebra ului.
- Pronator al mâinii.
GRUPUL POSTERIOR SAU AL EXTENSORILOR

PLANUL SUPERFICIAL
MUŞCHIULăBRAHIORADIALă
(M. brachioradialis)
Esteă aşezată superficial,ă peă parteaă lateral ă aă antebra ului;ă func ională
apar ine şi grupeiăflexorilor,ăesteănumităşiă"lungulăsupinator".
Origine:
- Margineaălateral ăaăhumerusului,ădeasupraăepicondiluluiălateral.
Fasciculeleămusculareăconvergălaămijloculăantebra uluiăîntr-un tendon
47
îngustăşiăplat.
Inser ie:
- Fa aălateral ăaăbazeiăapofizei stiloide a radiusului.
Inerva ie:
- Nervul radial (C 5,6).
Ac iune:
- Înăpozi ieădeăprona ieăaăantebra uluiăexecut ămişcareaădeăsupina ie.
- Înă pozi iaă deă supina ieă aă antebra ului,ă efectueaz ă mişcareaă deă
prona ie.
MUŞCHIULăEXTENSORăRADIALăLUNGăALăCARPULUI
(M. extensor carpi radialis longus)
Este acoperităpar ialădeămuşchiulăprecedent.
Origine:
- Treimeaădistal ăaămarginiiălateraleăaăhumerusului.
- Epicondilul lateral al humerusului.
Traiect:
- Corpul muscular la mijloculă antebra uluiă seă continu ă cuă ună tendonă
plat,ăcoboar ăprinăşan ulălateralăsituatăpeăfa aăposterioar ăaăextremit iiădistaleă
aă radiusului;ă seă încrucişeaz ă cuă tendoaneleă muşchiuluiă abductoruluiă lung,ă
extensoruluiăscurtăşiălungăalăpolicelui, aflat dedesubtul acestora.
Inser ie:
- Peăfa aădorsal ăaăbazeiămetacarpuluiăII.
Inerva ie:
Ac iune:
- Extensorăalămâiniiăpeăantebra .
- Abductor al mâinii.
- Contribuieălaăflexiaăantebra uluiăpeăbra .
MUŞCHIULăEXTENSORăRADIALăSCURTăALăCARPULUI
(M.extensor carpi radialis brevis)
Esteă maiă scurtă şiă par ială acoperită deă muşchiulă extensoră lungă ală
carpului
Origine:
- Septulăintermuscularălateralăalăbra ului.
Traiect:
- Tendonul trece paralel cu tendonul extensorului radial lung al
carpului.
Inser ie:
- Fa aădorsal ăaăbazeiămetacarpuluiăIII.
Inerva ie:
48
Ac iune:
- Extensorăalămâiniiăpeăantebra
- Abductor al mâinii
MUŞCHIULăEXTENSORăALăDEGETELOR
(M. extensor digitorum)
Este situat pe parteaă lateral ă aă antebra ului; corpul muscular se
continu ăînăpatruătendoane,ăcareăpeăfa aădorsal ăaămâiniiăsuntăconectateăîntreă
ele prin bandelete fibroase oblice, numite conexiuni intertendinoase
(Connexus intertendineus).
Origine:
Traiect:
- Tendoaneleă trecă subă retinacululă extensoriloră şiă apoiă divergă înspreă
degetele II-V.
- Peă suprafa aă dorsal ă aă mâinii,ă lâng ă articula iileă metacarpo-
falangiene, tendoanele sunt unite prin intermediul unor benzi fibroase oblice,
conexiuni intertendinoase (Connexus intertendineus)
- Fiecareătendonăformeaz ăoăexpansiuneătendinoas ătriunghiular ,ăcareă
se divide în trei fascicule: mijlociu- careă seă ataşeaz ă deă bazaă falangeiă
mijlocii;ă iară celeă dou ă fasciculeă lateraleă traverseaz ă suprafa aă dorsal ă aă
articula ieiăinterfalangieneăproximaleăşiăseăunescăpeăparteaădorsal ăaăfalangeiă
mijlocii.
- Împreun ă cu expansiunileă fibroaseă aleă muşchiloră interosoşiă şiă
lumbricali,ăparticip ălaăformareaăaponevrozeiădorsaleăaădegetelor.
Inser ie:
- Pe baza falangei distale
Inerva ie:
- Nervulăinterososăposterior,ăramur ăaănervuluiăradială(C7,8).
Ac iune:
- Extensor al falangelor.
- Extensorăalădegetelorăpeămân .
- Extensorăalămâiniiăpeăantebra .
MUŞCHIULăEXTENSORăALăDEGETULUIăMICă
(M. extensor digiti minimi)
Muşchiă sub ire,ă aşezată medială fa ă deă muşchiulă extensoră ală
degetelor,ăpor iuneaăluiăc rnoas ăfuzioneaz ăcuăaăacestuia.
Are originea pe epicondilulălateralăalăhumerusului;ătendonulăs uă
plată înă vecin tateaă articula ieiă metacarpofalangiene se uneşteă cuă
tendonul extensorului, destinat ultimului deget şiăseăfixeaz ăîmpreun ă
cuăacestaăpeăultimeleădou ăfalange
Esteăinervatădeănervulăradial,ăexecut ăextensiuneaădegetuluiămic.
49
MUŞCHIULăEXTENSORăULNARăALăCARPULUI
(M. extensor carpi ulnaris)
Situată peă parteaă medial ă a antebra ului,ă prezint ă dou ă p r iă deă
origine.
Origine:
- Capul humeral (caput humerale):
- Epicondilul lateral.
- Capul ulnar (Caput ulnare):
- Peătreimeaăsuperioar ăşiămijlocieăaămarginiăposterioareăulnare.
Traiect:
- Fasciculele musculare converg spre un tendon scurt, care trece sub
retinaculul extensorilor.
Inser ie:
- Peăparteaămedial ăaăbazeiămetacarpuluiăV.
- Tuberozitatea metacarpului V.
Inerva ie:
- Nervul interosos posterior, ramura nervului radial (C7,8).
Ac iune:
- Extensor al mâinii.
MUŞCHIULăANCONEUă
(M. anconeus)
Muşchiă mic,ă triunghiular,ă aşezată peă fa aă dorsal ă aă cotului,ă înă
continuarea tricepsului brahial.
Origine:
- Fa aăposterioar ăaăepicondiluluiălateralăalăhumerusului.
Traiect:
- Fasciculele musculare au un traiect oblic, divergent infero-medial
spreăuln ă.
Inser ie:
- Suprafa aă lateral a olecranului şiă margineaă postero-superioar ă aă
ulnei.
Inerva ie:
Ac iune:
- Extensorăalăantebra ului.
PLANUL PROFUND
MUŞCHIULăSUPINATORă
(M. supinator)
Este situat profund, în partea supero-lateral ăaăantebra ului,ăacoperitădeă
muşchiiăplanuluiăsuperficial.
50
P r i:
- Fasciculeleămusculareăseădistribuieăpeădou ăplanuri:
- Planul superficial;
- Planul profund.
Origine:
- Planul superficial:
- Pe epicondilul lateral al humerusului.
- Peăligamentulăcolateral,ălateralăalăarticula ieiăcotului.
- Pe ligamentul anular al radiusului.
- Planul profund:
- Creasta supinatorului ulnei.
Traiect:
- Fasciculele musculare au un traiect oblic, medio-lateral spre radius,
înf şurându-se în jurul acestuia.
- Întreă celeă dou ă planuriă musuclareă seă afl ă ună pasajă fibromuscular,ă
canalulă supinator,ă prină careă treceă ramuraă profund ă (motorie)ă aă nervuluiă
radial.
Inser ie:
- Fa aă lateral ă şiă margineaă anterioar ă aă radiusului,ă întreă colă şiă
tuberozitatea pronatorie.
Inerva ie:
- Ramuraăprofund ăaănervuluiăradială(C5,6).
Ac iune:
- Supinatorăprincipalăalăantebra ului.
MUŞCHIULăABDUCTORăLUNGăALăPOLICELUIă
(M. abductor pollicis longus)
Ocup ăparteaălateral ăaăplanuluiăprofund.
Origine:
- Pe parteaă distal ă aă fe eiă posterioareă aă ulnei,ă ă aă radiusuluiă şiă aă
membranei interosoase adiacente.
Traiect:
- Fasciculeleă musculareă seă îndreapt ă oblică înă josă şiă lateral,trecă subă
retinacululă extensorilor,ă deasupraă policeluiă seă încrucişeaz ă cuă tendoaneleă
muşchilor extensoriăradialiăaiăcarpuluiăşiăseăataşeaz ătendonuluiăextensoruluiă
scurt al policelui.
Inser ie:
- Peăfa aălateral ăaăbazeiăprimuluiămetacarpian.
Inerva ie:
- N. radial (C7,8).
Ac iune:
- Abductor al policelui;
- Abductor al mâinii.
MUŞCHIULăEXTENSORăSCURT AL POLICELUI
(M. extensor pollicis brevis)
51
Este situat inferomedial de precedentul
Origine:
- Fa aăposterioar ăaăradiusului.
- Fa aăposterioar ăaămembraneiăinterosoaseăadiacente.
Traiect:
- Muşchiulă areă ună traiectă oblic,ă medio-lateral,ă parteaă tendinoas ă
trecând paralel cu precedentul sub retinaculul extensorilor.
Inser ie:
- Peăfa aădorsal ăaăbazeiăfalangeiăproximaleăaăpolicelui.
Inerva ie:
Ac iune:
- Extensor al policelui.
- Abductor al policelui.
MUŞCHIULăEXTENSORăLUNGăALăPOLICELUI
(M.extensor pollicis longus)
Esteăaşezatămedialăşiădistalădeăprecedentul.
Origine:
- Treimeaămijlocieăaăfe eiăposterioareăaăulnei.
- Fa aădorsal ăaămembraneiăinterosoaseăadiacente.
Traiect:
- Fasciculele musculareă convergă spreă ună tendonă lung,ă cuă direc ieă
infero-lateral ,ă treceă subă retinacululă extensoriloră spreă police;ă încrucişeaz ă
52
tendoanele extensorilor radiali ai carpului.
- "Tabacheraă anatomic "ă esteă oă depresiuneă triunghiular ,ă peă parteaă
dorso-lateral ă aă mâinii,ă deasupraă policelui,ă delimitat ă laterală deă tendonulă
muşchiuluiăabductorălungăşiăextensorulăscurtăalăpolicelui,ărespectivămedialădeă
tendonulămuşchiuluiăextensorălungăalăpolicelui,ăînăprofunzimeaăc reiaătreceă
arteraăradial ăşiătendoaneleăextensorilorăradiali ai carpului.
Inser ie:
- Fa aădorsal ăaăbazeiăfalangeiădistaleăaăpolicelui.
Inerva ie:
Ac iune:
- Extensorăalăfalangeiădistaleăşiăproximaleăaăpolicelui.
- Extensorăşiăabductorăalămâinii.
MUŞCHIUL EXTENSOR AL INDEXULUI

(M. extensor indicis)
Esteăaşezatăprofundăinfero-medial de precedentul.
Origine:
- Peăjum tateaăinferioar ăaăfe eiădorsaleăaăulnei.
- Peăfa aădorsal ăaămembraneiăinterosoaseăadiacente.
Traiect:
- Tendonulă coboar ă subă retinacululă extensoruluiă şiă peă fa aă dorsal ă aă
mâinii,ăseăconfund ăcuătendonulăextensoruluiădegetelor destinat indexului.
Inser ie:
- Peă aponevrozaă dorsal ă aă indexului,ă împreun ă cuă tendonulă
extensorului degetului II.
Inerva ie:
- Nervul interosos dorsal, ramura nervului radial (C7,8).
Ac iune:
- Extensiaăindependent ăaăindexului.
MUŞCHIIăMÂINIIă
(Mm. manus)
Suntă muşchiă intrinseci,ă autohtoni,ă înă num ră deă 19ă (nou sprezece)ă
aşeza iăpeăfa aăpalmar ăaămâinii.
Dup ăaşezareaăşiăfunc iaălor,ăseăîmpartăînătreiăgrupe:
- Grupa lateral ,ăsauămuşchiiătenarului,ăcuăac iuneăasupraăpolicelui.
- Grupaă medial ă sauă muşchiiă hipotenarului,ă cuă ac iuneă asupraă
degetului mic.
- Grupaămijlocieăsauămezotenar ,situat ăîntreăceleădou ăgrupe.
MUŞCHIIăTENARULUI
(Mm. thenarii)
MUŞCHIULăSCURTăABDUCTOR AL POLICELUI
(M. abductor pollicis brevis )
53
Situatăcelămaiăsuperficialădintreămuşchiiătenarului.
Origine:
- Prinăfibreăc rnoaseădeăpe:
- Tuberculul osului scafoid.
- Tuberculul trapezului.
- Retinaculul flexorilor.
Inser ie:
- Printr-un tendon scurt pe:
- Fa aălateral ăaăbazeiăfalangeiăproximale.
- Osul sesamoid lateral al policelui.
Inerva ie:
- Nervul median (T1).
Ac iune:
- Abductor al policelui.
MUŞCHIULăFLEXORăSCURTăALăPOLICELUIă
(M. flexor pollicis brevis)
Muşchiăscurt,ăaşezatămedial,ăseădesprindeăcuădou ăfasciculeămusculare.
P r i:
- Fascicul superficial;
- Fascicul profund.
Origine:
- Fasciculul superficial:
- Retinacululăflexoriloră(margineaădistal ).
- Tuberculul trapezului.
- Fasciculul profund
- Fa aăpalmar ăaăosuluiătrapezoid.
- Fa aăpalmar ăaăosuluiătrapez.
- Fa aăpalmar ăaăosuluiămareă(capitat).
Traiect:
- Celeădou ăfaciculeădelimiteaz ăunăşan ălongitudinal,ăpentruătrecereaă
tendonului flexorului lung al policelui.
Inser ie:
- Fa aălateral ăaăbazeiăfalangeiăproximaleăaăpolicelui.
- Osul sesamoidămedialăşiălateralăalăpolicelui.
Inerva ie:
- Ramura nervului ulnar (C8,T1).
Ac iune:
- Flexor al policelui.
- Implicatăînămişcareaădeăopozi ieăaăpolicelui.
MUŞCHIULăOPOZANTăALăPOLICELUI
(M.opponens pollicis)
Muşchiă scurt,ă aşezată laterală deă precedentul,ă acoperită deă muşchiulă
54
abductor al policelui.
Origine:
- Pe retinaculul flexorilor
- Pe tuberculul trapezului
Inser ie:
- Margineaăanterioar ăşiăfa aălateral ăaăprimuluiămetacarpian.
Inerva ie:
Ac iune:
- Opozi iaăpoliceluiăpeăpalm .
MUŞCHIULăADUCTORăALăPOLICELUIăă
(M. adductor pollicis)
Origineaă şiă corpulă musculară seă afl ă profundă înă mezotenar,ă numaiă
parteaăterminal ăseăafl ăînălojaătenar ;ăfunc ionalăapar ineăpolicelui.
P r i:
- Areădou ăcapete:
- Capul oblic (Caput obliquum)ăsauăcarpian,ăaşezatămaiăsuperficial.
- Capul transvers (Caput transversum) sau metacarpian, situat
profund.
Origine:
- Capul oblic (Caput obliquum)ăsauăcarpian,ăaşezatămaiăsuperficial.
- Peăfa aăpalmar ăaăosuluiătrapezoidăşiăcapitat.
- Pe baza metacarpianului II, III, IV.
- Capul transvers (Caput transversum) sau metacarpian, situat profund
- Fa aăpalmar ăaămetecarpianuluiăIIăşiăIII.
Traiect:
- Celeă dou ă capeteă musculareă seă unescă şiă convergă spreă articula iaă
metacarpo-falangian ăaăpolicelui,ăacoperindăprimeleădou ăspa iiăăinterosoaseă
ale metacarpienelor.
Inser ie:
- Fa aămedial ăaăbazeiăfalangeiăproximaleăaăpolicelui.
- Osul sesamoid medial.
Inerva ie:
- Ramuraăprofund ăaănervuluiăulnară(C8, T1).
Ac iune:
- Aduc iaăpoliceluiăspreăaxulăpalmei.
- Implicatăînămişcareaădeăopozi ieăaăpolicelui.
MUŞCHIIăHIPOTENARULUI
(Mm. hypothenaris)
MUŞCHIULăPALMARăSCURTă
(M. palmaris brevis)
Muşchiămicăaşezatăînăsubcutisulăhipotenarului.
Origine:
55
- Margineaămedial ăaăaponevrozeiăpalmare.
Inser ie:
- Pe pielea marginii mediale a mâinii.
Inerva ie:
- Nervul ulnar.
Ac iune:
- Cuteaz ăpieleaăeminen eiăhipotenariene.
MUŞCHIULăABDUCTORăALăDEGETULUIăMICă
(M abductor digiti minimii)
Situatăsuperficialăînăparteaămedial ăaăhipotenarului:
Origine:
- Osul pisiform.
- Ligamentulăpisohamatăşiăpisometacarpian.
Inser ie:
- Fa aămedial ăaăbazeiăfalangeiăproximaleăaădegetuluiămic.
Inerva ie:
- Ramuraăprofund ăaănervuluiăulnară(ăT1).
Ac iune:
- Abductorăalădegetuluiămic,ăfa de axul mâinii.
MUŞCHIULăFLEXORăSCURTăALăDEGETULUIăMICă
(M. flexor digiti minimi brevis)
Esteăaşezatălateralădeăprecedentul,ăînăacelaşiăplan.
Origine:
- Cârligul osului hamat.
Inser ie:
- Baza falangei proximale a degetului mic.
Inerva ie:
- Ramuraăprofund ăaănervuluiăulnară(T1ă).
Ac iune:
- Flexia degetului mic.
MUŞCHIULăOPOZANTăALăDEGETULUIăMICă
(M. opponens digiti minimi)
Situat profund, acoperit de abductorul degetului mic.
Origine:
- Cârligul osului hamat.
Inser ie:
- Peăceleădou ătreimiădistaleăaăfe eiămedialeăaămetacarpuluiăV.
Inerva ie:
- Nervul ulnar.
56
Ac iune:
- Execut ăopozi iaădegetuluiăV.
MUŞCHIIăMEZOTENARULUI
MUŞCHIIăLOMBRICALIă
(Mm. lumbricales)
Esteă formată dină patruă muşchiă mici,ă cilindrici, pentru degetele II-V;
sem nândăcaăform ăcuăoărâm ,ădeăundeăşiădenumireaălor.ăeleăseăataşeaz ădeă
tendoaneleămuşchiuluiăflexorăprofundăalădegetelor.
P r i:
- Primulăşiăalădoileaămuşchiălombricalăareăunăsingurăcapădeăorigine.
- Ală treileaă şiă ală patruleaă muşchiă lombricală prezint ă dou ă capeteă deă
origine.
Origine:
- Primulă şiă ală doileaă muşchi,ă peă margineaă lateral ă aă tendonuluiă
flexoruluiăprofund,ădestinatăindexuluiăşiădegetuluiămediu.
- Ală treileaă şiă ală patruleaă muşchiă lombrical,ă seă desprindeă cuă dou ă
capete de peă suprafe eleă învecinateă aleă tendoaneloră flexoruluiă profundă aă
degetelor, astfel:
- Ală treileaă muşchiă lombricală deă peă tendonulă flexoruluiă profundă
destinatădegetuluiămijlociuăşiăinelar.
- Alăpatruleaămuşchiălombrical de pe tendon destinat degetului inelar
şiădegetuluiămic.
Traiect:
- Fasciculeleămusculareăseăcontinu ăcuăunătendonăscurt,ăcareăavând un
traiect oblic medio-lateral,ăocoleşteălateralăarticula iaămetacarpo-falangian ăaă
degetelor respective.
Inser ie:
- Printr-oă expansiuneă fibroas ă peă aponevrozaă dorsal ă aă degetuluiă
corespunz tor.
- Peătendonulăextensorăalădegetuluiăcorespunz tor.
Inerva ie:
- Muşchiulălombrical I şiăIIădeănervulămediană(T1).
- MuşchiulălombricalăIIIăşiăIVădeănervulăulnară(T1).
Ac iune:
- Flexoră ală falangeiă proximaleă peă mân ă înă articula iaă
metqacarpofalangian
- Extensoră ală falangeiă mijlociiă şiă distaleă înă articula iileă
interfalangiene.
MUŞCHIIăINTEROSOŞIăPALMARI
(Mm. interossei palmares)
Suntăînănum rădeătrei,ăocupândăjum tateaădistal ăaăultimelorătreiăspa iiă
interosoase metacarpiene,ăcuăoăpozi ieăpalmar .
Origine:
- Primul;ădeăpeăsuprafa aămedial ăaămetacarpuluiăII.
57
- Alădoilea;ădeăpeăsuprafa aălateral ăaămetacarpuluiăIV
- Alătreilea;ădeăpesuprafa aălateral ăaămetacarpuluiăV.
Traiect:
Tendoaneleă scurteă seă r sucescă înă jurulă articula iiloră
metacarpofalangiene respective.
Inser ie:
- Primulăpeăfa aămedial ăaăfalangeiăproximaleăaăindexului.
- Alădoileaăpeăfa aălateral ăaăfalangeiăproximaleăaăinelarului.
- Alătreileaăpeăfa aălateral ăaăfalangeiăproximaleăaădegetuluiămic.
Men iune:
- Degetulămijlociuănuăareăniciăunămuşchiăinterososăpalmar.
Inerva ie:
- Ramuraăprofund ăaănervuluiăulnară(T1).
Ac iune:
- Aduc iaă degeteloră II,ă IV,ă şiă ă Vă spreă ă axulă mâinii,ă spreă degetulă
mijlociu.
- FlexiaădegetelorăII,ăIV,ăşiăVăînăarticula iaămetacarpofalangian .
MUŞCHIIăINTEROSOŞIăDORSALI
(Mm. interosei dorsales)
Suntă patruă muşchiă alungi i,ă maiă voluminoşiă decâtă ceiă palmari,ă ocup ă
spa iileăinterosoaseăintermetacarpiene;ăsuntăsitua iădorsal avândădou ăcapeteă
de origine:
Origine:
- Primulăpeăfe eleăînvecinateăaleăcorpurilorămetacarpieneăIăşiăII.
- Alădoileaădeăpeăsuprafe eleăadiacenteăaleăcorpurilorămetacarpieneăIIăşiă
III.
- Alătreileaăpeăsuprafe eleăadiacenteăaleăcorpurilorămetacarpieneăIIIăşiă
IV.
- Alăpatruleaăpeăsuprafe eleăînvecinateăaleăcorpurilorămetacarpiene IV
şiăV.ă
Inser ie:
- Pe baza falangei proximale
- Peăaponevrozaădorsal ăaădegetelor,ăastfel:
- Primulăpeăfa aălateral ăaăindexului.
- Alădoileaăpeăfa aălateral ăaămediusului.
- Alătreileaăpeăfa aămedial ăaămediusului.
- Alăpatruleaăpeăfa aămedial ăaăinelarului.
Inerva ie:
- Ramuraăprofund ăaănervuluiăulnară(T1).
Ac iune:
- Degetulă IIIă dispuneă deă doiă interosoşiă dorsaliă careă ac ioneaz ă
antagonist,ă astfelă degetulămijlociuăr mâneă peă locă atâtă înă adduc iaă executat ă
deăinterosoşiiăpalmariăcâtăşiăcuăocaziaăac iuniiăinterosoşilorădorsali.
- Abduc iaă degeteloră IIă şiă IV,ă fa ă deă axulă mâiniiă ceă treceă prină
metacarpulăşiădegetulămijlociu.
58
- Flexor al falangei proximale.
- Extensorăalăfalangelorămijlociiăşiădistale.
- Ac ioneaz ăsinergicăcuălumbricaliiădegetelorăII, II.ăşiăIV.ăăă
59
FORMA IUNILEăFIBROCONJUNCTIVEăALEăMEMBRULUIă
SUPERIOR
Suntă reprezentateă deă fasciileă şiă septurileă fibroaseă aleă membruluiă

superioră careă împreun ă cuă scheletulă ososă delimiteaz ă lojiă osteofibroaseă
pentru grupele musculareăşiădeăanexeăconjunctiveădublateădeăteciăsinovialeăînă
specialălaămân ăşiădegete,ăcuărolădeăconten ieăaătendoanelor.
FASCIILEăUM RULUI
 Fasciaă deltoidian ă groas ,ă acoper ă suprafa aă extern ă aă muşchiuluiă

deltoid.ă Ader ă laă acestaă datorit ă numeroaselor septuri conjunctive
interfasciculare,ă careă p trundă înă interiorulă deltoidului.ă Anterioră seă
continu ăcuăfasciaăpectoral ăiarăposteriorăcuăfasciaăinfraspinosului.
 Fasciaăperiscapular ăînveleşteămuşchiiăcareăauăorigineaăpeăomoplat,ă
divizandu-se în raport cu aceştiaăînăfasciaăsupraspinoas ,ăinfraspinoas ăşiă
subscapular .ă Împreun ă cuă planulă ososă corespunz tor,ă formeaz ă lojiă
osteofibroaseăpentruăaceştiămuşchi.
 Fasciaă axilar ă situat ă corespunz toră bazeiă axilei,ă ader ă deă subcutis,ă
sus ineă con inutulă gropiiă axilare,ă pentruă careă aă fostă numit ă “ligamentulă
suspensoră ală axileiă ală luiă Gerdy”.ă Seă formeaz ă dină fuziuneaă fascieiă
pectoraleăşiăclavipectoraleălaămargineaăliber ăaămuşchiuluiăpectoralămare,ă
treceăpesteăaxil ăşiăseăcontinu ăînăfasciaămareluiădorsal.
FASCIAăBRA ULUI
 Continu ăfasciileăum rului,ăînveleşteămuşchiiăbra ului.ăAnteriorăesteă

(Fascia brachii)
maiăsub ireăiarăposteriorămaiăgroas .ăTrimiteăînăprofunzimeădou ăsepturiă

fibroase,ăperforateăînămaiămulteălocuriădeăvaseăşiănervi,ăcareăîmpreun ăcuă
corpul humeral delimiteaz ă oă loj ă anterioar ă şiă altaă posterioar ă pentruă
celeădou ăgrupeămusculare.ăAcesteaăsunt:
 Septulă intermusculară laterală ală bra uluiă (Septum intermusculare
brachii laterale)ă seă inser ă peă creastaă tubercululuiă lateral,ă margineaă
lateral ăşiăepicondilulălateral al humerusului.
 Septulă intermusculară medială ală bra uluiă (Septum intermusculare
brachii mediale)ămaiăputernic,ăpleac ădeăpeăparteaămedial ăaăfascieiăşiă
seăfixeaz ăpeăcreastaătubercululuiămic,ămargineaămedial ăşiăepicondilulă
medial al hmerusului.
FASCIAăANTEBRA ULUI
 Este de forma unei teci fibroase cilindrice, mai groase posterior,

(Fascia antebrachii)
dispus ă înă continuareaă fascieiă bra ului.ă Înveleşteă muşchiiă antebra ului,ă
deobicei acolându-seă posterioră peă margineaă dorsal ă aă ulnei.ă Înă parteaă
60
superioar ă aă antebra ului,ă deă peă fa aă eiă profund ă îşiă auă origineaă uneleă
fasciculeă aleă muşchiloră flexoriă şiă extensoriă superficialiă aiă antebra ului.ă
Superointernă esteă fortificat ă deă expansiuneaă aponevrotic ă aă bicepsuluiă
brachial. Trimite în profunzime un sept intermuscular lateral, care se
prindeă peă margineaă posterioar ă aă radiusului,ă separândă astfelă grupaă
anterioar ădeăceaăposterioar ăaămuşchilorăantebra ului.ăăDatorit ăinser ieiă
fascieiădirectăpeăuln ădeăceleămaiămulteăoriăseptulămuscularălipseşteăsauă
 Laă nivelulă gâtuluiă mâinii,ă fasciaă antebra uluiă particip ă laă formareaă
este slab dezvoltat.
unui sistem fibros transversal puternic, reprezentat prin retinaculele sau

ligamenteleă inelare,ă careă auă rolulă deă aă men ineă tendoaneleă flexoriloră şiă
ale extensorilor în contact cu planulăososăînătimpulămişc rii.
 Retinaculul flexorilor (Retinaculum flexorum) sau ligamnetul inelar
anterior,ă esteă oă forma inueă larg ,ă alc tuit ă dină fibreă superficialeă şiă
profundeă dispuseă transversal,ă întreă celeă dou ă eminen eă aleă masivuluiă
carpian.ăAstfelăşan ulăcarpianăseătransform ăîntr-un tunel fibros numit
canal carpian (Canalis carpi) prin care trec tendoanele flexorilor de la
antebra ălaămân .
 Retinaculul extensorilor (Retinaculum extensorum) sau ligamentul
inelară posterioră ală carpului,ă areă oă pozi ieă oblic ă înă josă şiă medial.ă
Completeaz ă şan urileă osoaseă deă peă extrenitateaă inferioar ă aă
radiusului,ă trimi ândă spreă acesteaă septuriă verticale.ă Seă delimiteaz ă
astfelăşaseălojiăsauătuneleăosteofibroaseăprin care trec extensorii mâinii.
(Tratate la capitolele de anatomieătopografic .)
FORMA IUNILEăFIBROCONJUNCTIVEăALEăMÂINII
 Aponevrozaă palmar ă (Aponevrosis palmaris)ă esteă oă lam ă fibroas ă
groas ă ,ă rezistent ,ă aşezat ă superficială înă centrulă palmei,ă careă acoper ă
muşchiiăşiăforma iunileăvasculo-nervoase ale acesteia, îndeplinind astfel
ună rolă deă protec ie.ă Areă oă form ă triunghiular ,ă cuă vârfulă îndreptată spreă
tendonulăpalmaruluiămicăşiăcuăbazaăspreăr d cinaăultimelorăpatruădegete.ă
Esteăformat ăfinăfibreălongitudinaleăcareăiradiaz ăspreăbazaădegetelorăşiă
 Fibrele longitudinale (Fasciculi longitudinali)ă seă condenseaz ă înă

fibre transversale dispuse mai profund.
dreptulă tendoaneloră flexoriloră degetelor,ă formândă ună num ră deă patruă

bandeleteă pretendinoase.ă ă Acesteaă suntă uniteă întreă eleă prină fâşiiă
longitudinaleă sub iri,ă intertendinoase. La baza degetelor bandeletele
pretendinoaseă seă desprindă înă câteă dou ă fasciculeă careă înconjoar ă
r d cinaădegetelorăşiăseăinser ăpeăfa aădorsal ăaăprimeiăfalange.
 Fibrele transverse (Fasciculi transversi)ă seă condenseaz ă înă parteaă
inferioar ăaăpalmeiăînătreiăarcadeătransversaleăaşezateăînăacelaşiărând.ă
Inferioră deă acesteaă laă nivelulă articula iiloră metacarpo-falangiene o
nou ă condensareă aă fibreloră transverseă formeaz ă ligamentulă
metacarpian transvers superficial (Lig. metacarporum transversum
superficiale sau lig. natatorium) întins între a II-aăşiăaăV-aăarticula ieă
amintit .ăÎntreăacesteădou ărânduriăădeăarcade,ăcorespunz torăspa iiloră
61
interdigitale II-III-IVă seă formeaz ă treiă ferestreă prină careă trecă
tendoaneleălombricalilorăşiăpedicoliiăvasculo-nervoşiăproprii degetelor.
- Deăpeăfa aăprofund ăaăaponevrozeiăpalmareăseădesprind:
- Septulă palmară medială deă laă margineaă medial ă aă aponevrozeiă
palmareă laă margineaă anterioar ă aă metacarpianuluiă Vă separ ă lojaă
hipotenarian .
- Septul palmar lateral de pe marginea lateral ă aă aponevrozeiă laă
margineaăanterioar ăăaămetacarpianuluiăIIIădelimiteaz ălojaătenarian .
 Fasciaăsuperficial ăaăpalmeiăesteăreprezentat ădeăfoi eleăsub iriăcareă
continu ă aponevrozaă palmar ă acoperindă muşchiiă tenaruluiă respectivă aiă
hipotenaruluiăşiăcareăseăfixeaz ăpeălaturileămetacarpianuluiăI,ăărespectivă
 Fasciaăprofund ăaămâinii acoper ăfa aăpalmar ăaămetacarpienelorăşiăaă

V.
muşchilorăinterosoşiăpalmari.
 Fasciaădorsal ăaămâiniiă(Fascia dorsalia manus) se întinde pe dosul
mâinii, între laturile metacarpianeloră ă Iă şiă V.ă Acoper ă tendoaneleă
extensorilor continuându-se în sus în retinaculul acestora.
FORMA IUNILEăFIBROASEăALEăDEGETELOR
 Mesotendoanele (Vincula tendinum). Tendoanele flexorului
superficialăşiăprofundăalădegetelorăsuntăuniteăîntreăeleăpeădeăoăparte iar pe
deă altaă cuă fa aă anterioar ă aă falangelor,ă prină benziă sub iriă careă asigur ă
troficitateaătendonuluiăprinăelementeleăvasculareăpeăcareăleăcon in,ăf r ăaă
afecta alunecarea acestora. Aceste bride pot fi scurte (Vinculum breve)
între segmentul terminală ală tendonuluiă şiă planulă subiacentă şiă lungiă
(Vinculum longum)ăîntreătendonăşiăprimaăfalang .
 Tecile fibroase ale degetelor (Vaginae fibrosae digitorum manus)
suntăforma iuniăsemicilindriceăaşezateăpeăfa aăanterioar ăaăfalangelorăcuă
careă împreun ă formeaz ă oă teac ă osteofibroas ă pentruă fuxareaă
tendoanelorăflexorilorălaăplanulăosos.ăSuntăformateădinădou ăcategoriiădeă
 Fibre inelare (Pars anularis vaginae fibroasae) orientate transversal

fibre:
înădreptulăcorpuluiăfalangeiăproximaleăşiăalăceleiămijlocii.
 Fibre încrucişateă (Pars cruciformis vaginae fibrosae)ă maiă sub iri,ă
situateăînădreptulăarticula iilorăinterfalangiene.
 Aponevrozaă dorsal ă sauă complexulă extensoră ală degeteloră esteă oă
62
forma iuneă fibroas ă complex ă ,ă aşezat ă peă fa aă dorsal ă aă adegetelor.ă
Fiecare tendon alăextensoruluiădegetelorăseăl eşteăsubăformaăuneiălameă
aponevroticeă şiă ader ă deă fa aă dorsal ă aă fiec reiă falange.ă Totă deă aceast ă
expansiuneă seă fixeaz ă tendoaneleă terminaleă aleă interosoşiloră şiă aleă
lombricalilor.ă Astfelă peă fa aă dorsal ă aă degeteloră II-V tendoanele sunt
înlocuiteădeăacestăevantaiăfibros,ăprinsădeăfiecareăfalang ,ăcareăcuăocaziaă
contrac ieiăextensoruluiăîntindeădegetulăînăîntregime.
TECILEăSINOVIALEăALEăMÂINIIăŞIăALEăDEGETELOR
 Tecile sinoviale ale flexorilor:
 Teacaă sinovial ă aă flexoruluiă lung al policelui (Vagina synovialis
tendinis m. flexoris pollicis longi)ă numit ă şiă teac ă digito-carpian ă
lateral ă îmbrac ă tendonulă muşchiuluiă omonimă peă toat ă lungimeaă sa.ă
Seăformeaz ălaă2-3ăcmădeasupraăcanaluluiăcarpianăşiăseătermin ăf r ăs ă
seăîntrerup ălaăbaza falangei distale a policelui.
 Teacaă sinovial ă aă flexoriloră (Vagina synovialis communis

flexorum) sau teaca digito-carpian ă comun ă medial ă înveleşteă
tendoaneleă flexoruluiă superficială şiă prifundă ală degeteloră dină canalulă
carpianăşiăpân ălaămijloculăpalmeiăundeăseătermin ăpentruătendoaneleă
degetelor II-III-IVă constinuândă îns ă f r ă întrerupereă de-alungul
tendoanelorădegetuluiăVăpân ălaăbazaăfalangeiădistaleăaăacestuia.
 Teacaă sinovial ă aă degeteloră (Vagina synoviales tendinum
digitorum).ă Teacaă sinovial ă a degeteloră Iă şiă Vă comunic ă ă cuă tecileă
sinovialeă aleă palmeiă şiă aleă carpuluiă venindă înă continuareaă acestora.ă
Pentru degetele II-IIIă şiă IVă exist ă câteă oă teac ă individual ă careă seă
întinde,ădeălaăarticula iaămetacarpofalangian ăcorespunz toareăpân ălaă
63
baza falangeiădistale.ăAcesteătreiăteciăsuntădeciăiyolateăşiănuăcomunic ă
cuătecileăsinovialeăaleăpalmeiăşiăaleăcarpului.
 Tecile sinoviale ale extensorilor. Tendoanele extensorilor la nivelul
lojilor osteofibroase de la gâtul mâinii în trecerea lor dedesubtul
retinaculului extensorilor sunt învelite de teci sinoviale care în fiecare
loj ă con ină unulă sauă maiă multeă tendoane,ă purtândă numeleă acestora.ă
Acesteăteciăîncepădeasupraăligamentuluiăinelarăposteriorăşiăseătermin ălaă
mijlocul dosului mâini.
64
BIOMECANICA MEMBRULUI SUPERIOR ÎN ANSAMBLU
Membrul superior este conectat de trunchi printr-oă singur ă

articula ie,ă ceaă sternclavicular ă şiă deă muşchiiă extrinseciă aiă spateluiă ă şiă aiă
toracelui,ăcuăinser ieăterminal ăpeăscapul .ăDinăcategoriaăacestorămuşchiăfac
 - Muşchiăvertebroscapulari:
parte(suntădescrişiăînăvolumulăAnatomiaăTrunchiului):
 - M. trapezius.
 - M. rhomboideus minor.
 - M. rhomboideus minor.
 - M. levator scapulae.
 - Muşchiiătoracoscapulari:
 - M. serratus anterior.
 - M. pectoralis minor.
MIŞC RILEăUM RULUI

Pârghiaă mişc riloră centuriiă scapulareă esteă clavicula,ă deă careă esteă
suspendat ă prină articula iaă acromicroclavicular ă omoplatul.ă Celeă maiă
importanteă mişc riă suntă celeă aleă omoplatului,ă acesteaă avândă caă urmare,ă
amplificareaămişc rilorăbra ului.ăMişc rileăscapuleiăsuntărealizabile,ădatorit ă
leg turiiăsaleămusculareălaăpereteleătoracic.
Jonc iuneaăleg turiiămusculareăinteroscapulotoracic ,ăcuprindeădou ă
spa iiă celulareă deă alunecareă şiă anume,ă unulă întreă muşchiulă subscapulară şiă
din atulă anterior,ă iară cel laltă întreă acestă dină urm ă muşchiă şiă osteotorace.
Pentruă mişc rileă omoplatului,ă acestă ultimă spa iuă interseratotoracică esteă
important.
Muşchiiă mobilizatoriă aiă centuriă scapulareă facă parteă dină categoriaă
muşchiloră toraceluiă şiă aiă spatelui,ă careă îşiă ă auă inser iaă loră terminal ă peă
omoplat,ă clavicul ă şiă extremitateaăsuperioar ă aă humerusului.ă Aceştiă muşchiă
ac ioneaz ă fieă asupraă um rului,ă deplasându-lă înă diferiteă direc ii,ă fieă numaiă
asupraăomoplatului,ăînămişc rileădeăbascul ăaăacestuia.ăGrupareaăfunc ional ă
a celor maiăimportan iămuşchiăesteăurm toarea:
 Ridic toriiăum rului:
 M. trapezius.
 M. levator scapulae.
 Coborâtoriiăum rului:
 M. trapezius (fasciculele inferioare).
 Proiec iaăînainteăaăum rului:
 M.pectoralis minor.
 M.pectoralis major (fasciculele claviculare).
 M.serratus anterior.
 Proiec iaăînapoiăaăum rului:
 M.rhomboideus major.
 M.rhomboideus minor.
65
 M. latissimus dorsi.
 Bascularea înainte a scapulei:
 M.trapeziusă(parteaăsuperioar ).
MIŞC RILEăBRA ULUI

Înăarticula iaăscapulo-humeral ,ăarticula iaăcuăcelămaiămareăgradădeă
libertate,ă seă execut ă deă muşchiiă motoriă aiă acesteia,ă careă seă recruteaz ă dină
muşchiiă um rului,ă muşchiiă spateluiă (muşchiiă vertebro-humerali)ă şiă muşchiiă
toraceluiă (muşchiiă toracohumerali).ă Aceştiă muşchiă men ină contactulă
suprafe eloră articulareă şiă imprim ă bra uluiă mişc riă înă toateă direc iile.ă Eiă seă
grupeaz ăastfel:
 Flexori:
 M. deltoideus (pars clavicularis).
 M.coracobrachialis.
 M.biceps (caput breve).
 Extensori:
 M.deltoideus (pars scapularis).
 M.triceps brachii (caput longum).
 M.teres major.
 M.latissimus dorsi.
 Abductori:
 M.supraspinosus.
 M.deltoideus.
 Aductori:
 M.teres major.
 M.teres minor.
 M.infraspinatus.
 M.subscapularis.
 M.pectoralis major.
 Rotatori interni:
 M.teres major.
 M.subscapularis.
 Rotatori -externi:
 M.infraspinatus.
 M.teres minor.
Subliniemă înc ă odat ă faptulă c ,ă aceştiă muşchiă ac ioneaz ă numaiă înă
articula iaă scapulohumeral ,ă mişc rileă bra uluiă fiindăîns ă amplificateă şiă prină
participareaămuşchilorămotoriăaiăcenturiiăscapulareăşiăanume:
 Ridicareaăbra uluiălaăvertical :
 M.trapezius,ăpor iuneaăsuperioar .
66
 M.rhomboideus major et minor.
 M.levator scapulae.
 Rota iaăintern :
 Rota iaăextern :


M.trapezius.
M.rhomboidus major et minor
MIŞC RILEăANTEBRA ULUI

 Cotul are un singur grad de libertate,ăsuprafe eleăosoaseădetermin ăoă
conducereă exclusivă osoas ,ă necesar ă pentruă asigurareaă îndepliniriiă
func ieiădeăpârghieăaăantebra ului.ăMuşchiiămotoriăaiăarticula ieiăcotuluiă
seăgrupeaz ăîn:
 Flexorii:
 M.brachialis.
 M.biceps brachii.
 M.brachioradialis.
 Muşchiiă superficialiă aiă grupeiă anterioareă aă antebra uluiă
(func iaăauxiliar ).
 Extensorii:
 M.triceps brachii.
 M.anconeus.
 Muşchiiă superficialiă aiă grupeiă posterioareă aă antebra uluiă
(func ieăauxiliar ).
 Scheletulă antebra ului,ă peă lâng ă faptulă c ă joac ă rolul unui levier,
intervineăşiăînăefectuareaămişc rilorădeăprona ieăşiăsupina ieăaămâinii,ăprină
intermediulăarticula iilorăradioulnare.ăSegmentulăstabilăalăacestorămişc riă
esteăulna,ăiarăcelămobilăesteăradiusul,ăcareădatorit ăcurburiiăsaleădiafizare,ă
pe lâng ă mişc riă deă rota ie,ă efectueaz ă şiă unaă deă transla ie,ă încrucişândă
corpulă ulnei.ă Mişc rileă deă prona ieă şiă supina ieseă execut ă simultană şiă
sinergică înă celeă dou ă articula iiă radioulnareă (proximal ă şiă distal ),ă
muşchiiă motoriă aiă acestoră mişc riă avândă to iă inser iaă loră terminal ă peă
radius.ăCeleădou ăgrup riămusculareăsunt:
 Pronatorii:
 M. pronator teres.
 M. pronator quacratus.
 M. brachioradialis.
 Supinatorii:
 M. supinator.
 M. biceps brachii.
 M. brachioradialis
Mişc rileă deă prona ieă şiă suspina ieă aleă mâiniiă seă pot accentua prin
mişc riădeărota ieăintern ăşiăextern ăimprimat ăbra ului.
67
MIŞC RILEăMÂINII
 Articula iaă radiocarpian ,ă şiă mediocarpian ,ă ac ioneaz ă împreun ,ă
plasând mâna într-oăpozi ieăprielnic ăprehensiunii.ăMicileăarticula iiădeălaă
nivelul carpului, permită oă adaptabilitateă aă acestuiă segmentă laă solicit riă
mecaniceă şiă îiă confer ă oă rezisten ă crescut ă fa ă deă traumatisme.ă
Subliniemă faptulă c ,ă înă timpă ceă laă nivelulă articula ieiă cotului,ă ulnaă esteă
segmentulăososăprincipalădeăleg tur ,ălaăarticula iaămâiniiăcu antebra ul,ă
acestărolăesteăîndeplinitădeăradius,ăcareătranspuneăfor eleădeăpeăantebra ă
peămân ,ăiarăînăcontrapresiuniă(ex.ăC dereăpeăpodulăpalmei),ăsufer ăşoculă
fracturându-se.
Muşchiiămotoriăaiăarticula iilorăgâtuluiăsunt:
 Flexorii:
 M. flexor carpri radialis.
 M. flexor carpi ulnaris.
 M. palmaris longus.
 M. flexor digitorum superficialis
 M. flexor digitorum profundus.
 M. flexor pollicis longus.
 Extensorii:
 M. extensor carpi ulnaris.
 M. extensor carpi radialis longus.
 M. extensor carpi radialis brevis.
 M. extensor digitorum.
 M. extensor pollicis longus.
 Aductorii:
 M. extensor carpi ulnaris.
 M. flexor carpi ulnaris.
 Abductorii:
 M. extensor carpi radialis longus.
 M. extensor carpi radialis brevis.
 M. flexor carpi radialis.
 M. abductor pollicis longus.
 M. extensor pollicis longus .
 M. extensor pollicis brevis.
Muşchiiă acestuiă complexă articulară auă rolulă de-a pune mâna în
diferiteăpozi iiăşiădeăaăoăfixa,ăpentruăaăpermiteăprehensiunea.ăMen ion măc ă
ună anumită gradă deă extensiuneă dorsal ă aă mâinii,ă permiteă oă prindereă mai
puternic ,ădatorit ăfor eiădeăstrângereămaiămareăînăaceast ăpozi ieăaăflexoriloră
 Prehensiunea:
lungi ai degetelor.
 Mânaăomului,ăformat ădină29ăpieseăosoase,ălegateăîntreăeleăprintr-un
mareă num ră deă articula ii,ă puseă înă mişcareă deă ună complicată sistemă
musculotendios, este de prehensiune, un rol deosebit îi revine
policelui, segment individualizat la om de restul mâinii,ăcareădatorit ă
68
formeiă saleă alungite,ă articula ieiă trapezo-metacrpiene,ă aă num ruluiă
mareă deă muşchiă insera iă de-a lungul lui, intervine în actul de
prehensiune,ăprinămişcareădeăopozi ie,ămişcareăcaracteristicăuman .
 Pentruă efectuareaă actuluiă deă prehensiune,ă mânaă dispuneă deă dou ă
categoriiădeămuşchiăşiăanume,ămuşchiădeăfor ,ăcuăorigineăpeăantebra ă
şiămuşchiiăpropriiăaiămâinii.
 Mişc rileă deă flexiuneă for at ă aă degeteloră II-IV, sunt executate de
muşchii flexoră superficială şiă profundă ală degetelor,ă muşchiă
multiarticulari,ă cuă ac iuneă simultan ă şiă sinergic .ă Tendoaneleă lor,ă înă
drumulă spreă degeteă trecă prină tuneleă osteofibroase,ă careă seă afl ă laă
nivelul canalului carpian; al doilea scripete este format de tunelul
osteofibros al falangei proximale, iar al treilea scripete, de tunelul
osteofibros al falangei mijloci. Tendoanele, dublate în aceste tunele
osteofibroaseă deă teciă sinoviale,ă efectueaz ă înă timpulă mişc riloră ună
glisaj de 5-8ăcm.ăIneleleăfibroase,ăpeălâng ăfaptulăc ămen inăintimitateaă
tendonuluiăcuăscheletulăscripe ilor,ăauăşiărolulăde-aătranspuneăincita iileă
motriceăaleăcontrac ieiămusculareăpeădegete.
 Mişc rileă deă extensieă for at ă aă degeteloră II-IV, seă execut ă deă
muşchiulăextensorăalădegetelor.ăAcestaăareăoăputereădeăcontrac ieămaiă
mic ă caă flexorii,ă astfelă încâtă şiă pozi iaă deă repausă sauă fiziologic ă aă
degetelor,ă seă caracterizeaz ă printr-oă semiflexieă uşoar .ă Indexulă poateă
fiă întinsă şiă independent,ă aceast ă mişcare,ă neinfluen ândă flexiuneaă
celorlalte degete, în timp ce extensia unuia dintre ultimele degete,
împiedic ăflexiuneaătotal ăaăcelorlalteădou .
 Muşchiiă deă for ă aiă policelui,ă facă parteă dină musculaturaă profund ă aă
antebra ului.ă Flexorulă lungă ală policeluiă flecteaz ă puternică falangaă
distal ă şiă prină continuareaă ac iunii,ă policeleă peă mân .ă Extensoriiă
policeluiă seă prindă înă ordineă peă segmentulă lung,ă peă primaă falang ă
extensorulă scurtă iară peă aă doua,ă extensorulă lungă ală policelui.ă Aceştiă
muşchi,ăcapabiliăs ăexecuteăşiăhiperextensiuneaăpolicelui,ăauărolulăs -l
îndep rtezeă câtă maiă multă deă restulă degetelor,ă deschidereaă policeluiă
fiindă ună actă importantă (împreun ă cuă fixareaă mâinii),ă înă preg tireaă
 Muşchiiă deă precizieă aiă mâinii,ă suntă reprezenta iă deă celeă trei grupe
prehensiunii.
 Degetele II-V,ă execut ă mişc riă fineă datorit ă muşchiloră lombricali,ă

musculare palmare.
interosoşiă palmariă şiă dorsali.ă Aceştiă muşchi,ă înă timpă ceă articula iaă
metacarpofalangian ă flecteaz ă degetul,ă înă articula iileă interfalangieneă
execut ă extindereaă acestuia, punându-l într-oă pozi ieă deă prindereă înă
form ă deă „pens ă lung ”.ă Interosoşiiă peă lâng ă aceast ă func iuneă
sinergic ăauăşiăoăac iuneăantagonist ădeăabduc ieăşiăaduc ieăaădegetelor,ă
deăaxulămâiniiăm rind,ărespectivămicşorândăprinăaceastaăsuprafa aăăde
 Degetulă mic,ă areă oăoarecareă independen ă înă mişc rileă saleă datorit ă
prindere.
muşchiloră hipotonarieni,ă dintreă careă amintimă înă primulă rând,ă

posibilitateaădeăabduc ieămaiămare.
69
 Policele,ă datorit ă musculaturiiă tenariene,ă efectueaz ă oă gam ă maiă
larg ă deă mişc ri fine, dintre care cea fundamental ă esteă mişcareaă deă
opozi ie.
 Mişcareaă deă prehensiuneă seă desf şoar ă înă doiă timpiă şiă începeă cuă
deschidereaă mâinii,ă necesar ă cuprinderiiă obiectuluiă şiă continu ă cuă
închiderea acesteia, pentru a apuca obiectul. Mâna este capabil ă
datorit ă segmenteloră saleă mobile,ă s ă efectuezeă diferiteă tipuriă deă
prehensiuniăşiăanume:
 Prehensiuneăcuămânaăîntreag .ăDegeteleăII-IVăsuntăflectateăînăform ă
deăsemicercăînăjurulăobiectului,ăcareăastfelăesteăfixatădeăpalm .ăPoliceleă
esteă pusă înă fa ă cuă ă celelalte degete, cuprinzând obiectul din partea
opus .ăÎnăflexiaăcomplet ăşiăputernic ,ăpoliceleăesteăpusăpesteădegeteleă
II-IV,ăînt rindăac iuneaăacestora.
 Prehensiuneaăînăpens .ăSeărealizeaz ăcuădou ăbra e,ădintreăcareăunulă
step olicele, iar al doilea unulăsauădou ădegeteăvecine.ăAstfelăprindereaă
poateăfiăînăpens :ăpolic -index, police-medius, police-indexăşiămedius.ă
Bra ulăacestorăpenseăpoateăfiădrept,ăcuădegeteleăînăextensieălaănivelulă
articula iiloră interfalangiene,ă sauă curb,ă ciă degeteleă înă semiflexie.
Prehensiuneaăînăpens ăesteăoăfunc ieădeăprecizieăaămâinii.
 Desigur,ă înă func iaă deă prehensiuneă particip ă nuă numaiă mâna,ă ciă
întregulămembruăsuperior,ăprinălan ulăs uăarticularăpentruăaăamplificaă
 Peălâng ăfunc iaăsaăprincipal ădeăprehensiune,ămânaăexecut ăşiăalteă

câmpul de activitate al mâinilor.
func ii,ăca,ădeăsus inere,ăag are,ăîmpingereăşiătotodat ăesteăunămijlocă

auxiliară deă exprimare,ă reprezentândă ală doileaă sistemă mimic,ă datorit ă
multitudinii gesturilor care se pot efectua cu ea.
70
ARTERELE MEMBRULUI SUPERIOR
Vasculariza iaăarterial ăaămembruluiăsuperiorăesteăasigurat ădeăarteraă

axilar ă şiă ramurileă sale,ă precumă şiă deă câtevaă artereă proveniteă dină arteraă
subclavicular ,ădescris ălaăgât.
ARTERAăAXILAR
 Continu ăarteraăsubclavicular ,ăîncepândădeălaămargineaăanterioar ăaă

(A.axillaris)
claviculeiăşiăpân ălaămargineaăliber ăaămuşchiuluiăpectoralămare,ădeăundeă

devine,ăarteraăbrahial .
 Areăunătraiectăoblicăînăjosăşiăînăafar ,ătraverseaz ăaxilaăfiindăacoperit ă
deămuşchiiăpectoraliăşiăfasciileălor. Repauzeaz ăpeăprimeleădigita iuniăaleă
muşchiuluiă din ată anterior,ă apoiă seă ataşeaz ă peă margineaă intern ă aă
muşchiuluiăcoracobrahial,ăde-aălungulăc ruiaăajungeălaăbra .ăEsteăăînso it ă
peă toat ă lungimeaă ă şi,ă deă venaă axilar ă aşezat ă medială şiă deă fasciculeleă
plexuluiăbrahial.ăAreăurm toareleăramuriăcolaterale:
 Arteraă toracic ă suprem ă (A. thoracica suprema),ă sub ireă iaă naştereă
dină por iuneaă superioar ă aă artereiă axilareă şiă seă îndreapt ă înainteă
 Arteraătoracoacromial ă(A. thoracoacromialis)ăseădegajeaz ădeăpeăoă

distribuindu-seămuşchilorăpectorali.
fa aă anterioar ă aă arterei;ă laă margineaă superioar ă aă miculuiă pectorală

perforeaz ăfasciaăclavipectoral ăşiăseădivideăînă:
- Ramuraăacromial ă(R.acromialis),ăseăîndreapt ălateral,ătreceă
dedesubtulă muşchiuluiă deltoid,ă şiă formeaz peă acromionă oă re eaă
arterial ă(Rete acromiale);
- Ramuraă deltoidian ă (R.deltoideus),situat ă înă intersti iulă
dintreădeltoidăşiăpectoralulămare,ăd ăramuriălaăaceştia;
- Ramurile pectorale (R. pectorales),ă coboar ă întreă ceiă doiă
 Arteraă toracic ă lateral ă (A.thoracica lateralis)ă denumit ă şiă arter ă

pectorali, vascularizându-l.
mamar ă extern ă provineă dină arteraă axilar ă laă margineaă superioaraă aă

pectoraluluiămic.ăCoboar ăpeădin atulăanterior,ădândăramuriălaăacestaăşiă
laăglandaămamar ă(Rr. mamari lat.)
 Artera subscapular ă (A. subscapularis)ă seă degajeaz ă dină arteraă
axilaraă laă margineaă inferioar ă aă muşchiuluiă subscapular.ă Coboar ă
înapoiăşiădup ăunăscurtătraiect,ăseădivideăîn:
 Arteraătoracodorsal ă(A. thoracodorsalis),ăcontinu ătraiectulă
artereiăsubscapulare,ăăcoboar ăpeămargineaăanterioar ăliber ă
a marelui dorsal, vascularizându-lăîmpreun ăcuămuşchiiădină
vecin tate.
 Arteraăcircumflex ăaăscapuleiă(A. circumflexa scapulae) se
îndreapt ă posterior,ă treceă prină spa iulă omotricipitală şiă seă
ataşeaz ă marginiiă lateraleă aă scapulei,ă de-aă lungulă c reiaă
coboar ,ăvascularizândămuşchiiăfoseiăinfraspinoase.
71
 Arteraă circumflex ă humeral ă anterioar ă (A. circumflexa
humeri anterior) de calibru redus, are originea din partea
inferioar ă aă artereiă axilaro.ă Areă ună traiectă orizontal,ă
înconjoar ă dină fa ă colulă chirurgicală ală humerusului,ă
acoperit ă deă toracobrahială şiă capulă scurtă aiă bicepsuluiă şiă seă
distribuieăarticula ieiăscapulohumorale.
 Arteraă circumflex ă humeral ă posterioar ă (A. circumfiexă
humeri posterior),ămaiăvoluminoas ăseădetaşeaz ădeăpeăfa aă
posterioar ă aă artereiă axilare,ă înă acelaşiă nivelă cuă arteraă
precedent ,ăadeseaăformândăîmpreun ăcuăaceastaăunătrunchiă
comună deă origine.ă Str bateă spa iulă humero-tricipital,
înconjoar ă posterioră colulă chirurgicală ală humerusuluiă şiă seă
distribuieă deltoiduluiă şiă articula ieiă scapulo-humorale. Se
anastomozeaz ăcuăartereleăvecine.
ARTERA BRAHIALA
 Continu ăarteraăaxilar ,ădeălaămargineaăinferioar ăaămarelui pectoral

(Artera brachialis)
şiăpân ălaăplic ăcotului,ăundeăseăbifurc ăînăramurile sale terminale, artera

radial ă şiă arteraă ulnar .ă Ină parteaă superioar ă aă bra ului,ă arteraă areă ună
traiectăretiliniu,ăiarămaiăjos,ădevineăuşorăoblic .ăEsteăsituat ăsuperficial,ă
împreun ă cuă dou ă veneă sateliteă şiă nervulă mediană înă spa iulă bicipitală
medială (descrisă laă regiunileă bra ului)ă aşeza iă peă septulă intermuscular
medialăşiăapoiăpeămuşchiul brahial.
 Peă cot,ă seă situeaz ă totă superficial,ă medială deă tendonulă bicepsuluiă
brahial,ăîntreăacestaăşiămuşchiulăpronatorărotund.ăAreăurm toareleăramuriă
 Arteraă brahial ă profund ă (A. profunda brachii) cea mai

colaterale :
voluminoas ăşiăimportant ăramur ,ăseădesprindeălaămargineaăinferioar ă

aă muşchiuluiă rotundulă mareă şiă seă îndreapt ă spreă fa aă posterioar ă aă
bra ului,ă situându-seă întreă capulă laterală şiă medială ală tricepsului,ă înă
72
şan ulănervuluiăradial. Emite :
 Arteraănutritiv ăaăhumerusuluiă(Aa. nutriciae humeri).
 Ramuriămusculare,ădestinateămuşchilorăpeălâng ăcareătrece.
 Arteraă colateral ă medieă (A. collateralis media),ă coboar ăpeă
fa aăposterioar ăaăbra uluiăpân ălaăolecran,ăundeăparticip ălaă
alc tuireaărota ieiăvasculareăaăcotuluiă(Reteăarticulareăcupiti).
 Arteraă colateral ă radial ă (A. collateralis radialia)ă coboar ă
peăseptulăintermuscularălateralăalăbra uluiălaăre eauaăcotului.
 Arteraăcolateral ăulnar ăsuperioar ă(A. collateralis ulnaris superior),
areăorigineălaămijloculăbra ului;ăperforeaz ăseptulăintermuscularămedială
şiă coboar ă înd r tulă acestuiaă pân ă laă epicondilulă medial,ă undeă seă
termin ăînăre eauaăcotului.
 Arteraă colateral ă ulnar ă inferioar ă (A. collateralis in
ferior),desprins ăînătreimeaăinferioaraăaăbra uluiăareăacelaşiătraiectăcuă
precedenta.
ARTERAăRADIAL
 Ramuraă extern ă aă artereiă brahiale,ă coboar ă împreun ă cuă dou ă veneă

(A. radialis)
sateliteă şiă ramuraă superficial ă aă nervuluiă radială peă ă parteaă lateral ă aă

antebra ului,ă întreă muşchiulă brahioradială şiă pronatorulă rotund,ă apoiă
 La nivelul gâtului mâinii, trece posterior, pe sub tendoanele

tendonul flexorului radial al carpului.
extensoriloră carpuluiă înă direc iaă primuluiă spa iuă inter-metacarpian, pe

careă îlă perforeaz ,ă ajungândă peă palm .ă Aiciă seă arcuieşteă înă sensă
transversal,ă spreă margineaă medial ă aă mâinii,ă formândă arcadaă palmar ă
profund .ăEmiteăramuriăde-aălungulăîntreguluiăs uătraiectă:
 Arteraărecurent ăradialaă(A.recurrens radialis), se desprinde la cot,
urc ă întreă brahioradială şiă muşchiulă brahială spreă re eauaă cotului,ă
anastomozându-seăcuăarteraăcolateral ăradial .
 Ramuraă palmar ă aă carpuluiă (R.carpeus palmaris),are originea la
margineaăinterioar ăaăpronatoruluiăp trată;ăparticipaălaăformareaăre eleiă
 Ramura palmar ă superficial ă (R. palmaris superficialis),ăiaă naştereă

palmare al carpului (Rete carpi palmare).
dină radialaă înainteă caă aceastaă s ă ocoleasc ă gâtulă mâinii.ă Traverseaz ă

muşchiiătenaruluiăşiăseăanastomozeaz ăcuăpor iuneaăterminal ăaăartereiă
ulnare,ăformândăarcadaăpalmar ăsuperficial .
 Ramura dorsal ă aă carpuluiă (R. carpeus dorsalis)ă seă îndreapt ă
transversală peă fa aă dorsal ă aă carpului.ă Particip ă laă formareaă re eleiă
dorsale a carpului (Rete carpi dorsale), din care pornesc:
- Arterele metacarpiene dorsale (Aa. metacarpeae dorsales)
aşezateăde-a lungul spa iilorăinterosoaseăIII-IV.ăSeăbifurcaăînădou ă
ramuri, numite artere colaterale dorsale (Aa. digitales dorsales),
care se distribuie la marginile adiacente ale degetelor.
- Arteraă dorsal ă aă policeluiă (Aa. princeps pollicis),ă coboar ă de-a
lungul metacarpianuluiăpân ălaăbazaăfalangeiăproximale,ăundeăseă
divideăînădou ăartereădigitaleăpropriiăpentruăpoliceăşiăunaădestinat ă
73
marginii laterale a indexului (A. radialis indicis).
- Arcadaă palmar ă profund ă (Arcus palmaris profundus) este
format ă dină por iuneaă terminal aă artereiă radialeă şiă ramuraă
palmar ă profund ă aă artereiă ulnare.ă Situat ă dedesubtulă fascieiă
palmare profunde în dreptul bazei metacarpienelor, emite
urm toareleăramuriă:
 Arterele metacarpiene palmare (Aa. metacarpeae palmares)
înănum rădeă3-4,ăpleac ădeăpeăconvexitateaăarcadei;ăcoboar ă
înăspa iileăinterosoaseăăşi anastomozeaz ăcuăartereleădigitaleă
 Ramurile perforante (Rr. perforantes),ă ă înă num ră deă trei,ă

palmare comune, provenite din arcul palmar superficial.
str bată muşchiiă interosoşiă şiă seă anastomozeaz ă cu arterele

metacarpiene dorsale.
ARTERA ULNARA
 Ramur ă intern ă aă artereiă brahiale,ă coboar ă peă parteaă medial ă aă

(A.ulnaris)
antebra ului,ăînătreimeaăsuperioar ăaăacestuiaăavândăunătraiectăoblicăînăjosă

şiă medial,ă continuândă apoiă verticală spreă margineaă extern a osului
pisiform.ă Parteaă superioar ă aă artereiă areă oă pozi ieă profund ,ă fiindă
acoperit ădeămuşchiulăpronatorărotund,ăflexorulăsuperficialăalădegetelorăşiă
flexorulă radială ală carpului.ă Maiă jos,ă seă plaseaz ă peă dedesubtulă marginiiă
laterale a flexorului ulnar ală carpului,ă întreă acestaă şiă muşchiulă flexoră
superficială aiă degetelor.ă Laă gâtulă mâinii,ă str bateă retinacululă flexorilor,ă
laterală deă pisiformă şiă seă continu ă înă palm ,ă constituindă arcadaă palmar ă
superficial .ă De-aă lungulă traiectuluiă s u,ă esteă înso it ă deă dou vene
sateliteăşiădeănervulăulnar.ăAreăur toareleăramuri:ă
 Arteraărecurentaăulnar ă(A. recurrens ulnaris),se desprinde deasupra
pronatoruluiă rotund;ă urc ă medială şiă dup ă ună scurtă traiect,ă seă divideă
într-oăramur ăanterioaraă(R. anterior)ăsituat ăîntreărotundulăpronatorăşiă
muşchiulă brahial,ă şiă oă ramur ă posterioar ă (R. posterior) garo trece
printreă capoteleăflexoruluiăulnară alăcarpuluiăpeăfa aădorsal ă aăcotului.ă
Ambeleă ramuriă seă anastomozeaz ă cuă artereleă colateraleă ulnareă şiă
particip ălaăformareaăre eleiăarteriale a cotului.
 Arteraăinterosoas ăcomun ă(A. interossea communis),ăpleac ădeăpeă
fa aă posterioar ă aă artereiă ulnareă înă apropiereaă originiiă acestuia.ă Dup ă
ună scurtă traiectă profund,ă îndreptată spreă margineaă superioar ă aă
membranei interosoase,ăseăbifurc ăînă:
 Arteraăinterosoas ăanterioar ă(A.ăinterosseaăanterior)ăaşezat ă
peăfa aăanterioar ăaămembraneiăinterosoase,ăesteăacoperit ădeă
grupaă flexoriloră profunziă ală antebra ului.ă Laă margineaă
superioar ă aă pronatoruluiă p trată str bateă membranaă
interosoas ,ătreceăposteriorăşiăseătermin ăînăre eauaădorsal ăaă
carpului.ăIrig ămusculaturaăprofund ădeăpeăfa aăanterioar ăaă
antebra uluiă şiă d ă oă ramuraă (A.ă mediana)ă careă înso eşteă
nervul median.
74
 Arteraă interosoas ă posterioar ă (A.ă interosseaă posterior),ă
trece dorsal deasupra marginii superioare a membranei
interosoase;ă coboar ă peă aceastaă dedesubtulă muşchiloră
posterioriă aiă antebra uluiă şiă seă termin ă înă re eauaă dorsal ă aă
 Înă apropiereaă originiiă sale,ă emiteă arteraă A.ă interosoas ă

carpului.
recurent ă (A.ă interosseaă recurrens),ă careă urc ă înă direc iaă

re eleiăcubitale.
 Ramuraă dorsal ă aă carpuluiă (R. carpeus dorsalis)ă porneşteă deasupraă
pisiformuluiăşiăseăanastomozeaz ăcuăarteraăomonim ădinăarteraăradial ,ă
alc tuindăre eauaădorsal ăaăcarpului.
 Ramuraă palmar ă aă carpuluiă ă (R. carpeus palmaris) traverseaz ăă
profundă fa aă anterioar ă aă carpului,ă dedesubtulă tendoaneloră flexorilor,ă
seă anastomozeaz ă cuă omoloagaă saă dină arteraă radial ,ă participândă laă
formareaăre eleiăanterioareăcarpului.
 Ramuraăpalmar ăprofund ă(R. palmaris profundus)ăstr bateămuşchiiă
hipotenarului,ă ocoleşteă înă direc iaă lateral ă dedesubtulă acestoraă şiă seă
anastomozeaz ă cuă arteraă radial ,ă pentruă aă formaă arcadaă palmar ă
profund .
 Arcadaă palmar ă superficial ă (Arcus palmaris superficialis) se
formeaz ă dină por iuneaă terminal ă aă artereiă ulnareă şiă ramuraă palmar ă
superficial ăaăartereiăradiale.ăAşezat ăsubăaponeurozaăpalmar ,ădescrieă
camă laă mijloculă palmeiă oă curbur .ă Dină convexitateaă arcadeiă pleac ă
urm toareleăartereă:ă
 Arterele digitale palmare comune (Aa. digitales palmares
communes),ă înă num ră deă patru, destinate ultimelor patru
degete,ă coboar ă peă muşchiiă lombricaliă pân ă laă nivelulă
comisuriloră interdigitale,ă undeă seă dividă înă câteă dou ă artereă
digitale palmare proprii (Aa. digitales palmares propriae),
destinateă marginiloră al turateă aleă degeteloră II-V. Irig ă ă fa aă
palmar ă aă acestoraă şiă totodat ă şiă fa aă dorsal ă aleă ultimeiă
falange, inclusiv matricea unghiilor.
75
VENELE MEMBRULUI SUPERIOR
Membrulă superioră dispuneă deă dou ă sistemeă venoase:ă unulă profundă -
situată subfascial,ă ceă înso eşteă artereleă corespunz toareă cuă dou ă veneă pentruă
fiecareă arter ,ă cuă excep iaă veneiă axilareă - şiă altulă superficial,ă aşezată înă
subcutis.ăÎntreăceleădou ăsistemeăvenoaseăexist ănumeroaseăanastomoze.
 Arcadaă venoas ă palmar ă superficial ă (Arcus venosus palmaris

VENELE PROFUNDE
superficialis)ă corespundeă arcadeiă arterialeă omonime;ă colecteaz ă

venele digitale palmare (Vv. digitales palmares)ă şiă seă continu ă înă
veneleăprofundeăaleăantebra ului.
 Arcadaă venoas ă palmar ă profund ă (Arcus venosus palmaris
profundus)ă înso eşteă arcadaă arterial ă profund ă adun ă veneleă
metacarpiene palmare (Vv. metacarpeae palmares)ă şiă seă continu ă cuă
venele profunde ale antebra ului.
 Venele radiale (Vv. radiales)ă înso escă arteraă radial ;ă auă ună calibruă
 Venele ulnare (Vv. ulnares) sunt vene satelite ale arterei ulnare, de
mai redus ca acesta.
 Venele brahiale (Vv. brachiales),ă înso escă arteraă brahial ă pân ă laă
asemenea cu un calibru redus.
margineaă inferioar ă aă subscapulatului,ă fuzioneaz ă înă venaă axilar .ă

Adun ă veneleă ceă corespundă ramuriloră terminaleă şiă colateraleă ale
 Venaăaxilar ă(V. axillaris),ăseăformeaz ădinăunireaăcelorădou ăveneă

arterei brahiale.
brahialeăşiăvenaăbazilic .ăDeăcalibruăvoluminos,ăseăsitueaz ămedialădeă

arteraăaxilar ,ăacoperind-oăpar ial.ăColecteaz ăurm toareleăveneă:
 Afluen iiă careă corespundă ramuriloră arterei axilare, venele
superficiale ale peretelui toracic (venele toraco-epigastrice),
venaăcefalic ă(V. cephalica) .
 Re eauaă venoas ă dorsal ă aă mâiniiă (Rete venosum dorsale manus),

VENELE SUPERFICIALE
adun ăveneleădegetelor,ăcareăseăunescăînăveneleămetacarpiene dorsale
 Re eauaă colecteaz ă oă parteă aă sângeluiă şiă deă peă fa aă palmar ă aă

(Vv.metacarpales dorsales).
degetelor,ăprinăintermediulăunorăveneăsub iri,ăcare traverseaz ăspa iileă
 Re eauaă seă continu ă laterală înă venaă cefalic ,ă iară medială înă venaă
interosoase între capetele metacarpienelor (vv. intercapitales).
bazilic .
 Venaă cefalic ă (V. cephalica),ă urc ă peă margineaă lateral ă aă
antebra ului,ăcotuluiăşiăbra ului.ăAjuns ălaăintersti iulădintreădeltoidăşiă
muşchiulă pectorală mare,ă perforeaz ă fasciaă superficial ă şiă seă situeaz ă
într-oă dedublareă aă acestuia.ă Înă apropiereaă claviculeiă seă flecteaz ă înă
profunzime,ă formândă oă cros ă careă traverseaz ă dedublareaă fascieiă
76
superficialeăşiăfasciaăclavipectoral ăşiăseăvars ăînăvenaăaxilar .ăÎnainteă
deăconfluen ăcolecteaz ăveneleătoracoacromiale.
 Înăuneleăcazuriădeăpeăfa aăposterioar ăaăantebra uluiăprimeşteăoăven ă

maiăgroas ă(V. cephalica accesoria).
 Venaăbazilic ă(V. basilica),ăurc ăpeămargineaămedial aăantebra ului,ă
treceă anterioră peă cotă şiă seăcontinu ăapoiă peăbra ă de-a lungul marginii
medialeă ă aă bicepsuluiă înă subcutisulă bra ului.ă Laă mijloculă bra uluiă
perforeaz ă fasciaă brahial ă şiă seă uneşteă cuă veneleă brahialeă pentruă aă
formaăvenaăaxilar .
 Vena mediana a cotului (V. mediana cubiti),ă ramur ă anastomtic ă
relativă groas ă întreă veneleă precedenteă areă ună traiectă oblică înă susă şiă
medial,ădeălaăvenaăcefalic ălaăvenaăbazilic .ăComunic ăprintr-oăramur ă
perforat ăcuăveneleăprofundeăaleăcotului.
 Venaă median ă aă antebra uluiă (V. mediana antebrachii)ă seă situeaz ă
peă liniaă median ă aă fe eiă anterioareă aă antebra ului.ă Poateă fiă tributar ă
venei cefalice, a bazilicei, sau a ambelor. În acest ultim caz, pe cot se
divideă înă form ă deă "Y"ă într-oă ramur ă lateral ă numit ă ven ă
mediocefalic ă (V. mediana cephalica)ă şiă altaă medial ,ă ă numit ă ven ă
mediobazilic ă (V. mediana basilica).ă Aceastaă deă regul ă
anastomozeaz ălargăcuăveneleăprofundeăaleăcotului.
77
LIMFATICELE MEMBRULUI SUPERIOR
 Membrulă superioră dispuneă deă oă re eaă limfatic ă superficial ă şiă altaă

profund ,ă ambeleă constituiteă dină vaseă şiă noduliiă limfatici.ă Celeă dou ă
re eleă limfaticeă suntă colectateă deă noduliiă limfaticiă axilari,ă deă undeă seă
desprinde un trunchi aferent, numit trunchiul subclavicular (Truncus
subclavius), care se deschide în stânga în canalul toracic, iar în dreapta
în ductul limfatic drept.
RE EAUAăSUPERFICIAL
 Denumit ă şiă suprafascial ,ă colecteaz ă limfaă straturiloră superficialeă
aleă membruluiă superior.ă Re eauaă iaă naştereă dină plexurile limfatice ale
degetelorăşiăre eauaălimfatic ăaăfe eiădorsale a mâinii. Limfa palmei este
de asemenea drenat ăspreăfa aădorsal ,ăaămâinii,ădeăundeăseădesprindătreiă
c iăcolectoare,ăcareăînso escăveneleăsuperficialeăaleămembruluiăsuperior,ă
peă fa aă anterioar ă aă antebra uluiă şiă bra ului.ă Astfelă distingemă vaseă
limfatice mediale, de-alungul venei bazilice- şiă lateraleă ă corespunz torăă
venei cefalice- şiă c iă limfaticeă mediane,ă asociateă veneiă medianeă aă
antebra ului.
 Peătraiectulălorăg sindu-seăurm toriiănoduliălimfatici:
 Nodulii limfatici cubitali (Nodi lymphatici cubitales) în
num rădeă2-3 situa iădeasupraăepicondiluluiămedial,ăfiltreaz ă
limfaă jum t iiă medialeă aă mâiniiă şiă antebra ului.ă Eferen eleă
lor de-a lungul venei bazilice seă vars ă înă noduliiă limfaticiă
 Noduliiă limfaticiă deltoidopectoraliă seă aşeaz ă peă traiectulă

axilari.
veneiă cefaliceă înă şan ulă omonim.ă Filtreaz ă limfaă jum t iiă
lateraleăaăantebra uluiăşiăbra ului,ăeferen eleălorăîndreptându-
se la nodulii axilari.
RE EAUAăPROFUND
 Denumit ă şiă subfascial ,ă colecteaz ă limfaă deă laă muşchi,ă articula ii,ă
periostă şiă oase.ă Re eauaă esteă dispus ă de-a lungul vaselor sanguine
profunde,
Re eauaă începeă laă nivelulă arcuriloră palmare,ă înso eşteă apoiă veneleă
radiale,ăulnareăinterosoaseăşiăbrahiale,ăpân ălaănodulii limfatici axilari.
 Nodulii limfatici axilari (Nodi lymphaticii axillares),ă înă num ră deă
20-30,ă aşeza iă înă esutulă celuloă adipos din jurul vaselor axilare,
colecteaz ă limfaă întreguluiă membruă superior,ă vehiculat ă atâtă deă
re eauaă superficial ă câtă şiă deă ceaă profund .ă Seă repartizeaz ă înă
urm toareleă5ăgrupe;
 Limfocentrii laterali sau brahiali (Nodi lymphatici
laterales),ă aşeza iă posterolaterală deă venaă axilar ,ă dreneaz ă
limfa membrului superior.
78
 Limfocentrii pectorali (Nodi lymphatici pectorales),ăînşira iă
de-alungulă vaseloră toracaleă lateraleă colecteaz ă limfaă
teritoriuluiă supraombilical,ă inclusivă ceaă aă zoneiă centraleă şiă

laterale a sânului.
Limfocentrii subscapulari (Nodi lymphatici subscapulares),
dispuşiă peă traiectulă vaseloră subscapulare,ă dreneaz ă limfaă
cefeiăşiăspatelui.
 Grupul central sau intermediar (Nodi lymphatici centrales),
afla iă înă mijloculă axilei,ă colecteaz ă limfaă primelor trei

grupuri.
Grupul apical sau subclavicular (Nodi lymphatici apicales),
aflată înă vârfulă axilei,ă (dreneaz ă limfaă tuturoră grupuriloră
precedente,ă precumă şiă ceaă aă noduliloră deltoiodopectorali).ă
Eferen eleă acestoraă formeaz ă ună canală colector,ă trunchiulă
subclavicular (Truncus subclavius),ăcareăseăvars ,ăaşaăcumă
amăar tatăînămarileăvaseălimfaticeăcolectoare.
79
NERVII MEMBRULUI SUPERIOR
PLEXUL BRAHIAL
 Seă formeaz ă prină anastomozareaă ramuriloră anterioareă aleă ultimiloră

(Plexus brachialis)
patruănerviăcervicaliă(V,ăVI,ăVIIăşiăVIII)ăşiăaăprimului nerv toracic care

împreun ăformeaz ăr d cinaăplexuluiăbrahial.
 Plexulăstr bateăparteaăinfero-lateral ăaăgâtuluiăşiăintr ăînăaxil ,ăundeă
 Asupra raporturilor topografice mai detaliate vom reveni în cadrul

se divide în ramurile sale terminale, destinate membrului superior.
regiuniiăcervicaleălateraleăşiăaxilare.
 Diferităconstituitălaăgâtăşiăaxil ,ăîiădeosebimăoăparteăsupraclavicular ă
şiăaltaăinfraclavicular :
 Parteaă supraclavicular ă (Pars supraclavicularis),ă esteă format ă dină
trei trunchiuri primare (Trunci plexus),ăcareăiauănaştereălaănivelulă
spa iuluiă dintreă muşchiulă scalenă anterioră şiă mijlociuă (hiatulă
scalenic),ăînăfelulăurm tor:
 Trunchiul superior (Truncus superior),ă rezult ă dină unireaă
 Trunchiul mijlociu (Truncus medius),ă alc tuită numaiă dină

nervilor cervicaliăVăăşiăVI.
 Trunchiul inferior (Truncus inferior) este format din unirea

nervul cervical VII.
nervuluiăcervicalăVIIIăşiătoracalăăI.
- Dup ăunăscurtătraiect,ăfiecareătrunchiăprimarăseădivide,ăînăcâteăo
por iuneă anterioar ă (trunchiă secundară anterior)ă şiă oă por iuneă posterioar ă
(trunchi secundar posterior).
- Dină trunchiurileă p r iiă supraclaviculare,ă emergă nerviiă motoriă
destina iă muşchiloră um ruluiă şiă musculaturiiă extrinseceă aă spateluiă şiă
toracelui.ă Men ion mă c ,ă înă uneleă tratateă uneleă dină acesteă ramuriă suntă
atribuiteăp r iiăinfraclaviculare:
 N. dorsalis scapulae.
 N. thoracicus longus.
 N. subclavius.
 N. suprascapularis.
 Nn. pectorales.
 N. subscapularis.
 N. thoracodorsalis.
 Partea infraclavicular ă (Pars infraclavicularis),ă esteă alc tuit ă dină
treiăfascicule,ădispuseăînăjurulăartereiăaxilareăşiădenumiteăînăraportăcuă
pozi iaă loră fa ă deă aceasta.ă Fasciculeleă seă formeaz ă dină triunghiurileă
secundareăaleăpor iuniiăsupraclaviculareăastfelă:
 Fasciculul lateral (Fasciculus lateralis),ă dină por iuneaă
anterioar ăaătrunchiuluiăsuperiorăşiămijlociu.
80
 Fasciculul medial (Fasciculus medialis),ăcontinu ăpor iuneaă
anterioar ăaătrunchiuluiăinferior.
 Fasciculul posterior (Fasciculus posterior),ă alc tuită dină
unirea trunchiurilor secundare posterioare ale celer trei
trunchiuri primare.
- Din fasciculele plexului brahial se desprind ramurile terminale
motoriiă şiă sensitive,ă destinateă membruluiă superioră liberă care,ă indicândă
 Din fasciculul lateral:

neuromerele mai importante, sînt:
 N. musculocutaneus (C5-7).
 N. medianus, radix lateralis (C5,8).
 Din fasciculul medial:
- N. medianus, radix medialis (C8, Th1).
- N. ulnaris (C8, Th1).
- N. cutaneus brachii medialis..
 Din fasciculul posterior :

- N. cutaneus antebrachii medialis.
 N. axillaris (C5,6).
 N. radialis (C5-7, Th1).
 Nervul dorsal al scapulei (N. dorsalis scapulae),ă iaă naştereă înă

RAMURILE SUPRACLAVICULARE
apropiereaă r d ciniloră trunchiuluiă superioră str bateă muşchiulă scalenă

mijlociu,ă coboar ă peă fa aă profundaă aă muşchiuluiă ridic toră ală
omoplatuluiăşiăd ăramuriăpentruăacestaăşiăromboizi.
 Nervul toracal lung (N. thoracicus longus),ă numită şiă „nervul
81
respiratoră ală luiă Bell”,ă seă formeaz ă laă nivelulă r d ciniiă plexului;ă
str bateă scalenulă mijlociu,ă ocoleşteă dină spateă vaseleă axilare şiă seă
continu ă de-aă lungulă suprafe eiă lateraleă aă mareluiă din ată peă careă îlă
inerveaz .
 Nervul subclavicular (N. subclavius),ă iaă naştereă dină trunchiulă
superior;ăcoboar ăînainteaăartereiăsubclaviculareălaămuşchiulăomonim.
 Nervul suprascapular (N. supracapularis),ă porneşteă dină trunchiulă
superior, îndreptându-se lateral de-alungul pântecelui inferior al
muşchiuluiă omohioidian.ă Trece prin incisura scapulei, dedesubtul
ligamentului transvers în profunzimea fosei supraspinoase, apoi
coboar ăpeămargineaălateral ăaăscapuleiăînăfosaăinfraspinoas ăăinervândă
muşchiiădeăaici.
 Nervii pectorali (N. pectoralis lateralis et medialis)ă destina i
muşchilorăpectorali,ăseăîndreapt ăînăjos,ătrecăînainteaăarterei axilare la
muşchiiăaminti i.
 Nervul subscapular (N. subscapularis)ăcoboar ăpeăpereteleăposterioră
alăaxileiălaămuşchiulăsubscapularăşiămareleărotund.
 Nervul toracodorsal (N. thoracodorsalis), porneşteă dină parteaă
posterioar ă aă trunchiuriloră plexuluiă brahial,ă coboar ă peă pereteleă
posteriorăalăaxileiăşiăseădistribuieămuşchiuluiămareleădorsal.
RAMURILE INFRACLAVICULARE
NERVUL MUSCULOCUTANAT
 Situată laterală deă arteraă axilar ,ă seă formeaz ă dină fascicululă lateral,ă
(N. musculocutaneus)
str bateă muşchiulă coracobrahial oblic, în partea lui mijlocie, apoi se

plaseaz ă înă intersti iulă dintreă muşchiulă bicepsă şiă brahial.ă Coboar ă spreă
cot,ăşiăcontinu ăprinăramuraăsaăterminal ăpeăantebra .ăEmiteă:
- Ramuri musculare (Rr. musculares),ădestinareămuşchilorăanterioriă
aiăbra ului.
- Nervulă cutanată laterală ală antebra uluiă (N. cutaneus antebrachii
lateralis),ătraverseaz ăfasciaăbra uluiăînăapropiereaăcotului,ăseăataşeaz ăveneiă
cefaliceăşiăinerveaz ăpieleaădeăpeămargineaălateral ăaăantebra ului.
NERVUL MEDIAN
 Iaănaştereădinădou ăr d cini,ăunaălateral ă(Radix lateralis)ăprovenit ă

(N. medianus)
dină fascicululă laterală şiă altaă medial ă (Radix medialis) din fasciculul
medial,ă careă seă unescă înă unghiă ascu ită înainteaă artereiă axilare. Nervul
traverseaz .ăaxila,ăbra ulăşiăantebra ul,ădivizându-seălaăpalm ăînăramurileă
sale terminale.
Înă axil ă esteă plasată peă fa aă anterioar ă aă artereiă axilare.ă Laă bra ,ă înă
por iuneaă superioar ă aă acestuia,ă seă g seşteă laterală deă arteraă brahial ,ă apoiă
încrucişând-oă înă parteaăinferioar ă aă bra ului,ătreceă medială deă ea.ă Ajungeă peă
82
antebra ă întreă celeă douaă capeteă deă origineă aleă pronatoruluiă rotundă şiă seă
situeaz ă întreă muşchiulă flexoră superficială şiă profundă ală degeteloră înă axulă
medianăalăantebra ului,ădeăunde-iăprovineăşiădenumirea.ăÎnăparteaăinferioar ăaă
antebra uluiă devineă maiă superficială aşezându-se între tendonul flexorului
radialăalăcarpuluiăşiăalăpalmaruluiălung.ăTraverseaz ăgâtulămâiniiăprinăcanalulă
carpiană şiă ajungeă laă palm ,ă undeă seă distribuieă dedesubtul aponevrozei
palmare în ramurile sale terminale. Emite ramuri numai începând de la cot
înăjos,ădup ăcumăurmeaz :
 Ramuri musculare (Rr. musculares), ce se desprind în dreptul
articula ieiă cotuluiă şiă inerveaz ă to iă muşchiiă anterioriă superficialiă aiă
antebra ului,ăcuăexcep iaăflexoruluiăulnarăalăcarpului.ă
 Nervul interosos anterior (N. interosseus anterior)ă înso eşteă arteraă
omonim ;ăcoboar ăpeămembranaăinterosoas ăîntreăflexorulăprofundăală
degeteloră şiă flexorulă lungă ală policelui,ă înervându-i împreun cu
muşchiulăpronatorăp trat.
 Ramuraă palmar ă (N. palmaris mediani),ă perforeaz ă fasciaă
antebra uluiă deasupraă carpuluiă şiă seă distribuieă pieliiă palmeiă şiă
eminen eiătenariene.
 Ramuraă muscular ă palmar ,ă seă desprindeă dină nervulă median în
canalulă carpian,ă traverseaz retinacululă flexoriloră şiă p trundeă înă
musculaturaă tenarian ,ă peă careă oă inerveaz ă cuă excep iaă aductoruluiă
 Nervii digitali palmari comuni (Nn. digitales palmares communes)

policelui.
înă num ră deă trei,ă suntă ramuriă terminaleă aleă medianului,ă situateă
dedesubtul aponevrozeiăpalmare,ăîmpreun ăcuăartereleăomonime.ăEi se
îndreapt ă spreă degete,ă pentruă aă seă divideă ină nerviiă digitaliă palmariă
propriiăînăfelulăurm tor:
- Primul nerv palmar comun, se desprinde în trei ramuri proprii,
destinateă celoră dou ă laturiă aleă policeluiă şiă margineaă lateral ă aă
indexului.ăMaiăd ăoăramur ămotorieăpentruăprimulălombrical.
- Ală doileaă nervă digitală palmară comun,ă inerveaz ă ală doileaă
lombricală şiă d ă dou ă ramuriă pentruă marginileă adiacenteă aleă
indexuluiăşiămediusului.
- Al treilea nerv digital palmar comun, se distribuie marginilor
vecineăaleămediusuluiăşiăinelarului.
- Nervii digitali palmari proprii (Nn. digitales palmares proprii):
nerviă sensitivi,ă inerveaz ă suprafa aă palmar ă aă primeloră şapteă
margini de degete. La nivelul falangei terminale a acestor degete,
eiătrecăposteriorăşiăinerveaz ăpieleaădeălaăacestănivel.
- Ramuraă comunicant ă cuă nervulă ulnară (R. communicans cum
nervo ulnari), se desprinde din al treilea nerv digital palmar
comun.
NERVUL ULNAR
 Seăformeaz ădinăfascicululămedialălaănivelulăaxilei;ăcoboar ăpeăfa aă

(N. ulnaris)
83
medial ă aă bra uluiă împreun ă cuă arteraă brahial ,ă apoiă traverseaz ă septulă
intermusculară brahială medială şiă seă îndreapt ă posterior.ă Peă cotă ocoleşteă
dorsal epicondilul medial, situându-seăînăşan ulănervuluiăulnar.ăăApoiăse
flecteaz ă înainte,ă ă ă şiă treceă printreă celeă dou ă capeteă deă origineă aleă
flexoruluiă ulnară ală ă carpului,ă ă peă margineaă medial ă aă antebra ului.ă Aiciăă
coboar ă vertical,ă medială deă arteraă ulnar ,ă ă traverseaz ă retinacululă
flexorilorălateralădeăosulăpisiformăşiăse divide în ramurile sale terminale.
Începândădeălaăcot,ăăemiteăurm toareleăramuri:
 Ramuri musculare (Rr . musculares),ăăiauănaştereăînădreptulăcotului;ă
inerveaz ăflexorulă ulnară ală ă carpuluiăşiăjum tateaă intern ăaă flexoruluiă
 Ramura cutanat ă palmar ă (N. cutaneus palmaris),ă destinat ă

profund al degetelor.
 Ramuraă dorsal ă aă nervuluiă ulnară(R. dorsalis u1naris) sau ramura

tegumentului hipotenarului.
dorsal ăaămâinii,ăăramur ăsensitiv ăiaănaştereăînăjum tateaăinferioar ăaă

antebra ului.ăTreceădorsalăîntreăflexorul ulnar al carpului şi uln ăşiăseă
distribuieă pieliiă fe eiă posterioareă aă mâinii,ă înă jum tateaă eiă medial ă şiă
 Nervii digitali dorsali (Nn. digitales dorsales);ăcoboar ăde-a

degetelor:
lungulăultimelorătreiăspa iiăinterosoaseăşiăseădividăînăramuriă
pentru ultimele cinci margini de degete, inervând pielea de
peăfa aăposterioar ăaăprimelorădou ăfalange.
 Ramuraă palmar ă aă nervuluiă ulnară (R. palmaris n. ulnaris), ramura
terminal ,ă ă seă divideă într-oă ramur ă superficial senzitiv ă şiă altaă
profund ămotorie:
- Ramura superficial (R. superficialis)ă coboar ă înă dreptulă
hipotenarului,ăăinerveaz ăpieleaăacestuia,ăăapoiăseăramific ăînănerviă
digitali palmari comuni (Nn digitales palmares communes)ă şiă
proprii (Nn. digitales palmares proprii),ă ă ă pentruă fa aă palmar ă aă
ultimelor treiămarginiădeădegete.ăDeăasemeneaăinerveaz ăpieleaădeă
peă fa aă dorsal ă aă falangeiă terminaleă corespunz tor,ă marginiloră deă
degete amintite.
- Ramuraă profund ă (R. profunda),ă p trundeă împreun ă cuă
aceeaşiă ramur ă aă artereiă ulnare,ă întreă abductorulă ă şiă flexorulăă
degetului mic. Seă dirijeaz ă ă lateral,ă ă dispunându-se transversal,
dedesubtulă fascieiă palmareă profunde,ă înso indă arcadaă ă palmar ă
profund .ăăEsteăramuraămotorieăceaămaiăimportantaăaămâiniiăăşiăprină
ramurile sale (Rr. musculares)ă inerveaz ă majoritateaă muşchilor
palmeiă(14ămuşchi),ădinăceiă19ămuşchiiăpalmari.
NERVULăCUTANATăMEDIALăALăBRA ULUI
 Sub ire,ă provineă dină fascicululă medială ală plexuluiă brahial.ă Coboar ă
(N. cutaneus brachii medialis)
medială deă arteraă axilar ,ă apoiă deă ceaă brahial ă şiă dup ă ună scurtă traiect,
perforeaz ăfasciaăşiăseădistribuieăpieliiădeăăpeăfa aăintern ăaăbra ului.
84
NERVULăCUTANATăăMEDIALăăALăANTEBRA ULUI
 Coboar ă împreun ă cuă precedentul,ă laă mijloculă bra uluiă perforeaz ă

(N. cutaneus antebrachii medialis)
fasciaăbrahial ăîmpreun ăcuăvenaăbazilic ,ădevenindăsuperficial.ăPeăfa aă

anterioar ăaăcotuluiăseădivideăînădou ăramuri:
 Ramuraă anterioar ă (R. anterior), de-alungul venei bazilice
se distribuieăpieliiădeăpeăfa aăanteromedial ăeăantebra ului.
 Ramuraă ulnar ă (R. ulnaris),ă inerveaz ă pieleaă deă peă fa aă
postero-medial ăaăantebra ului.
NERVUL AXILAR
 Provine din fasciculul posterior al plexului brahial. Situat înapoia

(N. axillaris)
arterei axilare,ă peă muşchiulă subscapular,ă seă dirijeaz ă înă josă şiă înă afar .ă
Traverseaz ăspa iulăhumerotricipital,ăocoleşteăposteriorăcolulăchirurgicală
alăhumerusului,ădedesubtulădeltoiduluiăşiăseădistribuieăîn:
- Ramuri musculare (Rr.musculares), numeroase, se desprind din
por iuneaăterminal ăaănervuluiăpeăfa aăprofund ăalădeltoidului.
- Nervul cutanat brahial lateral superior (N. cutaneus brachii
lateralis superior)ăperforeaz ăfasciaălaămargineaăposterioar ăaădeltoiduluiăşiă
inerveaz ăpieleaădeăpeăfa aăsuperolateral ăaăbra ului.
NERVUL RADIAL
 Continu ă fascicululă posterioră ală plexuluiă brahială ;ă traverseaz ă axila

(N. radialis)
înapoia arterei axilare,ă situată peă muşchiulă subscapular.ă Peă bra ,ă seă
dirijeaz ăoblicăînăjosăşiăînăafar ăspreăfa aădorsal ăaăhumerusuluiăînăşan ulă
care-iă poart ă numele,ă str b tândă spa iulă dintreă capulă lungă şiă medială ală
tricepsului.ă Ină acestă şan ,ă areă un traiect spiralat, acoperit de tricepsul
brahială şiă înso ită de arteraă profund ă aă bra ului.ă Apoi,ă perforeaz ă septulă
intermusculară lateral,ă treceă anterioră deă acestaă întreă muşchiulă brahială şiă
brahioradial se divide cu ceva deasupra capului radiusului, într-oăramur ă
terminal ă superficial ă şiă altaă profund .ă Ramurileă colaterală şiă terminaleă
 Ramuri musculare (Rr. musculares)ăseădesprindăînăaxil ăşiăpeăbra ;ă

ale nervului sunt:
inerveaz ă tricepsul,ă anconeusul,ă brahioradialulă şiă extensorulă radială
 Nervulăcutanatăposteriorăalăbra uluiă(N. cutaneus brachii posterior)

lung al carpului.
seădesprindeălaăaxil ,ăinerveaz ăpieleaăfe eiădorsaleăaăbra ului.

 Nervulă cutanată laterală inferioră ală bra uluiă (N. cutaneus brachii
lateralis inferior),ă inerveaz ă tegumentulă deă peă fa aă posterolaterala a
p r iiăinferioareăaăbra ului.
 Nervulă cutanată posterioră ală antebra ului.ă (N. cutaneus antebrachii
posterior),ă str bateă fasciaă înă treimeaă inferioar ă dorsal ă aă bra uluiă şiă
continu ă peă antebra ,ă undeă inerveaz ă pieleaă deă peă fa aă posterioar ă aă
acestuia.
85
 Ramuraă superficial ă (R. superficialis)ă reprezint ă ramuraă terminal ă
sensitiv ă aă nervuluiă radial.ă Coboar ă vertical,ă acoperit ă deă margineaă
intern ă aă brahioradialului,ă laterală deă arteraă radial .ă Ină treimeaă
inferioar ă aă antebra uluiă seă dirijeaz ă posterior, trecând dedesubtul
muşchiuluiăbrahioradialălaăfa aădorsal ăaăcarpuluiăşiăaămâinii.ăEmiteă:
- Ramuriăsensitiveăpentruăjum tateaălateral a tegumentului de pe
fa aădorsal ăaămâinii.
- Nervii digitali dorsali (Nn. digitales dorsales), pentru primele 5
margini deă degete.ă Inerveaz ă pieleaă deă peă fa aă primeloră dou ă
falange în teritoriul amintit.
- Ramuraă profund ă (R. profundus),ă reprezint ă ramuraă terminal ă
motorieăaănervului.ăAcestaătreceăprinămuşchiulăsupinator,ăsituându-
seă apoiă întreă grupaă superficial ă şiă profund ă a extensorilor
antebra ului.ă Devineă dină ceă înă ceă maiă profund,ă continuându-se la
nivelul membranei interosoase sub denumirea de nervul interosos
posterior (N. interosseus antebrachii dorsalis), pân ălaă articula iaă
radiocarpian .ă Emiteă ramuriă musculareă pentru to iă muşchiiă
posterioriăaiăantebra ului.ă
86
REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE MEMBRULUI SUPERIOR
Din punct de vedere anatomo-topografic, membrul superior se divide în

urm toareleăregiuniă(Regiones membri superioris).
 Regiunileăum rului:
-Regiuneaăaxilar (Regio axillaris).
-Regiuneaăscapular ă(Regio scapularis).
-Regiuneaădeltoidian ăRegio deltoidea).
 Regiunileăbra ului:
-Regiuneaăbrahial ăanterioar (Regio brachii / brachialis anterior).
-Regiuneaă brahial ă posterioar (Regio brachii / brachialis
 Regiunile cotului:
posterior).
-Regiuneaăanterioar ăaăcotuluiă(Regio cubit / cubitalisi anterior).

-Regiuneaăposterioar ăaăcotuluiă(Regio cubiti / cubitalis posterior).
 Regiunileăantebra ului:
-Regiuneaăantebrahial ăanterioar (Regio antebrachii anterior).
-Regiuneaăantebrahial ăposterioar (Regio antebrachii posterior).
 Regiunile gâtului mâinii:
-Regiuneaăcarpian ăanterioar (Regio carpi / carpalis anterior).
-Regiuneaăcarpian ăposterioar (Regio carpi / carpalis posterior).
 Regiunile mâinii:
-Regiuneaăpalmar ăsauăpalmaămâiniiă(Palma manus).
-Regiuneaădorsal ăsauădosulămâiniiă(Dorsum manus).
-Regiuneaăanterioar ăaădegetelorămâinii.
-Regiuneaăposterioar ăaădegetelorămâinii.
Regiunile membrului superior sunt constituite stratigrafic din mai

multe planuri suprapuse, formate la rândul lor din straturi distincte care
con inăforma iunileăregiunii.ăPrincipaleleăplanuriăsunt:
 Planul de acoperire sauplanulă superficial,ă alc tuită dină treiă straturiă
suprapuse,ădup ăcumăurmeaz :
- Pielea,ăînăgeneralăsub ire,ămobil ăşiălipsit ădeăpilozitateăînăregiunileă
anterioare,ă maiă groas ă şiă p roas ă înă regiunileă posterioare.ă Înă regiunileă
articulareă pieleaă formeaz ă oă serieă deă pliuri,ă careă marcheaz ă cuteleă deă
flexiune care corespund în general liniilor interarticulare.
- Subcutisul,ă areă oă grosimeă variabil ă şiă oă structur ă lamelar ă sauă
areolar .ăCon ineăforma iunileăvasculareăşiănervoaseăaleăregiunii,ădup ăcumă
urmeaz : Arterele superficiale, ramuriă sub iri,ă înă generală lipsiteă deă
importan ,ă careă ajungă aiciă dină profunzime,ă prin perforarea fasciei
superficiale.
- Veneleă superficiale,ă voluminoase,ă auă oă dispozi ieă variat ;ă
reprezint ăsediulăpunc iilorăvenoase.
- Limfaticeleă subcutisului,ă apar ină re eleiă superficialeă şiă seă
dreneaz ă prină intermediulă unoră limfonoduliă superficialiă sau în
87
mod direct în nodulii limfatici axilari.
- Nerviiă superficiali,ă suntă nerviă cutana i,ă proveni iă înă majoritateă
dină ramurileă terminaleă aleă plexuluiă brahial.ă Eiă asigur ă inerva iaă
segmentar ăaăpieliiămembruluiăsuperiorăînăfelulăurm tor:
C4:ăum rulă(dinăplexul cervical)
C5:ăbra ul,ăparteaălateral
C6:ăantebra ul,ăparteaălateral
C7:ămâna,ătreimeaălateral
C8:ămâna,ăpor iuneaăintermediarpă(degeteleăIII-IV)
Th1:ămâna,ăantebra ul,ăbra ul,ăparteaămedial
Th2:ăbra ul,ăparteaămedial
- Fascia superficială,ă forma iuneă fibroconjunctiv ă rezistent ,ă areă

anumiteăparticularit iădeălaăoăregiuneălaăalta.ăTrimiteăînăprofunzimeăsepturiă
 Planul subfascial con ineă muşchii,ă tendoaneleă şiă forma iunileă

intermusculare, care contribuie la delimitarea lojelor musculare.
vasculo-nervoase profunde ale regiunii.

- Muşchii situa iă înă lojiă osteofibroase,ă formeaz ă maiă multeă p turiă
suprapuse,ă separateă întreă eleă prină spa iiă intermusculareă sauă intersti ii,ă careă
permită glisajulă acestoraă şiă totodat ă reprezint ă spa iiă deă conten ieă aă
elementeloră vasculareă şiă nervoase.ă Tendoaneleă sunt,ă înă general,ă aşezateă înă
tunele fibroase, dublate de teci sinoviale.
- Vasele şi nervii profunziăaiăregiunilorăsuntăînăgeneralăgrupa iăsubă
formaă unoră m nunchiuriă sauă pediculiă vasculonervoşi,ă situa iă înă intersti iileă
intermusculare, de-aă lungulă unoră muşchi,ă careăreprezint ă muşchiiă sateli iă aiă
acestora.ă Proiec iaă şiă descoperireaă principaleloră trunchiuriă arterialeă şiă
 Planul osteo-articular al regiunii este format din scheletul osos,

venoase, se va descrie la fiecare regiune în cadrul unui subcapitol separat.
respectivă articula iaă careă intr ă înă constitu iaă regiunii.ă Neă vomă referiă
sumară laă acestă plan,ă întrucâtă no iunileă necesareă seă potă culegeă dină
capitoleleădeăosteologieăşiăartrologie.
MEMENTO: În cadrulă regiuniloră topograficeă nuă seă repet ă detaliileă

deă anatomieă sistematic ă şiă termeniiă tehnici.ă Cunoaştereaă acestoraă esteă
presupus .
REGIUNILEăUM RULUI
 Um rul,ă sauă r d cinaă membruluiă superioră esteă constituită dină
ansamblulă deă forma iuniă dispuseă înă jurulă centuriiă scapulareă şiă aă
articula ieiăscapulo-humerale. Atât sub aspect anatomo-topograficăcâtăşiă
din considerente practice, chirurgicale, se divide în trei regiuni: regiunea
axilar ,ă scapular ă şiă deltoidian .ă Dintreă acestea,ă regiuneaă axilar ă
reprezint ăteritoriulădeăpasajăalăforma iunilorăvasculareăşiănervoaseăspreă
membrul superior.
88
REGIUNEAăAXILAR
 Deă formaă uneiă piramideă cvadrangulare,ă esteă alc tuit ă dină elementeă
(Regio axillaris)
anatomiceă careă realizeaz ă jonc iuneaă întreă trunchiă şiă bra ,ă intercalateă
întreă articula iaă scapulo-humeral ,ă pereteleă toracică şiă fa aă anterioar ă aă
scapulei.ăDinăpunctădeăvedereătopografic,ăîiădistingemăpere iăşiăcon inut.ă
Ceiă patruă pere iă aiă piramidei,ă împreun ă cuă bazaă şiă vârfulă acesteia,ă
delimiteaz ă ună spa iuă larg,ă numită groap ă sauă niş ă axilar ă (Spatium
axillare) înă careă seă ad postescă forma iunileă vasculo-nervoase ale
regiunii.
Limite: regiunea are limite la nivelul tegumentului numai
corespunz torăpereteluiăanteriorăşiăbazei,ădup ăcumăurmeaz :
- anterior: clavicula, marginea liber ă aă pectoraluluiă mare,ă
şan ulădeltoidopectoralăşiăoălinieăconven ional ăcareăuneşteămijloculă
claviculeiăcuăcap tulăinferiorăalămarginiiălibereăaăpectoraluluiămareă
(unde acesta se desprinde de peretele toracic).
- baza,ă deă form ă patrulater ,ă esteă delimitat ă deă plicaă axilar ă
anterioar ăşiăposterioar ,ăşiădeădou ăliniiăorizontale,ădintreăcareăceaă
superioar ă uneşteă puncteleă deă inser ieă peă bra ă aă muşchiloră
pectoralulă mareă şiă aă mareluiă dorsal,ă iară ceaă inferioar ,ă aşezat ă peă
pereteleă laterală ală toracelui,ă undeă aceştiă muşchiă seă desprindă deă peă
peretele toracic.
Înă profunzimeă regiuneaă seă întindeă pân ă laă articula iaă um rului,ă
peretele antero-lateralăalătoraceluiăşiăfa aăanterioar ăaăomoplatului.
Forma exterioară. Regiuneaă seă studiaz ă cuă bra ulă înă treiă pozi iiă
diferiteăşi anume:
- Pozi iaă clinic ,ă cuă bra ulă înă aduc ie,ă permiteă explorareaă
con inutuluiăaxilei,ădatorit ărelax riiăplanuluiădeăacoperire.
- Pozi iaă anatomic ,ă cuă bra ulă înă abduc ieă pân ă laă orizontal ,ă
utilizat ălaădisec iaăregiunii.ă Înăaceast ăpozi ieăcon inutulăaxilei se
plaseaz ăpeăaxulălongitudinalăalăpiramidei.
- Pozi iaăchirurgical ,ăcuăbra ulăînăabduc ieăfor at ,ăcon inutulă
axilei devine mai superficial, prin apropierea lui de baza regiunii.
Laăinspec ie,ăinferiorădeăclavicul ăseămarcheaz ăoădepresiune,ănumit ă
fosaă infraclavicular ă aă luiă Mohrenheim,ă ă careă corespundeă cuă spa iulă
deltoidopectoral.ă Acestă teritoriu,ă înă uneleă tratateă şiă înă terminologiaă
interna ional ă figureaz ă caă regiuneă infraclavicular ă (Regio
infraclavicularis).ăNoi,ăconsider măc ăeaăfaceăparteădinăperetele anterior al
regiuniiăaxilareăşiăcaăatareănuăesteăjustificat ădescriereaăseparat .
Bazaă axileiă esteă scobit ,ă acoperit ă cuă p r.ă Aceast ă depresiuneă esteă
numit ăfos ăaxilar ă(Fossa axillaris),ătermenăcareăseărefer ădeciălaăunădetaliuă
deăsuprafa ăşiănuălaăspa iulălargădintreăpere i,ăcareădup ăcumăamămaiăar tată
poart ănumeleădeăgroap ăsauăniş .
Laă bazaă axileiă seă formeaz ă plicileă axilare,ă şiă anume,ă plicaă axilar ă
anterioar ă(Plica axillaris anterior) laămargineaăliber ăaămuşchiuluiăpectorală
mareă şiă plicaă axilar ă posterioar ă (Plica axillaris posterior),ă determinat ă deă
89
margineaăliber ăaămareluiădorsal.
Înă profunzimeă seă poateă palpaă reliefulă muşchiloră din ată anterior,ă
coracobrahial,ăcapulăscurtăalăbicepsului;ăpulsa iileăartereiăaxilareăşiăeventuală
nodulii limfatici. În fundul fosei axilare se poate percepe capul humerusului
şiămişc rileăacestuia.
 Pereţii regiunii axilare:
 Peretele anterior este format dintr-ună plană deă acoperireă şiă dou ă
planuri musculo-fasciale.
- Planul de acoperire esteă alc tuită dină piele,ă mobil ,ă esută
subcutanată deă grosimeă variabil ă şiă fasciaă parietal ă extern ,ă
dependin ă aă fascieiă superficialeă (extracorporale)ă aă trunchiului.ă
Subcutisulăcon ineăoăre eaăvenoas ă(re eauaăprepectoral )ăşiănerviiă
cutana i,ăramuriăaleăplexuluiăcervicală(nerviiăsupraclaviculari).
- Planul musculo-fascial superficial esteă formată dină muşchiulă
pectoralămareăşiăfasciaăpectoral ă(Fascia pectoralis),ăcareăîmbrac ă
fa aăanterioar ăaăpectoraluluiăşiătrimiteăoălam ăprofund ,ăsub ireălaă
suprafa aăposterioar ăaămuşchiului.
- Între muşchiulă deltoidiană şiă margineaă supero-extern ă aă
pectoraluluiă mare,ă seă formeaz ă ună intersti iu,ă numită şan ulă
deltoido-pectoral (Sulcus deltoideopectoralis),ăcareăspreăclavicul ă
seăl rgeşte,ăformândătriunghiulădeltoido-pectoral.ăAcestăintersti iu,ă
acoperit superficială deă fasciaă pectoral ,ă con ineă urm toareleă
elemente:
-venaă cefalic ,ă situat ă într-oă dedublareă aă fasciei,ă formeaz ă oă
cros ăşiăseăvars ăînăvenaăaxilar .ăLaăacestănivel,ăvenaăcefalic ,ă
deă obiceiă areă câ ivaă afluen i,ă dintreă careă veneleă toraco-
acromiale sunt relativ constante.
-artera toraco-acromial ,ă situat ă înă profunzimeaă şan ului,ă laă
acest nivel se distribuie în ramurile sale.
-nodulii limfatici deltoido-pectorali,ă înă num ră deă 1-2 se
situeaz ăpeătraiectulăveneiăcefalice.
- Planul musculo-fascial profund esteă alc tuită dină muşchiiă
subclaviculară şiă pectorală mic,ă respectivă fasciaă clavipectoral ă (Fascia
clavipectoralis). Pectoralulămic,ădelimiteaz ăîmpreun ăcuăclaviculaăunăspa iuă
lipsită deă p tur ă muscular ,ă numită „triunghiulă clavipectoral”,ă înă careă
con inutulăaxileiăareăoăaşezareărelativămaiăsuperficial .
- Fasciaăclavipectoral ăpleac ădeăpeăfa aăinferioar ăaăclaviculei,ă
formeaz ă oă teac ă osteofibroas ă împreun ă cuă aceastaă pentruă
muşchiulăsubclavicular,ătreceăapoiăpesteătriunghiulăclavipectorală
şiă ajungeă laă margineaă superioar ă aă miculuiă pectoral.ă Aiciă seă
dedubleaz ă înă dou ă foi eă careă îmbrac ă fa aă anterioar ă şiă
posterioar ăaămuşchiului,ăcuprinzându-l astfel într-oăteac .ăCeleă
dou ăfoi e,ălaămargineaăinferioar ăaăpectoraluluiămicăfuzioneaz ă
şiăseăcontinu ăspreăbazaăaxileiăcuăfasciaăaxilar .
-Laă nivelulă triunghiuluiă clavipectoral,ă fasciaă esteă perforat ă deă
venaă cefalic ,ă arteraă acromioclavicular ă şiă forma iunileă
90
vasculareăşiănervoase,ădestinateămuşchiuluiăpectoralămare.
-Întreă celeă dou ă planuriă musculo-fascialeă seă afl ă intersti iulă

interpectoral,ă plană deă glisajă pentruă muşchiiă pectorali.ă Acestaă
con ineă ună esută celuloadiposă lamelară înă careă coboar ă
urm toareleăforma iuniăspreămuşchiiăpectorali:
-arteraătoracic ăsuprem ăşiăveneleăînso itoare.
-ramurile pectoraleă aleă artereiă toracoacromialeă şiă veneleă
satelite.
 Peretele posterior,ăsituatăprofund,ăesteăformatădeăpor iuneaăextern ăaă

-nerviiăpectoraliălateralăşiămedial
muşchilorăsubscapular,ărotundămareăşiămareleădorsal.
- Pereteleă posterioră ală axileiă comunic ă prină spa iulă humerotricipitală
cuă regiuneaă scapular ă şiă prină spa iulă omotricipitală cuă regiuneaă deltoidian .ă
Acesteădou ăspa iiăsuntădescriseămaiădetaliatălaăregiuneaăscapular .
- Pereteluiăposteriorăiăseăataşeaz ăurm toareleăforma iuniăvasculareăşiă
nervoase:
-arteraă circumflex ă aă scapulei,ă cuă dou ă veneă înso itoare,ă ceă
seăîndreapt ăspreăspa iulăomotricipital.
-arteraă toracodorsal ,ă cuă veneleă satelite,ă coboar ă peă
margineaăanterioar ăliber ăaămareluiădorsal.
-nervulăsubscapular,ăaşezatăînăapropiereaămarginii laterale a
muşchiuluiăcuăacelaşiănume.
-nervulă toracodorsal,ă coboar ă de-a lungul marginii
anterioareăaămareluiădorsal,ăîmpreun ăcuăvaseleăomonime.
-noduliiă limfaticiă subscapulariă înşira iă peă traiectulă vaseloră
 Peretele medial este format de partea supero-lateral ă aă pereteluiă

subscapulare.
91
toracic,ăacoperitădeăprimeleădigita iuniăaleămuşchiuluiădin atămare.
- Peăacestăperete,ădedesubtulăuneiălameăceluloaseăsub iriăseăafl :
-arteraătoracic ălateral ,ăîmpreun ăcuăveneleăsateliteăcoboar ă
peăfa aălateral ăaămuşchiuluiădin atăanterior.
-nervulă toracală lung,ă coboar ă paralelă cuă vaseleă precedenteă
avândăacelaşiătraiect.
-nervii intercostobrahiali (Nn. intercostobrachiales) în
num ră deă 1-2, sunt ramuri perforante laterale din nervii intercostali II-III.
Str bată digita iunileă din atuluiă anterioră şiă seă îndreapt ă spreă fa aă medial ă aă
bra ului.
-limfocentriiăpectorali,ăînănum rădeă5-6,ăseăînşir ăde-a lungul
 Peretele lateral esteăformatădinătendoaneleămuşchiuluiăcoracobrahială

vaselor toracale laterale
şiădeăcapulăscurtăalăbicepsului,ăacoperiteădeăfasciaăbrahial .
 Baza axilei sau peretele inferior este format doar din planul de
acoperire:
- pielea,ă acoperit ă deă fireă deă p r,ă esteă sub ire,ă retractat ,ă
aderent ădeăfasciaăsubiacent ;ăcon ineănumeroaseăglandeăsebacee.
- subcutisulă areă oă structur ă compartimentat ,ă con ineă vase,ă
ramuriănervoaseăşiăunănum rămareădeăglandeăsudoripare.
- fasciaăaxilar ă(Fascia axillaris) sauă„ligamentulăsuspensorăală
axileiă aă luiă Gérdy”,ă format ă dină fuziuneaă fascieiă pectoraleă şiă
clavipectorale, se dirijeaz ăposteriorăşiăseăcontinu ăînăfasciaămareluiă
 Vârful axilei este un orificiu osteofibros de comunicare cu regiunea

dorsal.
lateral ă aă gâtuluiă (regiuneaă supraclavicular )ă prină careă treceă

m nunchiulăvasculo-nervos axilar. Este delimitat anterior de clavicul ă
şiă muşchiulă subclavicular;ă postero-laterală deă apofizaă coracoid ă şiă
ligamentulă coracoclavicular;ă medialădeă intersec aă claviculeiă cuă primaă
coast .
 Conţinutul gropii axilare:
- Groapaăaxilar ăesteăumplut ădeăunăbogată esutăconjunctivo-adipos
în care suntăplasateăforma iunileăvasculare,ălimfaticeăşiănervoaseăaleăaxilei.
 Artera axilară.ă Traverseaz ă groapaă axilar ă fiindă situat ă înă axulă
acesteia.ăTraiectulăeiăesteăcondi ionatădeăpozi iaăbra ului,ăşiăanume:ăînă
pozi ieă anatomic ,ă arteraă esteă rectilinie,ă înă pozi ieă chirurgical ă seă
recurbeaz ,ă descriindă oă convexitateă spreă bazaă axilei,ă iară înă pozi ieă
clinic ,ăformeaz ăoăcurbur ăcuăconcavitateaăînăjos.
Diviziune: iă seă distingă treiă por iuni,ă înă raportă cuă muşchiulă
pectoralămicăşiăanume:
- por iuneaă I-a sau clavipectoral ,ă situat ă înă triunghiulă
clavipectoral,ăîntreăclavicul ăşiămargineaăsuperioar ăaăpectoraluluiă
mic.
- por iuneaă aă II-aă sauă retropectoral ,ă plasat ă dedesubtulă
micului pectoral.
- por iuneaăaăIII-aăsauăpostpectoral ,ăîntreămargineaăinferioar ă
92
a pectoralului micăşiămargineaăliber ăaăpectoraluluiămare
Raporturi:
- Primaă por iuneă esteă acoperit ă deă planulă musculofascială
superficială şiă fasciaă clavipectoral ă aă pereteluiă anterioră ală axilei.ă
Posteriorărepauzeaz ăpeăprimeleădigita iuniăaleădin atuluiăanteriorăşiă
coasteleă subiacente.ă Medială seă afl ă venaă axilar ă careă înă modă
obişnuităacoper ăoăparteădinăarter ăiarălateralăplexulăbrahial,ăcareăînă
acestălocăseăregrupeaz ăînăfascicule.
- Aă douaă por iuneă esteă situat ă maiă profund,ă dedesubtulă celoră
trei planuri ale peretelui anterior. Posterior vine în raport cu
muşchiulăsubscapular.ăVenaăaxilar ăseăaşeaz ămedialădeăarter ăiară
fasciculeleă plexuluiă brahială seă grupeaz ă înă jurulă arterei,ă lateral,ă
medialăşiăposterior.
- Aătreiaăpor iune,ădup ăceăvineăînăraportăposteriorăcuămuşchiiă
rotundulă mareă şiă mareleă dorsal,ă seă ataşeaz ă fe eiă medialeă aă
coracobrahialului, de-aălungulăc ruiaătreceăpeăbra .ăLaăacestănivel,ă
înă jurulă artereiă seă aranjeaz ă dejaă ramurileă terminaleă aleă plexuluiă
brahial.
Ramuri: colateraleă aleă artereiă axilare,ă auă urm toareleă
emergen e:
- Ramurileăanterioareăseădesprindădinăprimaăpor iune.ăAcesteaă
sunt:ăarteraătoracic ăsuprem ,ătoracoacromial ăşiătoracal ălateral .
- Ramuraăposterioar ,ăarteraăsubscapular ,ăseădesprindeădinăaă
douaăpor iuneăaăartereiăaxilare.
- Ramurile laterale, degajateădinăaătreiaăpor iune,ăsuntăartereleă
circumflexeăhumeraleă(anterioar ăşiăposterioar ).
Anastomozele dintreă ramurileă artereiă axilareă şiă arteraă

subclavicular ă permită restabilireaă circula ieiă înă cazulă ligatur riiă trunchiuluiă
axilar principal. Acest sistemă colateral,ă datorit ă situa ieiă saleă topografice,ă
esteădenumită„cercăarterialăperiscapular”.ăLaăformareaăluiăiauăparte:
- Ramuriăsubclaviculare:ăarteraăcervical ătransvers ă(numit ăşiă
arteraăscapular ăposterioar )ăşiăarteraăsuprascapular .
- Ramuri axilare: arteraăsubscapular ăşiăramuraăsaăcircumflex ă
93
scapular ă(arteraăscapular ăinferioar ).
- Luându-seă înă considerareă modulă deă constitu ieă ală cerculuiă
periscapular,ăseăpoateădeduceăc ăsuprimareaăcircula ieiăînăarteraă
axilar ăesteăposibil ădeasupraăemergen eiăarterei suprascapulare.
- Vena axilară,ăunic ăşiăvoluminoas ,ăînso eşteămedialăartera,ăavândă
acelaşiă traiectă cuă aceasta.ă Colecteaz ă veneleă sateliteă careă corespundă
ramuriloră artereiă axilare,ă precumă şiă veneleă superficialeă aleă membruluiă
superior.
- Plexul brahial. La vârful axilei, plexul brahial este înc ăconstituită
dină trunchiurileă saleă secundare,ăaşezateă laterală deă arteraă axilar .ă Acesteaă seă
grupeaz ă apoiă înă fascicule,ă denumiteă înă raportă cuă pozi iaă loră fa ă deă arter ,ă
fascicululă lateral,ă medială şiă posterior.ă În parteaă inferioar ă aă regiunii,ă
fasciculeleă seă continu ă înă ramurileă terminaleă principale,ă careă suntă aranjateă
dup ăcumăurmeaz :
- Nervulă musculocutanată seă afl ă laterală deă arter ,ă înso ind-oă pân ă laă
muşchiulăcoracobrahialăpeăcareăîlăperforeaz ăapoi.
- Nervul mediană înă momentulă constituiriiă saleă dină celeă dou ă r d ciniă seă
situeaz ăînainteaăartereiăpentruăcaăapoiăs ăocupeăoăpozi ieăantero-lateral ă
fa ădeăea.
- Nervulăulnarăcoboar ăde-aălungulăfe eiămedialeăaăarterei,ăîntreăaceastaăşiă
venaăaxilar .
- Nervul cutanat brahialămedialăareăacelaşiătraiectăcuănervulăulnar,ăuneoriă
îns ăseăsitueaz ăpeăfa aăanterioar ăaăvenei.
- Nervulăcutanatăantebrahialămedialăseăsitueaz ăpostero-medialădeăarter .
- Nervulă axilar,ă aplicată peă muşchiulă subscapulară seă afl ă înd r tulă arterei,ă
traiectul s uădeviindădorsal,ăînădirec iaătriunghiuluiăhumerotricipital.
- Nervulăradialăseăafl ăînd r tulăarterei.
Ramurile colaterale, provenite din trunchiurile plexului brahial,
coboar ă laă pere iiă regiuniiă axilare,ă avândă înă raportă cuă arteraă axilar ă
urm toareaădispozi ie:
- Nervii prearteriali: nervii pectorali
- Nerviiă retroarteriali:ă nervulă subscapular,ă nervulă toracodorsală şiă nervulă
toracal lateral.
- Limfaticele axilei. Noduliiă limfaticiă axilariă seă grupeaz ă fieă de-a
lungul vaselor axilare (limfocentrii brahiali sau laterali, centrali sau
intermediariă şiă apicaliă sauă subclaviculari),ă fieă peă pere iiă regiuniiă (grupulă
pectoralăşiăsubscapular).
- Noduliiă limfaticiă axilariă colecteaz ă re eauaă limfatic ă aă
membruluiăsuperior,ăaăteritoriuluiăsupraombilicalăalătrunchiuluiăşiă
pe cea a sânului. Din nodulii limfatici apicali se desprinde
trunchiulăsubclavicular,ăcareătreceăînăregiuneaălateral ăaăgâtului.
Referiri de ordin practic. Pentruă descoperireaă con inutuluiă gropiiă
axilareăseăutilizeaz ăcaleaădeăp trundereăprinăpereteleăanteriorăşiăinferior.
- Anterioră seă utilizeaz ă caleaă subclavicular ,ă incizându-se treptat
planurile:ă deă acoperire,ă musculofascială superficială şiă fasciaă clavipectoral .ă
M nunchiulă vasculo-nervosă axilară areă oă pozi ieă relativă superficial ,ă nefiindă
94
acoperit în acest locădeămuşchiulăpectoralămic.
- Inferior, abordarea elementelor dinspre baza axilei se face prin
incizareaăplanuluiădeăacoperireă(piele,ăsubcutis,ăfasciaăaxilar ).
- Venaă cefalic ,ă înă vedereaă incanul riiă ei,ă seă descoper ă înă şan ulă
deltoidopectoral.ă Seă aşeaz bra ulă înă pozi ieă anatomic ă şiă seă sec ioneaz ă
pieleaăşiă esutulăsubcutanat.ăSeăincizeaz ăapoiălamaăsuperficial ăaăfasciei,ăînă
duplicaturaăc reiaăseăcaut ăvena.
- Intersti iileă deă laă nivelulă pereteluiă anterioră auă oă deosebit ă
importan ,ă deoareceă eleă seă pot transformaă înă lojiă reale,ă înă careă seă adun ă
colec iiăpatologice.ăAcesteălojiăsunt:
- Lojaăprepectoral ăsauăsuperficial ,ăceăcorespundeăsubcutisului.
- Lojaă mijlocieă sauă interpectoral ă ceă seă afl ă întreă celeă dou ă planuriă
musculofasciale ale peretelui anterior.
- Lojaă profund ă sauă retropectoral ă situat ă înd r tulă pectoraluluiă mic,ă ceă
corespunde de fapt gropii axilare.
REGIUNEAăSCAPULAR
(Regio scapularis)
Con ineă forma iunileă situateă înd r tulă scapulei,ă dublândă pereteleă
anterior al regiunii axilare.
Limite: sus şiă medial,ă marginileă corespunz toareă aleă scapulei;ă
infero-lateral,ăunghiulăinferiorăalăomoplatuluişiămargineaăinferioar ăaămareluiă
rotund; supero-lateral,ămargineaăposterioar ăaămuşchiuluiădeltoid.
Forma exterioară. Seă reliefeaz ă spinaă omoplatuluiă şiă fosele
supraspinoas ă şiă infraspinoas .ă Seă contureaz ă deă asemeneaă reliefulă
muşchiuluiă trapez,ă ală mareluiă dorsală precumă şiă margineaă posterioar ă aă
deltoidului.
Planul de acoperire. Pieleaăesteăgroas ăşiămobil ,ă esutulăsubcutanată
areă oă grosimeă variabil ,ă con inândă vaseă neînsemnateă şiă ramuriă nervoaseă
senzitiveă careă provină dină nerviiă supraclaviculariă aiă plexuluiă cervicală şiă dină
ramurile dorsale ale primilor nervi toracali.
Planul musculo-fascial superficial esteăformatăînăparteaăsuperioar ă

aăregiuniiădeămuşchiul trapez,ăînăparteaăinferioar ădeămareleădorsalăşiăfasciileă
careă îiă acoper .ă Mareleă dorsală treceă pesteă unghiulă inferioră ală omoplatuluiă
 Lojile osteofibroase şi conţinutul lor. Dedesubtul planului

lipindu-l pe acesta de peretele toracic.
precedent,ă corespunz tor foselor supra – şiă infraspinoaseă seă afl ă dou ă
 Loja supraspinoasă,ă format ă deă fosaă şiă fasciaă supraspinoas .ă

loji:
Con ineăurm toareleăelemente:

- Muşchiulă supraspinosă aă c ruiă por iuneă c rnoas ă umpleă înă
întregimeă loja;ă por iuneaă saă tendinoas ă treceă dedesubtul
acromionului spre humerus.
95
- Arteraă suprascapular ,ă ramur ă aă artereiă subclaviculare,ă intr ă înă
regiune la nivelul marginii superioare a omoplatului, deasupra
ligamentuluiă transversă ală scapulei.ă Seă aşeaz ă subă muşchiulă
supraspinos, pe planul osos al lojei, trecând apoi în loja
infraspinoas ă prină scobituraă deă laă loculă deă implantareă lateral ă aă
spinei omoplatului.
- Nervul suprascapular, trece prin incizura scapulei, dedesubtul
ligamentuluiă transvers;ă areă acelaşiă traiectă şiă dispozi ieă cuă arteraă
precedent .
 Loja infraspinoasă seă formeaz ă întreă planulă ososă ală foseiă
infraspinoaseă şiă fasciaă infraspinoas .ă Acesteaă seă inser ă peă margineaă
medial ă şiă lateral ,ă respectivă peă spinaă omoplatuluiă şiă seă continu ă
lateralăcuăfasciaădeltoidian .
- Muşchii şi spaţiile intermusculare.ă Lojaă con ineă muşchiulă
infraspinos,ărotundulămareăşiărotundulămic.ăUltimiiădoiămuşchiăseă
îndreapt ă spreă extremitateaă superioar ă aă humerusuluiă şiă seă
îndep rteaz ă unulă deă cel lalt,ă rotundulă mareă trecândă înă fa a,ă iară
rotundulă mică înă spateleă articula iei scapulo-humerale. Prin
intersti iulă astfelă format,ă treceă capulă lungă ală tricepsuluiă careă
delimiteaz ădou ăspa ii:
-Spa iulă omotricipitală sauă birondo-tricipital,ă seă afl ă medial;ă
esteă delimitată deă margineaă lateral ă aă omoplatului,ă deă ceiă doiă rotunziă şiă deă
capulă lungă ală tricepsului.ă Denumită totodat ă şiă hiatulă axilară medială (Hiatus
axillaris medialis) acestaă realizeaz ă comunicareaă dintreă regiuneaă axilar ă şiă
lojaă infraspinoas ,ă servindă caă locă deă trecereă pentruă arteraă circumflex ă
scapular .
-Spa iulă humerotricipital sau birondo-humero-tricipital,

96
situată laterală întreă capulă lungă ală tricepsului,ă extremitateaă superioar ă aă
humerusuluiă şiă por iunileă lateraleă aleă celoră doiă rotunzi.ă Seă maiă numeşteă şiă
hiatul axilar lateral (Hiatus axillaris lateralis), asigurând comunicarea dintre
axil ă şiă regiuneaă deltoidian .ă Prină acestă pasajă treceă treceă nervulă axilară şiă
arteraăcircumflex ăhumeral ăposterioar ,ăîmpreun ăcuăveneleăsatelite.
Arterele lojei infraspinoase. Lojaăesteăvascularizat ădeătreiăartereă
scapulare,ădup ăcumăurmeaz :
-Arteraăcircumflex ăaăscapulei,ăajuns ăînăregiuneăprinăhiatulă
axilar medial,ăcoboar ăde-a lungul marginii laterale a omoplatului.
-Arteraăsuprascapular ă(dinăarteraăsubclavia),ăajuns ăînăloj ,ă
seă ramific ă peă platformaă osoas ă aă acesteiaă şiă seă pierdeă înă muşchiiă ce-şiă auă
originea la acest nivel.
-Arteraă scapular ă posterioar ă (cervical ă transvers ),ă ramur ă
dină arteraă subclavie,ă abordeaz ă regiuneaă laă nivelulă unghiuluiă superioră ală
omoplatuluiăşiăcoboar ăpeămargineaă medial ăaăosului,ăacoperit ădeămuşchii
romboizi.
-Acesteătreiăartereăseăramific ăpeădeăoăparteăpeăplanulăososăală
foseiă infraspinoase,ă iară peă deă alt ă parteă intramuscular,ă realizândă ună vastă
sistemă colaterală anastomotic,ă „cerculă arterială periscapular”,ă aă c ruiă
semnifica ieăpractic ăaăfostădescris ăînăcadrulăregiuniiăaxilare.
REGIUNEAăDELTOIDIAN
(Regio deltoidea)
Ocup ăparteaăextern ăaăum rului,ăcorespunz torămuşchiuluiădeltoid;ă
areăunăaspectăconvex,ăbombat,ădatorit ăcapuluiăhumerusului.
Limite: susă esteă delimitat ă deă por iuneaă lateral ă aă claviculei, de
acromionăşiădeăc treăparteaăextern ăaăspineiăscapulei;ăjosădeăinser iaăhumeral ă
aă deltoidului;ă anterioră şiă posterioră deă marginileă acestuiă muşchi.ă Înă
profunzimeăcuprindeăarticula iaăacromioclavicular ăşiăscapulohumeral ,ăcareă
alc tuiescăplanul osteoarticular al regiunii.
Forma exterioară. Cuăbra ulăînăaduc ie,ăregiuneaăareăform ăconvex ă
atâtă înă sensă vertical,ă câtă iă transversal.ă Înă luxa iaă scapulohumeral ,ă formaă
regiuniiă deltoidieneă seă schimb ,ă eaă devineă angulat ,ă cuă aspectă deă „um ră înă
epolet”.
- Înă parteaă superioar ă aă regiuniiă proemin ă subă pieleă acromionul,ă
reliefulăs uăformândăunăunghiăvizibilă(Angulus acromialis).
- Marginileămuşchiuluiădeltoidăpeătegumentăsuntămarcateădeăcâteăună
şan ,ăcelăanteriorăcorespunzândăşan uluiădeltoidopectoral.
Planul de acoperire esteă formată dină piele,ă mobil ă – maiă pu ină laă
loculă deă inser ieă terminal ă aă deltoiduluiă – şiă subcutis,ă înă careă seă afl ă
urm toareleăelementeăsuperficiale:
- Artere:ă ramuriă terminaleă aleă artereiă toracoacromialeă şiă aleă artereiă
circumflexe humerale posterioare.
- Vene,ăîndreptateăspreăşan ulădeltoido-pectoral,ădeăobiceiăafluen iăaiă
venei cefalice.
97
- Ramurile supraclaviculare ale plexului cervical în partea
superioar ,ăşiădinănervulăcutanatăbrahialălateralăsuperioră(dinănervulăaxilar)ăînă
parteaălateral ăaăregiunii.
- Bursaă seroas ă supraacromial ă (Bursa subcutanea acromialis)
situat ăînăsubcutis,ădeasupraăacromionului.
Planul musculofascial deltoidian esteă formată dină muşchiulă deltoidă şiă

fasciaă deltoidian .ă Fasciaă deltoidian ,ă groas ă şiă rezistent ,ă înveleşteă
suprafa aă extern ă aă muşchiului,ă trimi ândă întreă fasciculeleă c rnoaseă aleă
acestuiaă numeroaseă septuriă interfasciculare.ă Datorit ă acestora,ă aderen aă
fascieiă laă muşchiă esteă puternic .ă Fa aă profund ă aă muşchiuluiă deltoidiană
esteăîmbr cat ădeăoălam ăcelulofibroas ăsub ire,ăcare-lăsepar ădeăplanulă
 Spaţiul subdeltoidian seă situeaz ă întreă suprafa aă profund ă aă

subiacent.
deltoiduluiă şiă planulă osteoarticulară ală regiunii.ă Esteă umplută deă ună esută
celulo-adipos,ă careă con ineă forma iunileă tendinoaseă periarticulareă şiă
 Tendoanele periarticulare suntă situateă înăjurulă articula ieiă scapulo-

vasculo-nervoase ale regiunii.
humerale;ăanteriorătendoaneleăsubscapularuluiăşiărotunduluiămare;ăsusă
tendonulă supraspinosuluiă şiă şiă dorsală tendonulă infraspinosuluiă şiă aă
rotunduluiă mic.ă Tendoaneleă rotunziloră laă acestă nivel,ă delimiteaz ă
spa iulăhumerotricipital,ăorificiuădeăpasajăîntreăgroapaăaxilar ăşiăparteaă
posterioar ăaăspa iuluiăsubdeltoidian.
 Bursele seroase seă aşeaz ă laă loculă deă implantareă ală tendoaneloră
(bursa infraspinosului,ă subscapularului,ă rotunzilor).ă Întreă deltoidă şiă
tubercululă mareă ală humerusuluiă seă afl ă oă burs ă voluminoas ,ă bursaă
subdeltoidian ă (Bursa subdeltoidea), iar între tendonul
supraspinosuluişiă acromion,ă bursaă subacromial ă (Bursa
subacromialis). Inflama ia,ă calcifiereaă acestoră burseă determin ă oă
diminuareă considerabil ă aă mişc riloră bra uluiă înă specială aă celeiă deă
abduc ieă– periartrite scapulohumerale.
 Arterele înso iteădeăcâteădou ăveneăsatelite,ăramuriătributareăaleăaleă
vaselor axilare, sunt:
- Artera toracoacromial ,ă cuă ramuraă deltoidian ă pentruă muşchiulă
omonimă şiă ramuraă acromial ,ă careă peă suprafa aă acromionuluiă d ă
naştereăre eleiăacromialeă(Rete acromialis).
- Arteraă circumflex ă humeral ă anterioar ,ă treceă peă subă tendonulă
comun de origine al capului scurt al bicepsuluiă şiă aă
coracobrahialului,ă ocoleşteă peă dină fa ă colulă chirurgicală ală
humerusuluiă şiă culisaă bicipital ,ă ramificându-seă laă deltoidă şiă laă
articula iaăum rului.
- Arteraă circumflex ă humeral ă posterioar ,ă maiă groas ă decâtă
precedenta, este artera principal ă aă regiunii.ă Ajungeă înă parteaă
posterioar ă aă spa iuluiă subdeltoidian,ă traversândă hiatulă
humerotricipitală şiă ocolindă dorsală colulă chirurgical;ă seă divideă înă
98
numeroaseăramuriămusculareăşiăarticulare.
- Întreă celeă dou ă artereă circumflexeă humerale,ă înă dreptul colului
chirurgicală ală humerusului,ă seă realizeaz ă ună cercă anastomotică
numită cerculă arterială perihumeral.ă Acestaă realizeaz ă înă susă
anastomozeă cuă re eauaă acromial ă iară înă josă cuă arteraă profund ă aă
bra ului.ă Contribuieă laă restabilireaă circula ieiă bra ului,ă când
ligaturareaă trunchiuluiă principală seă faceă întreă emergen aă artereloră
circumflexeăhumeraleăşiăprofund ăaăbra ului.
 Limfaticele seădreneaz ăînălimfocentriiălateraliă(brahiali)ăşiăapicaliăaiă
 Nervul axilar situată posterioră şiă superioră deă arteraă circumflex ă

nodulilor axilari.
humeral ă posterioar ,ă ajungeă înă regiuneă prină spa iulăhumerotricipital.ă

Ocoleşteădorsalăcolulăchirurgicalăalăhumerusuluiăşiăseăramific ăîntr-un
mareă num ră deă ramuriă motoriiă pentruă muşchiulă deltoidian.ă Prealabilă
emiteă oă ramur ă pentruă inerva iaă motorieă aă rotunduluiă mică precumă şiă
ramuraă cutanat ă lateral ă aă bra ului,ă careă vaă deveniă superficial ă
perforândăfasciaă,ălaămargineaăposterioar ăaădeltoidului.
 Referiri de ordin practic. Prină aceast ă regiuneă seă poateă abordaă
articula iaă scapulohumeral ă şi cea acromio-clavicular .ă Deă preferin ă
inciziileăseăexecut ăînăparteaăanterioar ăaăregiunii,ăc ileădeăaccesădorsaleă
fiindăcontraindicate,ădatorit ăamplas riiălaăacestănivelăaănervuluiăaxilar.
REGIUNILEăBRA ULUI
Bra ulă reprezint ăsegmentulă membruluiăsuperior liber, cuprins între
um ră şiă cot.ă Deă formaă unuiă cilindru,ă turtită înă sensă transversal,ă cuprindeă
forma iunileă moi,ă situateă înă jurulă diafizeiă humerale.ă Topografică seă divideă
într-oăregiuneăanterioar ăşiăaltaăposterioar ,ăambeleănumiteăregiuniăbrahiale.
REGIUNEAăBRAHIAL ăANTERIOAR
(Regio brachii anterior)
Limite: susă oă linieă transversal ă anterioar ă întreă tendonulă
pectoraluluiă mareă şiă ală deltoidului;ă josă oă linieă transversal ă situat ă laă dou ă
laturiădeădegetădeasupraăpliciiăcotului;ămedialăşiălateralăcâte oălinieăvertical ,ă
corespunz toră epicondililoră respectivi.ă Înă profunzimeă regiuneaă seă întindeă
pân ă laă fa aă anterioar ă aă corpuluiă humerală şiă pân ă laă celeă dou ă septuriă
intermusculare brahiale.
Forma exterioară. Reliefulă fusiformă ală muşchiuluiă bicepsă brahial
proemin ăînămijloculăregiunii,ădelimitândămedialăşiălateralăcâteăunăşan :
- Şan ulăbicipitalămedial,ăadânc,ăceăseăprelungeşteădeălaăaxil ăpân ălaă
plicaă cotului.ă Înă profunzimeaă acestuiă şan ă seă potă palpaă pulsa iileă artereiă
humerale.
- Şan ulăbicipitalălateral, situat în afara reliefului bicepsului, este mai
ştersădecâtăprecedentul,ăcoborândădeălaăvârfulădeltoiduluiălaăplicaăcotului.
Planul de acoperire este format din:
- Piele,ă mobil ă şiă supl ă medial;ă maiă groas ă peă parteaă lateral ă aă
99
bra ului.
- Subcutisul, con ineăurm toareleăforma iuniăsuperficiale:
- Venaă bazilic ,ă urc ă de-aă lungulă şan uluiă bicipitală medial;ă deă laă
mijloculă bra uluiă perforeaz ă fasciaă brahial ,ă continuându-se
subfascial,ăpân ălaăloculăînăcareăintr ăînăalc tuireaăveneiăaxilare.
- Venaăcefalic ,ăurc ăcorespunz torăşan uluiăbicipitalălateral,ăapoiă
de-aă lungulă marginiiă anterioareă aă deltoiduluiă laă şan ulă
deltoideopectoral.
- Limfaticeleă superficiale,ă formeaz dou ă re eleă înă jurulă veneloră
precedente, îndreptându-se spre grupul brahialal nodulilor
limfatici axilari, respectiv la nodulii deltoideopectorali.
- Nerviiăcutana iăprovinădinăpatruăsurseădiferiteăşiăanume:ă
- Supero-extern: nervul cutanat brahial lateral superior (din n.
axilar)
- Infero-extern: nervul cutanat brahial lateral inferior (din n.
radial)
- Supero-medial: nervul intercostobrahial
- Infero-medial: nervul cutanat brahial medial care devine
superficialăperforândăfasciaăînăparteaăsuperioar ăaăregiunii.
- Fascia brahială,ă formeaz ă ună manşonă înă jurulă muşchilor,ă
trimi ândă înă profunzimeă dou ă septuri,ă careăsepar ă grupaă flexoriloră deă ceaă aă
extensorilor.ăFasciaăîmpreun ăcuăceleădou ăsepturiăintermusculareăbrahialeăşiă
cuă planulă osos,ă delimiteaz ă oă loj ă osteofibroas ă anterioar ,ă careă con ineă
forma iunileăplanuluiăsubfascialăalăregiunii.
- Fascia brahial ,ăcamălaămijloculăbra ului,ăcorespunz torăşan uluiă
bicipitală medială esteă perforat ă deă venaă bazilic ,ă formându-se un
orificiu,ănumită„hiatusăbasilicus”.
Planul subfascial cuprindeă muşchiiă şiă forma iunileă vasculo-
 Muşchii formeaz ă dou ă p turiă suprapuse.ă P turaă superficial ă esteă

nervoase profunde ale regiunii.
dat ădeăbicepsulăbra uluiăiarăp turaăprofund ădeămuşchiulăcoracobrahială

plasată medial,ă muşchiulă brahială aflată dedesubtulă bicepsuluiă şiă por iuneaă
deăorigineăaăbrahioradialului,ăaşezatăînăparteaăinfero-lateral ăaăregiunii.
- Bicepsulăbrahialădelimiteaz ădou ăşan uriăsubfasciale,ădenumiteă
şan uriăbicipitaleă(deciătermenulădeăşan ăbicipitalăindic ăatâtăşan ulăvizibilăpeă
tegumentă ,ă câtă şiă şan urileă dină profunzime,ă careă deă faptă suntă intersti iiă
intermusculare).
- Şan ulă (intersti iul)ă bicipitală medială (Sulcus bicipitalis
medialis) seă formeaz ă întreă margineaă medial ă aă bicepsuluiă
brahială şiă margineaă antero-intern ă aă tricepsului.ă Con ineă
m nunchiulă vasculo-nervosă ală bra uluiă formată dină arteraă
brahial ,ăveneleăbrahialeăşiănervulămedian.
- Şan ulă (intersti iul)ă bicipitală laterală (Sulcus bicipitalis
lateralis) seă formeaz ă întreă margineaă lateral ă aă bicepsuluiă şiă aă
brahialului pe de-oăparteăşiăfa aăintern ăaăbrahioradialuluiăpeădeă
alta;ă con ineă înă parteaă luiă inferioar ă nervulă radială şiă por iuneaă
100
terminal ăaăartereiăprofundeăhumerale.
 Vase şi nervi:
 Artera brahială (humeral )ă coboar ă verticală înă şan ulă
bicipital medial, înaintea septului intermuscular medial, de-a
lungul marginii interne a bicepsului brahial, acoperit ăfiindădoarădeă
planulăsuperficialăalăregiunii.ăEsteăcuprins ăîntreădou ăveneăbrahialeă
sub iri,ăanastomozateăîntreăeleăprinănumeroaseăramuriătransversale.ă
Vine în raport cu ramurile terminale ale plexului brahial (a se
vedea mai încolo).
- Ramurile colateraleă aleă artereiă brahialeă îşiă auă emergen aă înă
aceast ăregiune,ătraiectulălorăfiindăînăafaraăacesteia:
-Arteraăprofund ăhumeral ,ăseădetaşeaz ăînăparteaăsuperioar ă
aăregiunii,ăcaăapoiăs ăseădirijezeădorsal,ăspreăregiuneaăbrahial ăposterioar .
-Artera colateral ă ulnar ă superioar ă seă detaşeaz ă camă laă
mijloculă bra ului;ă traverseaz ă septulă intermusculară medial,ă pentruă aă treceă
apoiăînăregiuneaăposterioar ăaăbra ului.
-Arteraă colateral ă ulnar ă inferioar ă seă desprindeă înă parteaă
inferioar ăaăregiunii,ăşiătraverseaz ădeăasemeneaăseptulăintermuscularămedial.
 Limfaticele profunde înso escă vaseleă brahialeă şiă seă
colecteaz ăînălimfocentriiăbrahialiăaiănodulilorăaxilari.
 Nervii suntă reprezenta iă deă ramurileă terminaleă aleă plexuluiă
brahial:
-Nervulă mediană înso eşte arteraă brahial ,ă înă parteaă
superioar ă aă regiuniiă aflâdu-seă laterală deă ea,ă oă încrucişeaz ă apoiă dină fa ,ă
pentruă caă înă parteaă inferioar ă aă bra uluiă s ă seă plasezeă medială deă arter .ă Peă
bra ănuăemiteăniciăoăramur .
-Nervulă cutanată antebrahială medială seă afl ă de asemenea în
şan ulăbicipitalămedial,ăînainteaăartereiăbrahiale,ătraverseaz ăapoiăfasciaăprină
hiatulăveneiăbaziliceăşiăcoboar ăpeăantebra .
-Nervulă musculocutanată traverseaz ă oblică muşchiulă
coracobrahial,ă apoiă seă plaseaz ă înă intersti iulă dintreă bicepsă şiă muşchiulă
brahial,ă undeă emiteă ramuriă pentruă aceştiă doiă muşchiă şiă oă ramur ă – nervul
cutanat antebrahial lateral – pentruăantebra .
-Nervulăulnar,ăsituatămedialădeăarteraăbrahial ,ăareăunăfoarteă
scurtă traiectă înă aceast ă regiune.ă Înă parteaă superioar ă aă bra uluiă perforeaz ă
septulă intermusculară medială dup ă careă treceă înă regiuneaă posterioar ă aă
bra ului.
-Nervulă radial,ă traverseaz ă parteaă superioar ă aă regiunii,ă
dirijându-se postero-laterală înă regiuneaă dorsal ă aă bra ului.ă Reapareă apoiă înă
şan ulăbicipitalălateral,ălaălimitaăinferioar ăaăregiunii.
 Referiri de ordin practic.
Descoperireaăartereiăbrahialeăseăfaceăînăşan ulăbicipitalămedial,ăundeă
areă ună traiectă ceă corespundeă linieiă careă uneşteă fundulă foseiă axilareă cuă
mijlocul plicii cotului, medial de tendonul de inser ieă aă bicepsului.ă Arteraă
împreun ăcuăceleădou ăveneăbrahialeăşiănervulămedian,ăpeătoat ălungimeaăsa,ă
esteăînvelit ăîntr-oăteac ăfibroas ănumit ă„canalăbrahial”.
101
Deă re inută c ă arteraă brahial ă seă poateă bifurcaă laă oriceă nivelă ală
bra ului,ămaiămult,ăaceast ăbifurca ieăpoateăaveaălocăînăregiuneaăaxilar .
Ligaturareaăartereiăbrahialeăseăpoateăefectuaădeasupraăşiădedesubtulă
emergen eiă artereiă profundeă brahiale.ă Înă primulă cază circula iaă colateral ă seă
realizeaz ă prină anastomozeleă existenteă întreă cerculă perihumerală şiă arteraă
profund ă brahial .ă Înă ală doileaă caz,ă circula iaă colateral ă apareă întreă arteraă
profund ăbrahial ăşiăartereleăantebra ului,ăprinăintermediulăre eleiăarterialeăaă
cotului.
REGIUNEAăBRAHIAL ăPOSTERIOAR
(Regio brachii posterior)
Limite: susăşi jos, liniile care vin în continuarea liniilor similare de
peăregiuneaăanterioar ăaăbra ului;ălateralăşiămedialăliniileăverticaleădescriseălaă
regiuneaăprecedent .ăÎnăprofunzime:ăfa aăposterioar ăaăcorpuluiăhumerusuluiă
şiăceleădou ăsepturiăintermusculare.
Forma externă. Seăvedeăreliefulătricepsuluiăbrahial:ăcapulălateralăşiă
lungăalămuşchiului.
Planul de acoperire esteăformatădinăpieleăgroas ăşiămobil ;ăsubcutisă
înă careă seă afl ă ramuriă aleă nervuluiă cutanată brahială posterioră (dină n.ă radial);ă
fasciaăbrahial ,ăcareădelimiteaz ăîmpreun ăcuăplanulăososăşiăceleădou ăsepturiă
intermusculare,ălojaăposterioar ăaăbra ului.
Planul subfascial esteă formată dină tricepsulă brahială şiă dou ă
m nunchiuriă vasculo-nervoase;ă unulă formată dină arteraă brahial ă profund ă şiă
nervul radial, iarăcel laltădeănervulăulnarăşiăartereleăcolateraleăulnare.
 Muşchiulătricepsăbrahialăumpleăînăîntregimeălojaăposterioar ă
aăbra ului.ăCeleătreiăcapeteăaleăsaleăseăunescăînăaceast ăregiune,ăînă
prealabilăfiindăseparateăprinăintersti iiăincomplete.
 M nunchiul vasculo-nervos radial, format din nervul radial
şiă arteraă brahial ă profund ,ă p trundeă dină regiuneaă anterioar ă aă
bra uluiă– prin perforarea septului intermuscular medial – la nivelul
102
cap tuluiă superioră ală şan uluiă nervuluiă radială deă peă humerus.ă
Ambele forma iuniă ocup ă acestă şan ,ă careă devineă ună canală
osteomusculară spiralat,ă fiindă acoperită deă capulă lungă şiă laterală ală
tricepsului.ă Înconjurateă deă ună esută celulară lax,ă arteraă seă situeaz ă
deasupraăşiălateralădeănerv.
-Arteraă brahial ă profund ă emiteă înă şan ulă nervului radial
arteraă colateral ă radial ,ă careă înso eşteă nervulă radială şiă arteraă colateral ă
medie,ăcareăp trundeăînătriceps,ăcoborândăînăacestaăspreăcot.
-Nervul radial, la 10 cm deasupra epicondilului lateral
p r seşteă şan ulă s uă ososă şiă perforeaz ă septul intermuscular lateral. Se
plaseaz ă înainteaă acestuiaă înă şan ulă bicipitală lateral,ă continuându-se apoi în
regiuneaăanterioar ăaăcotului.ăPeăbra ăemiteăramuriămusculareăpentruătriceps,ă
inervândă separată fiecareă por iune,ă precumă şiă ramuriă cutanateă dup ă cumă
urmeaz :
- Nervulă cutanată posterioră ală bra ului,ă pentruă pieleaă deă laă
acest nivel
- Nervulăcutanatălateralăinferiorăalăbra ului,ăpentruăinerva iaă
teritoriuluiăcorespunz tor.
- Aceştiă nerviă seă degajeaz ă înă şan ulă nervuluiă radială şiă
perforeaz ăfasciaăbrahial ,ăpentruăaădeveniăsuperficiali.
 M nunchiulă vasculo-nervos ulnar este format din nervul
ulnară şiă celeă dou ă artereă colateraleă ulnare,ă ramuriă aleă artereiă
brahiale.ă Acesteaă ajungă dină regiuneaă anterioar ă aă bra uluiă prină
perforarea septului intermuscular medial.ăDeşiăsuntăsituateăînăsan ulă
bicipitală medial,ă înapoiaă vaseloră brahiale,ă eleă apar ină regiuniiă
posterioare,ăîntrucâtăseăaşeaz ăînd r tulăseptuluiădesp r itor.
-Artereleă colateraleă ulnareă coboar ă peă fa aă posterioar ă aă
septului .
-Nervulă ulnară coboar ă întreă septă şiă capulă medială ală
tricepsuluiă înă direc iaă fe eiă dorsaleă aă epicondiluluiă medial,ă f r ă aă emiteă
ramuriăpeăbra .ăTraiectulănervuluiăcorespundeăuneiăliniiăverticaleăcareăuneşteă
fundulăfoseiăaxilareăcuăfa aăposterioar ăaăepicondiluluiămedial.
 Referiri de ordin practic. Datorit ăraportuluiădintreănervulăradialăşiă
corpul humerusului, fracturile de la acest nivel pot leza nervul.
Descoperireaănervuluiăseăfaceăîntreăcapulălungăşiălateralăalătricepsului.
REGIUNILE COTULUI
Cotulă reprezint ă segmentulă deă leg tur ,ă intercalată întreă bra ă şiă
antebra .ă Cuprindeă articula iaă cotuluiă şiă elementeleă moiă situateă înă jurulă
acestuia.
Turtit în sens antero-posterior,ă înă pozi ieă anatomic ă formeaz ă ună
unghiă deschisăînă afar ,ă deoareceă axulă antebra uluiă nuăseă afl ăînă prelungirea
axuluiă bra ului.ă Aceast ă pozi ieă aă cotuluiă esteă denumit ă „Cubitusă valgusă
fiziologic”,ăavândăoăm rimeădeăînăjurădeă1700.
Topografic, în raport cu scheletul osteo-articular, cotul este format
dintr-oăregiuneăcubital ăanterioar ăşiăoăregiuneăcubital ăposterioar .
103
REGIUNEAăCUBITAL ăANTERIOAR
(Regio cubiti anterior)
Limite: susă şiă jos,ă câteă oă linieă transversal ă careă treceă cuă câteă dou ă
laturiădeădegetădeasupra,ărespectivădedesubtulăpliciiăcotului.ăLateralăşiămedială
dou ă liniiă verticaleă traseă prină epicondiliiă corespunz tori.ă Înă profunzimeă seă
întindeăpân ălaăarticula iaăcotului.
Forma exterioară. Cotulă poateă fiă explorată înă pozi iaă flectat ă aă
antebra uluiă(pozi ieăclinic )ăşiăcuăantebra ulăînăextensieăşiăsupina ieă(pozi ieă
anatomic ăşiăchirurgical ).
- În semiflexiaă antebra ului,ă pieleaă cotuluiă seă plicatureaz ă
transversal,ăformândăplicaăcotului.ăAceastaăseăeviden iaz ălaănivelulăuneiăliniiă
transversaleăcareăuneşteăceiădoiăepicondiliăşiăseăafl ăsituat ălaăunălatădeădeget,ă
deasupraăinterlinieiăarticula ieiăcotului.
- Înăextensiaăantebra ului,ăpeăsuprafa aăplan ăaăcotuluiăproemin ătreiă
reliefuriămusculare.ăLaămijloc,ădeăform ătriunghiular ăşiăîndreptatăcuăvârfulă
înăjos,ăseăcontureaz ăbicepsulăbrahialăşiătendonulăs u.ăLateralăreliefulăesteădată
deă muşchiiă extensoriă superficialiă aiă antebra uluiă (muşchiiă epicondilieniă
laterali),ăiarămedial,ădeăgrupaăsuperficial ăanterioar ăaăantebra uluiă(muşchiiă
epicondilieni mediali).
- Întreă acesteă treiă reliefuriă musculareă seă contureaz ă şan ulă bicipitală
lateralăşiămedial.ăAmbele şan uriăconvergăspreămijloculăcotului,ăpentruăaăseă
continuaăcuăşan ulămedianăalăantebra ului.ăLaăloculălorădeăunireăseăformeaz ă
oădepresiune,ănumit ăfosaăcubital ă(Fossa cubitalis). Palpând în profunzime,
cuăcotulăînăsemiflexie,ăînăfosaăcubital ăseăpoateăpercepe tendonul bicepsului
şiămedialădeăacestaăpulsa iileăartereiăbrahiale.
- Sub tegument apare desenul venelor superficiale ale cotului, cu
aspect foarte variat.
Planul superficial sauădeăacoperireăesteăalc tuitădin:
- Piele,ă supl ăşiă mobil ,ălipit ă deăpilozit i,ă transparent ,ă prină eaă seă
observ ădesenulăvenelorăsuperficiale.
- Subcutisul deă grosimeă variabil ,ă maiă explrimată laă femeiă şiă copii,ă
poateă mascaă veneleă superficiale.ă Con ineă urm toareleă forma iuniă
superficiale:
- Venele superficiale: vena bazilic ,ă urc ă peă eminen aă muşchiloră
epicondilieniă medialiă înă direc iaă şan uluiă bicipitală medial;ă venaă
cefalic ,ă peă parteaă lateral ă aă regiuniiă seă îndreapt ă spreă şan ulă
bicipitală lateral,ă şiă venaă median ă aă antebra ului,ă plasat înă şan ulă
median al regiunii.
- Întreăacesteătreiăvene,ăînăcazulăuneiăanastomozeăînăform ădeă„M”,ă
venaă median ă aă antebra uluiă seă bifurc ă înă dou ă vaseă divergente,ă
venaămediobazilic ăşiăvenaămediocefalic ,ăcareăseădeschidăînăvenaă
bazilic ,ărespectivăînăceaăcefalic .
- În cazul unui desen venosă înă form ă deă „N”,ă anastomozaă dintreă
venaă cefalic ă şiă venaă bazilic ă seă realizeaz ă prină intermediulă uneiă
veneămedianeăaăcotului,ăcuăunătraiectăoblicăînăsusăşiămedial,ădeălaă
cefalic ălaăbazilic .ăÎnăastfelădeăcazuriăvenaămedian ăaăantebra uluiă
104
devine un afluent al acesteia.
- Fieădeălaăvenaămedian ăaăcotului,ăfieădeălaăvenaăbazilic ,ăporneşteă
oă ramur ă perforant ,ă careă seă anastomozeaz ă cuă unaă dină veneleă
profunde.
- Limfaticeleă superficialeă dină parteaă medial ă aă regiuniiă seă
îndreapt ă spreă noduliiă limfaticiă cubitali,ă aşeza iă superficial.ă Dină
parteaă lateral ă aă cotului,ă limfa,ă prină intermediulă sta ieiă
deltoideopectorale, ajunge în grupul apical al limfocentrilor
axilari.
- Nerviiăcutana iăseădistribuieăînăfelulăurm tor:
- Nervulă cutanată laterală ală antebra uluiă traverseaz ă fasciaă
deasupraă epicondiluluiă laterală şiă seă distribuieă p r iiă lateraleă aă
regiunii.
- Nervulă cutanată laterală inferioră ală bra uluiă (dină n.ă radial)ă laă
pieleaădeăpeăparteaăextern ăaăcotului.
Fascia este continuarea fasciei brahiale cu cea antebrahial .ă Ader ă
puternică deă epicondiliă şiă esteă perforat ă înă câtevaă locuriă deă veneleă
comunicanteă aleă cotului.ă Înă parteaă eiă medial ă esteă maiă îngroşat ă datorit ă
expansiunii aponevrotice a bicepsului, care sub forma unei lame fibroase
treceăcaăoăpunteăpesteăcap tulăinferiorăalăşan uluiăbicipitalămedial.
Planul subfascial cuprindeă muşchiiă şiă m nunchiurileă vasculo-

nervoaseădeăpeăfa aăanterioar ăaăcotului:
 Muşchiiăsuntăaşeza iăînătreiăgrupe,ădup ăcumăurmeaz :
-Grupaă mijlocie,ă format ă dină bicepsulă brahială şiă muşchiul
brahial.ăLaăacestănivelăseăformeaz ătendonulăcilindricăalăbicepsului,ădeăpeăaă
c ruiămargineămedial ăseădetaşeaz ăexpansiuneaăaponevrotic ăaămuşchiului.ă
Întreătendonăşiătuberozitateaăradiusuluiăseăinterpuneăoăburs ăseroas ă (Bursa
105
bicipitoradialis). Muşchiulă brahială seă situeaz ă maiă profund,ă întreă bicepsă şiă
humerus.
-Grupaă muscular ă medial ă (muşchiiă epicondilieniă mediali)ă
format ădină6ămuşchiădispuşiăînătreiăstraturiăsuprapuseăesteăreprezentat ăde:
- Pronatorul rotund, flexorul radial al carpului,
palmarul lung, flexorul ulnar al carpului (stratul
superficial).
- Flexorul superficial al degetelor (stratul mijlociu).
- Flexorul profund al degetelor (stratul profund).
-Grupaă muscular ă lateral ă (muşchiiă epicondilieniă laterali)ă
cuprindeă 4ă muşchiă suprapuşi:ă muşchiulăbrahioradial,ă flexorulăradială lungă ală
carpului, flexorul radial scurt alăcarpuluiăşiămuşchiulăsupinator.
Celeă treiă grupeă musculareă delimiteaz ă împreun ă dou ă intersti iiă
convergente,ădenumiteăcaăşiăpeăviu,ăşan ulăbicipitalălateralăşiămedial.
 M nunchiulăvasculo-nervosămedial,ăplasatăînăşan ulăbicipitală
medialăesteăformatădinăbifurca iaăartereiăbrahialeăşiănervulămedian.
-Arteraă brahial ă seă situeaz ă întreă margineaă medial ă aă
tendonuluiă bicepsuluiă şiă muşchiulă pronatoră rotund,ă acoperită deă aponevroza
bicipital .ă Camă laă 2ă centimetriiă deasupraă pliciiă cotuluiă seă bifurc ă înă arteraă
radial ăşiăarteraăulnar .
-Arteraă radial ă coboar ă întreă muşchiulă brahioradială şiă
pronatoră teresă aşezat ă peă muşchiulă supinator.ă Emiteă laă acestă nivelă arteraă
recurent ă radial ă careă urc ă spreă şan ulă bicipitală laterală şiă încrucişeaz ă
tendonul bicepsului.
-Arteraă ulnar ă coboar ă oblică şiă medial,ă înă profunzime,ă subă
muşchiiăepicondilieniămedialiăşiăseăaşeaz ăpeăflexorulăprofundăalădegetelor.ă
Imediată dup ă origineă emiteă arteraă recurent ă ulnar ă şiă arteraă interosoas ă
comun ;ă aceastaă dină urm ă seă bifurc ă înă arteraă interosoas ă anterioar ă şiă
posterioar .
-Nervulă mediană coboar ă medială deă arteraă brahial ,ă treceă
printreă celeă dou ă capeteă deă origineă aleă pronatoruluiă rotundă înă profunzime.
Încrucişeaz ădinăfa ăarteraăulnar ăcaăapoiăs ăseăplasezeăpeăliniaămedian ăaă
antebra ului,ă acoperit ă deă flexorulă superficială ală degetelor.ă Laă în l imeaă
cotuluiăemiteăramuriămusculareăpentruăflexoriiăantebra ului.
 M nunchiulă vasculo-nervos lateral al cotuluiă seă situeaz ă înă
şan ulăbicipitalălateral.ăEsteăformatădinănervulăradialăşiăartere:
-Nervulă radială seă situeaz ă întreă brahioradial,ă apoiă muşchiulă
extensorăradialălungăalăcarpuluiăşiămuşchiulăbrahial,ăînăprofunzimeaăşan uluiă
bicipital lateral, anterior de septul intermuscular. Cu ceva deasupra interliniei
articulareă seă bifurc ă într-oă ramur ă superficial ă senzitiv ă şiă altaă profund ă
motorie.ăRamuraăsuperficial ăr mâneăanterior,ăcoborândădedesubtulămarginiiă
medialeăaăbrahioradialului.ăRamuraăprofund ,ămaiăgroas ,ăcoboar ăînădirec iaă
posterioar ă şiă ocoleşteă înă spiral ă extremitateaă superioar ă aă radiusului.ă
Trecândălateralădeăosătraverseaz ăfasciculeleăsupinatorului,ăcaăapoiăs ăajung ă
înăregiuneaăposterioar ăaăantebra ului.
-Artereleă şan uluiă bicipitală laterală sunt:ă arteraă colateral ă
106
radial ă (ramuraă terminal ă aă brahialeiă profunde)ă şiă arteraă recurent ă radial ă
(dinăarteraăradial ).ăAcesteădou ăvaseăseăanastomozeaz ăîntreăele,ăformândăoă
arcad ă preepicondilian ,ă careă intervineă înă circula iaă colateral ădintreă bra ă şiă
antebra .
Veneleăsuperficialeăaleăcotuluiăsuntăpreferateăpentruăpunc iiăvenoaseă
şiă canul ri,ă maiă cuă seam ă venaă cefalic ,ă deoareceă venaă bazilic ă seă situeaz ă
foarteă aproapeă deă m nunchiulă vasculo-nervos medial al cotului, fiind
separat ădeăacestaădoarăprinăaponevrozaăbicipital .
Arteraă brahial ă seă descoper ă laă nivelulă pliciă cotului,ă medială deă
tendonulă bicepsului,ă punctă deă reperă importantă (caleaă bicipital ă intern ).ă
Ligaturaă artereiă laă acestă nivelă esteă posibil ,ă datorit ă circula ieiă colaterale
existenteă întreă artereleă bra uluiă şiă aleă antebra ului,ă prină intermediulă re eleiă
arterialeă aă cotului,ă asupraă c reiaă vomă reveni.ă Men ion mă c ă laă acestă nivelă
nervulămedianăseăafl ăsituatăintern,ălaă1ăcmădeăarteraăbrahial .
Ramuraă profund ă aă nervului radială realizeaz ă raporturiă intimeă cuă
articula iaă cotului.ă Nervulă treceă peă fa aă anterioar ă aă articula ieiă
humeroradiale,ă pentruă caă apoiă s ă intreă înă intersti iulă supinatoruluiă (Canalis
supinatorius),ă laă ccaă 2ă cmă inferioră deă interliniaă articular .ă Pozi iaă nervului
difer ă înă prona ieă şiă supina ie.ă Astfel,ă înă prona ieă for at ă nervulă seă
îndep rteaz ădeăinterliniaăhumero-radial ,ăpeăcândăînăsupina ieăseăapropieădeă
aceasta.ă Peă acesteă considerente,ă interven iileă efectuateă peă fa aă extern ă aă
cotului se fac cu antebra ulăînăprona ieăfor at ăpentruăaăîndep rtaănervulăcâtă
mai mult de câmpul operator.
REGIUNEAăCUBITAL ăPOSTERIOAR
(Regio cubiti posterior)
Limite: susăşiăjos,ăprelungireaăcelorădou ăliniiătransversaleădeăpeăfa aă
anterioar ă aă cotului;ă medială şiă laterală liniile verticale plasate pe epicondilii
corespunz tori.ă Înă profunzimeă seă întindeă pân ă laă planulă osteoarticulară ală
regiunii.
Forma exterioară.
- Înă extensie,ă olecranulă proemin ă dorsală subă formaă unuiă reliefă
patrulater;ădeăasemeneaăseăpotăvedeaăşiăpalpaăepicondilii.ăÎnăaceast ăpozi ieă
vârfulă olecranuluiă seă afl ă peă liniaă biepicondilian ,ă cuă cevaă maiă aproapeă deă
epicondilul medial.
- Înă flexiune,ă vârfulă olecranuluiă coboar ă subă liniaă biepicondilian ă
formându-seăîntreăceleătreiăproeminen eăosoaseăunătriunghiăisoscel.
- Peă laturileă olecranului,ă întreă acestaă şiă epicondiliiă respectivi,ă seă
formeaz ă dou ă depresiuniă longitudinale,ă numiteă şan uriă paraolecraniene.ă Înă
profunzimeaă şan uluiă paraolecraniană medială seă afl ă nervulă ulnar,ă iară înă
profunzimeaă şan uluiă omonimă lateral seă poateă palpaă capulă radial,ă dac ă seă
imprim ăantebra uluiămişc riădeăprona ieăşiăsupina ie.
- Deasupraă olecranuluiă seă vedeă oă depresiuneă transversal ,ă şan ulă
supraolecranian,ăînăprofunzimeaăc ruiaăseăpalpeaz ătendonulătricepsului.
Planul superficial este format din:
107
- Piele,ă groas ă şiă foarteă lax ,ă careă înă extensieă prezint ă numeroaseă
pliuri transversale, ce se netezesc în flexiune. Acest surplus de tegument
reprezint ărezervaădeăpieleănecesar ămişc rilorădeăflexie.
- Subcutisul sub ire,ă con ineă oă burs ă seroas ă (Bursa subcutanea
olecrani) şiăramuriăcutanateăproveniteădinănerviiăcutana iă– lateral inferior al
bra ului,ălateralăalăantebra ului,ăposteriorăalăbra uluiăşiăantebra ului,ămedialăală
bra uluiăşiăantebra ului.
- Fascia esteă aderent ă deă epicondili,ă olecrană şiă fa aă posterioar ă aă
ulnei.
Planul subfascial con ineămuşchiiăşiăvaseleăregiuniiăşiănervulăulnar.
 Muşchiiăformeaz ătreiăgrupeăşiăanume:
-Grupaă mijlocieă format ă deă inser iaă tricepsuluiă peă olecran.ă
Întreăaceştiaăseăinterpuneăoăburs ăsubtendinoas ,ăcareăcomunic ăfrecventăcuă
cavitateaăarticular .
-Grupaă lateral ă format ă deă muşchiiă epicondilieniă laterali:ă
anconeul,ăextensorulăulnarăalăcarpului,ăextensorulădegetuluiămicăşiăextensorulă
degetelor.
-Grupaă medial ă alc tuit ă deă muşchiiă epicondilieniă mediali.
Flexorulă ulnară ală carpuluiăcuă celeă dou ă capeteă deă origineă şiă şan ulă nervuluiă
ulnară deă peă humerusă delimiteaz ă ună orificiuă osteomusculară pentruă trecereaă
nervului ulnar.
-Artereleăregiunii,ăînd r tulăarticula ieiăcotuluiărealizeaz ăună
vast sistem anastomotică retroolecraniană şiă retroepicondilian,ă numită re eauaă
arterial ăaăarticula ieiăcotuluiă (Rete articulare cubiti).ăArtereleăcareăintr ăînă
constitu iaăacesteiăre eleăsunt:
-Ramuri descendente: reprezentate de arterele
colaterale,ă suntă înă num ră deă patru,ă şi anume:ă arteraă colateral ă
ulnar ă superioar ă şiă ceaă inferioar ă (dină a.ă brahial ),ă arteraă
colateral ă medieă şiă arteraă colateral ă radial ă (dină a.ă brahial ă
profund ).
-Ramuri ascendente sau recurente, provin din
artereleă antebra uluiă şiă anume:ă arteraă recurent ă radial ,ă arteraă
recurent ăulnar ăşiăarteraărecurent ăinterosoas .ăAcesteătreiăartereă
particip ă laă formareaă re eleiă arterialeă înă specială prină ramurileă loră
posterioare.
-Datorit ă acesteiă re eleă anastomoticeă înă cazulă
ligatur riiăartereiăbrahialeălaăîn l imeaăcotului,ăcircula iaăcolateral ă
spreăantebra ăseărestabileşteăcuăuşurin .
-Nervulă ulnară seă îndep rteaz ă deă fa aă posterioar ă aă
septuluiă intermusculară medialăşiăcoboar ăînă direc iaă şan uluiăparaolecraniană
medial. Aici trece prin orificiu osteomuscular formatădeăşan ulănervuluiăulnară
şiă celeă dou ă capeteă aleă flexoruluiă ulnară ală carpului.ă Laă acestă nivelă poateă fiă
acoperită deă oă bandelet ă fibroas ă transversal ă (bandeletaă
epitrohleoolecranian )ă întins ă pesteă şan ulă nervului,ă întreă olecrană şiă
 Referiri practice. Înăfracturileăşiăluxa iileăcotului,ătriunghiulăisoscelă

epicondilul medial.
108
descrisăanteriorăseămodific .ăNervulăulnarăpoateăfiăuşorălezatăînăfracturileă
epicondiluluiămedial,ădescoperireaăluiăfiindăuşoar ,ărealizându-se printr-o
incizieăvertical ăînăşan ul paraolecranian medial.
REGIUNILEăANTEBRA ULUI
Topografic,ăsubătermenulădeăantebra ăseăîn elegeăsegmentulăcuprinsă
întreă cotă şiă gâtulă mâinii.ă Corespundeă diafizeloră radiusuluiă şiă aă ulnei,ă careă
împreun ăcuămembranaăinterosoas ăformeaz ăplanulăosteofibrosăal regiunilor
antebra ului.
Privită înă supina ie,ă antebra ulă areă oă form ă turtit ă înă sensă antero-
posterior,ăcuăunădiametruătransversalămaiămareăînăextremitateaăsaăsuperioar ,ă
datorit ăprezen eiăpântecelorămusculare.
Peă antebra ă seă delimiteaz ă dou ă regiuni,ă numite regiunea
antebrahial ăanterioar ăşiăregiuneaăantebrahial ăposterioar .
REGIUNEAăANTEBRAHIAL ăANTERIOAR
(Regio antebrachii anterior)
Limite: sus,ă oă linieă transversal ă situat ă cuă dou ă laturiă deă degetă
inferior de plica cotului; inferior o linie transversal ăaşezat ădeasupraăcapuluiă
ulnei;ă laterală şiă medială câteă oă linieă careă uneşteă epicondilulă respectivă cuă
apofizaăstiloid ădeăaceeaşiăparte.ăÎnăprofunzimeăregiuneaăseăîntindeăpân ălaă
scheletulă osteofibrosă ală antebra uluiă şiă septulă intermusculară antebrahial
lateral.
Forma exterioară. Înă parteaă superioar ă aă regiuniiă seă vedeă reliefulă
muşchiloră epicondilieni,ă medialiă şiă laterali,ă întreă careă seă plaseaz ă ună şan ă
verticalănumităşiăşan ulăantebrahialămedian.
- Înă parteaă inferioar ă aă regiunii,ă înă flexiuneaă for at ă aă mâinii,ă
proemin ătendoaneleămuşchilorăsuperficiali,ăcare,ăînăsensălatero-medial sunt:
tendonulă flexoruluiă radială ală carpului,ă ală palmaruluiă lungă şiă ală flexoruluiă
ulnară ală carpului.ă Înă parteaă extern ă aă regiuniiă seă contureaz ă muşchiulă
brahioradial..
- Întreătendonulăbrahioradialuluiăşiăalăflexoruluiălungăalăcarpului,ăînă
parteaă inferioar ă aă regiunii,ă seă delimiteaz ă ună şan ă alungit,ă numită şan ulă
radialăsauăşan ulăpulsului,ăînăcareăseăpotăpercepeăpulsa iileăartereiăradiale.
- Prinătegumentăseăobserv ădesenulăvenelorăsuperficialeăcareăprezint ă
un traiect foarte variat.
Planul de acoperire este format din piele sub ire,ămobil ăşiăp roas ă
înă parteaă lateral ă aă regiunii;ă subcutis deă grosimeă variabil ă cuă urm toareleă
forma iuni:
- Venele superficiale: vena cefalic ,ă bazilic ă şiă median ă aă
antebra ului,ăuniteăîntreăeleăprinănumeroaseăanastomoze.
- Nervii superficiali, ramuri din: nervul cutanat lateral al
antebra uluiă şiă nervulă cutanată medială ală antebra ului,ă pentruă jum tateaă
corespunz toareăaătegumentului.
Fascia antebrahială înveleşteă flexoriiă antebra ului;ă trimiteă înă
profunzimeă septulă intemusculară lateral.ă Medială fiindă aderent ă deă margineaă
109
posterioar ă aă ulnei,ă astfelă încâtă septulă intermusculară medială ală antebra uluiă
lipseşteăsauăesteă slabă dezvoltat.ă Fasciaăîmpreun ă cuăscheletulă delimiteaz ă oă
loj ăosteofibroas ăpentruămuşchiăşiăforma iunileăsubfascialeăaleăregiunii.
Planul subfascial con ineămaiămulteăp turiămusculareăînăintersti iulă
c roraăsuntăsituateăm nunchiurileăvasculo-nervoase ale regiunii.
 Muşchiiă constituieă patruă straturiă suprapuse,ă dup ă cumă
urmeaz :
-Stratul I: M. brachioradialis, M. pronator teres, M. flexor
carpi radialis, M. palmaris longus, M. flexor carpi ulnaris.
-Stratul II: M. extensor carpi radialis longus, M. flexor
digitorum superficialis.
-Stratul III: M. extensor carpi radialis brevis, M. flexor
pollicis longus, M. flexor digitorum profundus.
-Stratul IV: M. pronator quadratus, M. supinator.
Înă parteaă inferioar ă aă regiuniiă primeleă treiă p turiă musculareă devină
tendinoase. M nunchiurileă vasculo-nervoaseă situateă înă intersti iileă
intermusculare,ă laă acestă nivelă devină maiă superficialeă şiă seă ataşeaz ă
tendoanelor.
Dintreăintersti iileăantebra uluiăoădeosebit ăimportan ăareăintersti iulă
dintreăalătreileaăstratămuscularăşiăpronatorulăp tratănumit „spa iulăluiăPirogov-
Parona”,ăîntrucâtăaiciăseătermin ătecileăsinovialeăaleămâinii.
 M nunchiulă vasculo-nervosă radial,ă formată deă arteraă radial ă
şiă ramuraă superficial ă aă nervuluiă radial,ă esteă aşezată înă parteaă
lateral ăaăregiunii.ăEsteăacoperitădeămargineaămedial ăaămuşchiuluiă
brahioradial,ăcareăreprezint ăsatelitulăs u.
-Arteraă radial ,ă înso it ă deă dou ă veneă radialeă înă parteaă
superioar ă aă regiuniiă areă ună traiectă oblic.ă Coboar ă apoiă verticală
pân ă laă treimeaă inferioar ă aă regiunii.ă Aici,ă plasat ă peă pronatorulă
p trat,ă seă aşeaz ă înă şan ulă pulsului,ă delimitată deă tendoaneleă
brahioradialuluiăşiăflexoruluiăradialăalăcarpului,ăacoperit ădoarădeă
planul superficial al regiunii.
-Ramuraăsuperficial ăaănervuluiăradial,ăcoboar ăîmpreun ăcuă
artera, lateral de aceasta. În treimeaă inferioar ă aă antebra uluiă
abandoneaz ă ă regiuneaă şiă treceă posterior,ă dedesubtulă tendonuluiă

brahioradialului.
M nunchiulăvasculo-nervosăulnar,ăformatădinăarteraăulnar ăşiă
nervulăulnarăesteăaşezatăînăparteaămedial ăaăregiunii,ăîntreăflexorulă
superficialăşiăprofundăalădegetelor.
-Arteraă ulnar ,ă înso it ă deă dou ă veneă satelite,ă înă parteaă
superioar ăaăregiuniiăareăunătraiectăoblicăînăjosăşiămedială(segmentă
oblic), plasându-seă profund,ă dedesubtulă muşchiloră epicondilieniă
mediali.ăLaăacestănivelăesteăîncrucişat ăanteriorădeănervulămedian,ă
careătreceălateralădeăea.ăCoboar ăapoiăverticală(segmentăvertical)ăînă
intersti iulă dintreă muşchiulă flexoră superficială ală degeteloră şiă
flexorulăulnarăalăcarpuluiăpeădeăoăparteăşiămuşchiulăflexorăprofundă
al degetelor pe de alta.ă Înă parteaă inferioar ă aă regiuniiă devineă
110
superficial ă fiindă aşezat ă laterală deă tendonulă flexoruluiă ulnară ală
carpului.
-Nervul ulnar, printr-o inflexiune spre înainte, trece din
regiuneaă posterioar ă aă cotuluiă înă ceaă anterioar ă aă antebra ului,ă
dedesubtul flexoruluiă ulnară ală carpului.ă Înă parteaă superioar ă aă
antebra uluiă seă ataşeaz ă vaseloră ulnare,ă medială deă acestea,ă
înso indu-le spre gâtul mâinii.
 M nunchiulă median,ă formată dină nervulă mediană şiă oă ramur ă
arterial ăsub ireă(arteraămedian )ădinăinterosoas ăanterioar ,ăocup ă
axulămedianăalăantebra ului.
-Nervulă median,ă dup ă ceă încrucişeaz ă emergen aă artereiă
ulnareă coboar ă verticală înă intersti iulă dintreă muşchiulă flexoră
superficialăşiăflexorulăprofundăalădegetelor.ăÎnăparteaăinferioar ăaă
regiunii devine din ce în ce mai superficial, plasându-seăînăşan ulă
dintre tndonul flexorului radial al carpuluiăşiătendonulăpalmarului

lung.
M nunchiulăvasculo-nervos interosos este format din artera
interosoas ăanterioar ăşiănervulăinterososăanterioră(ramuraăprofund ă
a nervului median).ăSeăplaseaz ăcelămaiăprofund,ăpeăfa aăanterioar ă
aă membraneiă interosoase,ă peă careă coboar ă vertical.ă Traiectulă
m nunchiuluiă corespundeă intersti iuluiă dintreă muşchiulă flexoră
profundă ală degeteloră şiă şiă flexoruluiă lungă ală policelui,ă arteraă
aşezându-se de obicei medial de nerv.
Arteraăradial ăseăproiecteaz ăpeăsuprafa ăde-a lungul unei linii care
uneşteămijloculăpliciiiăcotuluiăcuăşan ulăpulsului.ăDescoperireaăeiăseăfaceădeă
obiceiăînăacestăşan ,ăundeăareăoăpozi ieăsuperficial .
Arteraăulnar ăseăproiecteaz ăpeătegumentăastfel:
- Segmentulă oblică corespundeă uneiă liniiă careă uneşteă mijloculă pliciiă
cotuluiă cuă margineaă intern ă aă antebra ului,ă întreă treimeaă superioar ă şiă
mijlocieăaăacestuia.ăDescoperireaăarterei,ădatorit ăsitua ieiăprofunde pe care o
are, nu se face la acest nivel.
- Segmentulă vertical,ă corespundeă uneiă liniiă careă uneşteă epicondilulă
medială cuă osulă pisiform.ă Descoperireaă artereiă şiă aă nervuluiă ulnară seă faceă laă
margineaălateral ăaăflexoruluiăulnarăalăcarpului.
Nervul medianăesteăaccesibilăînăparteaăinferioar ăaăregiunii,ăundeăseă
situeaz ădedesubtulăplanuluiădeăacoperire,ăîntreătendoaneleăflexoruluiăradială
alăcarpuluiăşiăalăpalmaruluiălung.
REGIUNEAăANTEBRAHIAL ăPOSTERIOAR
(Regio antebrachii posterior)
Limitele corespund cu cele ale regiunii antebrahiale anterioare,

liniile transversale prelungindu-se posterior.
Forma exterioară. Laă suprafa ă seă reliefeaz ă proeminen eleă
111
muşchilorăsuperficialiăposterioriăaiăantebra ului,ăinfero-lateral observându-se
şiă celeă aleă muşchiuluiă abductoră lungă şiă extensoruluiă scurtă ală policelui.ă Deă
asemeneaăseăpoateăpalpaămargineaăşiăfa aăposterioar ăaăulnei,ăcareăproemin ă
sub piele.
Planul superficial.
- Pielea esteăgroas ăşiăp roas .ă
- În subcutis seăafl ăoăre eaăvenoas ăbogat ,ăcareăseăcontinu ădeăpeă
fa aădorsal ăaămâiniiăşiăseăîndreapt ăc treăregiuneaăanterioar ăaăantebra ului,ă
înspreă veneleă bazilic ă şiă cefalic .ă Inerva iaă senzitiv ă aă pieliiă provineă dină
nerviiăcutana iăantebrahialiăposterior,ălateralăşiămedial.
- Fascia antebrahială, puternic ,ăader ălaăperiostulăfe eiăposterioareă
aă ulnei.ă Delimiteaz ă împreun ă cuă septulă intermusculară laterală şiă cuă planulă
scheletal,ălojaăposterioar ăaăantebra ului,ăpentruămuşchiiăextensori.
Planul subfascial,ă con ineă muşchiiă şiă m nunchiulă vasculo-nervos

interosos posterior al regiunii:
Muşchiiă regiunii,ă înă dou ă straturi,ă seă dispună înă sensă latero-
medialăînăfelulăurm tor:
-Stratul superficial: M. extensor digitorum, M. extensor
digiti minimi, M. extensor carpi ulnaris.
-Stratul profund: M. supinator, M. abductor pollicis longus,
M. extensor pollicis brevis, M. extensor pollicis longus, M.
extensor indicis.
-Tendoaneleă muşchiloră careă seă îndreapt ă spreă policeă auă oă
direc ieă oblic ă înă josă şiă înă afar ă şiă încrucişeaz ă tendoaneleă
extensorilor radiali ai carpului, situate mai profund.
112
 M nunchiulă vasculo-nervos interosos posterior este format
dină arteraă şiă venaă omonim .ă Seă situeaz ă înă intersti iulă dintreă celeă
dou ă straturiă musculare,ă coborândă peă axulă mediană alăregiunii,ă dină
ce în ce mai profund.
-Artera inteosoas ăposterioar ăp trundeăînăregiuneădeasupraă
membraneiă inteosoase.ă Laă acestă nivelă emiteă arteraă interosoas ă
recurent .ăCoboar ăpân ălaăgâtulămâinii.
-Nervulă interososă posterior,ă parteaă terminal ă aă ramuriiă
profunde a nervului radial, apare în regiune la margineaăinferioar ă
a supinatorului. De-aă lungulă traiectuluiă s uă emiteă ramuriă
musculareăpentruămuşchiiăprofunziăaiăregiunii.
REGIUNILE GÂTULUI MÂINII

Gâtul mâinii, este segmentul îngustat al membrului superior care
faceăleg turaăîntreăantebra ăşiămân .ăCorespundeăarticula ieiăradio-carpieneăşiă
p r iloră moiă dină jurulă acesteia.ă Format ă dină numeroaseă tendoaneă şiă
m nunchiuriă vasculo-nervoase,ă careă trecă laă mân ,ă gâtulă mâiniiă areă oă
deosebit ăimportan ăanatomo-chirurgical .
Topografică seă divideă înă dou ă regiuniă carpiene, care în raport cu
planulăcentralăosteoarticular,ăsuntădispuseăanteriorăşiăposterior.
REGIUNEAăCARPIAN ăANTERIOAR
(Regio carpi anterior)
Limite: superioră oă linieă transversal ă situat ă deasupraă capuluiă ulnei;ă
inferioră oă linieă transversal ă careă treceă pesteă osulă pisiformă şiă tubercululă
scafoidului;ălateralăşiămedialădou ăliniiăverticaleăplasateăpeămargineaăextern ă
aăradiusului,ărespectivăulnei.ăÎnăprofunzimeăseăîntindeăpân ălaăplanulăarticulară
al regiunii.
Forma exterioară. Prin piele transpare o bogat ă re eaă venoas .ă
113
Tegumentulă prezint ă ună num ră deă treiă pliciă transversale,ă careă dispară înă
retroflexiunea mâinii. Aceste pliuri sunt repere pentru abordarea planului
osteoarticularăşiăanume:
- Pliul superior trece prin capul ulnei.
- Pliul mijlociu este corespunz toră interlinieiă articula ieiă
radiocarpiene.
- Pliulăinferiorăsituatăaproximativăînădreptulăinterlinieiăarticula ieiă
mediocarpiene.
- Întreă reliefurileă tendoaneloră flexoriloră superficialiă seă delimiteaz ă
treiăşan uriălongitudinale,ădup ăcumăurmeaz :
- Şan ulă radială sauă ală pulsului,ă întreă tendonulă brahioradialuluiă şiă
tendonul flexorului radial al carpului.
- Şan ulă median,ă întreă tendonulă flexoruluiă radială ală carpuluiă şiă ală
palmaruluiălung;ăînăprofunzimeaăluiăseăafl ănervulămedian.
- Şan ulă ulnar,ă întreă tendonulă flexoruluiă ulnară ală carpuluiă şiă ală
flexoruluiă superficială ală degetelor,ă înă careă seă aşeaz ă m nunchiulă
vasculo-nervos ulnar.
Planul de acoperire.
- Pielea esteăsub ire,ămobil ,ăformândăpliurileăamintite.
- Subcutisul esteăs racăreprezentat,ăcon ineăoăbogat ăre eaăvenoas ,ă
dinăcareăseădesprindeăvenaămedian ăaăantebra ului.ăNerviiăcutana iăprovinădină
nervulă cutanată laterală şiă medială ală antebra ului,ă respectivă dină ramurileă
palmare ale nervului median.
- Fascia regiuniiă esteă sub ireă şiă reprezint ă acea pare a fasciei
antebrahiale care se pierde în retinaculul flexorilor.
- Retinaculul flexorilor esteă oă forma iuneă fibroas ,ă puternic ,ă
alc tuit ă dină fibreă transversale,ă superficialeă şiă profunde,ă acesteaă dină urm ă
avândăunăaspectăligamentos.ăAreăoăl rgime de 3-4ăcmăşiăseăinser ămedialăşiă
laterală peă eminen eleă corespunz toareă carpului.ă Transform ă şan ulă carpiană
într-un canal osteofibros, numit canalul carpian (Canalis carpi), prin care
trecădeăpeăantebra ăpeăpalm ăoăparteădinăforma iunileătendinoaseăşiăvasculo-
nervoase.
- Retinacululătrimiteăînăprofunzimeăunăseptăcareăseăfixeaz ăpeăfa aă
palmar ă aă scafoiduluiă şiă aă trapezului,ă astfelă încâtă canalulă carpiană
se divide într-ună tunelă osteofibrosă internă maiă largă şiă altulă externă

mai îngust.
Planul tendinos este format din patru straturi suprapuse,
careăînămareăparteăcontinu ăstraturileăomonimeădeăpeăantebra .
-Stratul I: M. brachioradialis, M. flexor carpi radialis, M.
palmaris longus, M. flexor carpi ulnaris.
-Stratul II: M. flexor digitorum superficialis.
-Stratul III: M. flexor pollicis longus, M. flexor digitorum
profundus.
-Stratul IV: M. pronator quadratus , strat musculos, prezent
doar deasupra canalului carpian.
Înăceeaăceăpriveşteăraportulăacestorămuşchiăamintim:
114
-Muşchiulăbrahioradialăşiăflexorulăulnar alăcarpuluiăseăinser ă
peăsuprafe eăosoaseăpeăcareăacestăretinaculănuăleăinclude.
-Palmarul lung se pierde printre fibrele retinaculului, pentru
caăapoiăs ăseăcontinueăînăaponevrozaăpalmar .
-Tendonul flexorului radial al carpului este singurul tendon
al primului strat care trece prin canalul carpian, în tunelul lateral
ală acestuia.ă Datorit ă conforma ieiă planuluiă osos,ă tendonul,ă peă
lâng ă faptulă c ă seă situeaz ă celă maiă lateral,ă maiă areă şiă oă pozi ieă
relativăsuperficial .
-Tendoaneleă stratuluiă IIă şiă IIIă trec prin tunelul medial mai
largăalăcanaluluiăcarpian,ăundeăseăîngr m descăînătotală9ătendoane,ă
şiănervulămedian.ăDatorit ăimportan eiăpracticeămariă(sec ion riădeă
tendoane)ă neă vomă referiă maiă peă largă asupraă dispozi ieiă
tendoanelor.
-Tendoanele flexorului superficial al degetelor sunt
suprapuseă înă dou ă straturi.ă Superficială tendoaneleă destinateă
mediusuluiă şiă inelarului;ă dedesubtulă acestora,ă tendoaneleă
indexuluiăşiăaleădegetuluiămic.
-Tendoaneleă flexoruluiă profundă ală degeteloră şiă tendonulă
flexorului lung al policelui sunt juxtapuse, în ordinea degetelor,
dedesubtul straturilor precedente.
-Tendoanele canalului carpian sunt cuprinse în teci
sinoviale,ă careă seă continu ă deasupraă ligamentuluiă inelară anterioră
(retinacululă flexorilor)ă pân ă înă spa iulă luiă Pirogov-Parona. Prin
canală trecă dou ă teciă sinoviale:ă teacaă sinovial ă digito-carpian ă
lateral ădispus ăînăjurulătendonuluiăflexoruluiălungăalăpoliceluiăşiă
teacaă sinovial ă digito-carpian ă medial ă comun ă situat ă înă jurulă
tendoanelorăflexorilorăsuperficialiăşiăprofunziăai degetelor.
115
 Pediculii vasculari şi nervoşi aiă regiuniiă continu ă
m nunchiurileă corespunz toareă deă laă regiuneaă anterioar ă aă
antebra ului,ăşiăanume:
-Arteraă radial ă situat ă înă şan ulă pulsuluiă p r seşteă regiuneaă
laă nivelulă bazeiă apofizeiă stiloideă şiă treceă dorsal,ă înă regiuneaă posterioar ă aă
carpului.ă Peă fa aă anterioar ă aă gâtuluiă mâinii,ă emiteă ramuraă palmar ă aă
carpului,ăcareăseăanastomozeaz ăcuăomoloagaăeiădeăparteaăopus ,ăformândăpeă
suprafa aă palmar ă aă articula ieiă radio-carpieneă re eauaă palmar ă aă carpului.
Înainteă deă aă treceă dorsal,ă arteraă radial ă emiteă ramuraă palmar ă superficial ,ă
careăcontinu ăşan ulăradial,ăstr bateăretinacululăflexorilorăşiăajungeăînăpalm .
-M nunchiulă vasculo-nervos ulnar trece lateral de osul

pisiformă şiă str bateă fasciculeleă retinaculului flexorilor. La acest nivel între
retinaculă şiă pisiformă seă formeaz ă ună tunelă osteofibros,ă numită „spa iulă luiă
Guyon”,ăpentruăpasajulăacestuiăm nunchi.
-Arteraă ulnar ,ă înso it ă deă dou ă vene,ă înainteă deă aă
treceă laă palm ,ă emiteă ramuraă palmar ă aă carpuluiă şiă oă ramur ă palmar ă
profund ,ăpentruăformareaăarcadelorăpalmar ăaăcarpuluiăşiăprofund ăaăpalmei.
-Nervulă ulnară esteă situată medială deă arter ,ă iară laă
nivelul pisiformului se divide într-oă ramur ă superficial ă careă continu ă
traiectul nervului pe palm ă şiă altaă profund ,ă motorie,ă careă înso eşteă arteraă
palmar ăprofund .
-Nervulă mediană coboar ă înă intersti iulă dintreă
palmarulă lungă şiă tendonulă flexoruluiă radială ală carpului.ă Traverseaz ă apoiă
canalul carpian, înaintea tendonului destinat indexului, al flexorului
superficialăşiălateralădeărestulătendoanelorăaleăacestuiămuşchi.ăDejaăînăcanalulă
carpian se divide într-unănum rădeătreiăramuriăterminale,ădestinateădegetelor;ă
emiteă şiă oă ramur ă muscular ă pentruă muşchiiă tenarului,ă ramur ă careă
traverseaz ădeăobiceiăligamentul inelar.
 Referiri practice. Expus ă frecventă laă traumatisme,ă reprezint ă oă
116
regiuneă cheie.ă No iunileă deă anatomieă topografic ă auă oă importan ă
deosebit ă înă primulă rândă datorit ă faptuluiă c ă peă aiciă treceă aparatulă
tendinosăalădegetelorăprecumăşiăceiădoi nerviăcareăasigur ăsensibilitateaă
mâinii.
- Dină motiveleă expuseă consider mă necesar ă sintezaă forma iuniloră
careătrecăprinăretinacululăflexorilorăşiăprinăcanalulăcarpian.
- Retinacululăflexorilorăesteăstr b tutăde:
- M nunchiulăvasculo-nervos ulnar.
- Ramuraăpalmar ăsuperficial ăaăartereiăradiale.
- Ramuraămotorieătenarian ăaănervuluiămedian.
- Expansiunea tendonului palmarului lung.
- Prin canalul carpian trec:
- Tendoaneleămuşchilor:
- M. flexor carpi radialis.
- M. flexor digitorum superficialis.
- M. flexor digitorum profundus.
- M. flexor pollicis longus.
- Tecile sinoviale digito-carpiene.
- Nervul median (A nu se confunda cu tendoanele!).
REGIUNEAăCARPIAN ăPOSTERIOAR
(Regio carpi posterior)
Limite: superiorăşiăinferiorăliniileătransversale (prelungite posterior);
laterală şiă medială liniileă verticaleă descriseă laă regiuneaă anterioar ă aă gâtuluiă
mâinii.ă Înă profunzimeă seă întindeă pân ă laă fa aă posterioar ă aă planuluiă
osteoarticular.
Forma exterioară. Seăobserv ăreliefurileătendoanelor,ăiarăînăabduc ia
for at ă aă policelui,ă laă bazaă sa,ă oă depresiuneă ovalar ,ă numit ă „tabacheraă
anatomic ”.ăAceastaăesteădelimitat ălateralădeătendoaneleălunguluiăabductoră
şiăscurtuluiăextensorăalăpolicelui,ăiarămedialădeătendonulăextensoruluiălungăală
policelui. În profunzimeaă foseiă seă potă percepeă pulsa iileă artereiă radiale,ă
apofizaăstiloid ăaăradiusului,ăscafoidulăşiătrapezul.
- Înăparteaămedial ăaăregiuniiăseăpoateăpalpaăcapulăşiăapofizaăstilod ăaă
ulnei,ăsituat ăcuă1ăcmămaiăsusădecâtăceaăaăradiusului.
- Interlinia articula ieiăradiocarpieneăseăpoateăpercepeăprinămişc riădeă
flexieăşiăextensieăaleămâinii.
Planul superficial. Pielea mobil ă esteă dublat ă deă ună subcutis
sub ire.ăAcestaăcon ineăoăre eaăvenoas ă(continuareaăre eleiădorsaleăaămâinii),ă
dină careă seă formeaz ă venaă cefalic ă şiă venaă bazilic .ă Nerviiă subcutisuluiă
provinădinănervulăcutanatăantebrahialăposterior,ămedialăşiădinăcelălateral.ăPrină
subcutisătrecăspreăfa aădorsal ăaămâinii:ălateral,ăramuraăsuperficial ăaănervuluiă
radial,ăiarămedial,ăramuraădorsal ăaănervuluiăulnar.
Retinaculul extensorilor,ă dependin ă aă fascieiă antebrahiale,ă areă
forma unei bandelete fibroase, fixate pe marginile masivului carpian. De pe
suprafa aăprofund ăaăretinaculului,ăp trundăspreăscheletăsepturiăfibroase,ăcareă
seăfixeaz ăpeăradiusăpentruăaăformaăunănum rădeăşaseătuneleăosteofibroase,ă
117

loc de trecere a tendoanelor extensorilor.
Planul tendinos. Tunelurile osteofibroase numerotate în
sens latero-medialăcon inăurm toareleătendoane:
I. M. abductor pollicis longus, M. extensor pollicis brevis.
II.M. extensor carpi radialis longus, M. extensor carpi
radialis brevis.
III. M. extensor pollicis longus.
IV.M. extensor digitorum cu 4 tendoane, M. extensor
indicis.
V.M. extensor digiti minimi.
VI.M. extensor carpi ulnaris.
Tendoaneleă primuluiă şiă celui de-ală treileaă tunel,ă delimiteaz ă
împreun ătabacheraăanatomic ,ăc ptuşit ăînăprofunzimeădeătendoaneleăceluiă
de-al doilea tunel.
La acest nivel tendoanele sunt cuprinse în teci sinoviale, pentru
fiecareă tunel,ă câteă oă teac ;ă înă raportă cuă num rulă tendoanelor ea poate fi
proprieăsauăcomun ă(teciăsinovialeăcomuneăînătunelulăI,ăIIăşiăIV).ăAcesteăteciă
sinovialeăîncepădeasupraăretinacululuiăşiăseăcontinu ăînăjos,ăpân ălaăjum tateaă

metacarpienelor.
Planul vascular situat în profunzime, este format de artera
radial ăşiăre eauaădorsal ăaăcarpului,ărespectivădeăveneleăînso itoare.
-Arteraă radial ă p r seşteă şan ulă pulsului,ă ocolindă apofizaă
stiloid ăaăradiusului,ădup ăcareădescindeăoblicăşiăpostero-lateral.ăTraverseaz ă
fundul tabacherei anatomice, dedesubtul tendoanelor destinate policelui, apoi
str bateă primulă spa iuă interososă şiă ajungeă peă palm .ă Ramuraă dorsal ă aă
carpuluiăseădegajeaz ăînăfundulătabacherei.
-Re eauaă dorsal ă aă carpului,ă format ă dină celeă dou ă artereă
carpieneădorsaleă(proveniteădinăarteraăradial ăşiăulnar )ăesteăaşezat ăpeăfa aă
dorsal ă aă articula ieiă radio-carpiene.ă Aiciă seă termin arteraă interosoas ă
posterioar ă şiă ceaă anterioar .ă Aceastaă dină urm ă trecedorsală prină membranaă
interosoas ,ălaălimitaăsuperioar ăaăregiunii.
-Re eauaă carpian ă emiteă artereleă metacarpiene dorsale
separatăpentruăfiecareăspa iuăinterosos.
 Referiri practice. Regiunea este sediul chisturilor sinoviale, care se
dezvolt ă dină tecileă sinovialeă aleă tendoanelor,ă ceă adeseaă comunic ă cuă
cavitateaăarticula ieiăradiocarpiene.
REGIUNILE MÂINII
Mânaăomului,ăîmpreun ăcuădegetele,ăreprezint ăunăteritoriuădistinct,ă
datorit ăimportan eiăsaleăînăprocesulămuncii.ăDinăpunctădeăvedereăanatomo-
topograficăeaăesteădivizat ăînă„mânaăpropriu-zis ”ăformat ădinăpalmaămâiniiă
(Palma manus) şiădosulămâiniiă(Dorsum manus), şiădegeteleămâiniiă(Digiti
manus).ăGâtulămâiniiăpoateăfiăconsideratăcaă„r d cinaămâinii”.
Înăraportăcuăplanulăcentralăosteoarticular,ămânaăesteădivizat ăînăpatruă
regiuniă şiă anume:ă regiuneaă palmar ,ă regiuneaă dorsal ă şiă regiunileă degeteloră
(anterioar ăşiăposterioar ).
118
REGIUNEAăPALMAR
(Palma manus)
Limite: în jos pliul inferior al regiunii carpiene anterioare; în jos
pliurile digito-palmare;ăpeălaturi,ădou ăliniiăverticale,ăde-a lungul marginilor
metacarpienelor I, respectiv V.
Forma exterioară. Palmaăprezint ăoăserieădeăproeminen eăşiăpliuri:
- Eminen e:
- Eminen aă tenarian ,ă înă parteaă lateral ă aă palmei,ă format ă deă
reliefulămuşchilorătenarieni.
- Eminen aă hipotenarian ,ă înă parteaă medial ă aă palmei,ă maiă pu ină
marcat ,ădat ădeăreliefulămuşchilorăhipotenarului.
- Talonulămâinii,ăridic turaădinăparteaăproximal ăaăpalmei,ăundeăseă
reunescăeminen eleătenar ăşiăhipotenar .
- Eminen eleădigito-palmare, situate la baza ultimelor patru degete
şiăseparateăîntreăeleăprinămiciădepresiuni.
- În centrul palmei, întreă acesteă proeminen e,ă seă formeaz ă oă
depresiuneălarg ,ănumit ă„podulăpalmei”ăsauă„PoculumăDiogenis”.
- Pliuri:
- Pliul palmar superior (Plica palmaris superior) sauă „liniaă
vital ”,ă descrieă oă curb ă ceă îmbr işeaz ă eminen aă tenarului,ă pân ă
la marginea lateral ăaămâinii.ăApareăcaăoăconsecin ăaămişc riloră
deăopozi ieăaleăpolicelui.
- Pliul palmar mijlociu (Plica palmaris media) sauă „liniaă
cefalic ”,ă traverseaz ă oblică palma,ă camă peă laă mijloculă acesteia,ă
descriindă oă curbur ă uşoră concav ă înă sus.ă Reprezint ă linia de
flexiune a ultimelor patru degete.
- Pliul palmar inferior (Plica palmaris inferior) sauă„liniaăinimii”,ă
situatălaă r d cinaă ultimeloră treiă degete,ă dispusă transversală şiă uşoră
concavă înă jos,ă marcheaz ă liniaă deă flexiuneă simultan ă aă ultimeloră
trei degete.
- Pliurile digito-palmareă seă afl ă laă r d cinaă degetelor;ă eleă seă
prelungescă spreă spa iileă interdigitaleă înă „comisurileă sauă plicileă
interdigitale”.
Planul de acoperire esteă formată dină piele,ă subcutis,ă aponevrozaă şiă
fasciile superficiale ale palmei.
Pielea, groas ă şiă lipsit ă deă pilozit i,ă esteă bogat ă înă glandeă
sudoripare,ă fiindă adaptat ă func ieiă deă prehensiune.ă Ader ă deă planulă
subiacent,ăavândăoăoarecareămobilitateădoarălaănivelulăeminen eiătenarieneăşiă
hipotenariene.ă Pieleaă palmeiă esteă înă cantitateă „strictă suficient ”,ă neexistândă
surplus,ă pentruă aă acoperiă pierderileă deă tegument.ă Înă raportă cuă mişc rileă
articula iiloră mâinii,ă pieleaă prezint ă numeroaseă pliuri,ă careă ac ioneaz ă caă
articula iiă aleă tegumentelor,ă permi ândă mişc rileă segmenteloră mâinii.ă Fiindă
deci pliuriăfunc ionale,ădeăintegritateaălorăseăvaă ineăcontăcuăocaziaăinciziiloră
efectuateăpeăpalm .
Subcutisul areăoăstructur ăareolar ,ăcuăexcep iaăeminen eiătenariene.ă
Esteă str b tută deă numeroaseă brideă fibroase,ă dispuseă vertical,ă întinseă deă laă
119
derm la aponevrozaă palmar ,ă cuă rolă deă aă fixaă pieleaă deă planulă subiacent.ă
Acesteă brideă compartimenteaz ă stratulă celulo-adiposă înă miciă pelote,ă inuteă
subă presiune,ă careă confer ăpalmeiă elasticitateaă necesar .ă Structuraă înă form ă
deăfagureăaăsubcutisuluiădetermin ăpropagareaăinfec iilorăînăprofunzime.
esutulăsubcutanatăalăpalmeiăcomunic ăcuăcelădeăpeăfa aăanterioar ăaă
degetelor,ăiarăprinăspa iileăinterdigitaleăcuăsubcutisulădosuluiămâinii.ăCon ine:
- M.ăpalmarisăbrevisăînăeminen aăhipotenarian .
- Artere de calibru mic, proveniteă dină arcadaă palmar ă superficial ,ă
prin perforarea aponevrozei.
- Re eauaăvenoas ăsuperficial ,ăînso it ădeăoăvast ăre eaălimfatic .
- Nerviiă cutana i:ă ramuraă palmar ă aă nervuluimediană inerveaz ă
tegumentulă celoră dou ă treimiă lateraleă aleă palmei;ă nervul cutanat
palmar,ă dină nervulă ulnar,ă destinată pieliiă hipotenaruluiă şiă ramuraă
superficial ă aă nervuluiă radială pentruă parteaă supero-extern ă aă
tenarului.
Aponevroza palmară deăformaăunuiăevantaiătriunghiularăseăsitueaz ă
în partea de mijloc a palmei, în prelungirea tendonului palmarului lung. În
dreptulă spa iiloră interdigitale,ă fasciculeleă aponevrozei,ă formeaz ă arcadeă
fibroase,ă dispuseă peă dou ă rânduri,ă unulă proximal,ă altulă distal,ă careă
delimiteaz ăunănum rădeă4ăferestre.ăPrinăacesteaătrecăspreăr d cinaădegetelor
muşchiiălombricali,ăîmpreun ăcuăm nunchiurileăvasculo-nervoase proprii ale
degetelor. De-aălungulămuşchilorălombricaliăseărealizeaz ăcomunicareaăîntreă
subcutisăşiăspa iileăconjunctiveăprofundeăaleăpalmei.ăAcesteăcomunic riăsuntă
denumiteă „canaleă lombricale”.ă Aponevrozaă palmar ă esteă întregit ă laterală şiă
medială deă fasciaă tenarian ă şiă hipotenarian .ă Acesteă fasciiă sub iriă acoper ă
muşchiiăcelorădou ăeminen eăşiăseăcontinu ăcuăfasciaădorsal ăaămâinii.
Lojile palmare iauă naştereă întreă stratulă aponevrotico-fascial
superficială şiă fasciaă palmar ă profund ă sauă interosoas ,ă careă acoper ă fa aă
palmar ăaămetacarpienelorăşiăaăspa iilorăinterosoase.
Septulăpalmarălateral,ăfixatăpeămargineaăanterioar ăaămetacarpianuluiă
IIIăşiăseptulăpalmarămedialăinseratăpeămetacarpianulăV, delimiteaz ădeăparteaă
lor,ă lojaă tenarian ă şiă hipotenarian ,ă iară împreun ă ă oă aă treiaă loj ,ă ceaă
mediopalmar .
 Loja tenariană,ă situat ă externă deă septulă palmară lateral,ă esteă izolat ă
deă celelalteă lojiă palmare;ă comunic ă îns ă de-a lungul tendonului
flexorului lungă ală policeluiă cuă spa iulă Pirogov-Paronaă ală antebra ului.ă
Con ine:
 Muşchiiătenarului,ăgrupa iăînătreiăstraturi:
-Stratul superficial: M. abductor pollicis brevis.
-Stratulă mijlociu:ă M.ă flexoră pollicisă brevis,ă careă cuă p r ileă
saleă deă origineă formeaz ă ună tunel musculos pentru trecerea
tendonului lung al policelui; M. opponens pollicis.

-Stratul profund: M. adductor pollicis.
Teacaă sinovial ă digitocarpian ă lateral ;ă înveleşteă tendonulă

flexorului lung al policelui.
Vaseăşiănervi:
120
-Arteraă palmar ă superficial ă str bateă abductorulă scurtă ală
policeluiăşiăseăîndreapt ăînălojaămediopalmar .
-Ramuraămotorieătenarian ăaănervuluiămedian,ăaşezat ăîntreă
abductorulăscurtăşiăopozantulăpolicelui.
 Loja hipotenariană situat ă internă ă deă septulă palmară medial,ă
comunic ă prină miciă orificiiă cuă intersti iileă antebra uluiă şiă cuă lojaă
mediopalmar .ăCon ine:
 Muşchiiăhipotenaruluiădispuşiăînădou ăstraturi:
- Stratulăsuperficial:ăM.ăabductorădigitiăVăşiăM.ăflexorădigitiă
V brevis.

- Stratul profund: M. opponens digiti V.
Pediculul vasculo-nervos ulnar profund, format de artera
palmar ă profund ă şiă ramuraă profund ă motorieă aă nervuluiă ulnar,ă
traverseaz ă eminen aă hipotenarian ă şiă dup ă ceă perforeaz ă fasciaă
palmar ăprofund ătreceăînălojaăinterosoas .
 Loja mediopalmară sauă „canalulă palmar”,ă seă situeaz ă dedesubtulă
aponevrozei,ăîntreăceleădou ăsepturiăpalmare.ăComunic ălargăprinăcanalulă
carpiană cuă intersti iileă conjunctiveă aleă antebra ului.ă Deă asemeneaă
comunic ă prină intermediulă canaleloră lombricaleă cuă spa iileă conjunctiveă
superficialeăaleăpalmeiăşiădeălaăr d cinaădegetelor.
Lojaăcon ine:
 Tendoaneleă mediopalmare:ă acesteaă dup ă ceă auă p r sită
canalulă carpian,ă r mână înc ă grupate,ă pentruă caă apoi,ă înă parteaă
inferioar ăaălojeiăs ăseăîndep rtezeăîntreăele.ăTendoaneleăflexoruluiă
superficial al degetelor se suprapun tendoanelor flexorilor profunzi,
c roraăliăseăasociaz ămuşchiiălombricali.
 Teacaăsinovial ădigito-carpian ăcomun ăcuprindeătendoaneleă
flexoriloră superficială şiă profundă ală degetelor.ă Pentruă tendonulă
degetuluiă mic,ă teacaă sinovial ă continu ă f r ă întrerupere pe deget.
La tendoanele II-IV, teaca se întrerupe la mijlocul palmei, pentru
caăapoiăacesteăteciăs ăbeneficiezeădeăteciădigitaleăproprii,ăîncepândă
deă laă nivelulă interlinieiă metacarpofalangiene.ă Întreă celeă dou ă
rânduriădeătendoaneă(superficialeăşiăprofunde), se interpune un fund
deă sacă sinovial,ă aşaă c ă deşiă acesteaă suntă cuprinseă într-oă singur ă
teac ăsinovial ,ăeleăr mânăpracticăseparate.
 Spa iileă medio-palmare.ă Tendoaneleă divizeaz ă lojaă înă dou ă
spa iiăconjunctiveăşiăanume:
-Spa iulăpretendinos,ăîntreăaponevrozaăpalmar ăşiătendoane.ă
Con ineăplanulăvasculo-nervos subaponevrotic al palmei.
-Spa iulă retrotendinos,ă întreă tendoaneă şiă fasciaă palmar ă
profund .ăCon ineă esutăconjunctivălaxăcareăseăcontinu ăcuăcelăală
spa iuluiăPirogov-Parona.
 Planul vasculo-nervos pretendinos este reprezentat de arcada
palmar ăsuperficial ăşiănerviiădestina iădegetelor.
-Arcadaă palmar ă superficial ă sauă subaponevrotic ă esteă
format ă dină arteraă ulnar ă şiă ramuraă superficial ă aă artereiă radiale,ă
121
ambele anastomozate între ele în dreptulă spa iuluiă
intermetacarpiană II.ă Arteraă ulnar ,ă principalaă constituent ă aă
arcadei,ăareă dou ăsegmenteă şiă anume:ă unulă oblică careă coboar ă înă
direc ieă lateral ă şiă altulă transversal,ă careă corespundeă arcadeiă
propriu-zise.ăAceastaădinăurm ,ăcamăînămijloculăpalmei, descrie o
curb ăconvex ăînăjos.
-Dină convexitateaă arcadeiă iauă naştereă 4-5 artere digitale
palmareă comune,ă careă seă îndreapt ă spreă r d cinaă degetelor,ă
bifurcându-se în dreptul ferestrelor aponevrozei palmare în artere
digitale proprii (artere colaterale).ă Laă loculă deă bifurca ieă eleă seă
anastomozeaz ă cuă artereleă metacarpieneă palmare,ă proveniteă dină
arcadaăpalmar ăprofund .
-Arcadaă palmar ă esteă înso it ă deă dou ă arcadeă venoaseă careă
seă continu ă înă veneleă ulnareă şiă deă re eauaă limfatic ă
subaponevrotic ăaăpalmei.
-Nervul median se divide în trei nervi digitali palmari
comuni.ă Aceştiaă voră daă naştereă laă şapteă nerviă digitaliă palmariă
proprii.ă Nerviiă seă situeaz ă dedesubtulă arcadeiă superficiale,ă înă
intervaleleă dintreă tendoaneleă muşchiuluiă flexoră superficială ală
degetelor.
-Ramuraă superficial ă aă nervuluiă ulnar,ă situat ă înă partea
medial ă aă spa iuluiă pretendinos,ă seă divideă înă treiă nerviă digitaliă
palmariă proprii.ă Dintreă aceştia,ă celeă dou ă ramuriă destinateă
auricularuluiă trecă înă lojaă hipotenarian .ă Emiteă deă asemeneaă şiă oă
ramur ăcomunicant ă(anastomotic )ăcuănervulămedian.
122
 Loja interosoasă sauă lojaă palmar ă profund ,ă deă constitu ieă
osteofibroas ,ă seă formeaz ă întreă fasciaă palmar ă profund ă şiă planulă
scheletală ală palmei.ă Con ineă muşchiiă interosoşiă şiă ună plană vasculo-

nervos.
Muşchiiă interosoşiă aşeza iă peă dou ă rânduriă (palmariă şiă
dorsali)ăobtureaz ăspa iileăintermetacarpiene.ăTotăînăaceat ăloj ăîşiă

are originea capul transvers al aductorului scurt al policelui.
Planul vasculo-nervosă esteă formată dină arcadaă palmar ă
profund ăşi ramuraăprofund ăaănervuluiăulnar.
-Arcadaă palmar ă profund ă esteă aşezat ă dedesubtulă fascieiă
palmareă profundeă întreă aceastaă şiă extremit ileă superioareă aleă
metacarpienelor.ă Arteraă radial ă p r seşteă tabacheraă anatomic ,ă
traversândă primulă spa iuă interosos,ă întreă celeă dou ă capeteă deă
origine ale aductoruluiă scurtă ală policelui.ă Înă palm ă areă ună traiectă
transversală şiă seă anastomozeaz ă înă dreptulă spa iuluiă interososă IVă
cuăramuraăprofund ăaăartereiăulnare.
-Dină convexitateaă arcadeiă iauă naştereă celeă patruă artereă
metacarpiene palmare, care de-aă lungulă spa iiloră interosoaseă
coboar ăspreăr d cinaădegetelor,ăpentruăaăseăanatomozaăcuăartereleă
digitale comune. Din arterele metacarpiene palmare se desprind
treiă artereă perforante.ă Acesteaă str bată spa iileă interosoaseă şiă seă
anastomozeaz ăcuăartereleămetacarpieneădorsale.
-Ramuraăprofund ămotorieăaănervuluiăulnarăînso eşteăarcadaă
palmar ăprofund ,ădistribuindu-seăultimilorădoiămuşchiălombricali,
interosoşilorăşiăaductorului policelui.
123
Dispozi iaă teciloră sinoviale,ă comunic rileă existenteă întreă spa iileă
conjunctiveăsuperficialeăşiălojileăinteraponevroticeăaleăpalmei,ăprecumăşiăcuă
celeă aleă antebra ului,ă faciliteaz ă propagareaă infec iiloră superficialeă aleă
degeteloră şiă aă palmeiă înă profunzime.ă Teacaă sinovial ă aă degetuluiă Iă şiă Vă
înso eşteătendoaneleărespectiveăf r ăîntrerupere.
Degetele II-IV au teciă sinovialeă proprii,ă aleă c roră funduriă deă sacă
superiorăîncepădinăpalm ,ăcorespunz torălinieiă„Kanavell”,ălinieăcareăuneşteă
cap tulămedialăalăpliuluiăpalmar inferior,ăcuăcap tulădistalăalăpliuluiăpalmară
superior.
Arcadaă palmar ă superficial ă seă proiecteaz ă aproximativă laă nivelulă
linieiă Böckel.ă Aceastaă esteă oă linieă transversal ă aşezat ă peă fa aă palmar ă aă
policeluiă dus ă înă abduc ieă extrem .ă Loculă arcadeiă corespundeă intersec ieiă
liniei Böckel cu metacarpianul II. Raportat la pliurile palmare, arcada se
proiecteaz ă laă bisectoareaă unghiuluiă formată deă pliulă palmară superioră şiă
mijlociu.
Arcadaă palmar ă profund ă seă proiecteaz ă maiă proximală decâtă
precedenta, cam cu 5-20 mm.
Sub aspect chirurgical, teritoriul cel mai dificil al palmei, numit
„teritoriuăinterzisăsauă araănim nui”ă (Noli me tangere) seăsitueaz ădistalădeă
liniaăluiăKanavell,ăpân ălaămijloculădegetelor.
Glisajulătendoanelorădegetelorăesteăcondi ionatădeăintegritatea acestui
teritoriuăcareătrebuieămenajatăcuăocaziaăinterven iilorăpeămân .
Segmenteleămâiniiăauăoăvaloareădiferit ăînăprehensiune,ăceăseăvaăluaă
înăconsiderareăcuăocaziaăinterven iilorăchirurgicale.
Dimulescuăîmparteămânaăînăurm toareleăpatruăteritoriiăfunc ionale:
- Subunitateaă policeluiă şiă aă eminen eiă tenariene;ă principalulă
constituient al prehensiunii.
- Subunitateaă indexuluiă şiă aă mediusului,ă ceă seă opuneă policeluiă înă
prehensiune.
- Subunitateaăinelaruluiăşiăaăauricularului,ăcareăintervineăînăsprijinul
prehensiuniiăşiăînăfixareaăobiectului.
- Subunitateaă eminen eiă hipotenariene,ă careă formeaz ă ună reaz mă
pentruăcelelalteăsubunit i.
REGIUNEAăDORSAL ăAăMÂINII
(Dorsum manus)
Limite: superioră oă linieă transversal ă pesteă osulă pisiform;ă inferioră
interliniaă articula iiloră metacarpofalangiene.ă Laterală şiă medială marginileă
externe ale metacarpianului I, respectiv V.
Forma exterioară. Subăpieleăproemin ămetacarpieneleăşiătendoaneleă
extensoruluiă degetelor,ă separateă întreă eleă prină şan uriă longitudinaleă ceă
corespundă spa iiloră intemetacarpiene.ă Deă asemeneaă seă remarc ă desenulă
re eleiăvenoaseăaădosuluiămâinii.
- Cuăpoliceleăînăaduc ie,ăînăprimulăspa iuăinterososăproemin ăreliefulă
124
primuluiămuşchiăinterososădorsal.
- Cuă degeteleă flectate,ă apară cinciă proeminen eă rotunjite care
corespundă capeteloră metacarpienelor.ă Interliniileă articula iiloră
metacarpofalangieneăseăproiecteaz ăcuă1ăcmăinferiorădeăacesteăproeminen e.
Pielea esteă foarteă sub ireă şiă mobil .ă Prezint ă numeroaseă pliuriă
transversale, un „surplus”ănecesarămişc rilorădeăflexieăaleămâinii.
Subcutisul,ăredus,ălipsitădeă esutăadipos,ăad posteşte:
- Re eauaă venoas ă dorsal ă aă mâinii,ă careă seă formeaz ă dină re eauaă
degetelor,ăseăcontinu ăînăvenaăcefalic ăşiăbazilic .
- Ramuraă dorsal ă aă nervuluiă ulnar,ă seă distribuieă pieliiă jum t iiă
medialeă aă regiuniiă şiă ultimiloră 5ă marginiă deă degete,ă prină nerviiă digitaliă
dorsali.
- Ramuraă superficial ă aă nervuluiă radial,ă inerveaz ă pieleaă jum t iiă
lateraleăaămâiniiăşiăinerveaz ăprimeleă5ămarginiădeădegeteăprinănervii digitali
dorsali ai acestora.
Fascia dorsală a mâinii, lam ă fibroas ă şiă rezistent ,ă superioră seă
continu ă cuă retinacululă extensorilor,ă iară înă josă seă pierdeă înă aponevrozaă
dorsal ăaădegetelor.
Planul tendinos esteă formată dină tendoaneleă urm toriloră muşchi,
dinspre lateral spre medial:
- M. abductor pollicis.
- M. extensor pollicis brevis.
- M. extensor pollicis longus.
- M.ăextensorăindicis,ăcareăseăuneşteăcuătendonulădestinatăindexuluiă
al extensorului degetelor.
- M. extensor digitorum, cu patru tendoane divergente, conectate
între ele prin conexiuni intertendinoase.
- M. extensor digiti minimi.
- M. extensor carpi ulnaris.
- Acesteă tendoaneă suntă cuprinseă înă teciă sinovialeă careă seă termin ă
aproximativălaănivelulăextremit iiăsuperioareăaămetacarpienelor
- Dedesubtul tendoanelor destinate policelui, în partea supero-
extern ă aă regiuniiă seă afl ă loculă deă inser ieă aă celoră dou ă tendoaneă aleă
extensorilor radiali ai carpului.
Planul subtendinos este format dintr-oă lam ă fibrocelular ă sub ire,ă
denumit ăfascieăinterosoas ădorsal ăşiădinăartereleăregiunii.
- Arteraăradial ăareăunătraiectăfoarteăscurtăpeădosulămâinii;ăînăparteaă
superioar ăaăprimuluiăspa iuăinterosos,ăperforeaz ămuşchiulăinterososădorsal.ă
Aiciăemiteăarteraădorsal ăaăpolicelui,ăcareăde-a lungul primului metacarpian
coboar ăspreăfa aădorsal ăaăpolicelui.
- Artereleă metacarpieneă dorsale,ă desprinseă dină arcadaă posterioar ă aă
carpului,ăcoboar ăacoperiteădeăfasciaăinterosoas ădorsal ăde-aălungulăspa iiloră
interosoase.ă Seă anastomozeaz ă cuă ramurileă perforanteă ale arcadei palmare
profundeăşiăvascularizeaz ădosulădegetelor.
125
REGIUNEAăANTERIOAR ăAăDEGETELOR
(Regio digiti anterior)
Limite: superior pliurile digito-palmare;ă peă flancuriă dou ă liniiă
verticaleă aşezateă peă marginileă degetelor;ă înă profunzimeă pân ă laă planulă
osteoarticular.
Forma exterioară: Celeă cinciă degeteă seă deosebescă caă form ă şiă
m rime.ăCândăseăîndep rteaz ădegetele,ăpieleaădeălaăbazaălorăformeaz ăpliuri,ă
denumite comisurile interdigitale. Distal, comisurile interdigitale se întind
pân ălaămijloculăfalangelor proximale.
- Corespunz toră corpuriloră falangelor,ă peă fiecareă degetă seă observ ă
treiă proeminen e,ă separateă întreă eleă prină pliuriă dublateă sauă chiară triplate.ă
Acesteă pliuriă suntă aşezateă transversal;ă celă superioră corespundeă pliuluiă
digitopalmar, iar celelalteădou ăsuntăpliuriăinterfalangiene.
- Proeminen aăultimeiăfalangeăformeaz ăpulpaădegetului,ăcuăunădesenă
papilarăcaracteristicăfiec ruiăindividă(amprentaădigital ).
Planul de acoperire esteăformatădinăpieleăşiăsubcutis.
Pielea,ă groas ,ă înă cantitateă strictă suficient ă şiă aderent ă laă planurileă
subiacente,ămaiăcuăseam ălaăpliuri,ăprezint ăaceleaşiăcaractereăcaătegumentulă
palmei.
Subcutisul areăoăstructur ăareolar ,ăstr b tutădeăsepturiăconjunctiveă
verticaleă ceă fixeaz ă dermulă deă teacaă flexorilor,ă compartimentând stratul
celulo-adiposă şiă punându-l sub tensiune. Este mai abundent în pulpa
degetuluiăşiălipseşteălaănivelulăpliurilor.
 Înă subcutisă seă afl ă pedicululă vasculo-nervos palmar al
degetelorăformatădinăartereleăşiănerviiădigitaliăpalmariăproprii:
-Arterele digitale palmare proprii, ramuri din arterele
digitaleă palmareă comune,ă seă situeaz ă peă marginileă anterioareă aleă
degetelor.ăSeăanastomozeaz ăbogatăatâtăîntreăeleăcâtăşiăcuăartereleă
dorsaleăaleădegetelor,ăformândăînăjurulăacestoraăoăveritabil ăre eaă
arterial .ăDatorit ăanastomozelorădintreăartereleădigitaleăcomuneăşiă
artereleă metacarpieneă palmare,ă vasculariza iaă degeteloră esteă
asigurat ădeăambeleăarcadeăpalmare.
-Nerviiădigitaliăpalmariăproprii,ăaşeza iăîmpreun ăcuăartereleă
inerveaz ă pieleaă deă peă fa aă anterioar ă aă degeteloră şiă deă peă fa aă
dorsal ă aă ultimeiă falange.ă Amintimă c ă pentruă primeleă şapteă
marginiădeădegeteăinerva iaăprovineădinănervulămedian,ăiarăpentruă
ultimeleă treiă marginiă dină ramuraă palmar ă superficial ă aă nervuluiă
ulnar.
-În general, nervii se dirijeaz ă de-a lungul tecilor fibroase
aleă flexoriloră degetelor,ă peă suprafa aă extern ă aă acestora,ă înainteaă
arterelorăcorespunz toare.
Canalul osteofibros al degetelor (canalulădigital),ăseăformeaz ăîntreă
planul osteo-articulară şiă teacaă fibroas ă aă flexorilor degetelor. În dreptul
articula iiloră acestă canală areă oă structur ă maiă slab ,ă fiindă înt rită doară deă
ligamenteleă încrucişate.ă Corespunz toră diafizeloră falangiene,ă teacaă esteă
fortificat ădeăligamenteleătransversaleăsauăinelareăşiăformeaz ădou ăscripete,ă
126
dintreăcareăprimulămaiălung,ăaşezatălaănivelulăprimeiăfalange,ăiarăalădoilea,ădeă
la nivelul celei de a doua, cu un calibru mai redus.
Canalulă digitală con ineă tendoaneleă flexoriloră şiă tecileă sinovialeă aleă
acestora:
- Tendoanele flexorilor degetelor – suprapuse înăregiuneaăpalmar ăă
laă nivelulă degeteloră seă comport ă înă felulă urm tor:ă tendonulă
flexorului superficial, cam la mijlocul primei falange se divide în
dou ă langheteă fibroase,ă angajateă lateral.ă Prină spa iulă tendinosă
astfel format va trece tendonul flexorului profund. De-a lungul
lor,ătendoaneleăsuntălegateădeămesotendoane,ăatâtăîntreăeleăcâtăşiădeă
planulă subiacent.ă Aşadară con inutulă celoră dou ă scripeteă difer ,ă şiă
anume:
- Primulăscripeteădigital,ăînădreptulăfalangeiăproximale,ăcon ineă
tendonul flexorului profundă ală degeteloră şiă celeă dou ă langheteă
tendinoase ale superficialului.
- Ală doileaă scripeteă digital,ă corespunz toră falangeiă mijlocii,ă
con ineăunăsingurătendon,ăcelăalăflexoruluiăprofundăalădegetelor.
- Canalulă digitală ală policeluiă con ineă doară tendonulă muşchiului
flexor lung al policelui.
- Tecileă sinovialeă digitale,ă dubleaz ă canaleleă osteofibroase,ă
înconjurândătendoaneleăpân ălaănivelulăfalangeiădistale.ăDup ăcumă
amă maiă ar tat,ă teacaă sinovial ă aă degetuluiă Iă şiă Vă seă continu ă peă
palm ,ăînătimpăceătecileăsinoviale ale degetelor II-IVăseătermin ălaă
linia lui Kanavel.

Pliurileă degeteloră nuă corespundă interliniiloră articulare,ă deşiă eleă
reprezint ăliniiădeăflexieăaleăfalangelor.ăPliurileădigito-palmareăseăsitueaz ălaă
15 mm inferior de interliniileăarticula iilorămetacarpo-falangiene, iar pliurile
interfalangieneă camă cuă 5ă mmă maiă proximală deă interliniileă articula iiloră
interfalangieneăcorespuz toare.
Dispozi iaătecilorăsinovialeădigitaleădetermin ămodulădeăpropagareăaă
infec iilor.ăDatorit ăcontinuit iiăteciiăsinovialeăaădegetelorăIăşiăVăpeăpalm ăşiă
înă canalulă carpian,ă infec iileă policeluiă şiă aleă auricularului,ăseă potăextindeăînă
profunzimeăspreăspa iulăPirogovă– Paronaădeăpeăantebra .ăAcesteădou ădegeteă
împreun ăcuălaturileăpalmeiăreprezint ă„V”-ul periculos al mâinii.
Aparatulătendinosăalădegetelorăreprezint ăforma iuneaăfundamental ă
dină aceast ă regiune.ă Cuă ocaziaă interven iiloră seă vaă ineă contă deă plasareaă
inciziilor pentru a nu se compromite alunecarea tendoanelor în tunelurile lor
osteofibroase.ă Subă aspectă func ional,ă pentruă mişc rileă degeteloră esteă
primordial ăintegritateaătendonuluiă flexoruluiăprofundă ală degetelor,ă elementă
principalăalămişc rilorădeăflexiune.ăPractic,ădatorit ăpozi ieiăsaleăcentraleăşiăaă
divergen eiă langheteloră tendonuluiă superficialului,ă sec iuneaă deă tendonă peă
degeteăînseamn ,ăsec iuneaătendonuluiăflexoruluiăprofund.
127
REGIUNEAăDORSAL ăAăDEGETELOR
(Regio digiti posterior)
Limite: superioră oă linieă careă treceă prină articula iileă
metacarpofalangiene,ălateralăşiămedialăliniileăamintiteălaăregiuneaăprecedent ;ă
înăprofunzimeăseăîntindeăpân ălaăplanulăosteoarticularăalădegetelor.
Forma exterioară: înăextensiuneaădegetelorăseăformeaz ăoăserieădeă
pliciă cutanateă transversale,ă grupateă înă dreptulă articula iiloră degetului,ă pliciă
careăreprezint ărezervaădeăpieleăpentruămişc rileădeăflexiuneăaleădegetelor.
- Înă flexiune,ă capulă falangeiă proximaleă şiă mijlociiă proemin ă subă
form ădeămuchie.
- Aproapeă jum tateă dină falangaă distal ă esteă acoperit ă deă unghieă
(Unguis),ă cuă rolă deă protec ieă şiă deă sprijinireă aă pulpeiă înă func iaă saă tactil .ă
Unghiaă esteă format ă dintr-un corp (Corpus unguis) colorată înă roz,ă datorit ă
transparen eiă re eleiă vasculareă subunghialeă şiă oă r d cin ă acoperit ă deă piele,ă
dină careă r mâneă vizibil ă doară oă mic ă zon ă alb ,ă numit ă lunul ă (Lunula).
Pielea trece peste marginile unghiei formând pliul supraunghial (Vallum
unguis),ădedesubtulăc ruiaăseăafl ăoăfisur ă(Sinus unguis).
Pielea esteă mobil .ă Unghia ader ă laă dermulă subiacentă fiindă
implantat ă laă nivelulă r d ciniiă şiă aă marginiloră saleă înă matriceaă unghieiă
(Matrix unguis);ăforma iuneăceăasigur ăcreştereaăşiăregenerareaăunghiei.
Subcutisul lipsită deă gr sime,ă con ineă pedicululă vasculo-nervos
dorsal al degetelor format din:
- Arterele digitale dorsale proprii aflate la marginea postero-lateral ă
aădegetelor,ăprovinădinăartereleămetacarpieneădorsale;ăseăanastomozeaz ăprină
numeroaseă arcadeă cuă artereleă digitaleă palmareă proprii.ă Suntă înso iteă deă oă
re eaăvenoas .
- Nerviiă digitaliă dorsaliă proprii,ă dină ramuraă superficial a nervului
radial,ăpentruăprimeleă5ămarginiădeădegete,ăşiădinăramuraădorsal ăaănervuluiă
ulnar, pentru ultimele 5 margini de degete. Pielea falangei terminale este
inervat ădeăramurileădorsaleăaleănervilorădigitaliăpalmariăproprii.
Planul tendinos. În realitateă peă fa aă dorsal ă aă degeteloră II-V,
tendonulă extensoruluiă degeteloră seă l eşteă începândă deă laă articula iaă
metacarpofalangian ă pentruă aă formaă oă lam ă aponevrotic .ă Tendonulă
extensoruluiă indexuluiă şiă aă auricularuluiă fuzioneaz ă cuă tendoaneleă
corespunz toare ale extensorului degetelor.
- Peăfa aăposterioar ăaădegetelorătendoaneleăemităexpansiuniălaterale,ă
careă seă fixeaz ă înă jurulă articula iiloră metacarpofalangiene,ă fuzionândă cuă
expansiunileă tendinoaseă aleă lombricaliloră şiă aleă interosoşilor.ă Deă asemeneaă
trimită oă serieă deă expansiuniă pentruă fe eleă dorsaleă aleă celoră treiă falangeă şiă
capsuleleăarticula iilorăinterfalangiene.
- Laăpoliceălungulăşiăscurtulăextensorăprinătendoaneăseăinser ăpeăbazaă
falangeloră Iă şiă II,ă precumă şiă prină intermediulă unoră expansiuniă fibroase pe
întreagaăfa ădorsal ăaădegetului.
 Referiri practice. Cu degetele flectate, muchiile osoase nu
corespundă interliniiloră articulare,ă careă seă situeaz ă distală deă acesteaă şiă
128
anumeă laă 8ă mmă interliniaă metacarpofalangian ;ă laă 4ă mmă interliniaă
articula ieiă interfalangieneă proximal ă şiă laă 2ă mmă ceaă aă articula ieiă
interfalangiene distale.
129
MEMBRUL INFERIOR
Membreleăinferioareăsauăpelvineăsuntăfixateădeăp r ileăinfero-laterale
aleătrunchiului,ăcenturaăpelvian ăintrândăînăconstitu iaăscheletuluiăbazinului.ă
Suntăadaptateăsprijinuluiăşiălocomo ieiăbipede,ămotivăpentruăcareădispunădeă
ună scheletă solid,ă legată prină articula iiă puternice,ă posedândă totodat ă grupeă
musculareăbineădezvoltate.ăFa ădeătrunchiăseălimiteaz :
Anterior: plica inghinal ăinterpus ăîntreăabdomenăşiăcoaps ;
Medial:ă şan ulă genitofemurală (Sulcus femoroperinealis)ă careă separ ă
coapsa de perineu;
Posterior:ăcreastaăiliac ăşiăşan ulăinterfesier.
Membrulăinferiorăesteăalc tuitădinăurm toareleăp r i:
Şoldulă (Coxa) care înglobeaz ă centuraă pelvin ă şiă p r ileă moiă deă peă
fa aăextern ăaăarticula ieiăcoxofemuraleăşiăosulăcoxal.
Coapsa (Femur) termenul de femur este termen ambiguu, deoarece se
utilizeaz ăşiăpentruădenumireaăosuluiăfemural.
Genunchiul (Genus),ăsegmentulădeăleg tur dintreăcoaps ăşiăgamb .
Gamba (Crus).
Gleznaă sauă gâtulă piciorului,ă segmentulă îngustat,ă deă leg tur ,ă dintreă
gamb ăşiăpicior.
Piciorul (Pes), cu cele cinci degete, numerotate în sens medio-lateral
de la I la V, primul denumit – degetul mare sau haluce (Hallux).
130
OASELE MEMBRULUI INFERIOR
(Ossa membri inferiori)
Scheletul membrului inferior este format din:
- oaseleăcenturiiăpelvieneăcompuseădinăceleădou ăoaseăcoxale.
- oasele membrului inferior liber constituit din trei segmente:
- scheletul coapsei: femurul.
- scheletulăgambei,ăalc tuitădinătibieăşiăfibul ăsauăperoneu.
- scheletul piciorului format din:
- oaseleătarsiene,ăînănum rădeă7ăoase.
- oaseleămetatarsiene,ăalc tuiteădină5ăoase.
- oasele falangiene în num rădeă14ăoase.
OASELE CENTURII PELVIENE

(Ossa cingulum pelvicum)
COXALUL
(Os coxae)
Esteăunăosăpereche,ăvoluminos,ăcuăsuprafa ăplan ăşiăneregulat .
Poziţie:ăăParticip ălaăformareaăpelvisuluiăosos.
Părţi: Esteăalc tuitădinătreiăpieseăosoase,ăsudate la vârsta de 14-18 ani:
- Ilionul (Os ilium);
- Pubisul (Os pubis);
- Ischionul (Os ischii).
ILIONUL
(Os ilium)
Poziţie:ăOsălat,ăsituatăpeăparteaăsuperioar ăaăcoxalului.
Părţi:
 Corpul ilionului (Corpus ossis ilii)ă esteă parteaă îngust ă aă osuluiă şiă
particip ă împreun ă cuă pubisulă şiă ischionul,ă laă alc tuireaă cavit iiă
 Aripa ilionului (Ala ossis ilii)ă esteă plat ,ă cuă form ă deă arip ă şiă
cotiloide sau acetabulului (Acetabulum).
prezint ătreiăfe eăşiătreiămargini:

 Fa aă intern ă (Fossa iliaca)ă escavat ,ă neted ,ă priveşteă
antero-medială şiă seă întindeă întreă creastaă iliac ă şiă liniaă arcuat ă
(Linea arcuata) - reperă osos,ă cuă traiectă oblică deă susă înă josă şiă
medio-lateral, care delimiteaz ăilionulădeăpubisăşiăischion.
 Fa aă extern ă sauă gluteal ă (Facies glutea), convex ,ă
orientat ăpostero-lateral, dispune de:
-Liniaă gluteal ă anterioar ă (Linea glutea anterior) care are
ună traiectă arcuat,ă cuă direc iaă deă susă înă josă şiă posterioră întreă creastaă
iliac ăşiăliniaăgluteal ăinferioar .
-Liniaăgluteal ăposterioar ă(Linea glutea posterior)ăsituat ă
dorsalădeăceaăanterioar ,ăcuăunătraiectăvertical.
131
-Liniaă gluteal ă inferioar ă (Linea glutea inferior), linie
osoas ăarcuat ,ădeasupraăreborduluiăsuperiorăalăacetabulului.
 Fa aă sacro-pelvin ă (Facies sacropelvina),ă orientat ă dorso-
medialăîntreăfa aăextern ăşiăintern ăaăaripii,ăprezint :
-Fa aă auricular ă (Facies auricularis), are forma
pavilionuluiăurechii,ăcuăsuprafa aăarticular ăaccidentat ,ăr spundeăfe eiă
auriculare de pe osul sacrat;
-Tuberozitatea ilionului (Tuberositas iliaca),ă suprafa ă
rugoas ,ă accidentat ,ă larg ,ă situat ă supero-posterioră fa ă deă ceaă
auricular .ăServeşteăpentruăinser iaăligamentelor.
 Margineaă superioar ,ă creastaă iliac ă (Crista iliaca) are un traiect
sinuos,ăînăform ădeă"S"ăculcat,ăcuădou ăcurburiăşiăprezint :
- Buzaăintern ă(Labium internum)
- Buzaăextern ă(Labium externum)
-Liniaă intermediar ă (Linea intermedia),ă oă creast ă osoas ă
situat ăîntreăceleădou ăbuze.
 Laăextremitateaăanterioar ăşiăposterioar ăaăcrestei,ăceleătreiă
linii osoase se unescă formândă câteă oă spin ,ă antero-superioar ă şiă
postero-superioar ă(spina iliaca anterior superior et spina iliaca
posterior superior).
-Margineaă anterioar ,ă concav ă ventral,ă numit ă scobituraă
inominat ă esteă aşezat ă întreă spinaă iliac ă antero-superioar ă şi antero-
inferioar .
-Margineaă posterioar ,ă scurt ,ă concav ă şiă ascu it ,ă seă afl ă
întreăspinaăiliac ăpostero-superioar ăşiăpostero-inferioar .
132
ISCHIONUL
(Os ischii)
Pozi ie:ăEsteăsituat ăînăparteaăpostero-inferioar ăaăcoxalului.
Părţi:
 Corpul (Corpus ossis ischii),ă osă neregulată iaă parteă laă alc tuireaă
acetabululuiă(cavit iiăcotiloide).
 Ramura (Ramus ossis ischii)ă lam ă osoas ă turtit ,ă recurbat ă spreăă
anterior,ă cuă oă margineă anterioar ă ascu it ă şiă unaă posterioar ă maiă
rotunjit .ăSeăsudeaz ăcuăramura inferioar ăaăpubisuluiăăşiăprezint :
- Spinaă ischiadic ă (Spina ossis ischii)ă deă form ă prismatic ,ă
triunghiular ăîndreptat ămedialăşiăposterior.
- Mareaă scobitur ă ischiadic ă (Incisura ischiadică major) este o
margineărotunjit ,ăneted ,ăsituat ăîntreăspinaăischiadic ăşiăspinaăiliac ă
postero-inferioar .
- Micaă scobitur ă ischiadic ă (Incisura ischiadica inferior) este
aşezat ăîntreăspinaăischiadic ăşiătuberozitateaăischionului.
- Tuberozitatea ischionului (Tuber ischiadicum),ă proeminen ă
rugoas ă larg ,ă ovalar ,ă situat ă peă margineaă ă postero-inferioar ă aă
ramurii,ălaălimitaăîntreăcorpulăşiăramuraăosului.
PUBELE
(Os pubis)
Poziţie:ăSeăafl ăpeăparteaăantero-inferioar ăaăcoxalului.
Părţi:
 Corpul (Corpus ossis pubis),ă formeaz ă parteaă antero-inferioar ă a
 Ramurile pubisului (Ramii ossis pubis),ă înă num ră deă dou ,ă careăă
acetabulului.
împreun ă cuă ramuraă ischionului,ă delimiteaz ă gauraă obturatorieăă

(Foramen obturatum).
- Ramuraă superioar ă (Ramus superior ossis pubis) prismatic,
triunghiular, orientat antero-medial. Este o prelungire a corpului, care
prezint :
- Eminen ă ilio-pubian ă (Eminentia ilio-pubica sau ilio-
pectinea),ă proeminen ă neted ,ă situat ă laterală deă liniaă arcuat ,ă laă
jonc iuneaădintreăpubisăşiăilion.
- Creastaăpectineal ă(Crista pubica sau pecten ossis pubis),
proeminen ălinear ,ărugoas ăseăafl ăpeămargineaăsuperioar ăaăramurii,ă
în continuarea liniei arcuate.
- Tuberculul pubian sau spina pubelui (Tuberculum
pubicum),ăesteăoăproeminen ărugoas ămic ,ăceăseăafl ăînăcontinuareaă
crestei pectineale,ăpeăparteaăsuperioar ăaăcotituriiăramurilorăpubiene.
- Şan ulăobturatoră(Sulcus obturatorius) neted, deschis spre
gauraă obturat ,ă esteă aşezată peă fa aă inferioar ă aă ramuriiă pubiene,ă
delimiteaz ăpereteleăsuperiorăalăcanaluluiăobturator.
- Fa aă simfizial ă (Facies symphysialis),ă deă form ă ovalar ă
rugoas ,ă cuă axulă mareă vertical,ă seă afl ă peă fa aă intern ă aă unghiuluiă
133
pubian.
- Ramuraăinferioar ă(Ramus inferior ossis pubis),ăesteăîntins ăîntreă
unghiulăpubianăşiăramuraăischionului,ăcuăcareăesteăsudat.
 Acetabulul (Acetabulum)ă sauă cavitateaă cotiloidian ă esteă larg ,ă laă
naştereăprinăsudareaăfe elorălateraleăaleăcorpurilorăcelorătreiăoaseă(ilion,ă
ischion,ăpubis)ăăseăformeaz ăaceast ăcavitate,ăorientat ăantero-lateral în
jos.ăAreăformaăsferic ,ăseăarticuleaz ăcuăcapulăfemuralăşiăprezint :
- Fa aă articular ă semilunar ă (Facies lunata),ă suprafa ăă
neted ,ă situat ăînă parteaă periferic ă aăfoseiă acetabulare,ă seă articuleaz ă
cu capul femurului.
- Fosaă acetabular ă (Fossa acetabuli) este o depresiune
rugoas aşezat ăînăprofunzimeaăacetabulului.
- Circumferin aă acetabular ă sauă sprânceanaă acetabular ă -
proeminen ăosoas ăascu it ,ăcircular ,ăînconjoar ăcavitateaăarticular ă
şiăesteăîntrerupt ădeăincizuraăacetabulului.
- Incizuraă sauă scobituraă acetabular (Incisura acetabuli),
esteălarg ,ăadânc ăşiăsituat ăinferior.
 Gauraă obturat ă (Foramen obturatum), este un orificiu larg

delimitată deă ramurileă pubeluiă şiă ă ă ă ischionului,ă închisă deă membranaă
obturatorie (Membrana obturans).ă Circumferin aă intern ă aă g urii este
întrerupt ă dedesubtulă ramuriiă superioareă aă pubeluiă deă c treă ună şan ă
orientată uşoră oblic,ă înainteă şiă medial,ă numită şan ulă obturatoră (Sulcus
obturatorius).ă Acestaă esteă transformată deă membranaă amintit ă înă canală
134
obturator (Canalis obturatorius).
OASELE MEMBRULUI INFERIOR LIBER

(Ossa membri inferioris liberi)
SCHELETUL COAPSEI
FEMURUL
(Os femoris, Femur)
Poziţie:ăFormeaz ăscheletulăaxialăalăcoapseiăşiăesteăcelămaiălungăosăală
corpului.
Părţi: Prezint ădou ăextremit iăşiăunăcorp.
 Extremitatea sau epifizaăsuperioar ă(proximal )ăformat ădinăcap,ăcolă
şiădou ătrohantere.
 Capul femural (Caput femoris)ă esteă oă suprafa ă ceăă
reprezint ă 2/3ă dintr-oă sfer ,ă neted ,ă articular ă cuă oă mic ă
depresiuneă rugoas ,ă foveaă capuluiă femurală (Fovea capitis

femoris).
Colul (Collum femoris),ăaşezatăîntreăcapulăşiăcorpulăosuluiă
este turtit antero-posterior,ă cuă oă direc ieă oblic ă deă susă înă josă şiă
lateral.ăÎntreăaxulăcoluluiăşiăcorp,ăexist ăunăunghiădeăăînclina ieăsauă
flexie de 125-130°.ă Fa ă deă planulă corpuluiă şiă ală extremit iiă
inferioare a osului, colul este orientat înainte, formând un unghi
deschis antero-medial de aproximativ 12°, numit unghi de
declina ieăsauăanteversie.
 Trohanterul mare (Trochanter major) este o rugozitate
proeminent ,ă patrulater ,ă situată lateral,ă cuă oă fa ă medial ă maiă
escavat ,ărugoas ă(Fossa trochanterica).
 Trohanterul mic (Trochanter minor),ă proeminen ă conic ,ă
rugoas ,ă situat ă laă limitaă dintreă colă şiă corp,ă orientată postero-
medial.
Celeă dou ă trohantereă suntă uniteă anterioră deă oă creast ă osoas ă linear ,ă
liniaă intertrohanteric ă (Linea intertrochanterica),ă întins ă anterioră
întreă trohanterulă mareă şiă mic,ă cuă ă traiectă oblic,ă medială înă jos,ă iară
posteriorădeăcreastaăintertrohanteric ă(Crista intertrochanterica), între
celeădou ătrohantere,ăavândăaceeaşiăorientare.
 Corpul (Corpus femoris),ă cilindrică înă parteaă proximal ,ă maiă turtită
distal,ăprezint ăoăuşoar ăcurbur ăspreăanteriorăcu:
 Fa aăanterioar ăconvex ,ăneted ăcuămarginiăşterse.
 Fa aăposterioar ăconcav ăprezint :
-Liniaăaspr ă(Linea aspera)ăproeminen ărugoas ăcuăădou ă
fe e:ă intern ă (Labium mediale)ă şiă extern ă (Labium laterale), care
divergăspreăextremitateaăproximal ăşiădistal ăosului.
-Tuberozitateaă gluteal ă (Tuberositas glutae), rugozitatea
proximal ălateral ,ăorientat ăspreăbazaătrohanteruluiăămare;ădac ăesteă
135
maiă pronun ată seă maiă numeşteă şiă ală treileaă trohanteră (Trochanter
tertius).
-Creastaă pectineal ă (Linea pectinea),ă linieă osoas ă
proximal ă înă continuareaă buzeiă mediale;ă esteă orientat ă spreă
trohanterul mic.
-Fa aă popliteaă (Facies poplitea), de form ă triunghiular ă
neted ,ă cuă bazaă înă jos,ă delimitat ă deă buzeleă linieiă aspreă bifurcateă
inferior.
 Extremitateaăinferioar ,ăsauăepifizaădistal ă- esteăvoluminoas ,ălat ăcuă

diametrulătransversalămaiămare.ăSeătermin ădistalăcuădou ăăproeminen eă
asimetrice,ă divergenteă spreă posterior,ă condilulă medială şiă laterală
(Condylus medialis et lateralis)ă prezentândă fa ă articular ,ă
intercondilar ăşiăextern .
-Condilul medial (Condylus medialis); prelungirea infero-medial ă aă
extremit iiăesteămaiălung ăşiămaiăîngust decâtăceaălateral ă(Condylus
lateralis).
-Fe eleăarticulareă(Facies articularis), sunt curbate antero-posteriorăşiă
prină convergen aă şiă unireaă loră seă ă formeaz ă fa aă patelar ă (Facies
patellaris),ă peă fa aă anterioar ă aă extremit iiă careă seă ă articuleaz ă cuă
patela.ă Prezint ă dou ă povârnişuriă (celă laterală maiă proeminentă şiă maiă
larg).
-Fe eleă medialeă (Facies medialis)ă suntă rugoase,ă seă delimiteaz ă întreă
ele printr-oă depresiuneă profund ,ă ă ă fosaă intercondilar ă (Fossa
136
intercondylaris)ă delimitat ă spreă fa aă poplitee cuă lineaă intercondilar ăă
(Linea intercondylaris).
-Fe eă laterale,ă rugoase,ă peă parteaă superioar ă prezint ă câteă oă
proeminen ,ă epicondilulămedială ă şiă laterală (Epicondylus medialis et
lateralis).ă Peă epicondilulă medială seă g seşteă ună mică tuberculă rugos,ă
tuberculul adductorului (Tuberculum adductorium)ă pentruă inser iaă
unuiăfasciculătendinosăalămuşchiuluiăadductorămare.ă
PATELA sau ROTULA

(Patella)
Poziţie:ă Parteaă anterioar ă aă genunchiului,ă înainteaă fe eiă patelareă aă
femurului,ăînătendonulămuşchiuluiăcvadriceps femural.
Părţi: Os scurt, turtit antero-posterior,ă deă form ă triunghiular ă
prezint :
- Baza (Basis patellae),ărugoas ,ăpriveşteăînăsus;
- Vârful (Apex patellae)ăpriveşteăînăjos;
- Dou ă fe eă (Facies patellae),ă fa aă anterioar ă (Facies anterior)
convex ,ărugoas ăşiăfa aăarticular ă(Facies articularis)ăneted ,ăpriveşteăspreă
posterior.ă Aceastaă dină urm ă esteă împ r it ă deă oă creast ă vertical ă înă dou ă
povârnişuriă netede,ă celă lateralăavândă suprafa aă maiă mare;ă seă articuleaz ă cuă
fa aăpatelar ăaătibiei.;
- Dou ămarginiă(Margo patellae),ăoămargineălateral ăşiăunaămedial ă
cu traiect oblic în jos.
SCHELETUL GAMBEI
Reprezentatădeădou ăoase,ăuniteăprinăextremit ileălor,ădelimitândăună
spa iuăinterosos.
TIBIA
(Tibia)
Poziţie:ăParteaămedial ăaăgambei.
Părţi:ăOsălung,ăcuădirec ieăvertical ,ăcuădou ăextremit iăşiăunăcorp.
 Extremitateaă sauă epifizaă superioar ,ă voluminoas ,ă alungit ă înă sensă
transversală prezint ă doiă condiliă - condilulă medială şiă laterală (Condylus

medialis et lateralis).
Fa aăarticular ăsuperioar (Facies articularis superior) sau
platoulă tibial,ă suntă dou ă suprafe eă netedeă careă r spundă condililoră
femurali.ăSuprafa aămedial ăareăformaăoval ,ămaiăadânc ,ăiarăceaă
lateral ălarg ătransversal.
 Eminen aă intercondilar ă (Eminentia intercondylaris ) este
o proeminen ă situat ă întreă celeă ă dou ă suprafe eă articulareă
superioare.ăSeătermin ăînădoiătuberculiăintercondilariă(Tuberculum
intercondylare mediale et laterale)ădesp r i iădeăoămic ăexcava ie.
 Ariaă intercondilar ă anterioar ă şiă posterioar ă (Area
intercondylaris anterior et posterior)ă suntă dou ă suprafe eă
137
triunghiulare,ă rugoase,ă neregulateă pentruă inser iaă ligamenteloră
articulareăaleăarticula ieiăgenunchiului.
 Tuberozitatea tibiei (Tuberositas tibiae)ă seă afl ă peă parteaă
anterioar ăaăextremit ii.
 Fa etaă articular ă fibular ă (Facies articularis fibularis)
situat ăpeăfa aăextern ăaăcondiluluiălateral.
 Corpul (Corpus tibiae) este prismatic – triunghiular;ăareătreiăfe eăşiă

trei margini:
Fa aă medial ă (Facies medialis),ă plan ,ă neted ,ă palpabil ă

subcutanat.
Fa aă lateral ă (Facies lateralis)ă neted ,ă situat ă distală şiă cuă
orientare antero-lateral .
 Fa aă posterioar ă (Facies posterior),ă larg ,ă proximal,ă seă
îngusteaz ăăspreădistal.
 Liniaămuşchiuluiăsoleară(Linea musculi solei),ălinieăoblic ,ă
orientat ăinfero-medial, în parteaăsuperioar ăaăcorpuluiătibiei.
 Margineaă anterioar ă (Margo anterior),ă ascu it ,ă situat ă
întreă fa aă medial ă şiă lateral ă aă corpuluiă înă form ă deă "S"ă italică
alungit.ăProximalăseătermin ăsubătuberozitateaătibieiăă(Tuberositas
tibiae), iar distal pe maleola medial .
 Margineaă medial ă (Margo medialis)ă maiă pronun at ă peă
parteaădistal .
 Margineaă interosoas ă (Margo interosseus)ă sauă lateral ,ă
particip ălaădelimitareaăspa iuluiăinterososăalăgambei.ăSeăbifurc ăpeă
extremitateaăinferioar ăaăosului,ădelimitândăăincizuraăfibular .
138
 Extremitateaăsauăepifizaăinferioar ,ădeăform ăneregulat ,ăcuboidal ă

are:
Maleolaămedial ă(Malleolus medialis)ăprelungireaămedial ă
aă osuluiă înă form ă deă apofiz ă turtit ă înă sensă transversal,ă cuă fa aă
articular ămaleolar ă(Facies articularis malleoli) orientat ălateral;ă
peăfa aăposterioar ăprezint ăunăşan ăverticală(Sulcus malleolaris).
 Fa aă articular ă inferioar ă (Facies articularis inferior),
neted ,ă concav ă înă sensă antero-posterior,ă laterală seă continu ă cuă
fa aăarticular ăaămaleoleiămediale.
 Scobitura fibular ă(Incisura fibularis)ăsituatăpeăfa aălateral ă
aăextremit ii,ăseăarticuleaz ăcuăfibula.
FIBULA sau PERONEUL

(Fibula)
Poziţie:ăParteaălateral ăaăgambei.
Părţi: Osă lung,ă cuă direc ieă vertical ,ă prezint ă ună corpă şiă dou ă
extremit i:
 Extremitatea sauăepifizaăsuperioar ,ăprezint :
- Capul fibulei (Caput fibulae),ăconic,ărugos,ăpeăfa aămedial ăprezint ă
oăsuprafa ăneted ,ăovalar ă(Facies articularis capitis fibulae), pentru
articula iaăcuătibia.
- Vârful (Apex capitis fibulae)ăprelungireăascu it ăînăparteaăsuperioar ă
 Corpul (Corpus fibulae),ăsub ireăcuătreiăfe eăşiătreiămargini:

a capului.
- Fa aă medial ă (Facies medialis)ă prezint ă oă creast ă longitudinal ă

oblic ă(Crista medialis)
- Fa aălateral ă(Facies lateralis)
- Fa aă posterioar ă (Facies posterior)ă distal,ă seă confund ă cuă fa aă
medial ăaădiafizei.
- Margini:
- anterioar ă(Margo anterior)
- posterioar ă(Margo posterior)
- interosoas ă(Margo interosseus),ăorientat ămedialăspreătibie,ămaiă
pronun at ă înă parteaă mijlocieă aă diafizei,ă delimiteaz ă laterală spa iulă
 Extremitateaăsauăepifizaăinferioar ăprezint :
interosos al gambei.
- Maleolaă lateral ă (Malleolus lateralis),ă proeminen ă rugoas ă turtit ă

înă sensă transversal,ă maiă lung ă şiă maiă voluminoas ă caă ceaă medial ,ă
inferiorăseătermin ăcuăunăvârf.
- Fa aă articular ă maleolar ă (Facies articularis malleoli) situat pe
parteaăanterioar ăaăfe eiămediale,ăpentruăarticula iaăcuătalusul.
- Fosa maleolei laterale (Fossa malleoli lateralis)ă scobitur ă adânc ă
aşezat ăînapoiaăfe eiămaleolare.
- San ă longitudinală peă fa aă posterioar ,ă pentruă trecereaă tendoaneloră
muşchilorăfibulari.
139
SCHELETUL PICIORULUI
OASELE TARSIENE
(Ossa tarsi)
Oaseleătarsiene,ă înă num rădeă şapteă oase,ă formeaz ă tarsulă (Tarsus),
dispuseăînădou ărânduri:
- Rândul posterior proximal,ă cuă dou ă oaseă suprapuse:ă talusulă şiă
calcaneul.
- Rândul anterior (distal), format din cinci oase juxtapuse:
navicularul,ăcuboidulăşiătreiăoaseăcuneiforme.
TALUSUL sau ASTRAGALUL

(Talus)
Poziţie:ăInterpusăîntreăoaseleăgambei,ăcalcaneuăşiănavicular.
Părţi: Form ăcuboidal ,ăformatădinăcap,ăcolăşiăcorp,ăăprezint :
 Capul (Caput tali) - proeminen ăalungit ătransversalăşiăanterior,ăareă
fa aă articular ă (navicular )ă convex ,ă ovalar ă (Facies articularis
 Gâtul (Collum tali),ă înclinată înă josă şiă medial,ă uneşteă capulă cuă
navicularis).
 Corpul (Corpus tali),ă formeaz ă ceaă maiă mareă parteă aă osului,ă

corpul.
distingându-i-seăurm toareleăelemente:
 Trohleea talusului (Trochlea tali)ă înă form ă deă scripete,ă
140
reprezentată deă treiă suprafe eă articulare:ă superioar ,ă medial ă şiă
lateral ă aă talusului,ă seă articuleaz ă cuă scobituraă gambier ă format ă
deă suprafa aă articular ă inferioar ă aă tibiei,ă aă maleoleiă medialeă şiă

laterale.
Fa aă superioar ă areă oă suprafa ă articular ă (Facies
articularis superior)ă larg ,ă neted ,ă convex ă antero-posterior,
concav ă înă sensă transversal,ă seă articuleaz ă cuă fa aă inferioar ă aă

tibiei.
Fa aă medial ă (neregulat ),ă prezint ă oă suprafa ă articular ă
neted ,ă deă formaă uneiă virgule,ă fa aă maleolar ă medial ă (Facies
malleolaris medialis)ă pentruă articula iaă cuă maleolaă medial ă a

tibiei.
Fa aă lateral ,ă superioră areă oă suprafa ă articular ,ă
triunghiular ă (Facies malleolaris lateralis)ă pentruă articula iaă cuă
maleolaălateral .
 Apofizaă lateral ă aă talusuluiă (Processus lateralis tali) este
subă fa aă articular ă descris ,ă deă form ă triunghiular ,ă cuă rolă înă
sus inereaămaleoleiălaterale.
 Fa aăinferioar ,ăprezint ătreiăsuprafe eăuşorăescavate,ănetedeă

pentruăarticula iaăcuăcalcaneul:
-Fa aă articular ă calcanear ă anterioar ă (Facies articularis
calcanea anterior)ăpeăfa aăinferioar ăaăcapului.
-Fa aă articular ă calcanear ă mijlocieă (Facies articularis
calcanea media)ăsituat ăîntreăcolăşiăcorp.
-Fa aă articular ă calcanear ă posterioar ă (Facies articularis
calcanea posterior)ălarg ,ăaşezat ăpeăcorp.
-San ulă talusuluiă (Sulcus tali) interpusă întreă fa aă articular ă
calcanear ăposterioar ăşiămijlocie,ăcuătraiectăoblic,ăantero-lateral.
 Fa aăposterioar ăprezint ăoăapofiz ăorientat ăspreăposterior,ă
141
procesul posterior al talusului (Processus posterior tali)ăstr b tută
deă ună şan ă (Sulcus tendinis musculi flexoris hallucis longi)
limitatămedialăşiălateralădeădoiătuberculiă(Tuberculum mediale et
laterale).
CALCANEUL
(Calcaneum)
Poziţie: Dedesubtul talusului
Părţi: Form ăcuboidal ,ăalungit ăantero-posterior,ăcuăşaseăsuprafe e.
 Fa aăanterioar ,ăconcav ,ăneted ăseăarticuleaz ăcuăcuboidulă

(Facies articularis cuboidea).
Fa aă superioar ,ă prezint ă treiă suprafe eă articulare,ă ceă
corespundăsuprafe elorăcalcaneareădeăpeăfa aăinferioar ăaătalusului:
-Fa aăarticular ătalar ăanterioar ă(Facies articularis talaris
anterior).
-Fa aă articular ă talar ă mijlocieă (Facies articularis talaris
media).
-Fa aăarticular ătalar ăposterioar ă(Facies articularis talaris
posterior).
-San ulă calcaneuluiă (Sulcus calcanei) oblic întins între
suprafe eleă talareă mijlocieă şiă posterioar .ă Prină suprapunereă cuă şan ulă
talusuluiăseătransform ăăînăsinusulătarsiană(Sinus tarsi).
 Fa aămedial ,ăneregulat ,ăprezint :
-Proeminen ă puternic ă (Sustentaculum tali) cu rol de
sprijină ală talusului.ă Fa aă superioar ă esteă neted şiă corespundeă fe eiă
articulare talare mijlocii.
-San ulă calcaneară (Sulcus tendinis musculi flexoris
hallucis longi)ă situată întreă sustentaculumă taliă şiă tuberozitateaă
calcanear .
142
 Fa aălateral ,ăareădou ăforma iuni:
-Trohleaă fibular ă (Trochlea fibularis)ă proeminen ă
rotunjit
-Şan ulă muşchiloră fibulariă (Sulcus tendinis musculi
fibularis longi)ăaşezatăsubătrochleaăfibular .ă
 Fa aă inferioar ,ă accidentat ,ă rugoas ,ă prezint ă prelungireaă
inferioar ăaătuberozit iiăcalcaneare.ă
 Fa aă posterioar ,ă voluminoas ,ă proeminent ,ă rugoas ,ă
denumit ătuberozitateăcalcanear ă(Tuber calcanei)ăserveşteăpentruă
inser iaătendonuluiăachilian.ăPrezint ădou ăproeminen e:ămedial ăşiă
lateral ,ă prelungireaă tuberozit iiă ă ă ă ă calcaneareă (Processus
medialis et lateralis tuberis calcanei).
NAVICULARUL
(Os naviculare)
Poziţie:ă Peă parteaă medial ă aă piciorului,ă întreă capulă talusului,ă osulă
cuboidăşiăceleătreiăcuneiforme.
Părţi: Turtit antero-posterior,ăprezint ăşaseăfe e:
- Fa aă anterioar ,ă areă treiă suprafe eă netede,ă desp r iteă deă dou ă cresteă
osoaseăoblice,ăseăarticuleaz ăcuăceleătreiăoaseăcuneiforme.
- Fa aăposterioar ,ăconcav ăseăarticuleaz ăcuăcapulătalusului.
- Fa aăsuperioar ăsauădorsal ăesteăuşorăconvex ,ărugoas .
- Fa aăinferioar ă(plantar )ărugoas .
- Fa aă medial ,ă prezint ă tubercululă navicularuluiă (Tuberculum ossi
navicularis) orientat inferior.
- Fa aălateral ăareăoăfa et ăarticular ,ăcareăr spundeăosuluiăcuboid.
143
CUBOIDUL
(Os cuboideum)
Poziţie:ă Peă parteaă lateral ă aă piciorului,ă întreă calcaneu,ă cuneiformul
treiăşiămetatarsulăăIVăşiăV.
Părţi: Deăform ăcuboidal ,ăneregulat ăcuăşaseăfe e.
- Fa aăanterioar ăprezint ădou ăsuprafe eăarticulareănetede,ădesp r iteă
deă oă creast ă ă osoas ă vertical ,ă serveşteă pentruă articulareaă ă cuă
metatarsieneleăIVăşiăV.
- Fa a posterioar ,ăconcav ,ăneted ăpentruăcalcaneu.ă
- Fa aăsuperioar ă,ărugoas .
- Fa aăinferioar ăprezint ătuberozitateaăcuboiduluiă(Tuberositas ossis
cuboidei)ă oă proeminen ă transversal ,ă rugoas ă şiă şan ulă tendonuluiă
muşchiuluiă fibulară lungă (Sulcus tendinis musculi fibularis longi)
escava ieăadânc ,ăsituat ătransversalăînainteaătuberculului.
- Fa aă medial ,ă areă oă suprafa ă rotund ,ă neted ,ă articular ă pentruă

cuneiformul III.
- Fa aălateral ,ăîngust ,ărugoas .
CUNEIFORMUL MEDIAL
(Os cuneiforme mediale)
Poziţie:ă Situată peă parteaă medial ă aă piciorului,ă întreă metatarsulă Iă şiă
navicular,ăprezint ăşaseăfe e:
144
-Fa aă anterioar ,ă neted ,ă convex ă serveşteă pentruă articulareaă cuă
metatarsianul I.
-Fa aă posterioar ,ă neted ,ă concav ,ă pentruă articula iaă cuă osul
navicular.
-Fa aăsuperioar ,ăascu it ,ărugoas .

-Fa aăinferioar ,ălarg ,ărugoas .
-Fa aămedial ,ărugoas .
-Fa aă lateral ,ă concav ,ă prezint ă oă fa ă articular ă înă form ă deă echer,ă
vine în contact cu cuneiformul intermediar.
CUNEIFORMUL INTERMEDIAR
(Os cuneiforme intermedium)
Poziţie:ă Situată întreă cuneiformulă medială şiă lateral,ă cuă bazaă spreă fa aă
dorsal ăaăpicioruluiăşiăcuăvârfulăînăjos.ăPrezint ăcinciăfe e: -
Fa aăanterioar ,ăneted ,ăseăarticuleaz ăcuămetatarsianulăII.
-Fa aăposterioar ,ăcuăoăfa et ăarticular ăconcav ăpentruăosulănavicular.

-Fa aăsuperioar ,ămaiălat ,ărugoas .
145
-Fa aă medial ,ă prezint ă oă fa ă articular ă înă form ă deă echeră pentruă
primul cuneiform.
-Fa aălateral ,ăcuăfa aăarticular ăînăform ădeăpişcot,ăvineăînăcontactăcu
al treilea cuneiform.
CUNEIFORMUL LATERAL
(Os cuneiforme laterale)
Poziţie: Situat între metatarsianul III, navicular, cuneiformul
intermediarăşiăcuboid,ăcuăbazaăînăsusăşiăvârfulăînăjos.ăPrezint ăcinciăfe e:ă
-Fa aăanterioar ,ăneted ăseăarticuleaz ăcu metatarsianul III.
-Fa aăposterioar ,ăneted ,ăr spundeănavicularului.
-Fa aăsuperioar ămaiălat ,ărugoas .
-Fa aămedial ,ăcuăsuprafa ăarticular ăînăform ădeăpişcotăseăarticuleaz ă
cu cuneiformul intermediar.
-Fa aă lateral ,ă areă oă suprafa ă rotund ,ă neted ă articular ă pentruă osulă
cuboid.
OASELE METATARSIENE
(Ossa metatarsalia)
Oaseleă metatarsiene,ă înă num ră deă cinciă formeaz ă metatarsulă
(Metatarsus).ăSuntăsituateăîntreărândulădistalăalăoaselorătarsieneăşiăfalange.
Părţi:
 Baz ă (Basis) sau extremiateaă proximal ,ă prezint ă treiă
suprafe eă articulareă (cuă excep iaă metatarsianuluiă proximală I);ă seă
articuleaz ăcuăoaseleătarsieneăşiăcuăoaseleămetatarsieneăînvecinateă
(medialăşiălateral).
 Corpul (Corpus)ă esteă prismatic,ă triunghiular,ă uşoră arcuat,ă
cu concavitateaăplantar ,ăprezint ătreiăsuprafe e:ădorsal ,ărugoas ,ă
maiălat ,ămedial ăşiălateral ădelimiteaz ăspa iileăinterosoase.
 Capul (Caput)ăsauăextremitateaădistal ,ăturtit ătransversalăşiă
seăarticuleaz ăcuăbazaăfalangeiăproximale.
Caractere particulare:
146
- Metatarsul I.- scurtăvoluminos.ăBazaăosuluiăprezint ăproximalăoăfa ă
articular ă concav ,ă pentruă cuneiformulă medial,ă iară laterală pentruă
metatarsianulă II.ă Prezint ă oă tuberozitateă ă (Tuberositas ossis
metatarsalis I.)
- Metatarsianul II. - cel mai lung, bazaăsaăproximal ăseăarticuleaz ăcuă
celeătreiăcuneiforme,ăiarăpeăflancuriăcuăbazaămetatarsuluiăIăşiăIII.
- Metatarsianul III. - bazaăproximal ăareăoăsuprafa ăarticular ăpentruă
cuneiformulă lateral,ă iară peăflancuriă câteă oă fa ă articular ă pentruă bazaă
metatarsianuluiăII.ăşiăIV.
- Metatarsianul IV. - bazaăsaăproximal ăprezint ădou ăfa eteăarticulareă
pentruă ă ă ă cuboidulă şiă cuneiformulă lateral,ă iară peă flancuriă esteă câteă oă
fa et ăarticular ăăăădestinat ămetatarsuluiăIII.ăşiăV.
- Metatarsianul V.- baza se articuleaz ăproximalăcuăcuboidul,ămedială
cuă metatarsianulă IV,ă prezint ă oă tuberozitateă (Tuberositas ossis
metatarsalis V).
OASELE DEGETELOR
(Ossa digitorum pedis)
Sunt formate în total din 14 falange, câte 3 pentru fiecare deget (cu
excep iaăhaluceluiăcareăareănumaiădou ).
Poziţie:ă Formeaz ă scheletulă degetelor,ă numerotateă dină medială spreă
lateral cu I la V.
Părţi:
 Baza (Basis phalangis),ăprezint ăoăfa ăarticular ăescavat ă

pentru capul metatarsului.
Corpul (Corpus phalangis)ă esteă turtită transversal,ă uşoră
încurbatăspreăplant .
 Capul (Caput phalangis) de forma unui ceas de nisip.
-Falangaă proximal ă (Phalanx proximalis),ă maiă lung ,ă
turtit ătransversal.
-Falanga mijlocie (Phalanx media),ă scurt ,ă reprezentat ă
numaiădinăbaz ăşiăcap.
-Falangaă distal ă (Phalanx distalis), scurt, cu tuberozitatea
unghial ăăămaiălat ă(Tuberositas phalangis distalis).
OASELE SESAMOIDE
(Ossa sesamoidea)
Suntă forma iuniă rotundeă mici,ă înă num ră deă dou ,ă laă nivelulă
articula ieiămetacarpo-falangiene,ăpeăfa aăplantar ăaăhalucelui, inconstant în
articula iileăsesamoideăaleădegetelorăIIăşiăV.
147
ARTICULA IILEăMEMBRULUIăINFERIOR
(Juncturae membri inferioris)
Articula iileămembruluiăinferiorăsuntăreprezentateăde:
- Articula iileăcenturiiăpelvieneăsauăaăbazinului.
- Articula iile membrului inferior liber.
ARTICULA IILEăCENTURIIăPELVIENEă
(Juncturae cinguli membri inferioris)
Articula iileăcenturiiăpelvieneăseăîmpartăîn:
- Articula iaăsacro-iliac .
- Articula iaăinterpubian ăsauăsimfizaăpubian .
ARTICULA IAăSACROILIAC
(Articulatio sacroiliaca)
- Suntă reprezentateă deă fe eleă auriculareă aleă coxaluluiă şiă sacrului,ă

rugoase,ăneregulate,ăcareăcontribuieălaăsolidarizareaăarticula ieiăşiăstabilitateaă
pelvisului.
- Suprafe eleăarticulareăsunt acoperite de cartilaje hialine.

- Lamaăfibrocartilaginoas ăintraarticular ăacoper ăcartilajulăhialin.
 Capsulaăarticular ăesteăstrâns ,ăscurt ,ăseăinser ăpeămargineaă
suprafe elorăarticulare.
 Membranaă sinovial ,ă sub ire,ă fin ,ă tapeteaz fa aă intern ă aă
capsuleiăfibroase,ădelimitândăunăspa iuăîngust,ăintraarticular.
 Ligamente:
-Ligamentele sacroiliace ventrale (Ligamenta sacroiliaca
ventralia) formate din fascicule fibroconjunctive fine, întinse pe
fa aăanterioar ăsacropelvin ăaăarticula iei.
-Ligamentele sacroiliace posterioare (Ligamenta
sacroiliaca dorsalia)ă întinseă întreă rugozit ileă sacruluiă şiă ilionului,ă
suntă alc tuiteă dină fibreă scurte,ă orizontale,ă aşezateă superficială şiă
fascicule lungi, oblice sau verticale, situate profund.
-Ligamentele sacroiliace interosoase (Ligamenta
sacroiliaca interossea) sunt ligamente puternice, scurte, dispuse
subăligamenteleăsacroiliaceădorsale,ăîntreătuberozitateaăiliac ăşiăceaă
sacral .
-Ligamentul iliolombar (Ligamentum iliolumbale) este un
ligament puternic,ă alc tuită dină fibreă transversaleă şiă oblice,ă întinseă
întreă apofizeleă costiformeă aleă vertebrelorălombareă 4ă şiă 5ă şiăcreastaă
iliac ,ădeasupraăsuprafe eiăauriculare.
-Ligamentul sacrotuberal (Ligamentum sacrotuberale) are
form ă triunghiular ,ă avândă origineaă peă spinaă iliac ă posteroă -
148
inferioar ,ă margineaă lateral ă aă sacruluiă şiă aă coccisuluiă cuă fibreă
convergenteăoblice,ăceăseăinser ăpeămargineaăintern ăaătuberozit iiă
ischiadice.
-Ligamentul sacrospinal (Ligamentum sacrospinale) are
form ătriunghiular ăcu bazaăînăsusăşiăvârfulăînăjos.ăEsteăîntinsăîntreă
margineaă lateral ă aă sacruluiă şiă aă coccisului,ă respectivă spinaă
ischiadic .
-Ligamentulă sacrotuberală şiă sacrospinosă transform ă
scobituraă ischiadic ă mareă şiă mic ă înă orificiulă ischiadică mareă
(Foramen ischiadicum majus)ă şiă înă orificiulă ischiadică mică
(Foramen ischiadicum minus), completând astfel peretele lateral al
 Biomecanicaăarticular :
pelvisului.
- Esteă oă articula ieă deă tranzi ieă întreă diartroz ă şiă din artroz ,ă cuă
mişc riă reduseă aleă sacrului,ă de-a lungul unui ax transversal, care
treceăprinăligamenteleăsacroiliaceădorsale,ăastfelălaănaştereăpermiteă
modificareaădiametrelorăbazinului.ăAcesteămişc riăsunt:
- Nuta ia:ă bazaă sacruluiă seă înclin ă înainteă şiă înă jos,ă paralelă cuă
deplasareaăinvers ăaăvârfuluiăăcoccisului; astfel diametrul antero-
posterio al strâmtorii superioare a micului bazin, se reduce, dar se
m reşteăînăsensăantero-posterior, diametrul strâmtorii inferioare.
- Contranuta ia:ă bazaă sacruluiă seă deplaseaz ă înapoi,ă iară vârfulă înă
sens invers.
SIMFIZA PUBIAN
(Symphysis pubica)
Esteăsituat ăanterior,ăpeăliniaămedian ,ăîntreăceleădou ăoaseăpubiene.
- Suntă reprezentateă deă celeă dou ă suprafe eă simfiziale,ă ovalareă aleă
oaselor pubiene.
- Cartilajul fibros sub ire,ăacoper ăceleădou ăsuprafe eăarticulare.

- Discul interpubian (Discus interpubiens), fibrocartilaj triunghiular,
situată întreă celeă dou ă suprafe eă articulare,ă umpleă spa iulă cuneiformă
interososă liber.ă Ină uneleă cazuriă prezint ă şiă oă cavitateă
intracartilaginoas .
 Ligamente:
- Ligamentul pubian superior (Ligamentum pubicum superius) este
oălam ăfibroas ăîntins ătransversalăîntreăceiădoiătuberculiăpubieniăşiă
cresteleăpubiene,ăpeăfa aăsuperioar ăaăsimfizei.
- Ligamentul pubian inferior sau arcuat (Ligamentum arcuatum
pubis) se întinde între ramurile pubiene inferioare, având un traiect
arcuat.ăRotunjeşteăunghiulăsubpubianăformândăastfelăarcadaăpubian ă
(Arcus pubis)ăcareăesteăunăreperăobstericalăimportantăînăm surareaă
 Biomecanica articular :
diametrului sagital al bazinului mic.
149
- Esteă oă simfiz ă careă înă timpulă sarciniiă şiă naşterii,ă prină distan areaă
celorădou ăsuprafe eăarticulare,ămodific ădiametreleăbazinuluiămic.
ARTICULA IILEăMEMBRULUIăINFERIORăLIBER
(Juncturae membri inferioris liberi)
ARTICULA IAăCOXOFEMURAL ăSAU AăŞOLDULUI

(Articulatio coxae)
Esteă oă articula ieă complex ,ă puternic ,ă sus ineă întreagaă greutateă aă
corpului,ăcuărolăimportantăînăstatic ăşiălocomo ie.
- Capul sferic al osului femural, aproximativ 2/3 dintr-acesta.
- Suprafa aăsemilunar ăaăacetabulului.
- Acetabulul este completat de ligamentul transvers al acetabulului
(Ligamentum transversum acetabuli) format din fascicule fibroase cu
direc ieătransversal ,ătrecândăpesteăscobituraăacetabular .
- Cele dou ăsuprafe eăosoaseăsuntăacoperiteădeăunăcartilajăhialinăgrosă
astfel:
- Cartilajulăcareăacoper ăcapulăfemuralăesteăîntreruptălaănivelulăă
foseteiăcapuluiăfemuralăşiăseătermin ăînăapropiereaăgâtuluiăfemural.
- Cartilajulă careă acoper ă suprafa aă semilunar ă aă acetabulului,
areăform ădeăpotcoav ăşiălipseşteădedesubtălaănivelulăfoseiăşiăincizuriiă
acetabulare.
- Labrul sau cadrul acetabular (Labrum acetabulare) este un
fibrocartilajă inelar,ă situată înă jurulă circumferin eiă cavit iiă acetabulareă prină
adâncireaăcavit ii cotiloide, astfel, capul femural este aproape în întregime
cuprinsă înă acetabul.ă Peă sec iuneă areă form ă prismatic ,ă triunghiular ,ă seă
inser ăpeăsprânceanaăacetabular .
150
 Capsulaăarticular ;ăareăaspectulăunuiămanşonăstrânsăşiăfoarteă
rezistent,ăformatădinăfasciculeăconjunctiveăaşezateăpeădou ăplanuri:
-Stratul superficial, reprezentat de fibre longitudinale, sub
form ă deă fascicole,ă maiă semnificativeă peă fa aă anterioar ă
aarticula iei.
-Stratul profund, format din fibre circulare, mai groase
posterior. Fibrele circulare grupate în jurul colului femural, au
form ădeăinel,ăformândăzonaăorbicular ă(Zona orbicularis).
-Capsulaă articular ă areă origineaă peă margineaă extern ă aă
acetabulului,ă anterioră dup ă ceă înglobeaz ă înă întregimeă colulă
femural, seă inser ă peă liniaă intertrohanterian .ă Posterioră seă inser ă
peă colulă femurală cuă 1ă cm.ă medială deă creastaă intertrohanterian ,ă
astfelă treimeaă lateral ă aă fe eiă posterioareă aă colului,ă esteă situată
extracapsular.
-Acoper ă fa aă intern ă aă capsuleiă fibroase.ă Seă inser ă peă
periferiaă cartilajuluiă articulară şiă peă por iuneaă intraarticular ă aă
coluluiă femural,ă precumă şiă peă margineaă extern ă aă labruluiă
acetabular.ă Intraarticularăînconjoar ă ligamentulă rotundă alăcapuluiă

femural.
Ligamente:
-Ligamentul iliofemural (Ligamentum iliofemorale)
puternic,ă situată peă fa aă anterioar ă aă articula iei.ă Seă întindeă deă laă
spinaă iliac ăantero-inferioar ă şiă margineaă superioar ăacetabular ,ă
pân ă laă liniaă intertrohanterian ,ă caă oă band ă fibro-conjunctiv ă
triunghiular .
-Ligamentul pubofemural (Ligamentum pubofemorale)
aşezată peă fa aă anterioar ă aă articula iei,ă esteă întinsă întreă eminen aă
iliopubian ,ăcreastaăpectineal ăşiăbazaătrohanteruluiămic.
-Ligamentul ischiofemural (Ligamentum ischiofemorale)
esteă aşezată peă fa aă posteroinferioar ă aă articula iei, întins între
ischion (postero-inferiorădeăacetabul)ăşiălaăbazaătrohanteruluiămareă
şiăfosaătrohanterian .
-Ligamentul rotund al capului femural (Ligamentum
capitis femoris).ăEsteăsituatăintraarticularăcaăoăbendelet ăfibroas ,ă
aplanat ă cuă oă origineă maiă larg ă întreă ligamentulă transversă şiă
marginileă incizuriiă acetabulare,ă cuă inser ieă peă fosetaă capuluiă
femural.ăCon ineăvaseănutritiveăpentruăcapulăfemural.
 Esteă oă enartroz ă cotilic ă (Articulatio cotylica) asigurând
mişc riăînătoateădirec iile,ăprinătreiăaxeăprincipale:
- Mişc riădeăflexiuneăşiăextensiune
- Mişc riădeăabduc ieăşiăaduc ie
- Mişc riădeărota ie
- Circumduc ie
151
 Mişc rileă deă flexieă şiă extensie,ă seăexecut ă înăjurulăunuiă axă
transversal, care trece de-a lungul colului femural, între foseta
capuluiăşiătrohanterulămare.
-Flexia:ăreprezint ăapropiereaăcoapseiădeăpereteleăanteriorăală
abdomenului,ă areă oă m rimeă deă 120°.ă Amplitudineaă mişc riiă depindeă
deă pozi iaă genunchiului;ă înă genunchiă flectat,ă flexiuneaă esteă mareă
(130°), în genunchi extinsă flexiuneaă coapseiă esteă maiă limitat ă (90°).ă
mişcareăînăgeneralăesteălimitat ădeăîntindereaăcapsuleiăarticulare.
-Extensia:ăreprezint ădeplasareaăinvers ăaăcoapei.ăSeăpoateă
m riă cuă cca.ă 15-20°ă prină extensieă for at .ă Mişcareaă esteă limitat ă deă
întinderea ligamentuluiă iliofemural,ă pubofemurală şiă deă parteaă
anterioar ăaăcapsulei.
 Mişc rileădeăabduc ieăşiăaduc ie,ăseădesf şoar ăînăjurulăunuiă
ax sagital, care trece prin centrul capului femural.
-Abduc ia:ă dac ă seă execut ă cuă coapseleă extinse,ă
amplitudineaă mişc riiă atingeă 40;ă îndep rtateă întreă eleă înă totală 80°;ă
efectuatăcuăcoapseleăînăflexiune,ăabduc iaăatingeă70°,ădatorit ărelax riiă
ligamentelor articulare.
-Aduc iaă sauă apropiereaă coapsei,ă pân ă laă coapsaă opus .ă
Amplitudineaă mişc riiă poateă fiă m rit ă prină flectarea coapsei
(încrucişareaăcoapselor).
 Mişc rileădeărota ieăextern ăşiăintern ,ăseărealizeaz ăînăjurulă
unuiă axă vertical,ă careă leag ă centrulă capuluiă femurală cuă centrulă
condiluluiămedial.ăCuăcoapseleăînăextensiune,ărota iaăextern ăesteă
deă15°,ăiarăceaăintern ăde 35°.
 Circumduc ia:ă reprezint ă succesiuneaă mişc riloră descris ă
maiă sus,ă prină careă capulă femurală seă învârteşteă înă acetabul,ă iară
diafizaăfemural ădescrieăunăconăcuăbazaăorientat ădistal.
ARTICULA IAăGENUNCHIULUI
 Componentele osoase:
(Articulatio genus)
 Extremitateaă distal ă aă femurului,ă reprezentat ă deă ceiă doiă

condiliăfemurali,ăorienta iăoblic,ăcelămedialăfiindămaiăproeminentăşiă
maiălungăfa ădeăcelălateral.
-Fe eleăarticulareăaleăcelorădoiăcondiliăfemuraliăsuntăcurbateă
şiă divergenteă înă direc ieă dorsal ă şi separate prin fosa
intercondilar .
-Fa aăarticular ăpatelar ,ăuneşteăanteriorăcondiliiăfemuraliăşiă
esteădivizat ădeăunăşan ăvertical,ăîntr-oăparteămedial ămaiămic ăşiă
într-oăparteălateral ămaiămare.
-Fa aă articular ă posterioar ă aă pateleiă esteă ovalar ,ă divizat ă
deăasemeneaădeăoăcreast ăvertical ,ăîntr-oăarieămedial ămaiămic ăşiă
oăarieălateral ămaiămare.
 Extremitateaă proximal ă aă tibiei,ă prină prezen aă celoră dou ă
suprafe eă articulareă excavateă aleă platouluiă tibial,ă situa iă medială şiă
152
lateralădeăeminen aăintercondilian .
 Cartilajul articular hialin (Cartilago articularis) este
reprezentată peă fa aă articular ă aă condililoră femuraliă şiă peă fa aă
articular ăposterioar ăaăpatelei,ăavândăgrosimeaădeă2-3 mm, iar pe
suprafe eleăarticulareăsuperioare a tibiei, are grosimea de 6-7 mm
înăparteaăcentral ăşiămaiăsub ireăînăparteaăperiferic .ă
 Meniscurile intraarticulare (Meniscus lateralis et medialis)
suntă dou ă forma iuniă fibrocartilaginoase,ă deă form ă inelar ă
incomplet ,ă situateăintraarticulară şiă fixateă peă periferiaă suprafe eloră
articulareă superioareă aleă tibiei,ă asigurândă concordan aă întreă
suprafe eleă condililoră femuraliă şiă fe eleă articulareă superioareă aleă
tibiei.
-Fiecareămeniscăareăunăcornăanteriorăşiăposterior,ăcuăinser iaă
peăemine aăintercondilian .
-Peăsec iuneăvertical ăareăform ătriunghiular ăcuăbazaăspreă
exterioră şiă vârfulă orientată spreă centrulă suprafe eiă articulareă
superioareăaătibiei;ăprezint :
-Fa aă superioar ă concav ,ă vineă înă contactă cuă
condilul femural.
-Fa aăinferioar ,ăplat ăpriveşteăspreăfa aăarticular ăaă
tibiei.
-Bazaăsauăfa aăextern ăaădiscului,ămaiăgroas ,ăader ă
peăcapsulaăarticular .
-Meniscurile anterior sunt unite prin ligamentul transvers

(Ligamentum transversum genus). Meniscurile dispun de
mobilitateăredus ăalunecândăpeăplatoulătibial,ăînătimpulămişc riloră
genunchiului.
-Meniscul lateral (Meniscus lateralis) are forma unui inel,
aproapeă completă (aspectă deă "O")ă întreruptă laă nivelulă emine eiă
153
intercondilare.
-Meniscul medial (Meniscus medialis),ă areă form ă deă
semilun cuă oă întrerupereă maiă larg ă (aspectulă litereiă "C").ă
Cornulă anterioră seă inser ă peă margineaă anteioar ă aă platouluiă
tibial,ăiarăcornulăposteriorăpeăariaăintercondilar ăposterioar .
 Capsulaă articular fibroas ,ă areă formaă unuiă manşonă careă
uneşteă celeă treiă oase:ă femurul,ă tibiaă şiă patela.ă Esteă întrerupt ă deă
fa aăarticular ăposterioar ăaăpatelei.ăCapsulaăesteămaiăslab ăăşiămaiă
sub ireăpeăfa aăanterioar ăşiămaiăputernic ăpeăfa aăposterioar .
-Esteă format ă ă dină fibreă longitudinaleă puternice;ă deă fibre
transversaleăşiăoblice.
-Inser iaăfemural ,ăanteriorăseăafl ădeasupraăfe eiăarticulareă
patelare cu 10-15ă mm,ă dup ă careă treceă medială şiă laterală subă
epicondili,ăiarăposteriorăareăoăinvaginareăintercondilar ,ăp trundeă
pân ălaăligamenteleăîncrucişate.
-Inser iaă tibial ,ă urm reşteă configura iaă condililoră tibiali,ă
respectivămarginileăsuprafe elorăarticulare.
-Inser iaăpatelar ăseăafl ălaămargineaăsuprafe eiăarticulare.
-Capsulaăarticular ăseăfixeaz ăpeăfa aăextern ăaămeniscurilor.
-Articula iaătibio-fibular ăesteăextracapsular .
 Ligamente:
-Ligamentul patelar (Ligamentum patellae) sau ligamentul
rotulian,ă esteă tendonulă fibrosă deă inser ieă ală muşchiuluiă
quadricepsăfemural,ăsituatăpeăfa aăanterioar ăaăarticula iei.ăAreăoă
lungime de 5-6ăcm.,ăoăl imeădeă2-3 cm.,ădeăform ătriunghiular ă
cuă bazaă înă susă şiă cuprindeă patelaă careă astfelă devineă ună osă
sesamoid.ăSeăinser ăpeăparteaăinferioar ăaătuberozit iiătibiei.
-Retinacululă medială şiă laterală ală pateleiă (Retinaculum
patellae mediale et laterale), au aspectul de lame fibroase,
expansiuni ale quadricepsului femural. sunt întinse între
condiliiă tibialiă şiă margineaă lateral ă aă rotulei,ă numiteă şiă
"aripioarele rotulei".
-Ligamentul colateral tibial (Ligamentum collaterale
tibiale),ă esteă oă forma iuneă fibroas ,ă aplanat ,ă mai bine
individualizat ăpeăparteaăsuperioar ,ăiarăinferiorăseăconfund ăcuă
capsulaă fibroas ă aă genunchiului.ă Esteă întinsă întreă epicondilulă
medialăalăfemuruluiăşiăcondilulămedialăalătibiei.
-Ligamentul colateral fibular (Ligamentum collaterale
fibulare)ă sub ire,ă rotundă superior,ă seă inser ă peă epicondilulă
laterală ală femuruluiă inferioră peă fa aă antero-lateral ă aă capuluiă
fibulei.ăNuăader ăpeăcapsulaăfibroas .
-Ligamentul popliteu oblic (Ligamentum popliteum
obliqum)ă sauă expansiuneaă recurent ă aă muşchiuluiă
semimembranos:ăareăunătraiectăoblicădeăjosăînăsusăşiălateral,ădeă
laătendonulămuşchiuluiăpân ălaăcondilulălateralăalăfemurului.
154
-Ligamentul popliteu arcuat (Ligamentum popliteum
arcuatum),ă band ă fibroas ă arcuat ,ă aşezat ă transversală cuă
concavitateaăînăsus,ăpeăfa aăposterioar ăaăcapsuleiăarticulare.ăSeă
întindeăîntreăcondilulălateralăşiăfa aămedial ăaăcapsuleiăfibroase.
-Ligamenteleăîncrucişateă(Ligamenta cruciata genus). Sunt
dou ăligamenteăputernice,ăsituateăprofundăînăfosaăintercondilar ,ă
intraarticular, dar extrasinovial. Sunt întinse între ariile
intercondilieneăaleătibieăşiăcondiliiăfemurali.
-Ligamentulă încrucişată anterioră (Ligamentum
cruciatum anterius)ă pleac ă deă peă ariaă intercondilar ă
anterioar ,ă oblică înă sus,ă înapoiă şiă laterală laă suprafa aă
intercondilian ăa condilului lateral.
-Ligamentulă încrucişată posterioră (Ligamentum
cruciatum posterius)ă areă oă direc ieă oblic ă înă sus,ă înainteă şiă
medial,ă întinsă întreă ariaă intercondilian ă posterioar ă şiă fa aă
intercondilian ă aă condiluluiă medială ală femurului.ă Reprezint ă
celă maiă importantă ligamentă deă unireă ală articula ieiă
genunchiului,ă asigurândă contactulă dintreă suprafe eleă
articulare.ă Rupturaă ligamenteloră încrucişateă provoac ă
alunecarea platoului tibial sub presiunea condililor femurali
(mişc riăînăsertarăalăgenunchiului).
-Ligamenteleă meniscofemuraleă anterioareă şiă posterioareă

(Ligamenta meniscofemorale anterius et posterius) sunt
întinseă întreă cornulă posterioră ală menisculuiă laterală şiă scobituraă
intercondilian ă aă femurului,ă fiindă ataşateă ligamenteloră
încrucişate.
 Corpul adipos:
155
-Corpurile adipoase ale genunchiului au rolul de a umple
golurileădintreăelementeleăarticulareăşiăauăurm toareaădispozi ie:
-Corpul adipos infrapatelar (Corpus adiposum
infrapatellare)ăseăafl ăînăparteaăanterioar ăaăarticula iei,ăaşezată
între ligamentulă patelară şiă condiliiă femurali.ă Areă oă prelungireă
adipoas ă(Ligamentul adipos)ăcareătraverseaz ăarticula iaăşiăseă
inser ăînăscobituraăintercondilian ăaăfemurului.
-Corpul adipos posterior (Corpus adiposum
posterius)ăesteăaşezatădorsalădeăligamenteleăîncrucişateăşiăumpleă

golurile fosei intercondiliene.
Sinoviala:
-C ptuşeşteă fa aă intern ă aă capsuleiă fibroase,ă seă inser ă peă
margineaăcartilajelorăarticulareăădeăpeăfemur,ăpatel ăşiătibie,ăundeă
capsulaăfibroas ăseăîndep rteaz ădeămargineaăcartilajuluiăarticular.
Areăoăstructur ăcomplex ăcuăurm toareleăparticularit i:
-Sinovialaă esteă întrerupt ă laă nivelulă borduriiă externeă aă
meniscurilorăarticulare,ăîmp r indăcavitateaăînădou ăetaje:
-etajulă suprameniscal,ă corespundeă articula ieiă
femuro-meniscale
-etajulă inframeniscal,ă ceă corespundeă articula ieiă
meniscotibiale.
-Anterior,ă sinovialaă acoper ă fa aă posterioar ă aă
corpuluiăadiposăinfrapatelarăşiăîlădelimiteaz ăastfelădeăcavitateaă
sinovial ;ă iară cordonulă adiposă ridic ă sinovialaă formândă plicaă
sinovial ăinfrapatelar ă(Plica synovialis infrapatelaris).
-Posterior, sinoviala trece înaintea ligamentelor
încrucişateă şiă aă corpuluiă adiposă posterior.ă ă Peă laturileă
ligamenteloră încrucişateă sinovialaă seă reflect ă anterioră spreă
cavitateaă articular ă formândă dou ă pliciă verticale. Astfel cele
dou ă ligamenteă auă oă pozi ieă extrasinovial ,ă împreun ă cuă
eminen aă intercondilian ă aă tibiei,ă eleă aşadară aflându-se
intraarticular,ă întreă sinovial ă şiă capsulaă articular ă (deciă
extrasinovial).
-Prelungirile sinovialei sunt:
-Fundul de sac sau recesul suprapatelar; este o
prelungire antero - superioar ă aă sinovialei,ă situată deasupraă
bazeiă patelei,ă întreă muşchiulă quadricepsă femurală şiă femur.ă
Comunic ă cuă bursaă seroas ă suprapatelar ă (Bursa
suprapatelaris).ă Peă acestă fundă deă sacă seă fixeaz ă fascicole
musculare dependente ale quadricepsului femural, numit
tensorul sinovialei. (M. articularis genus).
-Fundul de sac sau recesul posterior; este
reprezentată deă prelungireaă posterioar ă aă sinovialei,ă careă
comunic ăcuăburseleăperiarticulare.
-Fundulădeăsacădeăsubămuşchiulăpopliteuă(Recessus
subpopliteus).
156
-Subămuşchiulăgeam nămedială(Bursa subtendinea
musculi gastrocnemii medialis).
-Subă muşchiulă semimembranosă (Bursa musculi
semimembranosi).
-Înăgeneralăfiecareăcomunic ăcuăcavitateaăsinovial .
-Plicile alare (Plicae alares)ăsuntădou ăcuteăsimetriceăcurbe,ă
ceă pleac ă deă peă laturileă patelei,ă convergă înă josă şiă seă termin ă
antero-inferiorăînăplicaăsinovial ăinfrapatelar .
 Tipulă articula ie:ă esteă o trohleartroză. Axele articulare: cu
toateă c ă esteă oă articula ieă complex ,ă areă numaiă ună singură axă
transversal,ă careă treceă prină condiliiă femurali,ă f r ă oă dispozi ieă
constant ;ăseădeplaseaz ăanteriorăînăextensieăşiăposteriorăînăflexie.
 Mişc rileăprincipaleăefectuateăde-a lungul axului transversal
sunt:
-Mişc rileă deă flexieă şiă extensieă aleă gambei,ă înso it ă deă
mişc riăsecundare,ăpasive,ădeărota ieăintern ăşiăextern ,ăimpus ădeă
inegalit ileăexistenteăîntreăceiădoiăcondiliăşiădeăformaăsuprafe eloră
articulare ale condililor femurali.
-Flexiaăreprezint ămişcareaădeăapropiereăaăgambeiăspreăfa aă
posterioar ă aă coapsei,ă ceă seă produceă înă compartimentulă femuro-
meniscalăalăarticula ieiăcuăurm toareleăfazeăprincipale:
-Condiliiă femuraliăexecut ăoă mişcareă deă învârtireă sauărulajă
posterior, simultan cuăalunecareaăanterioar .
-Rotulaă efectueaz ă oă mişcareă deă alunecareă înă jos,ă
parcurgândăoădistan ădeă5-7 cm. fiind situat înaintea condililor
femurali.
-M rimeaăflexieiăfa ădeăaxulăcoapseiăşiăgambeiăesteădeă50-
70°.
-Mişcareaă deă flexieă esteă limitat ă de: întâlnireaă fe eiă
posterioareă aă gambeiă ă cuă fa aă posterioar ă aă coapsei;ă întindereaă
ligamenteloră încrucişateă indiferentă deă tipulă mişc rii,ă asigurândă
astfelăcontactulăpermanentădintreăsuprafe eleăăarticulare.
-Extensiaă reprezint ă mişcareă opus ă flexiunii,ă adic ăă
reducerea axului longitudinal al gambei în prelungirea axului
longitudinală ală coapsei,ă asigurândă astfelă oă puternic ă stabilitateă aă
genunchiuluiă înă suportareaă greut iiă corpului.ă Extensiuneaă areă
urm toareleăpropriet i:
-Mişcareaă seă desf şoar ă înă articula iaă femuromeniscal ă cuă
momenteăalunecareăidentice,ădescriseăînămişcareaădeflexiune.
-Rotulaă seă deplaseaz ă înă susă şiă seă situeaz ă desupraă
condililor femurali.
-Extensiuneaămaxim ăesteădeă170-180°.
-Mişcareaă esteă limitat ă de:ă ligamenteleă posterioareă aleă
genunchiului;ăîntindereaăligamentelorăîncrucişate.
-Mişc rileădeărota ieăsuntăpasive,ăsecundareăşiăseădesf şoar ă
157
laă sfârşitulă mişc riloră deă flexieă şiă extensiune,ă fiindă "ă mişc riă
terminale".ă Reprezint ă r sucireaă gambeiă peă coaps ă de-a lungul
unui ax longitudinală careă treceă prină mijloculă eminen eiă
intercondilareăaătibiei.ăMişcareaăareăurm toareleăsemnifica ie:
-Esteă cauzat ă deă prezen aă inegalit iloră dintreă ceiă
doiă condiliă femuraliă şiă aă întinderiiă ligamenteloră încrucişate.ă
Deciăsuntămişc riăpasive.
-Mişcareăseădesf şoar ăînăcompartimentulămenisco-tibial al
articula iei,ă f r ă deplasareaă meniscuriloră împreun ă cuă platoulă
tibial.
-Rota iaă intern ă apareă laă sfârşitulă mişc riiă deă flexie,ă avândă
m rimeaă deă 5-10°ă iară rota iaă extern ă laă terminareaă mişc riiă deă
extensie cu o deplasare de 10°.
JONC IUNILEăTIBIOFIBULARE
Extremit ileă oaseloră gambeiă suntă uniteă întreă eleă susă printr-o
articula ie,ăjosăprintr-oăsindesmoz .ăÎntreăceleădou ădiafize,ăleg turaăseăfaceă
prin membranaă interosoas ă crural ă (Membrana interossea cruris) care
obtureaz ă spa iulă interososă deă laă acestă nivel,ă intersectându-se pe crestele
interosoaseăaleăcelorădou ăoase.
ARTICULA IAăTIBIOFIBULAR ăPROXIMAL ă
 Suprafe eleăarticulareăacoperiteăcuăcartilajăhialinăsunt:ăfa aăarticular ă

(Art. tibiofibularis)
fibular ă aă condiluluiă laterală ală tibieiă şiă fa aă articular ă deă peă capulă
 Capsulaăarticular ăseăinser ăpeămargineaăsuprafe elorăarticulareăşiănuă

peroneului.
comunic ă cuă ceaă aă genunchiului.ă Esteă fortificat ă deă fasciculeleă întinseă

nterăcapulăfibuleiăşiăcondilulălateral (Lig. capitis fibulae).
 Mişc ri:ă fiindă deă tipulă articula iiloră planeă permiteă mişc riă deă
alunecare limitate ale capului fibular.
SINDESMOZAăTIBIOFIBULAR ă
 Suprafe eleă veniteă înă contactă sunt:ă scobituraă fibular ă deă peă
(Syndesmosis tibiofibularis)
extremitateaăinferioar ăaătibieiăşiăparteaăsuperioar ăaămaleoleiăfibulei.

 Ligamenteleădeăformaăunorăfibreăobliceăîntinseăanteriorăşiăposterioră
înteră celeă dou ă oaseă suntă numiteă ligamenteă tibiofibulareă (Lig.
tibiofibulare anterius şi posterius).
 Mişc ri:ă sinartroza,ă permiteă îndep rtareaă şiă apropiereaă maleoleiă
externeă fa ă deă tibie; adapteaz ă scoabaă tibioperonier ă laă mişc rileă
trohleei talusului.
158
ARTICULA IAăTALOCRURAL ă
 Numit ă şiă articula iaă gleznei,ă seă realizeaz ă înteră celeă dou ă oaseă aleă
(Art. talocruralis)
gambeiă şiă talus,ă singurulă osă tarsiană prină careă piciorulă seă articuleaz ă cuă
gamba.
 Suprafe eleăarticulareăacoperiteăcuăcartilajăhialinăsunt:
 Suprafa aă articular ă tibioperonier ă unit ă prină sindesmozaă
tibiofibular ăceăformeaz ăoăscoab ăalungit ătransversalăcuătreiăfe eă
şiă anume:ă fa aă articular ă inferioar ă aă tibieiă şiă fe eleă articulareă

maleolare.
Suprafa aăastragalian ăformat ădinăceleătreiăfe eăarticulareădeă
peătrohleaătalusuluiă(fa aăarticular ăsuperioar ,ămaleolar ămedial ăşiă
lateral ).ă Trohleaă penetreaz ă solid în scoaba gambei care este
format ăsusăşiămedialădeătibie,ăcompletat ălateralădeăperoneu.
 Capsulaăseăinser ăînăjurulămarginilorăsuprafe elorăarticulare.ăAnterioră
şiă posterioră esteă lax ă şiă sub ireă peă laturiă întins ă şiă rezistent .ă Sinovialaă
trimite uneoriăunădiverticulăspreăsindesmozaătibiofibular ătransformând-o
înăarticula ie.
 Ligamente:
 Ligamentul colateral medial sau deltoid (Lig.mediale, lig.
deltoideum)ă puternic,ă deă form ă triunghiular ,ă leac ă deă peă vârfulă
maleoleiămedialeăşiăseăinser ăpeăoaseleătarsieneăcuăurm toareleătreiă
fascicule: fasciculul tibiotalar (Pars tibiotalaris)ăpeăfa aămedial ăaă
talusului, fasciculul tibionavicular (Pars tibionavicularis)ă peă fa aă
medial ă aă navicularuluiă şiă ă fascicululă tibiocalcaneană (Pars

tibiocalcanean) pe Sustentaculum tali.
Ligamentul colateral lateral, este format din trei fascicule
careăconvergădeăpeătalusăşiăcalcaneuăspreămaleolaăintern ăşiăanume:ă
ligamentul talofibular anterior (Lig.talofibulare anterius) de pe
fa aăextern ăaăcoluluiăastragalului,ăligamentulătalofibular posterior
(Lig.talofibulare posterius) de la tuberculul lateral al apofizei
159
posterioareă aă talusuluiă şiă ligamentulă calcaneofibulară
(Lig.calcaneofibulare)ădeăpeăfa aălateral ăaăcalcaneului.
 Mişc ri:ă deă tipulă traoheartrozelor,ă execut ă mişc riă deă flexieă şiă
extensieă înă jurulă unuiă axă transversal,ă careă str bateă celeă dou ă vârfuriă
maleolareăprecumăşiătrohleeaătalusului.
 Flexiaăplantar ăesteămişcareaăînăcareăpiciorulăseăîndep rteaz ă
deă gamb .ă C lcâiulă esteă trasă înă susă iară degeteleă îndreptateă înă jos.ă
M rimeaă flexiei este de 30-40 şiă esteă limitat ă deă fasciculeleă
anterioareă aleă ligamenteloră colateraleă şiă deă atingereaă marginiiă
dorsaleăaăscoabeiădeăc treăapofizaăposterioar ăaătalusului.
 Flexiaă dorsal ă const ă înă apropiereaă dosuluiă picioruluiă deă
gamb .ă Areă oă amplitutdine de 30-40,ă mişcareaă fiindă limitat ă deă
fasciculeleă posterioareă aleă ligamenteloră colateraleă şiă deă atingereaă
marginii anterioare a scoabei de colul astragalului.
Scoabaătibiofibular ădatorit ăsindesmozeiădeălaăacestănivelăseăadapteaz ăîntr-
un anumit gradămişc rilorăcareăsuntădirijateădeăceleădou ămaleoleămaiăalesădeă
ceaălateral ăaşezat ămaiăjos.
ARTICULA IILEăINTERTARSIENE
(Artt.intertarseae)
Celeăşapteăoaseăaleătarsuluiărealizeaz ăarticula iiăpeădeăoăparteăînteră
oaseleăprimuluiărând,ăpeădeăalt ăparte întreăoaseleăceluiădeăalădoileaărândăşiă
întreăceleădou ărânduriădeătarsiene.
ARTICULA IAăSUBTALAR
 Numit ă şiă articula iaă talocalcanear ă posterioar ă seă formeaz ă înteră

(Art.subtalaris)
fe eleăarticulareăposterioareăaleătalusuluiăşiăcalcaneului.
 Mijloace deă unire:ă capsulaă articular ă esteă înt rit ă deă urm toareleă

ligamente:
Ligamentul talocalcanean medial (Lig.talocalcaneum

mediale)ăînterătubercululămedialăalătalusuluiăşiăSustentaculumătali.
Ligamentul talocalcanean lateral (Lig.talocalcaneum
laterale) între suprafe eleălateraleăaleăcelorădou ăoase.
 Ligamentul talocalcanean interosos (Lig.talocalcaneum
interosseum) situat în sinusul tarsian cel mai important pentru
asigurareaăconexiuniiădintreăceleădou ăoase.
 Mişc ri:ăarticula ieăplan ,ăprinăalunecareaăînainte şiăînapoiăaăfe eloră
articulare,ă completeaz ă mişc rileă deă flexieă plantar ă şiă dorsal ă aleă
piciorului,ăefectuateăînăarticula iaătalocrural .ăIntervineăşiăînămişc rileădeă
supina ieăprona ie,ăabduc ieăşiăadduc ieăaleăpiciorului.
ARTICULA IAăTALO-CALCANEO-CRURAL
 Suprafe eleăarticulareăaleăacestuiăcomplexăarticularăsunt:
(Art.talo-calcaneo-navicularis)
160
 Fe eleă articulareă mijlociiă şiă anterioareă aleă talusuluiă şiă

calcaneului.
Fa aăarticular ănavicular ădeăpeăcapulătalusului.
 Fa aăposterioar ăconcav ăaănavicularului.
 Mijloaceleă deă unire.ă Capsulaă articular ă comun ă pentruă pieseleă
articulate,ăinserat ăpeămarginileăsuprafe elorăarticulare,ăesteăfortificat ădeă
urm toareleăligamente:
 Ligamnetul calcaneonavicular plantar
(Lig.calcaneonaviculare plantare) puternic, întins între
Sustentaculumă taliă şiă fa aă plantar ă aă navicularului,ă suport ă capulă
talusuluiă şiă contribuieă laă recep ionareaă luiă înă cavitateaă
navicularului.ă Parteaă posterioar ă aă ligamentuluiă areă oă structur ă
cartilaginoas ă (Fibrocartilajulă calcanonaviculară plantar)ă cuă rol
deosebităînăsus inereaăbol iiăplantare.
 Ligamentul talonavicular (Lig.talonaviculare) înter gâtul
talusuluiăşiăsuprafa aădorsal ăaănavicularului.
 Ligamentul calcaneonavicular (Lig.calcaneonaviculare)
parte a ligamentului bifurcat se întinde înter suprafe eleă dorso-
lateraleăaleăcelorădou ăoase.
 Mişc ri:ăarticula ieăatipic ,ăîntreăarticula iaăplan ăşiăsferic ,ăpermiteă
mişc riă deă alunecareă şiă rota ieă aleă calcaneuluiă şiă navicularuluiă fa ă deă
talus,ănecesareăînămişc rileădeăinversiuneăşiăeversiuneăaleăpiciorului.
ARTICULA IAăCALCANEO-CUBOIDIAN
(Art.calcaneocuboidea)
Format ăîntreăsuprafa aăanterioar ăaăcalcaneuluiăşiăceaăposterioar ăaă
cuboidului,ă prev zut ă cuă oă capsul ă articular ă slabă dezvoltat ,ă dispuneă deă
urm toareleăligamente:
 Ligamentul calcaneocuboidian (Lig.calcaneocuboideum)
parteă aă ligamentuluiă bifurcat,ă seă situeaz ă peă suprafe eleă dorso-
lateraleăaleăcelorădou ăoase.
 Ligamentul calcaneocuboidian plantar
(Lig.calcaneocuboideumă plantare)ă întinsă întreă celeă dou ă oase,ă peă
fa aăplantar ăaăarticula iei.
 Ligamentul plantar lung (Lig.plantare longum) situat mai
superficială decâtă precedentulă seă întindeă deă peă fa aă plantar ă aă
calcaneuluiă laă ceaă aă cuboidului.ă Contribuieă laă men inereaă bol iiă
 Mişc ri:ă articula ieă plan ă permiteă mişc riă miciă deă alunecareă aleă
plantare.
cuboiduluiăfa ădeăcalcaneu.
ARTICULA IAăTRANSVERSAL ăAăTARSULUI
 Numit ă şiă articula iaă mediotarsian ă aă luiă Chopart,ă uneşteă celeă dou ă
(Art.tarsi transversa)
rânduriădeăoaseătarsieneăîntreăele.ăAceast ăarticula ieădinăpunctădeăvedereă

anatomic,ă esteă format ă deă faptă dină parteaă talonavicular ă aă articula ieiă
161
talocalcaneo-naviculare şiăarticula iaăcalcaneo-cuboidian .
 Interliniaăarticula ieiămediotarsieneănumit ăliniaăChopartăesteădispus ă
transversal sub forma unei litere “S”ă orizontalizat.ă Por iuneaă
talonavicular ă aă linieiă esteă convex ă înainteă iară ceaă calcaneocuboidian ă
concav ăînainte.
 Ligamentul principal al complexului este:
 Ligamentul bifurcat (Lig.bifurcatum)ăaşezatăînăparteaădorso-
lateral ă aă piciorului.ă Seă desprindeă printr-un singur fascicul de pe
partea supero-extern ăaăcalcaneuluiăapoiăseădivideăînădou ăfasciculeă
divergente, orientate înainte: cel medial (Lig.calcaneonaviculare)
îndreptat spre navicular, iar cel lateral (Lig.calcaneocuboideum)
spreăfa aădorsal ăaăcuboidului.
 Mişc ri:ăsubăaspectăfunc ionalăseăcomport ăcaăoăarticula ieătrohoid ă
cuă mişc riă deă rota ie,ă aleă navicularuluiă şiă cuboidului,ă cuă ocaziaă
mişc rilorădeăinversiuneăşiăeversiuneăaleăpiciorului.
ARTICULA IILEăTARSULUIăANTERIOR
 Piesele osoase ale celui de-al doilea rând tarsian sunt unite într-un
blocă unitar,ă numită tarsulă anterioră ă prină intermediulă urm toareloră
articula ii:
 Articula iaă cuneonavicular ă (Art.cuneonavicularis) între
suprafa aăconvex ăaăanvicularuluiăşiăceleătreiăoaseăcuneiforme.
 Articula iileăintercuneeneăîntreăceleătreiăcuneiforme.
 Articula iaăcuboidonavicular ăîntreănavicularăşiăcuboid.
 Articula iaăcuboidocuneean ăîntreăcuboidăşiăcelădeăalătreileaă
 Capsuleleă articulareă suntă comune,ă cavit ileă articulareă suntă

cuneiform.
compartimentateăşiăcomunic ăîntreăele.
 Ligamentele acestor articula iiăscurte,ăseăgrupeaz ăîn:
 Ligamente dorsale (Ligg.tarsi dorsalia)ă situateă peă fa aă
dorsal ăăaăarticula iilor.
 Ligamente plantare (Ligg.tarsi plantaria)ă aşezateă peă fa aă
plantar ăaăarticula iilor,ăsuntăacoperiteădeăligamentulăplantarălung.
 Ligamente interosoase (Ligg.tarsi interossea) dispuse între
suprafe eleănearticulateăveniteăînăcontact.
 Mişc ri:ă fiindă articula iiă planeă permită mişc riă deă alunecareă întreă
oaseleătarsuluiăanterior,ămişc riănecesareăadapt riiăplanteiălaăsol.
ARTICULA IILEăTARSO-METATARSIENE
(Artt.tarsometatarseae)
Numiteă şiă articula iaăluiă Lisfranc,ă uneşteă oaseleă tarsuluiă anterioră cuă
celeăcinciămetatarsieneăşiăanume:
-Metatarsianul I cu cuneiformul medial.
162
-MetatarsianulăIIăp trundeăînăscoabaăformat ădeăceleătreiăcuneiforme,ă
articulându-se astfel cu toate acestea.
-MetatarsianulăIIIăseăarticuleaz ăcuăcuneiformulălateral.
-MetatarsianulăIVăseăarticuleaz ăcuăcuneiformulălateralăşiăcuboidul.
-MetatarsianulăVăseăarticuleaz ăcuăcuboidul.
 Interliniaă articula iei,ă numit ă liniaă luiă Lisfranc, începe pe marginea
medial ă aă picioruluiă înd r tulă tuberozit iiă primuluiă metatarsiană şiă seă
termin ăproximal,ăaproximativăcuădoiăcentimetriiăînăspateleătuberozit iiă
metatarsianuluiă V.ă Laă nivelulă metatarsianuluiă II,ă liniaă seă frângeă şiă seă
plaseaz ămaiăproximal, în scoaba cuneiformelor.
 Mijloace de unire: Capsuleleăarticulareăformeaz ătreiăcompartimenteă
laă nivelulă acestoră articula iiă şiă anumeă unulă pentruă articula iaă
metatarsianului I, al doilea pentru metatarsienele II-IIIăşiăcelădeăalătreileaă
pentru metatarsienele IV-V. Ligamentele de forma unor benzi scurte, se
aşeaz ă dorsală (Ligg.tarsometatarsalia dorsalia), plantar
(Ligg.tarsometatarsalia plantaria)ă şiă întreă fe eleă deă contactă
(Ligg.tarsometatarsale interossea)ăaleăarticula iilor.
 Mişc ri:ădeătipulăunor articula iiăplane,ăpermitămişc riădeăalunecareă
întreă oaseleă metatarsieneă şiă celeă tarsiene,ă cuă oă mobilitateă maiă mareă laă
nivelulăprimeiăşiăceleiădeăaăcinceaăarticula ie.
ARTICULA IILEăINTERMETATARSIENE
(Artt.intermetatarsales)
Metatarsienele vecine sunt articulateă întreă eleă prină suprafe eleă
adiacenteă deă laă bazaă lor.ă Prev zuteă cuă capsuleă propriiă şiă ligamenteă
dorsale,ă plantareă şiă interosoaseă (Ligg.metatarseaă dorsalia,ă plantaria,ă
interossea)ădeătipulăarticula iilorăplane,ăpermitămiciăalunec ri.
ARTICULA IILE METARSOFALANGIENE

(Artt.metatarsophalangeales)
Seă realizeaz ă întreă capeteleă metatarsieneloră şiă primeleă falange.ă
Dispunădeăcapsuleăarticulareăşiădeăurm toareleăligamente:
- Ligamentele colaterale (Ligg.collateralia) plasate pe laturile
articula iilor.
- Ligamentele plantare (Ligg.plantaria)ă peă suprafa aă plantar ă aă
articula iilor,ăcon inăoaseleăsesamoide.
- Ligamentul metatarsian transvers profund (Lig.metatarseum
transversum profundum)ăîntinsătransversal,ăconecteaz ăcapeteleă
tuturor metatarsienelor.
Mişc ri:ă articula iiă elipsoide,ă permită mişc riă deă flexieă dorsal ă (50-70)ă şiă
mişc riădeăabduc ie-aduc ie.
ARTICULA IILEăINTERFALANGIENE
(Artt.interphalangeales pedis)
Seăformeaz ăînterăfalangeleădegetelorăşiăanumeăoăarticula ieălaăhaluceă
163
şiă c teă dou ă laă celelalteă degete.ă Suntă prev zuteă cuă capsuleă propriiă şiă
ligamente colaterale (Ligg.collateralia).
Deătipulătrohleartrozelor,ăpermitămişc riădeăflexieăşiăextensie,ămaiăampleălaă
nivelulăarticula iilorăinterfalangieneăproximale.
164
MUŞCHIIăMEMBRULUIăINFERIOR
(Musculi membri inferioris)
Muşchiiămembruluiăinferiorăseăîmpartăîn:
- Muşchiiăcoxaliăsauăaiăbazinului
- Muşchiiăcoapsei
- Muşchiiăgambei
- Muşchiiăpiciorului
MUŞCHIIăCOXALIăSAUăAIăBAZINULUI
Formeaz ă ună complexă musculară voluminos,ă aşezată înă jurulă
articula ieiă coxo-femurale;ă întinşiă întreă suprafa aă extern ă şiă intern ă aă
bazinuluiă şiă extremitateaă superioar ă aă femuruluiă (muşchiiă pelvi-
trohanterieni).
Dup ăaşezareaălorămuşchiiăseăîmpartăînădou ămariăgrupe:
-Muşchiiăcoxaliăinterni,ăafla iăînăinteriorulăbazinului;ă
-Muşchiiă coxaliă externiă situa iă peă fa aă lateral ă şiă posterioar ă aă
bazinului,ăalc tuindăfesa.
MUŞCHIIăCOXALIăINTERNI
MUŞCHIULăILIOPSOAS
(M. iliopsoas)
Esteăunămuşchiăcomplex,ăformatădinădoiămuşchi,ăcareăseăapropieăşiă
seăunescăînăparteaădistal ,ăavândăoăInser ie:ăcomun ăpeătrohanterulămic
Părţi:
- Muşchiulăpsoasămare.
- Muşchiulăiliac.
MUŞCHIULăPSOASăMAREă
(M. psoas major)
Muşchiă alungit,ă deă aspectă fuziform,ă palsată peă fa aă antero-lateral ă aă
coloanei lombare, ocolind anteriorăarticula iaăcoxo-femural .
Origine:
- Prinăfibreătendinoaseăşiămusculareăpe:
- Fa aălateral ăaăcorpuluiăultimeiăvertebreătoracaleăşiăprimelorăpatruă
vertebre lombareăşiădiscurileăintervertebraleăcorespunz toare.ă
- Apofizele costiforme ale acestor vertebre.
Fasciculeleă deă origineă tendinoas ă sauă muscular ,ă alc tuiescă cinciă
arcade fibro-musculare,ăorientateăspreăcoloanaăvertebral ,ăformândă
inele osteo-tendinoaseăpentruătrecereaăvaselorălombareăşiăramurileă
comunicanteăîntreăplexulălombarăşiălan ulăsimpatic lombar.
Traiect :
- Fasciculele musculare au un traiect antero-lateral în jos, grupându-
seă înă dou ă planuri:ă plană superficială situată medială şiă planulă profundă aşezată
165
lateral.ăÎntreăceleădou ăplanuri,ătrecăramurileăplexuluiălombar.
- Corpul muscular treceămedialădeămuşchiulăiliac,ăapoiădedesubtulă
ligamentuluiă inghinal,ă treceă înainteaă articula ieiă şolduluiă şiă seă
îndreapt ăposterior.
Inser ie:
- Printr-ună tendonă puternică comună cuă muşchiulă iliacă peă trohanterulă
mic.
Inerva ie:
- Ramuri din plexul lombar.
Ac iune:
- Flecteaz ă coapsaă peă bazin,ă imprimândă concomitentă şiă oă rota ieă
extern ăaăcoapsei.
- Flecteaz ăcoloanaălombar ăşiăbazinulăcuăcoapsaăfixat .
- Apropieăbazinulăşiăcoapsaăîntreăeleă(cândăpunctulădeăorigineăşiădeă
inser ie:ăsuntămobile).
MUŞCHIUL ILIAC
(M. iliacus)
Esteăunămuşchiălat,ătriunghiular,ăîntinsăîntreăfosaăiliac ăşiătrohanterulă
mic,ăaşezatălateralădeămuşchiulăpsoasămare
Origine:
- Fosaăiliac ăintern .
- Buzaăintern ăaăcresteiăiliace.
Traiect:
- Muşchiulăseăîngusteaz ădistalăşiăîmpreun ăcuăm.ăpsoasulămareătreceă
subăligamentulăinguinal,ăînăfa aăarticula ieiăcoxo-femurale, apoi cu un traiect
deă spiral ă ocoleşteă colulă femural.ă Întreă tendonulă muşchiuluiă iliacă şiă planulă
osteoarticularăsubiacent,ăseăafl ăoăburs ăseroas ă(Bursa subtendinea iliaca).
Inser ie::
- Trohanterul mic.
Inerva ie:
- Ramurile din plexul lombar.
- Ramurile nervului femural.
Ac iune:
- Flecteaz ăcoapsaăpeăbazin.
- Flecteaz ăbazinulăpeăcoaps .
MUŞCHIULăPSOASăMIC
(M. psoas minor)
Esteă ună muşchiă lung,ă sub ire,ă turtit,ă rudimentară careă lipseşteă înă 40-
50% din cazuri.
Origine:
- Corpulăvertebralătoracală12ăşiălumbară1ăşiădisculăintervertebralăîntreă
celeădou ăvertebre.
166
- Corpulămuscularăseăcontinu ăcuăunătendonălung.
Inser ie:
- Peăemine aăiliopubian .
Inerva ie:
- Ramurile plexului lombar.
Ac iune:
- Slab flexor al coloanei lombare.
MUŞCHIăCOXALIăEXTERNI
MUŞCHIULăGLUTEUăSAUăFESIERULăMAREă
(M. gluteus maximus)
Muşchiă puternic,ă bineă dezvoltat:ă aşezată superficială şiă deă form ă
patrulater .ăEsteăformatădinăfibreăşiăfasciculeăgroase,ăparalele,ăorientateăoblică
înăjosăşiălateral;ăeăcompartimentatăprinăsepturiăfibroase.ăAsigur ăformaăfesei.
Origine:
- Liniaă gluteal ă posterioar ă şiă areaă osoas ă situat ă dorsală deă aceast ă
linie,ăinclusivăcreastaăiliac .
- Fa aădorsal ăaăsacruluiăşiăcoccisului.
- Fa aădorsal ăaăligamentuluiăsacrospinalăşiăsacrotuberal.
Inser ie:
- Fibrele superficiale prin intermediul unei lame aponevrotice, pe
tractul ileo-tibial.
- Fibrele profunde (cca. 1/3 din fibre) pe tuberozitatea gluteal ă aă
femurului.
Întreăfa aăprofund ăaămuşchiuluiăşiătrohanterulămare,ăseăinterpuneăoă
burs ă seroas ă (bursaă trohanterian ă aă muşchiuluiă gluteuă mare)ă - (Bursa
trochanterica musculi glutei maximi).
167
Inerva ie:
- Nervul gluteu inferior (L5, S 1-2).
Ac iune:
- Celămaiăputernicăextensorăalăcoapseiă(muşchiăantigravita ional).
- Rotator extern al coapsei.
- Abductorăşiăaductorăalăcoapsei.
- Prin intermediul tractului iliotibial, constituie un suport puternic pe
parteaălateral ăaăarticula ieiăgenunchiului.
- Extensiaătrunchiuluiăpeăcoaps .
MUŞCHIULăGLUTEUăSAUăFESIERăMIJLOCIUă
(M. gluteus medius)
Areă form ă deă evantai,ă fibreleă convergă spreă ună tendonă puternic,ă
orientată spreă trohanterulă mare.ă Esteă acoperită înă mareă parteă deă muşchiulă
gluteu mare, respectiv deăfasciaăgluteal ăsuperficial ,ălateralăseăextindeăpân ă
laămuşchiulătensorăalăfascieiălate.
Origine:
- Liniaăgluteal ăanterioar ăşiăposterioar ă.
- Suprafa aăextern ăaăaripiiăiliaceăsituatăîntreăceleădou ăliniiăglutealeă
amintite.
Inser ie:
- Peăfa aălateral ăaătrohanteruluiămare,ăîntreăplatformaătrohanteruluiă
mareă şiă muşchi,ă seă afl ă oă burs ă sinovial ă trohanteric ă aă muşchiuluiă gluteuă
mijlociu (Bursa trochanterica gluteii medii).
Inerva ie:
- Nervul gluteu superior (L4-5, S1).
Ac iune:
- Abductorăşiăextensor al coapsei.
- Contrac iaăseparat ăaăfasciculelorăanterioareăexecut ărota iaăintern ă
aăcoapsei,ăiarăfasciculeleăposterioareărota iaăextern .
MUŞCHIULăGLUTEUăSAUăFESIERULăMICă
(M. gluteus minimus)
Areăform ătriunghiular ,ăaşezatăsubămuşchiulăgluteu mijlociu, fibrele
musculare converg infero-lateral spre un tendon puternic.
Origine:
- Areaă osoas ă deă peă aripaă iliac ,ă întreă liniaă gluteal ă anterioar ă şiăă
inferioar .
Inser ie:
- Peămargineaăanterioar ăaătrohanteruluiămare.
- Întreăsuprafa aătrohanteruluiăşiămuşchiăseăinterpuneăbursaăsinovial ăă
trohanteric ăaămuşchiuluiăgluteuămică(Bursa trochanterica glutei minimi).
Inerva ie:
- Nervul gluteu superior ( L4-5, S1).
168
Ac iune:
- Abduc iaăcoapseiăpeăbazinăşiăinvers.
- Rota iaăintern ăaăcoapsei,ăprin fibrele musculare anterioare.
- Rota iaă extern ă şiă extindereaă coapseiă prină fibreleă musculareă
posterioare.
MUŞCHIULăTENSORăALăFASCIEIăLATEă
(M. tensor fasciae latae)
Esteă ună muşchiă patrulater,ă aşezată superficială întreă parteaă lateral ă aă
feseiă şiă fa aă lateral ă aă coapsei.ă Areă oă direc ieă înă josă ă şiă posterior,ă ă trecândă
peste trohanterul mare, printr-ună tendonă lungă şiă largă seă fixeaz ă peă tractulă
iliotibial. Este cuprins în dedublarea fasciei late a coapsei.
Origine:
- Spinaăiliac ăantero-posterioar .
- Parteaăanterioar ăaăcresteiăiliace:ăbuzaăextern .
Inser ie:
- Pe condilul lateral al tibiei, prin intermediul tractului iliotibial.
Inerva ie:
- Nervul gluteal superior (L 4-5).
Ac iune:
- Flexia,ăabduc iaăşiărota iaăextern ăaăcoapsei.
- Extensia gambei prin intermediul tractului iliotibial.
- Fixareaăpelvisuluiăînăpozi ieăorizontal .
MUŞCHIULăPIRIFORMăsauăPIRAMIDALULăBAZINULUI
(M. piriformis)
Muşchiătriunghiular,ăturtităcuăparteaămaiălarg ăaşezat ăînăbazin.
Părţi:ăMuşchiulăareădou ăpor iuni:
- Por iuneaăintrapelvin .
- Por iuneaăextrapelvin .
Origine:
- Fa ăpelvin ăaăsacrului,ălateralădeăorificiileăsacraleă2-4.
Traiect:
- Fibreleă musculareă auă ună traiectă oblică laterală şiă inferior,ă p r sescă
bazinulăprinăorificiulăischiadicămareăşiăseăsitueaz ăinferiorădeămuşchiulăgluteuă
micăşiădorsalădeăarticula iaăcoxo-femural .
- Întreămuşchiulăpiriformăşiăscobituraăischiadic ăaparădou ăpasajeădeă
comunicareăîntreăbazinăşiăregiuneaăfesier ă(descriseădetaliatăînăcapitoleleădeă
topografie):
- Orificiul suprapiriform (Foramen suprapiriforme) delimitat de
margineaăsuperioar ăaămuşchiuluiăşiăgluteuămic.
- Orificiul infrapiriform (Foramen infrapiriforme) delimitat de
margineaăinferioar ăaămuşchiuluiăpiriformăşiădeăspinaăischiadic ăşiă
ligamentul sacrospinal.
Inser ie:
169
- Peămargineaăsuperioar ăaătrohanteruluiămare,ăcuăunătendonărotunjită
şiăsub ire.
Inerva ie:
- Ramuri din plexul sacral.
Ac iune:
- Abductorăşiăextensorăalăcoapsei.
MUŞCHIULăOBTURATORăINTERNă
(M. obturator internus)
Muşchiă alungit,ă sub ire,ă turtit,ă întinsă întreă gauraă obturatoareă şiă fosaă
trohanteric ,ăaşezatăîntreăceiădoiămuşchiăgemeni.
Părţi:ăMuşchiulăareădou ăp r i:
- Por iuneaăintrapelvin .
- Por iuneaăextrapelvin ,ăsituat ăînd r tulăarticula ieiăcoxo-femurale,
înso itădeăceiădoiămuşchiăgemeni.
Origine:
- Suprafa aăintern ă(pelvin )ăăaămembraneiăobturatoare.
- Cadranulăososăischiopubianăalăg uriiăobturatoare.
Traiect:
- Fibreleă auă direc ieă medio-lateral ,ă traverseaz ă orificiulă ischiadică
mic,ăschimb ădirec iaăcu un unghi de cca. 60 şiăseătermin ăprintr-un tendon
sub ire.
Inser ie:
- Fosaătrohanteric .
Inerva ie:
- Ramuri din plexul sacral.
Ac iune:
- Abductorăşiăextensorăalăcoapsei.
MUŞCHIIăGEMENIă
(M. gemelli)
Suntă doiă muşchiă sub iri,ă alungi i,ă turti i,ă situa iă deasupraă şiă
dedesubtulătendonuluiămuşchiuluiăobturatorăintern.
MUŞCHIULăGEMENăSUPERIORă
(M. gemellus superior)
Origine:
- Fa aăextern ăaăspineiăischiadice.
Inser ie:
Inerva ie:
170
- Ramuri ale plexului sacral (L4-5, S 1).
Ac iune:
- Slabărotatorăexternăalăcoapseiă(înăextensie)ăşiăabductor.
MUŞCHIULăGEMENăINFERIORă
(M. gemellus inferior)
Origine:
- Parteaăsuperioar ăaătuberozit iiăischiadice.
Inser ie:
Inerva ie:
- Ramuri ale plexului sacral (L 4-5, S1).
Ac iune:
- Slabărotatorăexternăalăcoapseiă(înăextensie)ăşiăabductor.
- Ceiădoiămuşchiăac ioneaz ăîmpreun ăăcuămuşchiulăobturatorăintern.
MUŞCHIULăP TRATăFEMORALă
(M. quadratus femoris)
Esteă ună muşchiă patrulater,ă plat,ă aşezată transversal,ă dorsală deă
articula iaă coxo-femural ,ă întreă tuberozitateaă ischiadic ă şiă creastaă
intertrohanteric .
Origine:
- Margineaălateral ăaătuberozit iiăischiadice.
Inser ie::
- Creastaăintertrohanteric .
Inerva ie:
- Ramuri ale plexului sacral (L4-5, S1).
Ac iune:
MUŞCHIULăOBTURATORăEXTERNă
(M. obturator externus)
Esteăunămuşchiăturtităcuăform ăde evantaiăşiăcuăfasciculeleămusculareă
orientateă transversal.ă Areă oă aşezareă profund ,ă acoperită anterioră deă muşchii:
iliopsoas,ă pectineuă şiă deă aductori,ă iară posterioră deă p tratulă femoral,ă fiindă
întinsăsubăcolulăfemuruluiăşiădorsalădeăarticula iaăcoxo-femural .
Origine:
- Suprafa aăextern ăaămembraneiăobturatoare.
- Cadranulăososăischiopubianăalăg uriiăobturatoare.
Inser ie:
Inerva ie:
- Nervul obturator.
Ac iune:
171
MUŞCHIIăCOAPSEIă
(Mm. femoris)
Muşchiiă coapseiă suntă plasa iă înă jurulă femurului.ă Seă clasific ă înă treiă
grupe principale.
- Grupaăanterioar ă(extensorilor).
- Grupaămedial ă(adductorilor).
- Grupaăposterioar ă(flexorilor).
GRUPAăANTERIOAR ăSAUăAăEXTENSORILOR
MUŞCHIULăCROITORă
(M. sartorius)
Esteă celă maiă lungă muşchiă ală corpului,ă aplanată avândă ună traiectă
diagonalăăpeăfa aăanterioar ăaăcoapsei,ăaşezatăsuperficial în duplicatura fasciei
late.ă Seă întindeă deă laă spinaă iliac ă antero-superioar ,ă laă condilulă medială ală
tibiei.
Origine:
- Spinaăiliac ăantero-superioar .
Inser ie:
- Peăexpansiuneaăaponevrotic ă"lab ădeăgâsc "ă(Pes anserinus) format
împreun ă cuă tendoaneleă muşchiloră gracilis şiă semitendinos,ă situată peă fa aă
intern ăaăcondiluluiămedialăalătibiei.
Inerva ie:
- Nervul femural.
Ac iune:
-Flexorăalăbazinuluiăşiăalăcoapseiăînăarticula iaăcoxofemural .
-Flexorăşiărotatorăinternăal gambeiăînăarticula iaăgenunchiului.
172
MUŞCHIULăQUADRICEPSăFEMURALă
(M. quadriceps femoris)
Esteăunămuşchiăputernic,ăvoluminosăformatădinăpatruăp r iădistincteă
la origine;
Părţi:
- Dreptul femural (M. rectus femoris).
- Vastul lateral (M. vastus lateralis).
- Vastul intermediar (M. vastus intermedius).
- Vastul medial (M. vastus medialis).
- Distală celeă patruă p r iă seă unescă într-un singur tendon, ligamentul
 Dreptul femural (M. rectus femoris)

patelar.
- Muşchiă bipenat,ă înă form ă deă fus,ă aşezată înaintea vastului

intermediar.
Origine:
- Areăorigineăprinădou ăcapeteădeăpeăcoxal;
- Capulăverticală(medial)ăpeăspinaăiliac ăantero-inferioar .
- Capulă orizontală (lateral),ă numită şiă tendonulă reflectat,ă deasupraă
sprâncenei acetabulului.
- Capetele tendinoaseăfuzionateăseăcontinu ăprintr-oălam ătendinoas ,ă
traversândă axială parteaă c rnoas ă aă muşchiului,ă destinată pentruă ancorareaă
fibreloră musculareă verticaleă şiă oblice.ă Distală muşchiulă seă continu ă cuă ună
tendon aplanat puternic.
Inser ie:
- Pe marginea superioar ăşiălateral ăaăpatelei
 Vastul lateral (M. vastus lateralis)
- Muşchiulăcelămaiăvoluminosăăalăquadricepsuluiăfemural.
Origine:
- Areăorigineălinear ătendinoas ădeăpe:
- Liniaăintertrohanteric .
- Margineaăinferioar ăaătrohanteruluiămare.
- Jum tateaăsuperioar ăaălinieiăaspre,ăbuzaălateral .
- Fasciaălataăşiăseptulăintermuscularălateral.
- Fibreleămusculareăauăunătraiectăoblicăînăjosăşiămedial.
Inser ie:
- Printr-unătendonălatăpeălamaătendinoas ăaădreptuluiăfemural.
- Margineaălateral ăaăpatelei.
- Tractul iliotibial.
- Fibrele aponevrotice contribuie la formarea retinaculului patelar
 Vastul medial (M. vastus medialis)

lateral.
- Esteă aşezată peă parteaă antero-medial ă aă femurului;ă maiă voluminosă

peăparteaăinferioar ;ăfibreleămusculareăseăextind pân ălaăpatel .
Origine:
- Jum tateaăinferioar ,ăaălinieiăintertrohanterice.
- Celeădou ătreimiăsuperioareăaălinieiăaspre:ăbuzaăintern .
173
- Septul intermuscular medial.
Inser ie:
- Peălamaătendinoas ăaădreptuluiăfemural.
- Margineaăsuperioar ăşiămedial ăaăpatelei.
- Fibreleă tendinoaseă particip ă laă formareaă retinacululuiă patelară
 Vastul intermediar (M. vastus intermedius)

medial.
- Reprezint ă parteaă ceaă maiă profund ă aă quadricepsuluiă femural,ă

aşezată peă fa aă anterioar ă aă femurului,ă flancată deă vastulă laterală şiă medial,ă
acoperit de dreptul femural.
Origine:
- Fa aăanterioar ăşiălateral ăaădiafizeiăfemurului.
Inser ie:
- Printr-oă lam ă tendinoas ă profund ă peă tendonulă quadricepsuluiă
femural.ăTendoaneleădistaleădeăInser ie:ăaăcelorăpatruăp r iăaleăquadricepsului
femural,ăfuzioneaz ,ăalc tuindăunătendonăcomun,ăunic,ăformatădinătreiăplanuriă
tendinoase suprapuse:
- Planurileă tendinoaseă seă fixeaz ă peă margineaă superioar ă şiă peă
laturile rotulei, înglobând rotula, care astfel devine un os
sesamoid. distal de rotul ,ă fibreleă tendinoaseă contopite,ă formeaz ă
ligamentulăpatelarăcuăinser iaăpeătuberozitateaătibiei.
Inerva ie:
- Nervul femural (L2,3,4).
Ac iune:
- Dreptulă femural,ă caă muşchiă biarticulară execut ă flexiaă coapseiă peă
bazină(sauăflexiaăbazinuluiăpeăcoaps ).
- Esteăuniculăşiăcelămaiăputernicăextensorăalăgambeiăpeăcoaps .
- Asigur ă stabilitateaă genunchiuluiă înă pozi ieă deă extensieă (muşchiă
antigravita ional).
MUŞCHIULăARTICULARăALăGENUNCHIULUIă
(M. articularis genus)
Sunt fascicule musculare desprinse din vastul intermediar.
Origine:
-Fa aăintern ăaăvastuluiăintermediar.
Inser ie:
- Peăbursaăsuprapatelar ăşiăcapsulaăarticula ieiăgenunchiului.
Inerva ie:
- Nervul femural.
Ac iune:
- Intindeă şiă trageă înă susă şiă fereşteă capsulaă articular ă înă extensiaă
genunchiului.
174
GRUPAăMEDIAL ăSAUăAăADUCTORILOR
MUŞCHIULăPECTINEUă
(M. pectineus)
Muşchiă aplanată ceă seă afl ă înă parteaă antero-median ă aă r d ciniiă
coapsei, fasciculele musculare având un traiect oblic, postero-lateral.
Origine:
- Peă creastaă pectineal ,ă între eminen aă iliopubian ă şiă tubercululă
pubian.
Inser ie:
- Liniaăpectineal ăaăfemurului.
Inerva ie:
- Nervul femural (L2,3)ămaiărarăşiădeănervulăobturatoră(L3).
Ac iune:
- Flexorăşiăadductorăalăcoapsei.ăRotatorăexternăalăcoapsei.
MUŞCHIULăGRACILISă
(M. gracilis)
Esteă ună muşchiă lung,ă plat,ă situată superficial,ă cuă fibreleă musculareă
orientate vertical.
Origine:
- Fa aă extern ă aă ramuriiă inferioareă aă pubisului,ă infero-lateral de
simfizaăpubian ,ăcuăunătendonălat.
Inser ie:
- Parteaă tendinoas ă lung ă aă muşchiului,ă coboar ă dorsală deă condilulă
medialăalăfemuruluiăşiăseăinser ăprinăintermediulă"labeiădeăgâsc "ăpeăcondilulă
medial al tibiei.
Ac iune:
- Aductor al coapsei.
- Flexorăşiărotatorăexternăalăcoapsei.
MUŞCHIULăADUCTORăLUNGă
(M. adductor longus)
Muşchiătriunghiular, plat, situat cel mai superficial dintre cei trei
aductori.ăFasciculeleămusculareăsuntăorientateăînăjosăşiăpostero-lateral.
Origine:
- Cuăunătendonăcilindric,ăputernicădeăpeăsuprafa aăextern ăaăramuriiă
inferioare a pubisului, sub tuberculul pubian.
Inser ie:
- Peă treimeaă mijlocieă aă linieiă aspre;ă buzaă medial ,ă printr-oă lam ă
tendinoas ăputernic .
Inerva ie:
- Ramuraăanterioar ăaănervuluiăobturatoră(Lă2, 3, 4)
175
Ac iune:
- Aductor,ă flexoră şiă rotatoră externă ală coapsei.ă Ac ioneaz ă caă
antagonist al gluteului mijlociuăşiămic.
MUŞCHIULăăADUCTORăSCURTă
(M. adductor brevis)
Muşchiă scurt,ă plat,ă orientată oblică înă josă şiă lateral,ă acoperită deă
muşchiulăpectineuăşiăaductorulălung.
Origine:
- Origineălinear ,ădeăpeăsuprafa aăunghiular ăşiăaăramureiăinferioareăaă
pubisului.
Inser ie:
- Peătreimeaăsuperioar ăaălinieiăaspre;ăbuzaămedial .
Inerva ie:
- Ramuraăanterioar ăaănervuluiăobturatoră(Lă1,2,3).
Ac iune:
- Aductor,ăflexorăşiărotatorăexternăalăcoapsei.
MUŞCHIULăăADUCTORăăMARE
(M. adductor magnus)
Cel mai voluminos muşchiă dină grupaă aductorilor,ă aşezată posterior,ă
areăform ătriunghiular ăcuăbazaăorientat ăspreăbazin.
Origine:
- Fa aăinfero-lateral ăaătuberozit iiăischiadice.
- Suprafa aăextern ăaăramuriiăischiopubiene.
- Fibrele musculare sunt dirijate oblic, verticalăînăjosăşiălateral.
Inser ie:
- Muşchiulăprezint ătreiăpor iuniădeăinser ie:
- Por iuneaăsuperioar ă(Muşchiul adductor minimi) cu fasciculele
musculareă orientateă orizontal,ă seă inser ă subă trohanterulă mare,ă peă
liniaăaspr .
- Por iuneaămijlocie,ămaiăvoluminoas ăseăinser ăpeătoat ălungimeaă
linieiăaspreăşiăbuzaămedial ,ăprinăintermediulăuneiălameătendinoase,ă
prev zuteăcuămiciăorificii.
- Por iuneaăinferioar ,ăformateădinăfibreămusculareăprofunde,ădistală
seă continu ă printr-un tendon cilindric puternic, se inser ă peă
tubercululăaductoruluiăşiăpeăepicondilulămedialăalăfemurului.
- Întreă tendonulă cilindric,ă por iuneaă mijlocieă aă muşchiuluiă şiă fa aă
medial ă aă femurului,ă seă afl ă ună orificiu,ă hiatulă tendinosă (hiatus
tendineus) pasaj osteotendinos pentru vasele femurale.
Inerva ie:
- Ramuraăposterioar ăaănervuluiăobturatoră(Lă1,3,4).
Ac iune:
- Cel mai puternic adductor al coapsei.
- Por iuneaăsuperioar ăesteăunărotatorăexternăalăcoapsei.
176
- Por iuneaă inferioar ,ă tendinoas ă exercit ă oă rota ieă intern ă ă aă
coapsei.
GRUPAăPOSTERIOAR ăSAUăAăFLEXORILOR
MUŞCHIULăBICEPSăFEMURALă
(M. biceps femoris)
Muşchiălung,ăocup ăparteaăpostero-lateral ăaăcoapsei.
P r iădeăinser ie:
- Capul lung (Caput longum).
- Capul scurt (Caput breve).
Origine:
Capul lung (Caput longum):
- Cuăunătendonăcomunăcuămuşchiulăsemitendinos,ădeăpeătuberozitateaă
ischiadic .
- Parteaă central ,ă c rnoas ,ă fuziform ,ă coboar ă infero-lateral în
treimeaă distal ă aă coapsei,ă devineă tendinosă şiă fuzioneaz ă cuă capulă scurtă ală
muşchiului.
Capul scurt (Caput breve):
- Treimeaădistal ăaălinieiăaspreă- buzaălateral .
Inser ie:
- Tendonul comun, puternic, lat, trece dorsal de condilul lateral al
femurului;ăesteădespicatădeăligamentulăcolateralăalăgenunchiuluiăşiăseăinser ă
pe:
- capul fibulei.
- condilul lateral al tibiei.
Inerva ie:
- Capul lung:- ramuri din nervul tibial.
- Capul scurt:- ramuri din nervul fibular comun (L5, S1,2).
Ac iune:
- Flexorăalăgambei,ăînso itădeăoărota ieăextern .
- Capulălungăesteăşiăextensorăalăcoapsei.
MUŞCHIULăSEMITENDINOSă
(M. semitendineus)
Areăunăcorpămuscularăscurt,ăfuziform,ăceăseăcontinu ăîntr-un tendon
lung,ăaplatizat,ăcuăoădirec ieăoblic ăînăjosăşiămedial.
Inser ie:
- Condilulămedialăalătibiei,ăpeă"labaădeăgâsc ",ădorsalădeăgracilisăşiă
sartorius.
Inerva ie:
- Nervul tibial (L5, S1,2).
Ac iune:
- Extensor al coapsei.
177
- Flexorăşiărotatorăexternăalăgambei.
MUŞCHIULăSEMIMEBRANOSă
(M. semimembranosus)
Muşchiălung,ăaşezatăpeăparteaămedial ăaăcoapsei,ăacoperităpar ialădeă
muşchiulăsemitendinos,ăîntinsăîntreăischionăşiătibie.ă Tendonulă s uă deă
origine,ă lat,ă aplatizat,ă membranos,ă puternic,ă ocup ă dou ă treimiă dină muşchiă
(deă undeă şiă numeleă muşchiului)ă seă continu ă înă josă de-a lungul marginii
lateraleăaămuşchiului.
Origine:
- Tuberozitatea ischionului.
Inser ie:
- Peăfa aăposterioar ăaăcondiluluiămedială(tendonădirect).
- Ligamentulăpopliteuăoblic,ăexpansiuneăfibroas ,ăpeăfa aăposterioar ă
aăgenunchiului,ăcuădirec iaăînăsusăşiălateral,ăspreăcondilulălateralăalăfemuruluiă
(tendon recurent).
Inerva ie:
- Nervul tibial (L5, S1,2) .
Ac iune:
- Extensor al coapsei.
- Flexorăşiărotatorăexternăalăgambei.
MUŞCHIIăGAMBEIă
(Mm. cruris)
GRUPAăANTERIOAR ăSAUăEXTENSORIIăGAMBEI
MUŞCHIULăTIBIALăANTERIORă
(M. tibialis anterior)
Lung,ădezvoltat,ăsituatăpeăfa aălateral ăaătibiei.
Origine:
- Condilul lateral al tibiei.
- Fa aălateral ăaătibiei.
- Membranaăinterosoas .
- Fasciculeleă musculareă seă continu ă distală cuă ună tendonă careă treceă
infero-medial,ă subă retinacululă inferioră ală extensorilor,ă spreă fa aă medial ă aă
piciorului.
Inser ie:
- Fa aăplantar ăaăcuneiformuluiămedial.
- Baza primului metatarsian.
Inerva ie:
- N. fibular profund, ramura nervului fibular comun.
Ac iune:
- Cel mai puternic flexor dorsal (extensor) al piciorului.
178
- Supinator al piciorului.
- Aductor al piciorului.
- Împreun ă cuă muşchiulă fibulară lungă ală piciorului,ă particip ă laă
sus inereaăbol iiăplantare.
MUŞCHIULăăEXTENSORăLUNGăALăăHALUCELUIă
(M. extensor hallucis longus)
Esteă ună muşchiă penat,ă aşezată întreă muşchiulă tibială anterioră şiă
extensorul lung al degetelor
Origine:
- Fa aămedial ăaăfibuleiă(treimeaămijlocie).
- Membranaăinterosoas ăadiacent .
- Tendonulă distală lungă ală muşchiului,ă treceă subă retinacululă
extensorilor,ăinferior,ăpeăfa aădorsal ăaăpicioruluiăşiăaăhalucelui.
Inser ie:
- Baza falangei distale a halucelui.
Inerva ie:
- Nervul fibular profund, ramura nervului fibular profund.
Ac iune:
- Extensor al halucelui.
- Flexor dorsal al piciorului.
- Slabăsupinatorăşiăaductorăalăpiciorului.
MUŞCHIULăEXTENSORăLUNGăALăDEGETELOR
(M. extensor digitorum longus)
Muşchiălung,ăocup ăparteaălateral ăaăgambei.
Origine:
- Capul fibulei.
- Condilul lateral al tibiei.
- Înăceleădou ătreimiăsuperioareăaămembraneiăinterosoase.
-Parteaămuscular ăseăprelungeşteăcuăunătendonăgrosăcareăseăramific ă
în patruă tendoaneă ceă trecă subă retinaculeleă extensorilor,ă spreă fa aă dorsal ă aă
degetelor II-V.
Inser ie:
- Prinăintermediulăaponevrozeiădorsaleăaădegetelorăşiăalăexpansiuniloră
fibroase,ăpeăfa aădorsal ăaăfalangelorămijlociiăşiădistale.
Inerva ie:
- Nervul fibular profund, ramura nervului fibular comun.
Ac iune:
- Extensor al degetelor II-V.
- Flexor dorsal al piciorului.
- Pronatorăşiăabductorăalăpicioruluiă(rota ieăextern ,ăprona ie).
179
MUŞCHIULăFIBULARăALăTREILEAă
(M. fibularis tertius)
Origine:
- Se desprinde din partea infero-lateral ă aă extensoruluiă lungă ală
degetelorăşiăseăîndreapt ăspreăparteaălateral ăaăpiciorului.
Inser ie:
- BazaămetatarsuluiăV,ăfa aădorsal .
Inerva ie:
- Nervul fibular profund, ramura nervului fibular comun.
Ac iune:
- Flexiaădorsal ăaăpiciorului.
- Slabăpronatorăşiăabductorăalăpiciorului.
GRUPAăLATERAL ăSAUăFIBULARIIăGAMBEI
MUŞCHIULăFIBULARăSAUăPERONIERăLUNGă
(M. fibularis / peroneus longus)
Areă oă aşezareă superficial ,ă laă mijloculă gambei,ă iară fasciculeleă
musculare se continu ăprintr-un tendon lung, rotunjit.
Origine:
- Fa aălateral ăaăfibuleiă(ăînăceleă2/3ăsuperioareă).
- Septulăintermuscularăanteriorăşiăposterior.
Tendonulă ocoleşteă posterioră maleolaă lateral ,ă trceă peă fa aă lateral ă aă
calcaneuluiă subă trohleaă fibular , ocoleşteă margineaă lateral ă aă picioruluiă şiă
traverseaz ă oblică fa aă plantar ă aă osuluiă cuboid.ă Fibreleă musculareă subă
origine,ădelimiteaz ăunătunelăfibromuscular,ăpentruătrecereaănervuluiăfibulară
comun.
Inser ie:
- Baza primului metatarsian.
- Fa aăplantar ăa cuneiformului medial.
Inerva ie:
- Nervul fibular superficial, ramura nervului fibular comun
Ac iune:
- Puternic pronator al piciorului.
- Flexor plantar.
- Sus ineăboltaăaăpiciorului.
MUŞCHIULăFIBULARăSAUăPERONIERăSCURTă
(M. fibularis / peroneus brevis)
Muşchiămaiăsub ireăşiămaiăscurt,ăsituatăsubămuşchiulăfibularuluiălung.ă
Întinsăîntreăfibul ăşiăosulămetatarsianăV,ăareăunătraiectăparalelăcuăprecedentul.
Origine:
- Jum tateaăinferioar ăaăfe eiălateraleăaăfibulei.
- Septulăintermuscularăanteriorăşiălateral al gambei.
180
Corpulă musculară seă continu ă distală cuă ună tendonă plat,ă careă seăă
ataşeaz ă tendonuluiă fibularuluiă lung,ă ocolescă împreun ă posterioră maleolaă
lateral ,ăfa aălateral ăaăcalcaneuluiăşiăseăîncrucişeaz ăînainteădeăinser ie.ă
Inser ie:
- Tuberozitatea metatarsului V.
- Baza metatarsului V.
Inerva ie:
- Nervul fibular superficial, ramura nervului fibular comun.
Ac iune:
- Flexor plantar al piciorului.
- Pronator al piciorului.
GRUPAăPOSTERIOAR ăSAUăFLEXORIIăGAMBEI
PLANUL SUPERFICIAL
MUŞCHIUL TRICEPS SURAL

(M. triceps surae)
Esteă ună muşchiă voluminos,ă complexă careă asigur ă reliefulă
caracteristic al gambei (moletul).
Părţi:
Esteăformatădinădou ăelementeămusculare:
- Muşchiulăgastrocnemian.
- Muşchiulăsolear.
MUŞCHIULăGASTROCNEMIAN
(M. gastrocnemius)
Voluminos,ăsituatăsuperficial,ăprezint ădou ăcapeteădeăorigine:
Origine:
- Capulămedială(Caputămediale),ămaiăbineăreprezentatăfa ădeăcapulă
lateral, are origine musculo-tendinoas ,ă peă fa aă posterioar ă aă condiluluiă
medial al femurului.
- Capul lateral (Caput laterale), are origine musculo-tendinoas ă peă
fa aăposterioar ăaăcondiluluiălateralăalăfemurului.
Tendoaneleăcelorădou ăcapeteădeăorigine,ăseăorganizeaz ăîntr-oălam ă
superficial ă şiă profund .ă Celeă dou ă capeteă musculareă r mână separateă înă
form ă deă"V"ăşiăseăcontinu ăcuăoălam ăaponevrotic ăunic ă,ăputernic ,ălat ,ă
careă fuzioneaz ă cuă tendonulă muşchiuluiă soleară pentruă aă formaă tendonulă
calcanear al lui Achile.
181
MUŞCHIULăSOLEARă
(M. soleus)
Esteă ală treileaă capă ală tricepsuluiă sural,ă acoperită deă muşchiul
gastrocnemian.ă Numeleă provineă deă laă formaă sa,ă seam n ă cuă ceaă aă peşteluiă
(soleus).
Origine:
- Fa aăposterioar ăaăcapuluiăfibulei.
- Treimeaăsuperioar ăaăfe eiăposterioareăaăcorpuluiăfibulei.
- Liniaămuşchiuluiăsolearădeăpeăfa aătibiei.
- Arcada tendinoas ă aă solearuluiă (Arcus tendineus musculi solei)
întinsăîntreăliniaămuşchiuluiăsolearăşiăcapulăfibulei.
Fasciculeleă musculareăcuă orientareă vertical ă seă continu ă distalăcuă oă
lam ă aponevrotic ,ă careă fuzioneaz ă cuă lamaă aponevrotic ă aă
gastrocnemianuluiăalc tuiesc tendonul lui Achile.
Tendonul calcanear al lui Achile (Tendo calcaneus Achillis) este
tendonulă comună ală tricepsuluiă sural;ă oă bandelet ă fibroas ă puternic ,ă cuă oă
direc ieăvertical ăînăjos,ăspreăcalcaneu,ăavândălungimeaămedieădeă15ăcm.
Inser ie:
- Printr-o expansiuneă fibroas ă peă parteaă mijlocieă aă suprafe eiă
posterioareăaăcalcaneului.Deasupraăinser iei,ăîntreătendonăşiăosulăcalcaneu,ăseă
interpuneăăbursaăsinovial ăaătendonuluiăcalcaneară(Bursa tendinis calcanei).
Inerva ie:
- Nervul tibial, ramura nervului sciatic (S1, 2).
Ac iune:
- Principalul flexor plantar al piciorului.
- Slab supinator-adductor al piciorului.
- Stabilizatorăalăarticula ieiătalocrurale.
- Gastrocnemianulăesteăunăflexorăalăgambeiăşiăunămuşchiăpropulsivăînă
timpul mersului
MUŞCHIULăăPLANTARă
(M. plantaris)
Muşchiă rudimentar,ă deă aspectă fuziform,ă scurt,ă întinsă întreă condilulă
lateralăalăfemuruluiăşiăcalcaneu.
Origine:
- Condilul lateral al femurului .
Corpulămuscularăareăoălungimeădeăaproximativă10ăcm.,ădup ăcareăseă
continu ă distală cuă ună tendonă lung,ă sub ire,ă cuă traiectă oblic,ă infero-medial;
superioră esteă aşezată întreă muşchiulă gastrocnemiană şiă solear,ă inferioră seă
ataşeaz ădeămargineaămedial ăaătendonuluiăcalcanearăAchile.
Inser ie:
- Fa aăposterioar ăăaăcalcaneului.
Inerva ie:
-nervul tibial.
Ac iune:
- Slab flexor plantar al piciorului.
182
PLANUL PROFUND
MUŞCHIULăPOPLITEUă
(M. popliteus)
Muşchiă plat,ă scurt,ă deă form ă triunghiular ,ă situată profundă înă fosaă
popliteeăposteriorădeăarticula iaăgenunchiuluiăşiăaăcapsuleiăarticula iei
Origine:
- Condilul lateralăalăfemuruluiăparteaăsuperioar .
- Capsulaăarticular ăaăgenunchiului.
Fasciculele musculare au un traiect oblic, infero-medial.
Inser ie:
- Prină fibreleă c rnoaseă peă fa aă postero-superioar ă aă tibiei,ă deasupraă
linieiămuşchiuluiăsolear.
Inerva ie:
- Nervul tibial .
Ac iune:
- Slab flexor al gambei.
MUŞCHIULăFLEXORăLUNGăALăDEGETELORă
(M. flexor digitorum longus)
Aşezatăcelămaiămedialădintreămuşchiiăplanuluiăprofund,ăesteăacoperită
deămuşchiulăsolear.
Origine:
-Treimeaă mijlocieă aă fe eiă posterioareă aă tibiei,ă subă liniaă muşchiuluiă
solear
- Fasciculeleă musculareă continu ă cuă ună tendonă lung,ă cuă direc ieă
infero-medial ăcareăseăîncrucişeaz ăcuătendonulăflexoruluiălungăalădegeteloră
înătreimeaăinferioar ăaăgambeiăşiătreceăspreăplant ăsubăretinacululăflexorilor,ă
în spateleăşiădedesubtulămaleoleiămediale.
Inser ie:
- Tuberozitateaăosuluiănavicular;ăsuprafa aăplantar .
- Vârfulăoaselorăcuneiformeăşiăcuboid.
- Pe baza metatarsienelor II- IV.
Inerva ie:
- Nervul tibial (L4,5).
Ac iune:
- Flexor plantar al piciorului.
- Aductorăşiăsupinatorăalăpiciorului.
- Contribuieăălaăsus inereaăarcurilorăbol iiăplantare.
MUŞCHIULăFLEXORăLUNGăALăHALUCELUI
(M. flexor hallucis longus)
Esteă ună muşchiă lung,ă situată peă parteaă lateral ă aă planuluiă profundă ală
gambei.
183
Origine:
- Înăceleădou ătreimiăinferioareăaleăsuprafe eiăposterioareăaăfibulei.
- Membranaăinterosoas ăadiacent .
Traiect:
- Tendonulămuşchiuluiăpeăgamb ăcoboar ăînădirec ieălatero-medial ăşiă
înă treimeaă ă inferioar ă seă încrucişeaz ă cuă tendonulă flexoruluiă lungă ală
degetelor; trece prin retinaculul flexorilor în canalul calcanear Richet,
ocolind postero-inferiorămaleolaămedial .
- Înă traiectulă s uă treceă prină urm toareleă şan uri:ă şan ulă apofizeiă
posterioareă aă talusuluiă şiă şan ulă omonimă subă sustenacululă taliiă deă peă
calcaneu.
- Traverseaz ăplantaăoblic,ămedio-lateralăşiăseăîncrucişeaz ăcuătendonulă
flexorului lung al degetelor, îndreptându-se spre haluce.
Inser ie:
- Peăsuprafa aăplantar ăaăbazeiăfalangeiădistaleăaăhalucelui.
Inerva ie:
- Nervul tibial.
Ac iune:
- Flexorăalăhaluceluiăşiăflexor plantar al piciorului.
- Aductorăşiăsupinatorăalăpiciorului.
- Contribuieălaămen inereaăbol iiăplantare.
MUŞCHIIăPICIORULUIă
(Mm. pedis)
Înă raportă cuă aşezareaă loră seă împartă înă muşchiă dorsaliă şiă muşchiă
plantari.ăAceştiaădinăurm ăformeaz ătreiăgrupe musculareădup ăcumăurmeaz :ă
grupaămedial ăanexat ăhalucelui,ăgrupaălateral ăceăcuprindeămuşchiiăscur iăaiă
degetuluiămicăşiăgrupaăintermediar ăsituat ăîntreăprimeleădou .
MUŞCHIIăDORSALI
MUŞCHIULăEXTENSORăSCURTăALăDEGETELOR
(M.extensor digitorum brevis)
Pleac ă deă peă parteaă supero-lateral ă aă calcaneului.ă Dispusă
oblică peă dosulă picioruluiă seă continu ă înă treiă tendoaneă sub iriă careă înso escă
tendoaneleăcorespunz toareăaleăextensoruluiălungăalădegetelorăşiăseăprindăpeă
aponevrozaădorsal ăaădegetelorăII-IV.
Inerva ie:
- Nervul fibular profund.
Ac iune:
- Extensia degetelor.
184
MUŞCHIULăEXTENSORăSCURTăALăHALUCELUI
(M.extensor hallucis brevis)
Areă aceeaşiă origineă cuă precedentulă iară inser iaă peă bazaă falangeiă
proximaleă aă halucelui.ă Men ion mă faptulă c ă haluceleă nu areă aponevroz ă
dorsal ă caă şiă celelalteă degeteă motivă pentruă careă celeă dou ă falangeă auă oă
mobilitateă independent ă înă urmaă inser ieiă succesiveă aă extensoruluiă scurtă şiă
lung.
Inerva ie:
- Nervul fibular profund.
Ac iune:
- Extensia halucelui.
MUŞCHIIăPLANTARI
GRUPAăMEDIAL
MUŞCHIULăABDUCTORăALăHALUCELUI
(M.abductor hallucis)
Situat de-a lungul marginii mediale a piciorului, are originea
peăapofizaămedial ăaătuberozit iiăcalcaneuluiăşiăpeăaponevrozaăplantar .ăSeă
inser ăpeăbazaăprimeiăfalangeăaăhaluceluiăşi pe osul sesamoid medial.
Inerva ie:
- Nervul plantar medial.
Ac iune:
- Adbuctorăşiăflexorăplantarăalăhalucelui.
- Men ineăarculămedialăalăbol iiăplantare.
MUŞCHIULăFLEXORăSCURTăALăHALUCELUI
(M.flexor hallucis brevis)
Acoperită deă precedentulă îşiă are origineaă peă fa aă plantar ă aă
cuneiformuluiălateralăşiăcuboid.ăSeădivideăapoiăîntr-unăfasciculămedialăşiăaltulă
lateral,ă întreă careă treceă tendonulă flexoruluiă lungă ală halucelui.ă Seă inser ă peă
bazaăprimeiăfalange,ăpeămargineaămedial ăşiălateral ăaăacesteiaăşiăpe oasele
sesamoideăcorespunz toare.
Inerva ie:
Ac iune:
- Flecteaz ăfalangaăproximal ăaăhalucelui.
MUŞCHIULăADUCTORăALăHALUCELUI
(M.adductor hallucis)
Acoperitădeătendoaneleăflexoruluiălungăalădegetelor,ăareădou ă
185
capete de origine:
Origine:
- Capul oblic (Caput obliquum) pe baza metatarsienelor II-IV.
- Capul transvers (Caput transversum)ă deă peă articula iileă
metatarsofalangiene III-V.ăCapeteleăseădirijeaz ămedialăşiăconvergăîntreăele.
Inser ie:
- Baza falangei proximale a haluceluiăşiăsesamoidulălateral.
Inerva ie:
- Nervul plantar lateral.
Ac iune:
- Aductorăalăhaluceluiăşiăsus in torăalăbol iiăplantare.
GRUPAăLATERAL
MUŞCHIULăABDUCTORăALăDEGETULUIăMIC
(M.abductor digiti minimi)
Aşezată de-a lungul marginii lateraleă aă piciorului,ă pleac ă deă
laă apofizaă lateral ă aă tuberozit iiă calcaneuluiă şiă seă inser ă peă bazaă primeiă
falange a degetului mic.
Inerva ie:
Ac iune:
- Abductor al degetului mic.
MUŞCHIULăFLEXORăSCURTăALăDEGETULUIăMIC
(M.flexor digiti minimi brevis)
Seă aşeaz ă subă precedentul.ă Pleac ă deă peă bazaă
metatarsianului V spre baza primei falange a degetului mic.
Inerva ie:
Ac iune:
- Flecteaz ădegetulămic.
GRUPAăINTERMEDIAR
MUŞCHIULăFLEXORăSCURTăALăDEGETELOR
(M.flexor digitorum brevis)
Esteă situată superficială subă aponevrozaă plantar ă laă mijloculă
plantei.ă Pleac ă deă peă tuberozitateaă calcaneuluiă şiă seă continu ă cuă patruă
tendoane la degetele II-V. În dreptul falangelor proximale tendoanele se
dividă înă dou ă langhete fibroase (tendon perforat) printre care vor trece
tendoaneleăflexoruluiălungăalădegetelor.ăSeăinser ăpeăbazaăfalangeiămijlocii.
186
Inerva ie:
Ac iune:
- Flecteaz ăultimeleăpatruăfalangeămijlociiăşiădegete.
MUŞCHIULăP TRATăAL PLANTEI

(M.quadratus plantae)
Situată dedesubtulă precedentului,ă deă form ă patrulater ,ă iaă
naştereă peăfa aăinferioar ă aă tuberozit iiă calcaneuluiăprinădou ăfascicule.ă Seă
inser ăpeămargineaătendonuluiăflexoruluiălungăalădegetelor,ăînainteăcaăacestaă
s ăseădivid ăînăceleăpatruătendoane.
Inerva ie:
Ac iune:
- Corecteaz ă oblicitateaă tendonuluiă flexoruluiă lung,ă contribuindă laă
ac iuneaădeăflexieăaăacestuiaă(M.flexorăaccesorius).
MUŞCHIIăLOMBRICALI
(Mm.lumbricales)
Înănum rădeăpatruăsuntăataşa iătendoanelorăflexoruluiălungăală
degetelor.ăAuăorigineaăpeădou ătendoaneăvecineă(cuăexcep iaălombricaluluiăI)ă
şiăinser iaăpeăbazaăprimeiăfalangeăaădegetelorăII-V.
Inerva ie:
- Nervul plantar medial pentru primul lombrical.
- Nervul plantar lateralăpentruăceilal iătreiămuşchi.ă
Ac iune:
- Flecteaz ăprimaăfalang ălaădegeteleăII-V.
MUŞCHIIăINTEROSOŞIăPLANTARI
(Mm.interossei plantares)
Înănum rădeătreiăseăsitueaz ăînăspa iileăintermetatarsieneăII-
III-IV.ă Auă origineaă peă margineaă medial ă aă metatarsienelor III-Vă şiă inser iaă
peăbazaăprimeiăfalangeăaădegetuluiăcorespunz tor.
Inerva ie:
Ac iune:
-Apropie degetele III-IV-V de degetul II..
MUŞCHIIăINTEROSOŞIăDORSALI
(Mm.interossei dorsales)
Patruălaănum r,ăcompleteaz ăspa iileăintermetatarsieneăII-IV.ăPleac ă
cuădou ăfasciculeădeăpeămetatarsieneleăîntreăcareăseăplaseaz ăşiăseăinser ăpeă
primaă falang ă aă degeteloră II-V.ă Primulă peă fa aă medial ă aă degetuluiă IIă iară
ceilal iătreiăpeăfa aălateral ăaădegetelorăII-III-IV.
Inerva ie:
187
- Nervii plantari laterali.
Ac iune:
- Abduc iaă degeteloră III-IVă înă raportă cuă degetulă II,ă careă r mâneă peă
locă(primiiădoiăinterosoşiăauăinser iiăopuse).
188
FORMA IUNILEăFIBROCONJUNCTIVEăALEăMEMBRULUIă
INFERIOR
 Fasciaă iliac (Fascia iliaca),ă sauă iliopsoic ,ă esteă ataşat ă

FASCIILEăMUŞCHILORăCOXALI
iliopsoasului,ăformândăoăloj ăînăjurulăacestuia.
- Laă r d cinaă coapseiă seă continu ă cuă fasciaă muşchiuluiă pectineuă
(Fascia iliopectinea) şiăapoiăseăpierdeăînăfasciaăcoapsei.
- Laănivelulăeminen eiăiliopubiene,ădeăcareăfasciaăader ,ăseădegaj ăoă
bandelet ă fibroas ,ă careă devineă superficial ă şiă seă ataşeaz ă ligamentuluiă
inghinal.ăAceast ăbandelet ,ănumit ăarculăiliopectineuă(Arcus iliopectineus),
divide intervalul dintre ligamentulă inghinală şiă margineaă anterioar ă aă
coxaluluiăînădou ăspa iiănumiteălacune,ăşiăanume:ălacunaămuscular ă(Lacuna
musculorum),ă situat ă lateral,ă prină careă treceă muşchiulă iliopsoasă şiă lacunaă
vascular ă (Lacuna vasculorum),ă aşezat ă medial,ă pentruă pasajulă vaselor
 Fasciaă gluteal ,ă forma iuneă fibroas ă puternic ,ă seă întindeă deă laă
femurale.
creastaă iliac ă şiă fa aă posterioar ă aă sacruluiă laă fasciaă coapsei.ă Acoper ă

gluteulă mareă şiă mijlociuă trimi ândă benziă fibroaseă întreă fasciculeleă
musculare.ăLaămargineaăsuperioar ăaămuşchiului gluteu mare, trimite în
profunzimeă oă foi ă profund ,ă careă acoper ă muşchiiă situa iă dedesubtulă
acesteia.
FASCIA COAPSEI
(Fascia lata)
Înconjoar ăsubăform ădeămanşonămuşchiiăcoapsei;ăanteriorăseăprindeă
deăligamentulăinghinal,ăposteriorăcontinu ăcuăfasciaăgluteal ,ăiarăinferiorăcuă
fasciaăgambei.ăAreăoătextur ăîngroşat ăînăparteaălateral ăaăcoapseiăşiăsub ireă
înăceaămedial .ă
189
Prezint ăurm toareleădependin e:
 Tractul iliotibial (Tractus iliotibialis) sau bandeleta lui
Maissiat,ă ceă seă afl ă înă parteaă lateral ă aă coapseiă şiă areă formaă uneiă
benziăfibroaseăîntins ădeălaăcreastaăiliac ălaăcondilulălateralăalătibiei,ă
peă careă seă inser ă (rugozitateaă dină acestă locă esteă denumit ă şiă
tubercululăluiăGerdy).ăParteaăsuperioar ăaătractuluiăesteăînt rit ădeă
fasciculeleă tendinoaseă aleă tensoruluiă fascieiă lateă şiă aleă gluteuluiă

mare.
Septul intermuscular lateral (Septum intermusculare
laterale),ă relativă gros,ă seă întindeă întreă fascieă şiă liniaă aspr ă aă
femurului.ăSepar ălojaăextensorilorădeăceaăaăflexorilor.
 Septul intermuscular medial (Septum intermusculare
mediale),ă maiă sub ire,ă seă fixeaz ă peă liniaă aspr ă şiă separ ă lojaă

extensorilor de aductori.
Tecileă musculare,ă dedubl riă aleă fascieiă late,ă cuprindă
muşchiulăcroitor,ătensorulăfascieiălateăşiăgracilisul.
 Inferior de ligamentul inghinal,ăfasciaăesteăg urit ,ăorificiulă
ovalar denumit hiatul safen (Hiatus saphenus) prin care trece în
profunzimeăvenaăsafen ăintern .ăÎnăparteaălateral ăaăacestuiăorificiuă
fasciaă seă îngroaş ă şiă formeaz ă ligamentulă falciformă (Margo
falciformis) care se termin ăînăsusăşiăînăjosăcuăcâteăunăcornă(Cornu
superius et Cornu inferius).ăHiatulăesteăobturatădeăoălam ăciuruit ă

(Fascia cribrosa).
Înă treimeaă inferioar ă aă coapsei,ă întreă tendonulă aductoruluiă
mareă şiă vastulă medială seă întindeă acoperită deă muşchiulă croitor, o
lam ă fibroas ,ă numit ă membranaă vastoaductorieă (Membrana
vastoadductoria), care contribuie la delimitarea canalului
aductorilorăalăluiăHunter,ădescrisăînăparteaădeăanatomieătopografic .
FASCIAăCRURAR ă(GAMBIER )
(Fascia cruris)
Înveleşteămuşchiiăgambei,ăînăsusăseăcontinu ăcuăfasciaălat ,ăataşându-
seă deă proeminen eleă osoaseă situateă deă jură împrejurulă genunchiuluiă (patel ,ă
190
tuberozitateaă tibieiă şiă condiliiăacestuia,ăcapulăfibulei).ă Înă josăseăcontinu ă cuă
fasciileăpicioruluiăşiăparticip ălaăformareaăretinaculelor de la gâtul acestuia.
Anterioră ader ă deă periostulă fe eiă medialeă aă tibieiă şiă deă muşchiiă anterioriă aiă
gambei.ă Trimiteă înă profunzimeă dou ă septuriă intermusculareă şiă delimiteaz ă
împreun ăcuăscheletulăgambeiătreiăloji,ăpentruăgrupeleămusculareădeăaici: loja
anterioar ăpentruăextensori,ălojaălateral ăsauăaăperonierilorăşiălojaăposterioar ă
pentru flexori.
 Septul intermuscular anterior (Septum intermusculare

cruris anterius) seăinser ăpeămargineaăanterioar ăaăfibulei;ăsepar ă

loja extensorilor de cea a peronierilor.
Septul intermuscular posterior (Septum intermusculare
cruris posterius) seă fixeaz ă peă margineaă posterioar ă aă fibulei;ă
interpunându-seăîntreălojaăperonierilorăşiăceaăaăflexorilor.
Întreămuşchiiăsuperficialiăşiăprofunziăposterioriăaiăgambeiăse aşterneă
oăfascie,ănumit ăfasciaăcrural ăprofund ,ăcareăseăîntindeădeălaămargineaă
medial ăaătibieiălaăceaăposterioar ăaăfibulei.
RETINACULELE GÂTULUI PICIORULUI

Retinaculeleăfibroaseăfixeaz ătendoaneleămuşchilorăgambeiălaănivelulă
gâtului piciorului. Împreun ă cuă scheletulă deă aiciă formeaz ă tuneleă
osteofibroase,ă dublateă deă teciă sinoviale.ă Numiteă şiă ligamenteă inelare,ă înă
raportăcuădispozi iaălorăsuntăurm toarele:
 Retinaculul superior al extensorilor (Retinaculum
musculorum extensorium superius), sau ligamentul transvers al
gambei,ă deă formaă uneiă pangliciă aşezateă transversal,ă peă fa aă
anterioar ă aă gâtuluiă piciorului,ă seă întindeă deă laă extremitateaă
inferioar ăaătibieiălaăceaăaăperoneului.
 Retinaculul inferior al extensorilor (Retinaculum
musculorum extensorium inferius),ă numită şiă ligamentă cruciform,ă
sauă ligamentă inelară anterior,ă seă aşeaz ă inferioră deă precedentul,ă
avândăformaădeă„Y”ăorizontalizat.ăRamuraăcomun ăseăinser ălaterală
peăfa aăextern ăaăcalcaneului,ăînainteaăsinusuluiătarsian.ăSeăbifurc ă
191
apoiă înă dou ă ramuri divergente;ă ceaă superioar ă seă fixeaz ă peă
maleolaămedial ,ăiarăceaăinferioar ăseăpierdeăpeămargineaămedial ăaă
piciorului. Este format dintr-oă foi ă superficial ă şiă altaă profund ,ă
careă împreun ă delimiteaz ă treiă tuneleă fibroase,ă prină careă trecă

tendoanele extensorilor.
Retinaculul peronierilor (Retinaculum musculorum
peronierum superius et inferius),ănumităşiăligamentăinelarăextern,ă
esteă reprezentată deă dou ă benziă fibroaseă oblice,ă aşezateă peă fa aă
lateral ăaăgleznei,ăcuărolulădeăaăfixaătendoaneleăperonierilor.ăÎntinşiă
întreă maleolaă lateral ă şiă fa aă extern ă aă calcaneului,ă eleă formeaz ă
împreun ă cuă acesteaă dou ă tuneleă osteofibroase,ă pentruă trecereaă

tendoanelor peronierilor.
Retinaculul flexorilor (Retinaculum musculorum
flexorum), sau ligamentul inelar intern, pleac ă deă laă maleolaă
medial ălaămargineaămedial ăaăcalcaneului.ăÎmpreun ăcuăscobituraă
osoas ă deă laă acestă nivel,ă „şan ă calcanean”,ă delimiteaz ă ună canală
osteofibros,ănumităcanalulăcalcaneanăalăluiăRichet.ăLamaăprofund ă
aă retinacululuiă compartimenteaz ă canalulă înă trei culise, pentru
trecerea flexorilor profunzi ai gambei.
 Tecile sinoviale. Tendoanele, la nivelul inelelor fibroase,

suntă cuprinseăînă teciă sinoviale,ă careă dep şescă atâtă înăsus,ă câtă şiă înă
josămarginileăretinaculeloră(denumiteăînăraportăcuămuşchiiăpeăcare
le învelesc).
-Extensoriiădispunăfiecareădeăcâteăoăteac ăsinovial ăproprie.
-Flexorii au de asemenea teci sinoviale individuale.
-Peronieriiă suntă înveli iă deă oă singur ă teac ă sinovial ,ă
comun ;ă peronierulă lungă esteă înso ită apoiă înă şan ulă s uă deă peă
cuboidă deă oă alt ă teac ă (Vagina tendinis m. peronei longi
plantaris).
FORMA IUNILEăFIBROCONJUNCTIVEăALEăPICIORULUI
 Aponevrozaă plantar (Aponeurosis plantaris) deă form ă
triunghiular ,ă cuă vârfulă inserată peă tuberozitateaă calcaneului,ă cuă bazaă
orientat ă spreă articula iileă metatarsofalangiene,ă areă rolulă deă aă protejaă
forma iunileăsubiacenteădeăcompresiuneaăsolului.
192
Esteă format ă dină fibreă longitudinaleă careă alc tuiescă bandeleteă
pretendinoaseă înă dreptulă tendoaneloră flexoruluiă lungă ală degeteloră şiă fibreă
transversale (Fasciculi transversi) careărealizeaz ăarcadeădispuseălaăr d cinaă
degetelor,ă pentruă trecereaă lombricaliloră şiă ă aă pediculiloră vasculo-nervoşiă
digitali.ăFortificareaăaponevrozeiăînădreptulăarticula iilorămetatarsofalangieneă
esteă denumit ă ligamentulă metatarsian transvers superficial (Ligamentum
metatarseum transversum superficiale).
 Laterală şiă medială aponevrozaă plantar ă seă sub iaz ă şiă esteă
completat ă deă câteă oă fascieă careă acoper ă laturileă planteiă şiă seă
continu ă peă fasciaă dorsal ă aă piciorului.ă Deă laă margineaă medial ,ă
respectivă ceaă lateral ă aă aponevrozeiă plantareă seă desprindă dou ă
septuriă fibroaseă careă p trundă înă profunzimeă şiă compartimenteaz ă

planta în trei loji.
Septul plantar medial se prinde pe primul metatarsian, pe
cuneiformulămedialăşiăpeănavicular.
 Septulăplantarălateralăseăfixeaz ăpeămetatarsianulăV.
 Fasciaă profund aă planteiă acoper ă metatarsieneleă şiă muşchiiă
interosoşi,ăîntinzându-se de la primul la ultimul metatarsian.
 Fasciaă dorsal ă a piciorului (Fascia dorsalis pedis),ă acoper ă fa aă
dorsal ăaăpiciorului,ătendoaneleăşiăvaseleădeăpeăacesta.ăÎnăsusăseăcontinu ă
cuăretinaculeleăgâtuluiăpiciorului,ămedialăşiălateralăcuăfasciileăsuperficialeă
ale plantei.
TECILE FIBROASE ALE DEGETELOR
Tecile fibroase ale degetelor (Vaginae fibrosae digitorum pedis)

împreun ăcuăplanulăososăalăfalangelor,ăformeaz ăcanaleăosteofibroaseăpentruă
tendoaneleăflexorilor.ăAcesteaăsuntăînt riteăcuăfibreăcirculareă (Pars anularis
vaginae fibrosae) înă dreptulă corpuriloră falangeloră şiă cuă fibreă încrucişateă
(Pars cruciformis vaginae fibrosae) laănivelulăarticula iilorădegetelor.
Tecile fibroase sunt dublate de teci sinoviale (Vaginae synoviales
tendinum digitorum),ăcareăîmbrac ăpor iuneaăterminal ăaătendoanelor.
193
BIOMECANICA MEMBRULUI INFERIOR ÎN ANSAMBLU
Membrulăinferiorădeşiăconstruităasem n torăcuăcelăsuperior,ădatorit ă
adapt riiă saleă laă noileă func iiă staticeă şiă locomotoriiă sufer ă oă serieă deă
transform riăanatomiceăeviden iateămaiăalesălaănivelulăcenturiiăpelvieneăşiălaă
picior.
Piciorulă aşezată înă unghiă dreptă fa ă deă axulă gambeiă îşiă m reşteă
considerabilăsuprafa a.ăTarsulădevineăunăsegmentămaiădezvoltatădecâtăcarpul,ă
metatarsieneleă seă alungesc,ă haluceleă seă m reşteă iară celelalteă degeteă seă
scurteaz .ăTotodat ămodulădeăaşezareăşiăangrenareăaăpieselorăosoaseăpermită
picioruluiămişc riăvariateăşiăîiăconfer ăsuple eaănecesar ălocomo iei.ăCeaămaiă
caracteristic ămodificareăaăpicioruluiăesteăapari iaăbol iiăplantareădobândit ăînă
urmaăsprijinuluiăbiped,ăfiindăcaracteristic ăomului.
BOLTAăPLANTAR
Înăurmaăridic riiătarsuluiăanteriorăfa ădeăsol,ăpiciorulădobândeşteăoă
arhitectur ă înă bolt ă (Fornix pedis)ă plantaă devenindă scobit .ă Consecin aă
pr buşiriiăacesteiaăesteăpiciorulăplată(Pes planus).
 Boltaăplantar ăîndeplineşteăurm toareleăroluri:
-sus ineă greutateaă schimb toareă aă corpului,ă adaptându-se prin
elasticitateaă saă laă for eleă impuse.ă Astfelă dină punctă deă vedereă func ional,ă seă
comport ăcaăşiăoăbolt ădinamic .
-Ac ioneaz ă caă ună amortizoră şiă permiteă adaptareaă picioruluiă laă
accidentele terenului.
-Protejeaz ă muşchiiă şiă pedicoliiă vasculo-nervoşiă aiă planteiă fa ă deă
 Piciorulăseăsprijin ăpeăsolăprinătreiăpilieriăşiăanumeăpilierulăposterior,ă
compresiunea solului.
format de tuberozitatea calcaneului,pilierul antero-medială alc tuită deă

capetele metatarsienelor I-IIăşiăIIIăşiăpilierulăantero-lateral dat de capetele
metatarsienelorăIVăşiăV.ăÎntreăacesteătreiăpuncteădeăsprijinăseărealizeaz ăă
boltaă plantar ă format ă laă rândulă eiă dintr-oă bolt ă longitudinal ă şiă unaă
transversal .
 Boltaălongitudinal ăseădispuneăcorespunz torăaxuluiălungăală
piciorului, între tuberozitatea calcaneuluiă şiă capeteleă
metatarsienelor.ăEsteăformat ădinădou ăarcuriăprincipaleăşiăanume:
-Arculă nedială alc tuită dină calcaneu,ă talus,ă navicular,ă primulă
cuneiformăşiăprimulămetatarsian.ăEsteămaiăînaltăşiănuăintr ăînăcontactăcuăsolul.ă
Esteăarculădeămişcareăalăbol iiăplantare,ăcareăîşiămodific ăcurburaăînăraportăcuă
solicit rileăstaticeăşiălocomotorii.
-Arculă laterală esteă alc tuită dină calcaneu,ă cuboidă şiă
metatarsianulă V.ă Ridicată uşoră fa ă deă sol,ă prină intermediulă p r iloră moiă iaă
contact cu acesta. Este mai rigid şiăreprezint ăarculădeăsprijiăalăbol iiăplantare.
 Boltaă transversal ă esteă maiă scurt ,ă dispus ă deă laă margineaă
lateral ă laă ceaă medial ă aă piciorului.ă Esteă format ă dină dou ă arcuriă
transversaleăprincipale,ăunulălaănivelulătarsuluiăanterior,ăcel laltăînă
194
dreptul capetelor metatarsienelor.
-Arculă tarsian,ă treceă prină cuboid,ă seă înal ă înă dreptulă
cuneiformuluiăII,ăapoiăcoboar ăcorespunz torăcuneiformuluiămedial.
-Arcul metatarsian se dispune între capetele metatarsianului
Iă şiă Vă careă vină înă contactă permanentă cuă solul. Celelalte metatarsiene sunt
ridicateă deă sol,ă dară odat ă cuă împov rareaă şiă eleă devină puncteă deă sprijină
 Factoriiăcareă men ină arhitectonicaă bol iiă plantareă suntă peădeă oă parteă
contribuind la formarea pilierilor anteriori.
pasiviă (dispozi iaă oaselor,ă ligamentele)ă iară peă deă alt ă parteă activiă
(ac iuneaămuşchilor).
 Formaă şiă dispozi iaă pieseloră osoaseă pledeaz ă pentruă ună
aranjamentăînăbolt .ăOaseleătarsuluiăposteriorăsuntămaiăvoluminoaseă
şiă seă suprapună elevândă oaseleă tarsuluiă anterioră juxtapuseă şiă deă
form ăcuneiform ,ăcareăauăfa aădorsal ămaiălarg ădacâtăceaăplantar ă
- excep ieă primulă cuneiform.ă Cheiaă bol iiă plantareă esteă astragalulă
careă preiaă greutateaă corpuluiă şiă oă transmiteă pilieriloră deă sprijină aiă
piciorului.ăLiniileădeăfor ădeălaăacestănivelăsuntămaterializate prin
sistemeleătrabeculareăaranjateăconformăarcurilorăbol iiăplantare.
 Aparatulăfibrosăalăpiciorului,ăasambleaz ăpieseleăosoaseăîntr-
oă forma iuneă arhitectural ă unitar ă şiă solid .ă Datorit ă trac iniloră
maxime ale plantei în sens longitudinal, ligmentele sunt orientate
totă înă acestă sensă ă şiă suntă dezvoltateă înă specială plantar,ă undeă esteă
necesar ă oă rezisten ă maiă mare.ă Celeă maiă importanteă forma iuniă
fibroaseăaleăpicioruluiăcuărolădeosebităînămen inereaăbol iiăplantareă
sunt:
-Ligamentul calcaneonavicular plantarăcareăînt reşteăpunctulă
critică ală bol iiă plantare,ă respectivă articula iaă talonavicular ,ă prină sus inereaă
capuluiă înă cavitateaă navicularului.ă Înă cazulă ced riiă ligamentului,ă boltaă
plantar ăseăpr buşeşte.
-Ligamentulă plantară lungă întinsă întreă calcaneuă şiă
metatarsiene.
-Ligamenteleă plantareă aleă articula iiloră intertarsieneă şiă
tarsometatarsiene.
-Ligamentul bifurcat.
-Aponevrozaăplantar ăcareărezist ălaăoătrac iuneădeă150ăkg.
Muşchiiă gambieri,ă prină tendoaneleă loră dină jurulă masivuluiă tarsiană
alc tuiescă ună suportă fiziologică ală bol iiă plantare,ă ă subă formaă unoră chingiă
active.ăEleămen inăaproximativă20%ăădinăgreutateaăcorporal ,ărestulădeă80%
fiind suportat de ligamentele piciorului.
Ceiămaiăimportan iămuşchiăcuărolăînămen inereaăbol iiăplantareăsunt:
- Tibialulăanteriorăşiăperonierulălung,ăceiămaiăactiviătensoriăaiăbol ii.
- Tibialulăposteriorăşiăflexorulălungăalăhaluceluiăcuărolădeăstabilizareăaă
calcaneului.
Muşchiiă plantariă ac ioneaz ă caă şiă resorturiă activeă înă men inereaă
arcurilorăplantareăşiăseăopunăîndep rt riiăpilierilorădeăsprijin.
-Muşchiulăabductorăalăhaluceluiăşiăflexorulăhaluceluiămen ină
195
arcul medial.
-Muşchiulă aductoră ală degetuluiă mică careă ac ioneaz ă asupraă
arcului lateral.
-Muşchiulă aductoră ală haluceluiă careă stabilizeaz ă arculă
transversal.
 Şoldul
BIOMECANICA MEMBRULUI INFERIOR
Mişc rileăcoapseiăseărealizeaz ăînăarticula iaăcoxofemural ăcaăurmareă

aă ac iniiă muşchiloră motoriă aiă acesteia.ă Facă parteă dină aceast ă categorieă
muşchiiă coxaliă şiă muşchiiă coapsei.ă Oă pateă dină aceştiă muşchiă auă rolulă deă aă
asigura pozi iaăvertical ăaătrunchiuluiăşiădeăaămen ineăechilibrulăacestuia,ăprină
intermediulă mişc riloră deă balansareă aleă bazinului,ă pies ă intermediar ă întreă
membrulăinferiorăşiătrunchi.
Şoldulă seă caracterizeaz ă printr-un grad considerabil de libertate a
mişc rilor coapsei, iar prin inversarea punctului fix pe membrul inferior
contribuieălaămişc rileăbazinuluiă şiăimplicităaleătrunchiului.ăMişc rileăactiveă
suntămaiăreduseădecâtăceleăpasiveă(flexiaăcoapseiăpoateăfiăm rit ălaă145 pân ă
la contactul acesteia cu toracele).ăAsociereaăunorămişc ri,ădeăexempluăflexiaă
cuă rota iaă extern ă amplific ă gradulă abduc ieiă (pozi iaă „lotus”).ă Totodat ă
şoldulă dispuneă deă ună gradă mareă deă stabilitateă atâtă antero-posterioar ă câtă şiă
transversal ă,ăfiindăsuportulăechilibratăalăbazinului.
Factoriiă careă determin ă mobilitateaă câtă şiă stabilitateaă înă articula iaă
şolduluiăsunt:
- Coaptareaă suprafe eloră articulareă şiă pozi iaă fiziologic ă aă
componenteloră (unghiă deă flexieă şiă anteversieă cervico-cefalic
fiziologic;ăînclina ieăacetabular ă45 şiăanteversieă10).
- Aparatul capsulo-ligamentară tensionată înă extensieă confer ă
stabilitateă maiă mareă şiă frâneaz ă mişc rileă şoldului;ă relax rileă
ligamentareă faciliteaz ă mişc rileă şiă favorizeaz ă disloca iileă înă
articula ie.
- Ac iunileă principaleă şiă asociateă aleă musculaturiiă periarticulare
men ină coaptareaă articular ă (şiă pelvitrohanterienii)ă sauă
ac ioneaz ă caă chingiă musculareă (muşchiiă longitudinaliă aiă
coapsei).
Muşchiiăanterioriăaiăşoldului:
Flexoriiăauărolăimportantăînălocomo ie,ăapropiindăcoapsaădeătrunchiăşiă
ducând-o înainte. Ei sunt:
- M.ăiliopsoasăcelămaiăimportant,ăridic ăcoapsaăpesteăorizontal .
- M. rectus femoris, m.tensor fasciae latae, m. sartorius, m.
pectineus.
Extensoriiă şolduluiă suntă bineă dezvolta iă datorit ă func ieiă
antigravita ionale.ă Eiă stabilizeaz ă articula iaă coxofemural ă şiă men ină
trunchiulăînăpozi ieăvertical .ăExtensiaăesteăîndeplinit ădeăurm toriiămuşchI:
- M. gluteus maximus cel mai important.
196
- M.ăgluteusămediusăşiăminimusă(por iuneaădorsal ).
- Muşchiiă ischiogambieriă (capulă lungă ală bicepsului,ă m.ă
semitendinosus)ăac ioneaz ăcaăextensoriăînăarticula iaăşoldului.
- M. adductor magnus .
Abductoriiăpeălâng ăfaptulăc ăexecut ăabduc iaăcoapseiăcuămembrulă
inferioră sprijinită balanseaz ă pelvisulă iară prină sprijinulă unipedă împiedic ăă
înclinarea bazinului. Dintre abductori fac parte:
- M. gluteus medius.
- M. gluteus minimus, m. piriformis.
- M. tensor fasciae latae.
Aductoriiă auă oă putereă deă ac iuneă superioar ă fa ă deă celelalteă grupeă
musculareăaleăcoapsei.ăEiăapropieăcoapseleăîntreăeleăşiăcontribuieătotodat ălaă
men inereaă pozi ieiă bazinuluiă (fixeaz ă coapsaă şiă contrabalanseaz ă ac iuneaă
abductorilorăcontrolaterali).ăDinăaceast ăgrup ăfacăparte:
- M. adductor magnus, longus, brevis.
- M. gracilis.
- M. pectineus, m. iliopsoas.
- M. obturatorius internus et externus, mm. gemelli, m. quadratus
femoris.
Rotatorii externi cu membrul inferior sprijinit, contribuie la
leg natulă şolduluiă înă mers,ă mişcareă necesar ă pentruă transpunereaă greut iiă
corporaleădeăpeăoăparteăpeăalta.ăRota iaăextern ăesteăefectuat :
- M.gluteus maximus.
- M.gluteusămediusăetăminimusăcuăpor iuneaălorădorsal .
- M.iliopsoas.
- Muşchiiăadductori
- M.biceps femoris.
- Muşchiiăpelvitrohanterieniă(obruratorii,ăgemenii,ăp tratulăfemural).
Rotatorii interni ai coapsei sunt:
- M.ăgluteusămediusăetăminimus,ăpor iuneaăanterioar .
- M.ăadductorămagnusăpor iuneaătendinoas .
 Genunchiul
- M. gracilis.
Mişc rileăgambeiăseărealizeaz ăînăarticula iaăgenunchiului.

Biomecanică mişc rileă deă flexieă şiă extensieă aleă genunchiuluiă suntă
efectuateăsubăac iuneaăfor elorăgravita ionale, iarămobilitateaăesteăasociat ăcuă
un grad maxim de stabilitate.
Genunchiulă atâtă anatomică câtă şiă func ională formeaz ă oă articula ieă
unitar ,ă deşiă dispuneă deă componenteă osoaseă şiă suprafe eă articulareă diferiteă
careăformeaz :
- Articula iaăfemuro-tibial ădispus ăîntre cei doi condili femurali,
geometricăavândăform ăconvex ăşiădimensiuniăinegale,ăşiăplatoulă
tibială cuă suprafe eleă articulareă uşoră concaveă deă form ,ă deă
asemeneaă diferite,ă separateă întreă eleă prină eminen aă şiă ariileă
intercondiliene.
197
- Articula iaă femuro-patelar ă întreă fa aă patelar ă aă femuruluiă şiă
fa eteleăarticulareăaleărotulei.
Ligamenteleă articula ieiă prină tensiuneă şiă relaxareă intervină înă dinamicaă şiă
staticaă articula iei.ă Doară ligamenteleă colateraleă şiă încrucişateă suntă propriiă
articula iei.ă Celeă anterioare şiă posterioareă suntă expansiuniă aleă muşchiloră
periarticulariă femurali.ă Înă extensieă aparatulă ligamentară seă afl ă subătensiune,ă
în flexiune fiind relaxat.
- Ligamenteleă încrucişateă auă ună rolă aparteă deoareceă men ină
contactulă suprafe eloră articularefemuro-tibiale atât în flexie cât
şiăînăextensie,ăeleăfiindătensionateăcuăintensitateădiferit ăînătoateă
mişc rile.
Mobilitateaă articular ă esteăinfluen at ă decisivă deă mişc rileă pateleiă careă careă
înă flexiuneă seă deplaseaz ă înă josă deă incisuraă intercondilian ă aă femuruluiă înă
extensieă subă ac iuneaă cvadricepsuluiă revineă înainteaă acesteia.ă Alunec rileă
pateleiă seă facă înă plană vertical,ă disloc rileă lateraleă fiindă patologice.ă Burseleă
suprapatelar ăşiăfundurileădeăsacăsinovialeăparapatelareăfaciliteaz ămişc rileă
rotulei,ăînălipsaăc rora genunchiul devine rigid.
- Mişc rileădeăflexieă– extensieăaleăarticula ieiăgenunchiuluiăauălocă
în compartimentul menisco-femurală înă careă tibiaă seă deplaseaz ă
împreun ăcuămeniscurile.ăMuşchiulăcvadricepsăfemuralăcuăefectă
puternică extensoră şiă antigravita ional prin înglobarea rotulei
formeaz ă aparatulă extensoră ală genunchiuluiă careă amplific ă
for eleă deă contrac ie.ă Dină ceiă patruă componen iă musculariă treiă
suntămonoarticulari,ădoarădreptulăfemuralăesteămuşchiăbiarticulară
şiăcuăefectăflexorăînăarticula iaăşoldului.
- Flexorii biarticulari ischiogambieri cu rol de flexie a
genunchiuluiă ac ioneaz ă şiă caă extensoriă aiă şoldului,ă iară muşchiiă
anterioriă insera iă prină „pesă anserinus”ă peă lâng ă flexiaă
genunchiuluiă ac ioneaz ă caă flexoriă şiă înă articula iaă şoldului.ă
Popliteul fiindăsingurulămuşchimonoarticular,ăesteăflexorulăprim-
motor al genunchiului.
- Rota iaă terminal ă extern ă aă gambei,ă dup ă cumă s-aă ar tat,ă esteă
pasiv ,ă automat ,ă seă datoreaz ă profiluluiă inegală ală condililoră
femurali,ăcelălateralăexercitâdăoătensiuneăextern ăasupra tibiei la
finele extensiei în compartimentul menisco-tibial.
Stabilizareaăgenunchiuluiăareălocăînăextensie,ăfor eleădeăpresiuneătransmiseădeă
laă femură laă tibie,ă datorit ă meniscurilor,ă efectuându-se printr-o cuplare
elastic .
- Stabilitateaătransversal ăesteă asigurat ădeăligamenteleăcolateraleă
aleă articula ieiă şiă chingileă musculareă latero-mediale
periarticulare (M. Tensor fascie latae prin tractul iliotibial,
respectivămuşchiiă„labeiădeăgâsc ”).
- Stabilitatea antero-posterioar ă prină expansiunileă anterioareă şiă
posterioareăligamentoaseăaleămuşchilorăperiarticulariăşiămuşchiulă
gastrocnemian.ăLigamenteleăîncrucişateăauărolăprinătensiuneăatâtă
198
înă stabilizareaă lateral ă câtă şiă antero-posterioar ă aă articula iei,ă
inclusivăînăstabilitateaărota ional .
- Stabilitateaă pasiv ă a genunchiului,ă esen ial ă pentruă men inereaă
pozi ieiă ortostatice,ă poateă fiă realizat ă şiă f r ă contrac iaă
cvadricepsuluiă femural,ă prină pozi iaă deă hiperextensieă aă
genunchiului,ă deoreceă for aă gravita ional ă înă acestă cază esteă
proiectat ăînainteaăarticula iei.
Muşchiiămobilizatoriăaiăgenunchului.
Extensorii gambei sunt:
- M.ăquadricepsăfemorisăcuătoateăp r ileăsaleăesteăcelămaiăimportantă
extensor al genunchiului.
- M.tensor fasciae latae prin intermediul tractului iliotibial.
Flexorii gambei sunt:
- Muşchiiă ischiogambieri dintre care cel mai important este
semimembranosul.
- M. sartorius.
- M.ă gastrocnemiusă careă împiedic ă hiperextensiaă exagerat ă aă
 Piciorul
genunchiului.
Biomecanicăconstitu iaămultiarticular ăaăpicioruluiăseăcaracterizeaz ă

prinăfunc ionalitateaăunitar ,ăavândărolăfundamentalăînăsprijinulăşiălocomo iaă
biped .
Articula iaăglezneiăsauătalocrural ăavândăaxătransversalăcontroleaz ămişc rileă
deăflexieăşiăextensieăaleăpicioruluiăînărela ieăcuăgamba.ăConven ionalăacesteă
mişc riăsunt:
-Flexia gleznei este dorsalflexia piciorului.
-Extensia gleznei corespunde cu plantarflexia piciorului.
Suprafa aăarticular ăcilindric ăaătrohleeiătalusuluiăesteăcuprins ăînăscoabaăsauă
mortisaăsindezmozeiătalocrurale,ămaleoleleăarticulareăprinăconducereăosoas ă
permi ândămişc riădoarăînăplanăsagitalăînăarticula ie.
-Maleolaă extern ă esteă maiă voluminoas ă şiă aşezat ă maiă posterioră şiă
inferioră decâtă maleolaă intern ,ă fracturându-seă maiă uşor.ă Distan aă
intermaleolar ănefiindărigid ăseăpoateăadaptaămişc rilorătalusului.
-For eleă gravita ionaleă trecă prină glezn ă ,ă prină presiuneă cooptândă
suprafe eleădeăarticulareăîntreăele.
Stabilitatea antero-posterioar ăaăglezneiăşiălimitareaămişc rilorăacesteiaăesteă
asigurat ădeăfactoriăosoşiă(marginileătibiei),ăcapsulo-ligamentari (ligamentele
colaterale)ă şiă musculariă (flexoriiă şiă extensoriiă gambei).ă Stabilitateaă
transversal ăesteămen inut ădeăceleădou ămaleoleăşiăligamenteleăcolateraleăaleă
articula iei.
Articula iileă intertarsieneă completeaz ă mişc rileă sagitaleă aleă glezneiă înă
celelalteă dou ă planuriă aleă spa iului,ă prină miciă mişc riă deă alunecareă dintreă
oase,ă astfelă piciorulă înă acesteă articula iiă cuă func iiă simultaneă vaă efectuaă înă
jurulă unuiă axă longitudinală mişc riă deă supina ieă şiă prona ie,ă înă jurulă unuiă axă
verticalămişc riădeăabduc ieăşiăaduc ie.
-Articula iaă subtalar ă seă afl ă înă axulă deă sus inereă aă corpului,ă
199
stabilitateaăarticular ăfiindăasigurat ăprioritarădeăligamentulăsinusuluiătarsian.ă
Deşiă suprafe eleă articulareă suntă semicilindriceă ac ioneaz ă caă şiă oă articula ieă
pluriaxial ,ăasigurândăunăgradăminim deămişcareăaăcalcaneuluiăfa ădeătalusă
înătoateădirec iile.
-Mişcareaădeăsupina ieăaăpicioruluiăînăarticula iaăinterfalangian ăesteă
asociat ă obligatoriuă cuă aduc iaă acestuia,ă fa ă deă axulă gambei,ă mişcareă
conven ionalădenumit ăinversiune.
-Mişcareaă deă prona ieă areă locă concomitentă cuă abduc iaă picioruluiă
rezultând eversiunea.
Articula iileă metatarsofalangieneă şiă interfalangieneă intervină înă modificareaă
bolteiă plantareă (careă împov rată seă aplatizeaz ă prină distan areaă
metatarsieneloră întreă ele,ă respectivă înă mişc rileă deă extensie/flexieă aleă
degetelor,ămişc rileăhaluceluiăfiindămaiăexcesiveăşiăimportanteăînămers.
Muşchiiă lungiă şiă scur iă aiă picioruluiă suntă poliarticulari,ă dină contrac iileă
grupeloră musculareă rezultândă ac iuniă primareă şiă asociate.ă Eleă reprezint ă
cupluriăsinergisteădarăşiăagoniste/antagoniste.ăPeălâng ămobilitate,ăasigur ăşiă
func iaădeăsus inereăaăbol iiăplantare,ăstabilitateaăînăsprijinăşiărulajulăplanteiăînă
fazeleălocomo iei.
-Flexoriiă (retroflexorii)ă picioruluiă suntă muşchiiă anterioriă aiă gambeiă
(m.tibialăanterior,ăextensorălungăalădegetelorăşiăcelăalăhalucelui).
-Extensoriiă (plantarflexorii)ă picioruluiă auă origineaă peă fa aă dorsal ă aă
gambeiă şiă suntă flexoriiăacesteiaă(Tricepsă surae,ă m.tibială posterior,ă flexoriăaiă
degetelorăşiăhalucelui).
-Flexoriiă şiă extensoriiă picioruluiă prină func iiă asociateă intervină înă
eversiuneaăşiăinversiuneaăpiciorului.
-Eversiuneaă (prona ieă şiă abduc ie)ă deă muşchiiă abductori-
pronatoriă(m.peronierăscurtăşiălung)ăşiăextensorălungăalădegetelor.
-Inversiuneaă (supina ieă şiă aduc ie) deă muşchiiă aductori-
supinatoriă(m.tibialăposteriorăşiătibialăanterior,ăm.extensorălungăalăhaluceluiă–
grupe agonist-antagoniste).
200
FUNC IILEăCOMPLEXEăALEăMEMBRULUIăINFERIOR
Membrulă inferioră îndeplineşteă oă func ieă static ă deă sus inereă prină
intermediulăsprijinuluiăbipedăşiăunipod,ăşiăoăfunc ieădeălocomo ieăprinămersăşiă
varianteleăsaleă(fug ,ăs ritur ).
 Sprijinulă bipedă esteă pozi iaă înă careă corpulă seă sprijin ă peă ambeleă
membreăinferioare,ăpicioareleăfiindăplasateăfieăunulălâng ăcel laltă(pozi iaă
deădrep i)ăfieăunulădup ăcelalaltă(înămers).
Înăsprijinulăbiped,ăechilibrulăesteămen inut,ăprinăproiectareaăcentruluiă
de greutate al corpuluiăînăpoligonulădeăsus inere:
 - Centrulă deă greutateă esteă punctul,ă asupraă c ruiaăac ioneaz ă
for aă deă gravita ie.ă Seă afl ă înă centrulă fe eiă superioareă aă
 - Poligonulă deă sus inereă esteă suprafa a,ă careă corespundeă

corpului vertebrei lombare doi.
celorădou ăplanteăşiăzoneiăintermediare dintre acestea. Piciorul

fa ădeăplanulămedianăalăcorpuluiăseăafl ăîntr-oăpozi ieădeăuşoar ă
rota ieăextern ă(cca 12-16°).
În sprijinul biped intervin o serie de factori pasivi şiă activi,ă careă
ac ioneaz ăînăaşaăfel,ăîncâtăs ăînving ăac iuneaăfor eiădeăgravita ie.ăArticula iileă
sunt puse în extensie,ă ligamenteleă prină tensiuneaă loră stabilizeaz ă înă aceast ă
pozi ieă segmenteleă membruluiă inferior.ă Caă factoriă activi,ă intervină înă primulă
rândă muşchiiă „tripleiă extensii”,ă adic ă aceleă grupeă musculareă (muşchiiă
antigravita ionali),ăcareăintervinăînăextensiuneaăarticula ieiăcoxofemuraleăşiăaă
genunchiuluiă şiă stabilizeaz ă articula iaă talocrural ă (ac iuneă simultan ă aă
flexorilorăşiăextensorilorăgambei.
Printr-oă hiperextensieă înă articula iaă şolduluiă şiă aă genunchiului,ă
sprijinul biped se face printr-ună minimă efortă musculară şiă seă realizeaz ă
stabilitateaăpasiv ăaămembruluiăinferior.ăÎnăaceast ăsitua ieăproiec iaăcentruluiă
deăgreutateătreceăposteriorădeăşoldăşiăanteriorăde genunchi.
 Sprijinulă uniped,ă situa iaă înă careă corpulă se sprijin ă peă ună singură
membruăinferior.ăDeăregul ăreprezint ăăunămomentăprincipalăalămersului.ă
Proiec iaăcentruluiădeăgreutateăseăfaceăpeăoăbaz ădeăsus inereămicşorat ,ă
format ădeăoăsingur ăsuprafa ăplantar .ă
Pentruă trecereaă proiec ieiă centruluiă deă greutateă prină membrulă deă
sprijin,ă ă esteă necesar ă oă înclinareă aă corpuluiă deă parteaă acestuiă membruă şiă
men inereaăbazinuluiăînăpozi ieăorizontal ,ăcareădeăaltfelătindeăs ăseădeplasezeă
de partea membrului ridicat.
Muşchiiăcareăintervinăinăsprijinulăunipodăsuntă:
 - Extensoriiă şiă stabilizatoriiă articula iiloră
coxofemuraleă şiă aă genunchiuluiă (înă primulă rândă M.ă gluteus

maximus et M. quadriceps femoris).
Stabilizatoriiă glezneiă şiă aă picioruluiă (to iă muşchiiă
gambeiăăprinăcontrac ieăsimultan ).
 Muşchiiă careă înclin ă bazinulă înă direc iaă membruluiă
deăsprijină(M.ăgluteusămedius)ăăşiătotodat ăfixeaz ăcoapsaăină
pozi ieăvertical ă(M.ăadductorămagnus).
201
 Func iaă deă suportă aă şolduluiă atâtă înă sprijinulă monoped câtă şiă bipedă
implic transferulă greut iiă corporaleă prină articula iaă sacro-iliac ,ă osulă
iliacăşiăacetabulăc treăconstituen iiăepifizodiafizariăaiăfemurului.
-În sprijinul biped echilibrat greutatea trunchiului (aprox 65% din
greutateaăcorporal )ăîmpov reaz ăsimetricăceleădou ăşolduri.
-Înă sprijinulă unipedă împov rareaă şolduluiă deă suportă esteă egal ă cuă
greutatea corpului minus greutatea membrului de sprijin.
Liniileădeăfor ăsunt materializateăprinămecanostructuraătrabecular ăaă
osului spongios, aranjate în sisteme fasciculare complexe (de presiune,
trac iune,ă torsiune,ă etc).ă For eleă deă împov rareă aleă şolduluiă formeaz ă
fasciculeădeăpresiuneăşiăanume:
-Fasciculul sacro-acetabular, convergentădeălaăsuprafa aăauricular ăaă
sacrului la partea supero-extern ăaăacetabulului.
-Fasciculul cefalo-cervical femural de suport dispus între partea
supero-extern ăaăcapuluiăfemuralăşiăcorticalaămedial ămaiăîngroşat ălaăbazaă
colului acestuia (corespunz torăunghiuluiădeăflexie-arcul Adams).
Convergen aă supero-lateral ă acetabular ă aă for eloră deă presiuneă şiă
transferulă excentrică ală împov r riiă peă capulă femurală esteă preluată deă oă arieă
maiărestrâns ădecâtăsuprafa aătotal ăaăsfereiăcefalice,ănumit ăportant ăsau de
suport.
Capul femural are un diametru de 4-5ăcmăavândăsuprafa aătotal ădeă
aproximativ 75 cm2,ădinăcareăzonaădeăsuportăreprezint ăaproximativă25ăcm2.
Extindereaă acesteiă zoneă poateă fiă diferit .ă Deă exempluă înă coxaă valgaă
(creştereaă unghiuluiă obtuză ală anteflexiei cervico-cefalice)ă determin ă oă
diminuareăconsiderabil ăaăariei,ăîmpov rareaăeiăcrescând.
Înă sprijinulă unipedă men inereaă echilibruluiă şolduluiă seă realizeaz ă
conform pârghiei de gradul I.
-Punctulă deă sprijină (furclum)ă esteă axulă deă rota ieă ală mişc rii şiă
corespunde zonei portante a capului femural.
-Greutateaă corporal ă ac ioneaz ă asupraă bra uluiă deă rezisten ,ă
lungimeaă bra uluiă corespunzândă distan eiă dintreă capulă femurală şiă liniaă
median ăaăcorpului.
-Contrabalansareaă împov r riiă areă locă prină bra ulă deă for ă dispusă
orizontalăasupraăc ruiaăac ioneaz ămusculaturaăaductorilorăşolduluiă(prioritară
fesierulă mijlociu).ă Bra ulă deă for ă dispusă orizontală între capulă femurală şiă
trohanterulămareă(loculădeăinser ieăalăfesieruluiămijlociu)ăăesteăcuădeătreiăoriă
mai scurtădecâtăbra ulădeărezisten .
-Pentruă balansulă echilibrată ală greut iiă corpului,ă for aă activ ă
muscular ăesteănecesar ăs ăfieădeătreiăoriămaiămareădecâtăfor aădeărezisten .
-Asupraă suprafe eiă portanteă aă femuruluiă vaă ac iona,ă înă consecin ă oă
împov rareă deă patruă oriă maiă mareă decâtă greutateaă corporal ă (pentruă oă
greutateădeă70ăkgăîmpov rareaăpeăşoldăvaăfiădeă280ăkg).
-Musculaturaăimplicat ăînăfunc iaădeăbalansareăşiăechilibruăaăşolduluiă
înă suportulă monopedă dup ă cumă amă ar tată ac ioneaz ă cuplulă musculară fesiră
mijlociuă(prinăabduc iaăputernic ăaăşoldului)ăşiămuşchiiăaductori ai coapsei,
prinăstabilizareaăvertical ăaămembruluiăinferior.
202
Mersul esteă oă deprindereă motorie,ă bazat ă peă ac iuniă biomecanice,ăă
cuăscopulădeăaădeplasaăcorpulăprinămişc riăsuccesive,ăănumi iăpaşi.ă
Înă mers,ă celeă dou ă membreă inferioareă trecă alternativă prină dou ă
momenteăprincipale:ăsprijinăbilateralăşiăsprijinăunilateral.ă
 Sprijinulăbilateralăseăfaceăcuăpicioareleăaşezateăunulăînainteaăceluilaltă
şiădureaz ăoăperioad ăfoarteăscurt ă(1/6ădinătimpulăunuiăpas).ăăT lpileănuă
atingăsuprafa aăcoluluiăpeătoat ălungimeaălor, membrul aflat posterior se
sprijin ă ă cuă antepiciorul,ă iară celă situată anterioră cuă c lcâiul.ă Înă perioadaă
sprijinuluiă bilateral,ă picioareleă deă faptă ruleaz ă cuă t lpileă peă sol,ă deă laă
c lcâiă laă degeteă şiă anumeă celă anterioră pentruă aă seă aplicaă peă sol,ă celă
posterioră pentruă aă seă desprindeă deă acesta.ă Înă aceast ă pozi ie,ă şoldulă seă
afl ă înă extensieă (M.ă gluteusă maximus);ă genunchiulă stabilizată într-o
uşoar ă semiflexieă (M.ă qadricepsă femorisă şiă muşchiiă ischiogambieri).
Piciorulăruleaz ăpeăsolădeălaăc lcâiălaădegeteăînăurmaăac iuniiăsuccesiveăaă
grupuluiătibialăanteriorăşiăapoiăaăflexorilor;ăînăprimulărândăalămuşchiuluiă
tricepsă surală Aceast ă mişcareă deă rulareă seă desf şoar ă concomitentă cuă
stabilizarea gleznei şiă aă picioruluiă laă careă maiă particip ă şiă grupulă
muşchilorăperonieri.
 Sprijinul unilateral, cuprinde cea mai mare parte din timpul unui pas.
Corpulăseăsprijin ăpeăunăsingurămembruă(membruădeăsprijin),ăînătimpăceă
cel laltă execut ă oă mişcareă deă pendular ă (membrul pendulant sau
oscilant).ă Func iaă deă sprijină şiă deă pendulareă alterneaz ă laă celeă dou ă
 Membrulădeăsprijin,ădup ăceăaăluatăcontactăcuăsolulăprinăc lcâi,ăseăvaă

membre inferioare.
sprijiniă peă toat ă planta.ă Articula iileă şolduluiă şiă aă genunchiuluiă suntă
stabilizateăşiăblocateăînăextensie;ădeăasemeneaăesteăstabilizat ăgleznaăşlă
piciorul.ăBazinulăesteăfixatăînăpozi ieăorizontal ădeăc treăabductoriă(M.ă
gluteus medius). Iar coapsa men inut ăînăpozi ieăvertical ă(aductorii).
Membrul de sprijin, la finele acestui moment, devine membru
propulsor,ă împingândă corpulă înainteă şiă înă sus.ă Înă aceast ă ac iuneă seă
produceăhiperextensiuneaăşolduluiăşiăaăgenunchiului,ăiarătricepsulăsurală
ridic ăcuăputereăc lcâiul.
 Membrulă pendulantă înă timpulă mişc riiă sale,ă treceă prină treiă fazeă şiă
anume:
- Fazaăposterioar ăsau pasul posterior (moment în care membrul
propulsorăp r seşteăsolulăşiăseăafl ăînd r tulăceluilalt).
- Momentulă verticalei,ă înă careă membrulă pendulantă seă afl ă înă
dreptul membrului de sprijin.
- Fazaăanterioar ăsauăpasulăanterior, în care membrul pendulant
esteăînainteaăceluilaltăşiăesteăpreg tităpentruăaădeveniămembruădeă
sprijin.
Înă fazaă posterioar ,ă printr-o flexiune a genunchiului, piciorul este
ridicată deă peă sol,ă apoiă prină contrac iaă muşchiuluiă iliopsoasă şiă aă croitoruluiă
este pendulată înainte;ă înă fazaă anterioar ,ă gambaă esteă extins ă iară piciorulă seă
afl ăînăflexieădorsal ăpentruăaăluaăcontactăprinăc lcâiăcuăsolul.
Desigură grupeleă musculareă aleă membruluiă inferioră ac ioneaz ă multă
203
mai complex, pentru a asigura armonia mersului, la careăseăadaug ăşiămişc riă
ale trunchiuluiă şiă ale membreloră superioare.ă Trunchiulă înă mersă execut ă
oscila iiă înă diferiteă sensuri.ă Ină sensă vertical,ă trunchiulă coboar ă înă timpulă
pasuluiăanteriorăşiăseăridic ăînăpasulăposterior.
Mişc rileă transversaleă sîntă executate de bazin, care se înclin ă peă
parteaămembruluiădeăsprijin,ăînăvedereaămen ineriiăechilibrului.ăDeăasemeneaă
se face o înclinare în sens antero-posterioră ală trunchiuluiă combinat ă cuă
mişc riădeătorsiuneă(rota ie)ăaăacestuia.ăConsecin ăaăacestora,ăsunt mişc rileă
deă pendulareă aleă membreloră superioare,ă înă acelaşiă ritmă cuă deplas rileă
membrelorăinferioare,ădarăînăsensăopus.ăToateăacesteămişc riăauăscopulădeăaă
realizaăceleădou ăcerin eăaleămersului: stabilitateaă(echilibrul)ăşiămobilitatea.
204
ARTERELE MEMBRULUI INFERIOR
Membrulă interioră esteă vascularizată deă arteraă femural ă şiă ramurileă
sale,ăprecumăşiădeăramuriădinăarteraăiliac ăintern ădestinateăşoldului.
RAMURIăPARIETALEăDINăARTERAăILIAC ăINTERN
Arteraă iliac ă intern ,ă descris ă înă cadrulă bazinului,ă emiteă ramuriă
parietale,ă dintreă careă uneleă p r sescă cavitateaă pelvian ă (ramuriă
extrapelviene),ăvascularizândăr d cinaămembruluiăinferior.
Eleă anastomozeaz ă cuă ramuriă dină arteraă femural ă şiă restabilescă
circula iaămembruluiăinferiorăînăcazulăligatur riiăartereiăiliaceăexterneăşiăceleiă
 Artera obturatorie (A.obturatoria)ăpenetreaz ăpeăcoaps ăprinăcanalulă

femurale.

obturator; se divide în :
Ramuraăanterioar ă(R.. anterior)ăceăseăîndreapt ăînainteăşiăînă
jos,ăcoteşteăpeămargineaăanterioar aăg uriiăobturate,ăfiindăacoperitaă
de muschiulă obturatoră extern.ă Emiteă ramuriă pentruă muşchiiă

aductori.
Ramuraă posterioar ă(R. posterior),ădirijat ăînăjosă şiăînd r t,ă
arcuieşteăpeămargineaăposterioar ăaăg uriiăobturate. Emiteăoăramur ă
(R. acetabularis) careă treceă prină incizuraă ă acetabular ă şiă prină
ligamentul capului femural la capul femurului pe care îl
vascularizeaz .
 Arteraăgluteal ăsuperioar ă(A. glutea superior)ăsauăfesier ,ăp r seşteă

pelvisul prin hiatul suprapiriform. Se divide în:
Ramur ă superficial (R. superficialis),ă plasat ă întreă
muşchiulăgluteuămareăşiămijlociu;
 Ramur ă profund ă (R. profundus),ă p trundeă întreă gluteulă
mijlociuă şiă mic,ă vascularizeaz ă muşchiiă profunziă şiă articula iaă
şoldului.
 Arteraă gluteal ă inferioar ă (A. glutea inferior) ajunge pe şoldă prină
hiatulă infrapiriform.ă Acoperit ă deă muşchiulă gluteuă mareă coboar ă laă
muşchiiă profunziă deă laă acestă nivelă şiă laă articula iaă coxo-femural .ă Seă
anastomozeaz ă cuă arteraă gluteal ă superioar ă şiă emiteă oă arter ă satelit ă
nervului sciatic (A. comitans nervi ischiadici).
ARTERAăFEMURAL
 Continu ă arteraă iliac ă extern ;ă seă întindeă deă laă ligamentulă inghinală
(A. femoralis)
pân ă laă hiatulă tendinosă ală aductoruluiă mare.ă Aşezat ă înă parteaă
anteromedial ăaăcoapsei,ăareăunătraiectăoblicăînăjos,ămedialăşiăînapoi, care
corespunde unei linii duse de la mijlocul ligamentului inghinal la
margineaăposterioar ăaăcondiluluiămedialăalăfemurului.ă
 Ajungeă laă coaps ă prină lacunaă vascular ă şiă seă situeaz ă înă
triunghiul femural (Trigonum femorale) al lui Scarpa, delimitat
sus de ligamentulă inghinal:ă medială deă muşchiulă aductoră lungă şiă
205
lateralădeăsartorius.ăAiciăarteraăesteăaşezat ăsuperficial,ăacoperit ădeă
fasciaălataărepauzândăînăşan ulăformatădeăpsoasulăiliacăşiămuşchiulă

pectineu. Medial, vine în raport cu vena, lateral cu nervul femural.
Înătreimeaăinferioar ăaăcoapsei,ăarteraădevineămaiăprofund ,ă
angajându-se în canalul aductorilor al lui Hunter (descris la
regiuneaă femural ă anterioar ),undeă esteă acoperit ă deă muşchiulă
croitorăşiămembranaăvastoaductoria.ăÎnăacestăloc,ăvenaăfemural ăseă
afl ă înapoiaă arterei.ă Emiteă urm toareleă ramuriă colateraleă
superficialeăşiăprofunde:
-Arteraă epigastric ă superficial ă (A. epigastrica
superfacialis)ă iaă naştereă imediată subă ligamentulă inghinal;ă perforeaz ă fasciaă
cribroas ,ă devenindă superficial .ă Urc ă ină direc iaă ombiliculuiă înă subcutisulă
peretelui abdominal.
-Arteraăcircumflex ăiliac ăsuperficial ă(A. circumflexa ilium
superficialis)ă ă îşiă areă origineaă împreun ă cuă precedenta.ă Traverseaz ă fasciaă
cribroas ăşiăurc ălateral,ăparalelăcuăligamentulăinghinalăînăsubcutisul peretelui
abdominal.
-Artereleă ruşinoaseă externeă (Aa. pudendae externae), se
desprindă înă acelaşiă nivelă cuă precedenteleă şiă seă distribuieă scrotuluiă (Rr.
scrotales anteriores) sau labiilor mari (Rr. labiales anteriores)ăşiăteritoriuluiă
inferomedial al peretelui abdominal.
 Arteraă femural ă profund ă (A. profunda femoris),ă voluminoas ,ă areă

origineaădeăpeăfa aăposterioar ăaăarterei,ăcuă2-5 cm, interior de ligamentul
inghinal.ăSeăîndreapt ălateral,ătreceăînapoiaămuşchiuluiăaductorălungăşiăseă
divide în ramurile sale terminale, perforante. Emite colaterale, care se
anastomozeaz ă cuă ramurileă extrapelvieneă aleă artereiă iliaceă interne,ă
formândăoăvast ăre eaăcolateral ăîntreăacesteădou ăsistemeăarteriale.ăAreă
urm toareleăramuri:ă
206
 Arteraă circumflex ă femuralaă medial ă (A. circumflexe
femoris medialis)ă seă dirijeaz ă medial,ă întreă iliopsoasă şiă pectineu,ă
apoiă întreă muşchiulă aductoră scurtă şiă obturatorulă extern,ă Seă divideă
intr-oăramur ăacetabular ă(R. acetabularis) pentru capul femural; o
serie de ramuri (R. profundus, R. ascendens, R. transversus), care
vascularizeaz ămuşchiiădeălaăr d cinaăcoapseiăşiăse anastomozeaz ă
cuăartereleăglutealeăşiăarteraăobturatorie.ă
 Arteraă circumflex ă femural ă lateral ă (A. circumflexa

femoris lateralis),treceălateralăfiindăacoperit ădeăsartoriusăşiădreptulă
femural. Se divide într-oă ramur ă ascendent ă (R. ascendens)
îndreptat ă spreă şoldă laă careă nivelă seă anastomozeaz ă cuă artereleă
glutealeăşiăoăramur ădescendent ă(R. descendens)ăcareăcoboar ăpeă
parteaălateral ăaăcoapseiăpân ălaăgenunchi.ă
 Arterele perforante (Aa. perforantes)ă înă num ră deă trei,ă
str batămuşchiulăaductorămareăşlătrecăpeăfa aăposterioar ăaăcoapsei.ă
Aiciăprinăramuriăascendenteăşiădescendenteăseăanastomozeaz ăîntreă
ele,ăformândăoăre eaăceăseăconecteaz ăatâtăcuăartereleăglutealeăcît şiă
 Arteraă descendent ă aă genunchiuluiă (A. genus descendens) sau

cu artera poplitee.
„Anastomoticaă magna” seă desprindeă dină arteraă femural ă înă canalulă

adductorilor.ăPerforeaz ămembranaăvastoaductorieăşiăseădivideăînăarteraă
satelit ă aă nervuluiă safenă (R. saphenus) cu care ajunge la genunchi,
respectiv în ramuri articulare (Rr. articulares)ădestinateăre eleiăarterialeăaă
genunchiului.
ARTERA POPLITEE
(A. poplitea)
Esteăcontinuareaăartereiăfemurale,ăsituat ăînăspa iulăpopliteuăîntreă
inelulă aductoruluiă mareă şiă inelulă fibrosă ală muşchiuluiă solear.ă Seă bifurc ă înă
dou ăartereătibiale.ă
Str bateă mijloculă spa iuluiă popliteu,ă ă dirijându-seă oblică înă josă şiă
lateral,ă Esteă forma iuneaă ceaă maiă anterioar ă aă m nunchiuluiă vasculonervosă
207
popliteu,ă aşezat ă peă fa aă posterioar ă aă articula ieiă genunchiuluiă şiă peă
muşchiulă popliteu.ă Emiteă genunchiuluiă ramuriă careă formeaz ă aiciă oă vast ă
re eaăarterial ă(Rete articulare genus).
Arteraă articular ă genicular ă superioar ă medial ă (A. genus
superior medialis)ă iaă naştereă deasupraă condiluluiă femural medial,
peăcareăîlăînconjoar ătrecândădedesubtulămuşchilorăsemimembranosă
şiăsemitendinosăpeăfa aăanterioar ăaăgenunchiului.
Arteraăarticular ăgenicular ăsuperioar ălateral ă(A. genus superior
lateralis)ă ă ocoleşteă condilulă laterală ală femurului.ă dedesubtul
tendonuluiăbicepsuluiăşiătreceăanteriorăpeăgenunchi.
Arteraă articular ă genicular ă mijlocieă(A. genus media),ă p trundeă
înăarticula iaăgenunchiuluiăşiăseădistribuieăligamentelorăşiăcorpuluiă
adiposădinăspa iulăintercondilian.
Arteraăarticular ăgenicular ăinferioar ămedial ă(A. genus inferior
medialis)ă seă desprindeă laă în l imeaă interlinieiă articulare,ă ă ocoleşteă
condilulă medială alătibieiă dedesubtulă ligamentuluiă colaterală şiătreceă
peăfa aăanterioar ăaăgenunchiului.
Arteraă articular ă inferioar ă lateral ă (A. genus inferior lateralis)
treceăanteriorăpeăsubăcapulălateralăalăgastrocnemianuluiăşiătendonulă
Re eauaă articular ă aă genunchiuluiă (Rete articulare genus) sau

bicepsului.
perirotulian ,ă seă formeaz ă peă fa aă anterioar ă aă capsuleiă articulareă

din anastomozarea arterelorăarticulareăsuperioareăşiăinferioare, din
arteraădescendent ăaăgenunchiuluiăşiăartereleărecurenteăaleăgambei.ă
Por iuneaă re eleiă aflateă peă suprafa aă extern ă aă rotuleiă seă numeşteă
re eauaărotulian ,ă(Rete pateliae).ăRe eauaăarticular ăperirotulian ,ăă
deşi realizeaz ă anastomozeă cuă artereleă gambei,ă esteă insuficient ă
pentruăaărestabiliăcircula iaăcolateral ăaăgambeiăînăcazulăligatur riiă
arterei poplitee.
ARTERAăTIBIAL ăANTERIOAR
(A. tibialis anterior)
Ramur ădeăbifurca ieăanterioar ăaăartereiăpoplitee,ăse întinde de la
arcadaă solearuluiă laă margineaă inferioar ă aă retinacululuiă inferioră ală
extensorilor,ăundeădevineăarteraădorsal ăaăpiciorului.
Imediată dup ă origineă treceă peă fa aă anterioar ă aă gambei,ă deasupraă
membraneiă interosoase.ă Coboar ă peă suprafa aă anterioar ă aă acesteiaă înă
profunzimeaă intersti iuluiă dintreă muşchiulă tibială anterior,ă situată medial,ă şiă
extensorulă lungă ală degetelor,ă apoiă extensorulă lungă ală halucelui,ă afla iă
lateral.ă Acestaă dină urm ă încrucişeaz ă arteraă înă dreptulă maleoleloră şiă seă
plaseaz ămedialăde ea. Emite:
 Arteraă recurent ă tibial ă posterioar ă (A. recurrens tibialis
posterior)ă iaă naştereă înainteă caă arteraă s ă treac ă anterior.ă Urc ă laă
re eauaăarticular ăaăgenunchiului.
 Arteraă recurent ă tibial ă anterioar ă (A. recurrens tibialis
208
anterior)ă seă naşteă dup ă ceă tibialaă anterioar ă aă traversată spa iulă
interosos.ă Urc ,ă acoperit ă deă muşchiulă tibială anterior,ă laă re eauaă
perirotulian .
 Arteraămaleolar ăanterioar ămedial ă(A. malleolaris anterior
medialis),ă îşiă areă origineaă deasupraă retinacululuiă inferioră ală
extensorilor.ă Să îndreapt ă peă planulă ososă laă maleolaă medial ă undeă
formeaz ă re eauaă maleolar ă medial ă (Rete malleolare mediale)
împreun ă cuă artereleă vecine,ă proveniteă dină arteraă dorsal ă aă
picioruluiăşiătibial ăposterioar .
 Arteraămaleolar ăanterioar ălateral ă(A. malleolaris anterior
lateralis),ă coboar ă laă maleolaă lateral ă undeă formeaz ă re eauaă
maleolar ălateral ă(Rete malleolare laterale).
ARTERA DORSALA A PICIORULUI

(A. dorsalis pedis)
Sauă arteraă pedioas ,ă continu ă arteraă tibial ă anterioar ă peă dosulă
piciorului, de-aălungulăuneiălinii,ăcareăuneşteămijloculălinieiăintermaleolareăcuă
primulăspa iuăintermetatarsianăSeăsitueaz ăpeăplanulăososăalăpiciorului,ălaterală
deătendonulămuşchiuluiăextensorăalăhalucelui.ăAreăurm toareleăramuri:ă
 Arteraătarsian ălateral ă(A. tarsalis lateralis),ădestinat ăfe eiă
extern ă aă picioruluiă seă anastomozeaz ă cuă celelalteă artereă aleă

tarsului.
Arterele tarsiene mediale (Aa. tarsales mediales), câteva
ramuriăsub iri,ăpentruăfa aămedial ăaăpiciorului.
 Arteraă arcuat ă (A. arcuata)ă îşiă areă originea în apropierea
primuluiă spa iuă intermetatarsian.ă Seă dirijeaz ă lateral,ăă descriindă înă
dreptulă bazeiă metatarsieneloră oă arcad ,ă ă convex ă înainte,ă şiă seă
anastomozeaz ă cuă arteraă tarsian ă lateral .ă Emiteă dină convexitateaă

ei:
-Arterele metatarsiene dorsale (Aa. metatarsales
dorsales) II-III-IV, îndreptate de-aă lungulă spa iiloră
interosoaseă corespunz toareă laă degete,ă undeă seă bifurc ă înă
câteă dou ă artereă digitaleă dorsaleă (Aa. digitales dorsales)
pentruă marginileă adiacenteă aleă degetelor.ă Fiecareă arter ă
metatarsian ă trimiteă oă ramur ă perforant ă (R. perforans) la
arterele metatersiene plantare.
-Arteraămetatarsian ădorsal ăIăsauăaăhaluceluiăcontinu ăarteraă
pedioas ăînăprimulăspa iuăinternămetatarsianăşiăseădistribuieăhalucelui.
-Artereă plantar ă profund ă (A. plantară profundă)ă ramur ă
terminal ă aă artereiă pedioase,ă traverseaz ,ă primulă spa iuă intermetatarsiană şiă
completeaz ăarculăplantar.
ARTERAăTIBIAL ăPOSTERIOAR
(A. tibialis posterior)
Ramur ă deă bifurca ieă posterioar ă aă artereiă popliteeă coboar ă deă laă
209
arcadaămuşchiuluiăsolearălaăplant ,ăundeăseădivideăînădou ăartereăplantare.
Areăunătraiectă.uşorăoblic,ăapropiindu-se din ce în ce mai medial, spre
margineaăposterioar ăaămaleoleiămediale.
Peă gamb ă seă situeaz ă profund,ă acoperit ă deă tricepsulă surală şiă lamaă
profund ă aă fascieiă crurale.ă Coboar ă peă muşchiiă tibială posterior,ă apoiă peă
flexorulă lungă ală degetelor.ă Înă treimeaă inferioar ă aă gambeiă devineă maiă
superficial ,ăplasându-seăpeămargineaămedial ăaătendonuluiăachilian.ă
Treceă apoiă dorsală de.ă maleolaă medial ,ă dedesubtulă retinaculului
flexorilorăînăcanalulăcalcaneană(descrisălaăregiuneaăretromaleolar ),ăarcuieşteă
apoiăînainte,ăşiăajungeădedesubtulămuşchiuluiăabductorăalăhaluceluiăînăplant .ă
Areăurm toareleăramuriă:
 Arteraă peronier ă (A. fibularis) cu originea la marginea
inferioar ăaămuşchiuluiăpopliteu.ăPân ălaăacestănivel,ăuneleătratateă
descriuă arteraă tibial ă posterioar ă subă numeleă deă „trunchiă
tibioperonier”.ăCoboar ăînăacelaşiăplanăcuăarteraătibial ăposterioar ,ă
lateralădeăaceasta,ăpeămuşchiulătibialăposteriorăşiăapoiăflexorulălung
alăhalucelui.ăLaăîn l imeaăsindesmezeiătibiofibulareăseăramific ăînă:
-Ramuraăăperforant ă(R. perforans)ăceătraverseaz ăpor iuneaă
inferioar ă aă membraneiă interosoase,ă caă apoiă s ă treac ă înainte,ă laă
re eauaămaleolar ălateral .
-Ramuraă comunicant ă (R. communicans), ce se
anastomozeaz ăcuăarteraătibial ăposterioar .
-Ramurile maleolare (Rr. malleolares laterales)ă laă re eaua
maleolar corespunz toare.
-Ramuri calcaneare (Rr. calcanei), (unele vin direct din
arteraătibial ăposterioar )ăseădistribuieăc lcâiului,ăformândăre eauaă
calcanoas ă(Rete calcaneum).
 Arteraă plantar ă medial ă (A. plantaris medialis),ă ramur ă
terminal ămaiăsub ire,ăseăîndreapt ăînainteăsituându-se pe marginea
medial ă aă piciorului,ă undeă esteă acoperit ă deă muşchiulă abductoră ală
halucelui. Emiteăoăramur ăsuperficial ădigital ăpentruăhaluceăşiăaltaă
profund ,ă careă seă anastomozeaz ă cuă ramurileă artereiă plantareă

laterale.
Arteraă plantar ă lateral ă (A. plantaris lateralis), mai
voluminoas ă seă dirijeaz ă oblică înainteă şiă laterală spreă margineaă
extern ă aă piciorului.ă Treceă înă diagonal ă pesteă muşchiulă p trată ală
plantei,ă acoperit ă deă flexoriiă scur iă aiă degetelor.ă Înă dreptulă bazeiă
metatarsianuluiă V,ă seă recurbeaz ă medială şiă formeaz ă oă arcad ,ăă
numit ă arculă plantară (Arcus plantaris).ă Aceastaă seă plaseaz ă
profund peăplanulăinterosoşilorăşiăesteăcompletat ădeăarteraăplantar ă
profund ă aă pedioaseiă şiă deă arteraă plantar ă medial .ă Dină
convexitatoaăarcadeiăpleac :
 -Arterele metatarsiene plantare (Aa.
metatarsales plantares)ă înă num ră deă patru,ă ă coboar ă înă
spa iileă intermetatarsieneă corespunz toareă şiă distribuieă (Aa.
digitales plantares propriae) degetelor.
210
 -Ramurile perforante (Rr. perforantes), în
num ră deă trei,ă ă penetreaz ă prină ultimeleă treiă spa iiă
interosoase spre arterele metatarsiene dorsale.
211
VENELE MEMBRULUI INFERIOR
Membrulă inferioră dispuneă deă ună sistemă venosă profundă şiă altulă
superficial,ă reuniteă întreă eleă prină veneă anastomotice.ă Celeă dou ă sistemeă
difer ăatâtădinăpunctădeăvedereăanatomo-structuralăcîtăşiăfunc ional.
VENELE PROFUNDE
Numiteă şiă veneă subfacialeă sauă sateliteă (Vv.comitantes),ă ă înso escă
arterele,ăăavândăaceeaşiădenumireăcuăacestea.ăSuntăînănum rădeădou ăpentruă
fiecareăarter ,ăăcuăexcep iaăveneiăpopliteeăşiăfemurale.
Înconjurateă şiă suportateă deă masaă muşchiloră cuă rolă deosebit în
circula iaă deă reîntoarcere,ă auă pere iiă subi iă şiă dispună deă numeroaseă valvule.ăă
Acesteaă suntă aşezateălaăccaă 2ă cmă întreă ele,ă ăînăacesteă locuriă venaă fiindă maiă
dilatat ă (sinusă valvular).ă Veneleă profundeă auă ună rolă deosebită înă circula iaă
membrului inferior,ăăeleădreneaz ăccaă80%ădinăsângeleăvenos.
 Majoritateaă veneloră suntă afluen iiă veneiă femurale.ă Facă
excep ieă veneleă şolduluiă (Vv. gluteae superiores, Vv. gluteae
inferiores, Vv. obturatoriae), care au traiect comun cu arterele
omonimeă şiă suntă tributareă veneiă iliaceă interne.ă Datorit ă
anastomozelorăvasteădintreăacesteaăşiăveneleăprofundeăaleăcoapsei,ă
înă cazulă obliter riiă trunchiuluiă colectoră principală femuro-iliac

extern, sângele poate utiliza acest curent venos profund, accesoriu.
Arcul venos plantar profund,ă seă formeaz ă dină veneleă
metatarsiene plantare (Vv. metatarsales plantares), care la rândul
lorăadun ăveneleădigitaleăplantareă(Vv.digitales plantares).ăAşezată
împreun ă cuă arculă arterial,ă seă continu ă cuă veneleă plantare,ă careă
înapoia maleolei mediale dauănaştereăvenelorătibialeăposterioare.
 Venele tibiale posterioare (Vv. tibiales posteriores) înso escă
arteraă omonim ă şiă colecteaz ă celeă dou ă veneă fibulareă (Vv

.fibulares).
Venele tibiale anterioare (Vv. tibiales anteriores) se
formeaz ă dină veneleă profundeă aleă dosuluiă picioruluiă careă înso escă
arteraă pedioas .ă Urc ă de-a lungul arterei tibiale anterioare în fosa
poplitean .
 Vena poplitee (V. poplitea)ă seă formeaz ă dină unireaă veneloră
tibiale posterioare cu cele anterioare, la nivelul arcului tendinos al
solearului.ăSeăsitueaz ăînămijloculăspa iuluiăpopliteu,ăpostero-lateral
deă arter ,ă într-oă teac ă conjunctiv ă comun ă cuă aceasta.ă Înă canalulă
aductoriloră devineă ven ă femural .ă Colecteaz ă venaă safen ă extern ă
şiă veneleă corespunz toareă artereloră articulareă aleă genunchiului

(Vv.genus).
Venaă femural ă (V. femoralis),ă înso eşteă arteraă omonim ,ă
înconjurând-oă înă spiral .ă Astfelă înă canalulă aductoriloră seă afl ă
posterioră deă arter ,ă apoiă devineă dină ceă înă ceă maiă medială fa ă deă
aceasta.ăColecteaz ăvenaăsafen ăintern ăşiăvenaăfemural ăprofund ă
(V. profunda femoris),ă format ă dină veneleă circumflexeă şiă
perforante (Vv.circumflexae femorales mediales et laterales;
212
Vv.perforantes).
VENELE SUPERFICIALE (SISTEMUL SAFEN)

Înă subcutisulă membruluiă inferioră seă afl ă oă vast ă re eaă venoas ă
epifascial ,ă numit ă sistemulă venosă safen,ă ă careă este.ă format ă dină veneleă
safen ăintern ăşiăextern ărespectivădinăramurileătributareăaleăacestora.
Veneleă safeneă dispună deă pere iă groşiă şiă valvuleă înă majoritateaă loră
bicuspide.ă Acesteă valvuleă suntă maiă distan ateă între ele spre deosebire de
veneleăprofundeă(camălaă4ăcm.ăuneleădeăaltele)ăăşiărezist ălaăoăpresiuneădeăccaă
2ă atmosfere.ă Laă jonc iuneaă veneloră safeneă cuă veneleă profundeă seă situeaz ă
câteăoăvalvul ,ănumit ă„valvul ăostial ”.ă
Sistemulă venosă safen,ă datorit ă faptuluiă c ă nuă esteă sus inută deă
esuturileă dină jură ă şiă esteă privată deă ac iuneaă contrac iiloră musculare,ă iară
circula iaă sângeluiă seă faceă contraă gravita ieiă ă poateă suferiă dilat riă
considerabileă(boalaăvaricoas ).
 Originea venelor safene:
 Peă fa aă dorsal ă aă picioruluiă seă afl ă oă re eaă venoas ă
superficial ă (Rete venosum dorsale pedis)ă ă dispus ă înă jurulă unuiă
arc venos (Arcus venosus dorsalis pedis). Acest arc,ăăcolecteaz ăşiă
re eauaă venoas ă superficial ă aă planteiă prină intermediulă veneloră
intercapitulare (vene perforante care trec dorsal printre capetele

metatarsienelor).
Arculă venosă continu ă prină dou ă veneă marginaleă aşezateă peă
dosulă picioruluiă înă direc iaă maleolelor.ă Venaă marginal ă medial ,ă
treceă înainteaă maleoleiă medialeă şiă seă continu ă înă venaă safenaă
intern .ăCeaălateral ăocoleşteăposteriorămaleolaădeăaceeaşiăparteăşiă
devineăven ăsafen ăextern .
 Venaăsafen ăăăintern ăă(Vena saphena magna).ăEsteăceaămaiălung ă
ven ă aă corpului.ă Urc ă deă laă margineaă anterioar ă aă maleoleiă medialeă peă
fa aă medial ă aă gambei,ă ocoleşteă dinapoiă condilulă femurală medială şiă
ajungeăpeăcoaps .ăAiciăurc ăînainteăşiălateralăspreăfa aăantero-medial ăaă
r d ciniiă coapsei.ă Cuă 4ă cmă inferioră deă ligamentulă inghinală formeaz ă oă
curbur ăcuăconcavitateaăînăjos,ănumit ă„crosaăsafeneiăinterne”,ăcareătreceă
prin hiatulăsafenăînăprofunzimeăşiăseăvars ăînăvenaăfemural .
 Venaă safen ă intern ă colecteaz ă ună num ră mareă deă ramuriă
colaterale,ăcareăauăoădispozi ieăfoarteăvariat .ăAceste colaterale sunt
situateă deasemeneaă înă subcutisă şiă dispună deă valvuleă ostiale,ă careă
împiedic ,ărefluxulăsângeluiădinătrunchiulăprincipal.ăEleăreprezint ă
totodat ,ă importanteă teritoriiă deă anastomozeă colateraleă atâtă întreă
celeă dou ă veneă safene,ă cîtă şiă cuă sistemulă veneiă caveă superioareă şiă
venaăport ,ăprinăintermediulăvenelorătoraco-epigastrice (a se vedea
laăabdomenăşiătorace).
 Colateralele trunchiului ascendent sunt vene superficiale de
peăfa aăantero-medial ăaăgambeiăşiăcoapsei,ăfoarteăvariateăcaănum ră
şiă dispozi ie.ă Veneleă deă peă fa aă posterioar ă aă coapseiă seă deschidă
separat sau prin intermediul unui trunchi comun, numit vena
213
safen ăaccesorieă(V. saphena accesoria).
 Colateralele crosei sunt venele superficiale care corespund
ramurilor superficiale ale arterei femurale (Vv. epigastricae
superficiales; Vv. circumflexae ilium superficilaes; Vv. Pudendae
externae).ă Acesteă veneă seă anastomozeaz ă cuă veneleă toraco-

epigastrice, în subcutisul peretelui abdominal.
Colateralaă anastomotic :ă ceaă maiă important ,ă deşiă
inconstant ă esteă „venaă femuro-poplitee”ă aă luiă Giacomini.ă Aceasta
uneşteă crosaă veneiă safeneă externeă cuă ceaă aă veneiă interneă şiă
stabileşteă astfelă oă leg tur ă indirect ă întreă venaă popliteeă şiă ceaă
femural .
 Venaă ă ă safen ă ă extern ă (V.saphena parva)ă iaă naştereă înd r tulă
maleoleiă externe,ă urc ă peă mijloculă fe eiă posterioareă aă gambeiă înă
subcutisul acesteia. În apropiereaă foseiă popliteeă seă plaseaz ă într-o
dedublareă aă fascieiă gambei.ă Laă nivelulă interlinieiă articula ieiă
genunchiuluiăformeaz ăoăcros ,ănumit ăcrosaăveneiăsafeneăexterne,ăăcareă
perforeaz ălamaăprofund ăaădedubl rii,ăădevineăprofund ăşiăseădeschideă

în vena poplitee.
Colateraleleăsafeneiăexterne,ăprovinădeăpeăplant ăşiădeăpeăfa aă
posterolatoral ăaăgambei.
 Colateraleleă anastomoticeă cuă venaă safenaă intern ă suntă
deasemeneaă numeroaseă peă gamb ,ă înă acesteaă sîngeleă circul ă înă
direc iaăveneiăsafeneăinterne.
 Sistemul comunicantăăîntreăveneleăsuperficialeăşiăprofunde:ă
 Curentul venos superficial este dirijat în cel profund prin
intermediulă celoră dou ă jonc iuniă aleă veneloră safeneă (safeno-
femural ă şiă safeno-poplitean )ă şiă printr-ună num ră deă leg turiă
anastomotice transfasciale,ă reprezentateă ă deă veneleă perforanteă şiă
comunicante. Întreăacesteădou ăcategoriiădeăveneăanastomoticeădină
motiveădeăordinăchirurgicalăfacemăurm toareleădeosebiri:
-Veneleă perforanteă realizeaz ă oă leg tur ă direct ă întreă
trunchiulăsafenăprincipalăşiăveneleăprofunde.ăEleăauăoădispozi ieăconstant ăşiă
posed ă valvuleă ostialeă laă loculă deă deschidereă înă veneleă profunde,ă faptă ceă
asigur ă trecereaă sîngeluiă deă laă suprafa ă spreă profunzime.ă Venaă safen ă
intern ă dispuneă deă ună num ră deă 5ă perforante,ă treiă laă nivelulă gambei, cu
venele tibiale posterioare: una la nivelul genunchiului tot între aceste vene,
ultimaă cuă venaă femural ,ă laă nivelulă canaluluiă aductorilor.ă Venaă safen ă
extern ăareă1-2 perforante cu venele peroniere.
-Veneleă comunicante,ă înă num ră mareă (15-35) realizeaz ăă
conexiuni întreăramurileăcolateraleăaleăvenelorăsafeneăşiăcolateraleleăvenoaseă
profunde.ă Eleă suntă inconstanteă caă num ră şiă dispozi ie.ă Deă obiceiă oă ven ă
comunicant ă formeaz ă maiă multeă ramuriă deă rev rsareă direct, respectiv
indirect (prin intermediul venelorădinămuşchi)ăăcuăre eauaăprofund .
214
LIMFATICELE MEMBRULUI INFERIOR
Membrulă inferioră dispuneă deă ună sistemă limfatică superficială şiă altulă
profund, conectate între ele prin numeroase anastomoze.
LIMFATICELE SUPERFICIALE (SUPRAFASCIALE)

Înso escă venele sistemuluiă safen,ă colecteaz ă şiă dreneaz ă limfaă
straturilor superficiale.
Dinăre eauaălimfatic ăsuperficial ăaădosuluiăpicioruluiăseădesprindăînă
generalătreiăvaseăcolectoare,ăcareăurc ăpeăfa aăanterioar ăaăgambeiăşiăconvergă
spreăfa aămedial ăaăgenunchiului.ăAiciăseăformeaz ăunătrunchiăcolector,ăăcareă
înso eşteă venaă safenaă intern ,ă ă şiă seă vars ă înă noduliiă inghinaliă superficiali.ă
Acestăcurentălimfaticăadun ălimfaădinăsubcutisulădosuluiăpiciorului,ăăşiădeăpeă
fa aăantero-medial ăaăgambeiăşiăcoapsei.
Re eauaăsuperficial ăplantar ăseăcontinu ăcuădou ăvaseăcoloctoareăpeă
fa aă posterioar ă aă gambei,ă ă careă înso escă venaă safen ă extern .ă Colecteaz ă
limfaăfe eiădorsaleăaăpicioruluiăşiăaăfe eiăpostero-laterale a gambei.
 Nodulii inghinali superficiali (Nodi inguinales
superficiales),ă suntă inexactă denumi i,ă întru-cât topografic se
situeaz ă inferioră deă plicaă inghinal ,ă fiindă deciă înă realitateă noduliă
subinghinali.ă ă Înă num ră deă 8-20, în raport cu teritoriile de drenaj,
formeaz ădou ăgrupuriădeălimfocentrii,ăanastomozateălargăîntre ele.
 -Grupul orizontal (Tractus horizontalis)
esteă alc tuită dină 5-6ă noduliă limfatici,ă aşeza iă paralelă cuă
ligamentulăinghinal,ădarăinferiorădeăacesta.ăColecteaz ălimfaă
peretelui abdominal din teritoriul subombilical, a şoldului,ăaă
perineuluiăşiăaăorganelor genitale externe .
 -Grupul vertical (Tractus verticalis), este
formată dină maiă mul iă noduli,ă ă aşeza iă de-aă lungulă por iuniiă
terminaleă aă veneiă safeneă interne.ă Colecteaz ă limfaă re eleiă
superficialeă aă membruluiă inferioră şiă oă parteă aă limfeiă
organelor genitale externe
Eferen eleăacestorădou ăgrupuri,ăstr batăfasciaăcribroas ăşiăseăvars ăînă
nodulii limfatici inghinali profunzi.
LIMFATICELE PROFUNDE (SUBFASCIALE)

Colecteaz ă limfaă deă laă muşchi,ă articula ii,ă ă periostă şiă oase.ă C ileă
limfatice, mai multe la num r,ă înso escă vaseleă membruluiă inferior.ă Gambaă
dispuseădeătreiăcanaleăcolectoareă(tibialăanterior,ătibialăposteriorăşiăperonier),ă
seă vars ă înă grupulă noduliloră popliteiă înă modă directă sauă prină sta iiă
intermediare.ăDeălaăaceştiălimfocentriiăiaănaştereăunătrunchi colector comun
(trunchiulă femural)ă careă înso eşteă vaseleă femuraleă şiă seă vars ă înă noduliiă
inghinali profunzi.
Re eauaă limfatic ă profund ă aă şoldului,ă urmeaz ă ună altă curent.ă
Vaseleălimfatice,ăîmpreun ăcuăceleăsanguineăp trundăînăbazinăşiăseădreneaz ă
în nodulii limfatici iliaci interni.
215
 Peă traiectulă vaseloră limfaticeă profundeă seă afl ă
urm toareleăsta iiăşiăsubsta iiălimfatice:ă
 -Nodulul tibial anterior (Nodus lymphaticus
tibialis anterior),ă mică şiă inconstant,ă peă parteaă proximal ă aă

vaselor tibiale anterioare, înaintea membranei interosoase.
-Nodulii limfatici poplitei (Nodii lymphatici
popliteii), 5-6ă laă num ră dispuşiă înă jurulă m nunchiuluiă
vasculo-nervosă ,ă deă aiciă suntă înfunda iă înă masaă
celuloadipoas ă aă spa iuluiă popliteu.ă Colecteaz ă limfaticeleă
profundeă aleă picioruluiă şiă gambei,ă şiă peă celeă careă înso escă
venaăsafen ăextern .ăEferen eleăprinăintermediulătrunchiuluiă
femuralăseăîndreapt ălaăgrupulăurm tor.
 -Nodulii inghinali profunzi (Nodi
inguinales profundi)ă ă ă înă num ră deă ă 2-3,ă ă seă plaseaz ă
dedesubtul fascieieălate,ămedialădeăvenaăfemural .ăăUnulădină
aceştiă limfocentriiă numită ă nodululă luiă Cloquetă şiă
Rosenmuller se situeaz ă înă lacunaă vascular .ă Colecteaz ă
re eauaălimfatic ăprofund ăaămembruluiăinferiorăşiăeferen eleă
nodulilor inghinali superficiali. Vasele eferente ale nodulilor
inghinaliăprofunziăseăvars ăînănoduliăiliaciăexterni.
216
NERVII MEMBRULUI INFERIOR
Inerva iaămotorieăşiăsenzitiv ăaămembruluiăinferiorăesteăasigurat ădeă
ramurileă plexuluiă lombară şiă deă plexulă sacral.ă Constitu iaă acestoră dou ă
plexuri,ă precumă şiă traiectulă ramurilor,ă pîn ă laă apari iaă loră peă r d cinaă
membruluiăinferiorăesteătratat ăînăcadrulăretro-peritoneuluiăşiăaăbazinului.ăInă
celeă ceă urmeaz ă eleă voră fiă descriseă doară înă m sura,ă înă careă intereseaz ă
membrul inferior.
RAMURI DIN PLEXUL LOMBAR
Nervul genitofemural
(N. genitofemoralis)
Emiteăramuraăgenital ă(R. genitalis)ăăşiăfemural ă(R. femoralis).
Aceastaă dină urm ,ă ă destinat ă pieliiă deă peă fa aă antero-superioar ă aă coapseiă
(regiuneaăsubinghinal ),ăcoboar ăprinălacunaăvascular ,ăpeăfa aăanterioar ăaă
artereiă femuraleă şiă str bateă fasciaă cribroas ,ă pentruă aă ajungeă înă subcutisulă
teritoriului amintit.
Nervul femurocutanat
(N.cutaneus femoris lateralis)
P r seşteăretroperitoneulăîntreăceleădou ăspineăiliaceăanterioare.
Coboar ă peă fa aă anterioar ă aă sartoriusului,ă perforeaz ă fasciaă lataă şiă seă
distribuieăfe eiăantero-laterale a coapsei, inervând pielea de la acest nivel.
Nervul obturator
(N.obturatorius)
P r seşteăbazinulăprinăcanalulăobturator,ăînăinteriorulăc ruiaăseă
divide într-oăramur ăanterioar ,ăsuperficial ăşiăaltaăposterioar ,ăprofund .
 Ramuraă anterioar ă (R. anterior),ă coboar ă peă muşchiulă
obturatoră extern,ă apoiă înainteaă muşchiuluiă aductoră scurt,ă
fiindă acoperit ă deă muşchiiă pectineuă şiă aductorul lung.
Inerveaz ăaceştiămuşchiăprecumăşiăgracilisul;ăemiteăoăramur ă
cutanat ă(R. cutaneus),ăcareăcoboar ăpeămargineaămedial ăaă
sartoriusului,ă traverseaz ă fasciaă şiă inerveaz ă pieleaă dină
 Ramuraă posterioar ă (R. posterior),ă coboar ă peă muşchiul

dreptul condilului medial al femurului.
obturatorăexternăspreăintersti iuădintreămuşchiulăaductorăscurtă
şiăaductorulămare.ăInerveaz ăoăparteădinămuşchiiăaductoriăşiă
articula iaăşoldului.
Nervul femural
(N. femoralis)
Ceaă maiă groas ă ramur ă aă plexuluiă lombar,ă iaă naştereă dină L1-4.
Trece pe coaps ăprinălacunaămuscular ,ăîmpreun ăcuămuşchiulăiliopsoas,ăşiă
seăramific ăsubăform ădeăevantaiăîn:
217
 Ramuri musculare (R. musculares)ăpentruămuşchiiăsartorius,ă
pectineu,ă iliacă şiă ună m nunchiă deă ramuriă (nervulă
cvadricepsului)ă pentruă capeteleă muşchiuluiă cvadriceps. De
asemeneaăemiteăramuriăpentruăarticula iaăşoldului.
 Ramuri cutanate anterioare (Rr. cutanei anteriores), la
margineaă medial ă aă sartoriusuluiă perforeaz ă fasciaă lataă înă
maiă multeă puncteă şiă inerveaz ă pieleaă deă peă fa aă antero-
medial ăaăcoapsei.
 Nervul safen (N. saphenus) coboar ăînd r tulăsartoriusului,ăă
înso indă arteraă femural .ă Înă canalulă aductor,ă ă str bateă
membranaă vastoaductorieă ă şiă treceă peă fa aă medial ă aă
genunchiului.ă Inso eşteă apoiă venaă safen ă intern ,ă inerveaz ă
pieleaăfe eiăanterioareăaăgenunchiului (R. infrapatellaris)ăăşiă
pe cea antero-medial ă aă gambeiă (Rr. cutanei cruris
anteriores),ăăpîn ălaămargineaămedial ăaăpiciorului.
RAMURILE PLEXULUI SACRAL
Nervul g1uteu (fesier) superior

(N. gluteus superior)
P r seşteăbazinulăprinăhiatulăsuprapiriformăăîmpreun ăcuăvaseleă
gluteale.ăPeăfa aăprofund ăaămuşchiuluiăgluteuămareăseădivideăîntr-oăramur ă
superioar ă pentruă gluteulă mică şiă altaă inferioar ă pentruă celă mijlociuă şiă
muşchiulătensorăalăfascieiălate.
218
Nervul gluteu (fesier) inferior
(N. gluteus inferior)
Ieseădinăbazinăpeăşoldăprinăhiatulăinfrapiriform.ăSeăramific ăpeă
fa aăprofund ăaămuşchiuluiăgluteuămare,ăpeăcare-lăinerveaz .
Nervul nervul cutanat posterior al coapsei

(N. cutaneus femoris posterior)
Numită şiă micul sciatic,ă p r seşteă bazinul prin hiatul
infrapiriform,ă ă dorsală deă nervulă mareleă sciatic.ă Esteă acoperită deă muşchiulă
gluteuă mare,ă ă laă aă c reiă margineă inferioar ă d ă ramuriă (Nn. clunium
inferiores)ăpentruăpieleaăfeseiăşiă(Rr. perineales)ăpentruăparteaăposterioar ăaă
perineului.
Coboar ă apoiă peă fa aă posterioar ă aă coapseiă şiă seă ramific ă laă pieleaă
acesteia, ramurile cutanate perforând în prealabil fascia.
Nervul sciatic
(N. ischiadicus)
Celămaiăvoluminosănervăalăcorpului,ăcontinu ăplexulăsacrală(L4-
S3), avînd un teritoriu extins de inerva ieă motorieă şiă senzitiv ă (parteaă
posterioar ăaăcoapseiăşiăpiciorul).
P r seşteă bazinulă prină hiatulă infrapiriform,ă înă parteaă lateral ă aă
acestuia.ăCoboar ăpeămuşchiiăpelvitrohanterieniă(gemenii,ăobturatorulăintern,ă
p tratulă femural),ă acoperită deă muşchiulă gluteu mare. La acest nivel se
situeaz ă înă depresiuneaă dintreă tuberozitateaă ischiadic ă şiă trohanterulă ă mare,ă
locăînăcare,ăesteăînso itădeănervulămiculăsciaticăşiădeăoăarter ăsatelit .
Peă coaps ă coboar ă vertical,ă înă mijloculă acesteiaă încrucişată deă capulă
lung alăbicepsului,ăesteăplacatăînăinteristi iulăformatălateralădeămuşchiiăbiceps,ă
medială deă semitendinosă şiă semimembranos.ă Înă parteaă deă susă aă spa iuluiă
popliteu se divideăînădou ăramuriăterminaleiănervulătibialăposteriorăşiănervulă
fibular comun. Diviziunea poateă aveaă locă şiă maiă sus,ă chiară înă bazină
219
(diviziuneăînalt ).
Dinătrunchiulăprincipalăalănervuluiăseădegaj ,ăînăăparteaăsuperioar ăaă
coapseiă şiă peă şold,ă ramuriă musculareă (R. musculare)ă pentruă inerva iaă
ischiogamibierilorăşiăramuriăarticulareăpentruăarticula iaăcoxofemural .
Seădivideăterminalăînănervulătibialăşiănervulăfibularăcomun.
Nervul tibial
(N. tibialis)
Esteă diviziuneaă medial ă aă mareluiă sciatic,ă destinat ă p r iiă
posterioareăaăgambeiăşiăplantei.ăCoboar ăînămijloculăspa iuluiăpopliteu,ăsituată
dorso-lateral de vena poplite. Trece apoi pe dedesubtul arcadei solearului,
pîn ălaăacestănivel fiindătotodat ădenumităşiă„nervăsciaticăpopliteuăintern”ă.
Peă gamb ă areă ună traiectă oblică înă direc iaă marginiiă posterioareă aă
maleoleiă mediale.ă ă Coboar ,ă ă acoperită deă foi aă profund ă aă fascieiă gambei,ăă
lateral de arteraătibial .ăTreceăapoiămedialădeătendonulăachilianăăseăangajeaz ă
dedesubtulăretinacululuiăflexorilorăînăcanalulăcalcaneanăşiăseădivideăînădou ă
ramuriă terminale:ă ă nervulă plantară medială şiă nervulă plantară lateral. Emite
urm toareleăcolateraleăînăspa iulăpopliteu:ă
 Ramuri musculare (Rr. musculares),ă pentruă muşchiiă
posterioriăaiăgambei.ăUnaădinăramuriăcoboar ăpeămembranaă
interosoas ăpân ălaăglezn ă(R. interosseus cruris).
 Nervul cutanat sural medial (N. cutaneus surae medialis),
coboar ă întreă celeă dou ă capeteă aleă gastrocnemianului,ă
str bateă fasciaă gambei,ă p trundeă înă subcutisă şiă formeaz ă
nervulă surală împreun ă cuă ramuraă comunicant ă aă nervuluiă
 Nervul sural (N. suralis)ă sauă safenă extern.ă Coboar ă

fibular comun.
împreun cuăvenaăsafen ăextern ălaămaleolaălateral .ăEmiteă

peăgamb ăramuriăcutanateăpentruăpieleaăfe eiăpostero-laterale
aă acesteia,ă pieleaă c lcîiuluiă (Rr. calcanei laterales et
mediales),ă şiă seă continu ă peă margineaă lateral ă aă piciorului,ă
inervînd pielea de pe treimeaă lateral ă aă dosuluiă picioruluiă
 Nervul plantar medial (N. plantaris medialis), ramura de

(N. cutaneus dorsalis pedis lateralis).
bifurca ieămaiăgroas ăaănervuluiătibialăposterior,ăiaănaştereăînă

canalulă calcaneană şiă treceă peă plant ,ă peă dedesubtulă
abductoruluiă halucelui,ă înso indă arteraă omonim .ă Areă ună
traiectăspreăhaluce,ăăşiăseădivideăîn:
-Ramuri musculare (Rr. musculares) pentru
abductorulă şiă flexorulă scurtă ală halucelui şiă flexorulă scurtă ală
degetelor.
-Nervii digitali plantari comuni (Nn. digitales
plantares communes)ăăînănum rădeătrei,ăseăîndreapt ăde-a lungul
spa iilorăinterosoaseăla degeteăşiăîmpreun ăcuăoăramur ădestinat ă
halucelui,ă ă inerveaz ă primeleă 7ă marginiă deă degeteă prină nerviiă
220
digitali plantari proprii (Nn. digitales plantares proprii)ă ă şiă

primul lombrical.
Nervul plantar lateral (N. plantaris lateralis), trece oblic pe
plant ă înainteă şiă laterală întreă muşchiulă flexoră scurtă ală degeteloră şiă
p tratulăplantar,ăînso indăarteraăomonim .ăăEmite:
-Ramuraă profund ă (R. profundus),ă înso eşteă arculă
plantară ceă inerveaz ă p tratulă plantei,ă muşchiulă aductoră ă ală
haluceluiăşiăinterosoşii.
-Ramuraăsuperficial ă(R. superficialis) se distribuie
muşchilorădegetuluiămicăiarăprinănervulădigitalăplantarăcomunăală
spa iuluiă interososă digitală plantară comună ală spa iului interosos
IV, la ultimele trei margini de degete.
Nervul fibular comun

(N. peroneus (fibularis) communis)
Numită şiă „nervulă sciatică popliteuă extern"ă ă esteă diviziuneaă
lateral ă maiă sub ireă aă mareluiă sciatic,ă destinată p r iiă anterioareă aă gambeiă şiă
dosului piciorului.
Formatăînăparteaăsuperioar ăaăspa iuluiăpopliteu,ăcoboar ăacoperitădeă
fasciaă lataă înă direc ieă lateral ,ă de-a lungul marginii mediale a tendonului
bicepsului.ăTreceăapoiăînd r tulăcapuluiăperoneului.ăăOcoleşteăfa aăextern ăaă
gâtuluiă fibuleiă şiă seă divideă înă dou ă ramuriă terminale: nervul fibular
superficialăşiănervulăfibularăprofund.ăÎnainteădeăbifurca ie,ăemite:
 Nervul cutanat sural lateral (N. cutaneus surae lateralis), se
desprindeă înă spa iulă popliteuă perforeaz ă fascia,ă inerveaz ă
fa aă lateral ă aă genunchiuluiă şiă prină ramuraă saă comunicant ă
(R. communicans n. fibularis)ăfuzioneaz ăcuănervulăcutanată
surală medial,ă peă fa aă posterioar ă aă gambei,ă pentruă aă deveniă
 Nervul fibular superficial (N. cutaneus superficialis) sau

nervul sural.
„musculocutanat”, esteă ă ramuraă deă bifurca ieă extern ă aă

nervuluiă fibulară comun.ă ă Coboar ă peă corpulă fibulei,ă întreă
acestaă şiă inser iaă muşchiuluiă peronieră lung.ă Treceă apoiă
înainte,ăperforeaz ăfasciaăînătreimeaăinferioar ăaăgambeiăşiăseă
distribuie pielii dosului piciorului. Emite:
-Ramuri musculare (Rr. musculares)ă pentruă muşchiiăă
peronieri.
-Nervul cutanat dorsal medial (N. cutaneus dorsalis
medialis)ă pentruă treimeaă medial ă aă dosuluiă picioruluiă şiă pentruă
primele trei margini de degete (Nn. digitales dorsales pedis).
-Nervul cutanat dorsal intermediar (N.cutaneus dorsalis
intermedius),inerveaz ătreimeaămijlocieăaăpieliiădosuluiăpicioruluiă
şiămarginileăadiacenteăaleădegetelorăIII-V.
 Nervul fibular profund (N. fibularis profundus),ă numită şiă
nervul tibial anterior este ramura deă bifurca ieă medial ă aă
nervului fibular comun. In dreptul colului fibulei,
221
traverseaz ă septulă intermusculară anterioră ală gambeiă şiă treceă
din loja peronierilor în loja extensorilor. Aici se situeaz ă
profund,ă peă fa aă anterioar ă aă membraneiă interosoase,ă înă
intersti iulă dintreă muşchiulă tibială anterioră plasată medială şiă
muşchiulăextensorăalădegetelor,ăapoiăcelăpropriuăalăhaluceluiă
situa iălateral.ăÎnătreimeaăsuperioar ăaăgambeiăseăafl ălaterală
deă arteraă tibial ă anterioar ,ă peă careă oă încrucişeaz ă peă dină
fa ,ajungândă peă parteaă eiă medial .ă Treceă apoiă dedesubtulă
retinacululuiăinferiorăalăextensorilorăşiăseăîndreapt ăpeădosulă
picioruluiăînădirec iaăprimuluiăspa iuăinterdigitalăEmiteă:
- Ramuri musculare (Rr. musculares)ăînăparteaăsuperioar ăaă
gambei,ă pentruă muşchii anterioriă aiă acesteiaă şiă peă dosulă
picioruluiăpentruăextensoriiăscur iădeăaici.
- Nerviiă cutana iă aiă primuluiă spa iuă interdigitală (nerviiă
digitaliădorsaliălateraliăaiăhaluceluiăşiăaiăceluiădeăalădoileaădeget).
222
REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE MEMBRULUI INFERIOR
Membrulă inferioră seă divideă înă urm toareleă regiuniă (Regiones

membri inferioris)
Regiuneaăşoldului:
Regiuneaăgluteal ă(fesier )ă(Regio glutea).
Regiuneaăsubinghinal ă(inghino-crurală).
Regiunea obturatorie.
Regiunea copsei:
Regiuneaă femural ă anterioar ă (Regio femoris/femoralis
anterior).
Regiuneaă femural ă posterioar ă (Regio femoris/femoralis
posterior).
Regiunea genunchiului:
Regiuneaăanterioar ăaăgenunchiuluiă(Regio genus anterior).
Regiuneaă posterioar ă aă genunchiuluiă (Regio genus
posterior/popliteea).
Regiunea gambei:
Regiuneaăgambier ăanterioar ă(Regio cruris/cruralis anterior).
Regiuneaă gambier ă posterioar ă (Regio cruris/cruralis
posterior).
Regiunea gâtului piciorului:
Regiuneaămaleolar ăanterioar .
Regiunea maleolar ăposterioar .
Regiunea piciorului:
Regiuneaădorsal ăaăpicioruluiă(Dorsum pedis).
Regiuneaăplantar ă(Planta pedis).
Regiuneaădorsal ăaădegetelor.
Regiuneaăplantar ăaădegetelor.
Sub aspect stratigrafic, regiunile membrului inferior sunt formate din
aceleaşiăplanuriăsuprapuseăcaăşiăceleăaleămembruluiăsuperior.
Planul de acoperite,ăformatădinăpiele,ăsubcutisăşiăfascieăsuperficial ,ă
dispuse de elemente vasculo-nervoaseăsuperficiale,ădintreăcareăoăimportan ă
deosebit ă auă veneleă sistemuluiă safen.ă Nerviiă cutana iă asigur ă inerva iaă
segmentar ăaăpielii,ădup ăurm toareleăordine:
- L1: Pielea teritoriului subinghinal.
- L2:ăTreimeaăsuperioar ăaăfe eiăanterioareăaăcoapsei.
- L3:ăTreimeaămijlocieăşiăinferioar ăaăfe eiăanterioareăaăcoapsei.
- L4:ă Fa aă anterioar ă aă genunchiuluiă şiă antero-median ă aă gambei,ă
pân ălaămargineaăpiciorului.
- L5:ă Oă zon ă intermediar ă peă fa aă anterioar ă aă gambeiă şiă treimeaă
intermediar ăaădosuluiăpiciorului.
- S1:ă Oă zon ă antero-lateral ă aă gambei,ă treimeaă lateral ă aă dosuluiă
picioruluiăşiăc lcâiului.
- S2:ă Fa aă posterioar ă aă coapsei,ă postero-lateral ă aă gambeiă şiă
margineaălateral ăaăpiciorulu.
223
- S3: Partea sutero-median ăaăcoapsei.
- S1,2,3,4 (ramuri posterioare): pielea fesei.
Planul subfascial, con ineă p turileă musculare,ă tendoaneleă şiă
m nunchiurile vasculo-nervoase.
Intersti iileă intermusculareă înă parteaă antero-median ă aă membruluiă
inferiorăseăl rgescăşiăformeaz ăunăsistemădeăcanaleă(femural,ăadductorilorăşiă
calcanean)ăpentruăpasajulăvaselorămariăşiăalăaltorăforma iuni.
Planul osteoarticular, descris detaliat la capitolele de anatomie
sistematic ,ă delimiteaz ă înă profunzimeă regiunileă anterioareă şiă celeă
posterioareă aleă membruluiă inferior.ă Acestă plan,ă areă oă deosebit ă importan ă
traumatologic ,ăfiindăsediulăleziunilorăosteo-articulare.
REGIUNILEăŞOLDULUI
Şoldulă(coxa)ăsauăr d cinaămembruluiăinferior,ăreprezint ăsegmentulă
deă leg tur ă întreă coaps ă şiă trunchi.ă Esteă alc tuită dintr-un schelet osteo-
articular,ă formată dină suprafa aă extern ă aă coxaluluiă şiă articula iaă
coxofemural ,ăprecumăşiăp r ileămoiăextrapelvineăcareăîlăacoper .
Seăsepar ăde:
- Pereteleăabdominal,ăprinăcreastaăiliac ăşiăplicaăinghinal .
- Perineu, prin plica genito-femural ă(femuro-perineal ).
- Coaps ,ăprinăplicaăfesier ăşiăprintr-oălinieăorizontal ăanterioar ăceă
vine în prelungirea acesteia.
Topograficăseădivideăînătreiăregiuniădeăconstitu ieăanatomic ădiferit ă
şiă anume:ă regiuneaă gluteal ă situat ă posterior;ă regiuneaă subinghinal ă aflat ă
anteriorăşiăregiuneaăobturatorieăaşezat ămedial.
REGIUNEAăGLUTEAL ă(FESIER )
(Regio glutea)
Limite: înă susă creastaă iliac ;ă înă josă plicaă fesier ;ă laterală oă linieă
vertical ă careă uneşteă spinaă iliac ă antero-superior cu vârful trohanterului
mare;ă medială şan ulă interfesier.ă Înă profunzimeă seă întindeă pân ă laă planulă
osteoarticular al regiunii.
Formaă exterioar : reliefulă convexă ală regiunii,ă numită fes ă (Nates),
esteădatădeămuşchiulăgluteuămareăşiădeă esutulăadiposăsubcutanat.ăÎntreăceleă
dou ăfeseăseăinterpuneăunăşan ălongitudinal,ăşan ulăinterfesier,ăiarălaălimitaăcuă
coapsaăapareăunăşan ,ăsituatătransversal,ănumită pliceăsauăşan ăfesieră(Sulcus
gluteus).
- Proeminen eleăosoaseăvizibileăşiăpalpabileăsunt:ăspinaăiliac ăantero-
superioar ,ăsplinaăiliac ăpostero-superioar ,ătrohanterulămareăşiătuberozitateaă
ischiadic .
Planul de acoperite
Pielea groas ăşiămobil .
Subcutisul con ineă ună esută adiposă abundent,ă compartimentată deă
benzi fibroase, care-iăconfer ăoăelasticitateăconsiderabil .ăCon ine:
- Artereăşiăveneăsuperficialeă(f r ăimportan ).
- Re eauaă limfatic ă superficial ,ă drenat ă spreă noduliă limfaticiă
224
orizontali ai grupului inghinal superficial.
- Nerviă cutana i,ă ramuriă dorsaleă aiă nerviloră lombariă (Nn. clunium
superiores)ăpentruăparteaăsuperioar ăaăpieliiăregiunii;ăramuriădorsaleă
şiă nerviloră sacraliă (Nn. clunium medii) pentru teritoriul din
apropiereaăsacrului,ăşiăramuri din nervul micul sciatic (Nn. clunium
inferiores),ăpentruăparteaăinferioar ăaăfesei.
- Burseă seroaseă subcutanate,ă înă dreptulă trohanteruluiă mareă şiă aă
tuberozit iiăischiatice.
Fascia gluteală,ă groas ,ă acoper ă toat ă regiuneaă şiă trimiteă septuriă

fibroaseăăceăseădispunăîntreăfasciculeleămuşchiuluiăgluteuămare.
Planul subfascial.ă Con ineă muşchiiă regiunii,ă spa iulă subgluteală şiă

pediculii vasculo-nervoşiăgluteali.
Muşchiiăsuntăaşeza iăînădou ăp turiăşiăanume:
-P turaă superficial :ă muşchiiă gluteuă mareă şiă mijlociu;
acestaă dină urm ,ă acoperită par ială deă gluteulă mare,ă devineă
superficial în partea supero-lateral ăaăregiunii.
-P turaă profund :ă muşchiulă gluteuă mică şiă muşchiiă
pelvitrohanterieni (M. piriformis; Mm. gemelli; M. obturatorius
internus et externus; M. qundratusă femoris).ă Muşchiiă
ischiogambieriă cuă tendoaneleă loră deă origine.ă Întreă tendoaneă şiă
suprafe eleă osoaseă seă interpună burseă seroaseă (Burseleă
subtendinoaseă trohanterieneă şiă ischiaticeă acesteaă dină urm ă laă
nivelulătuberozit iiăischiatice).
225
 Spa iulă subgluteală esteă intersti iulă largă cuprinsă întreă celeă
dou ăp turiămusculare.ăUmplutăcu esutăcelulo-adiposălax,ăcon ineă
foi aăprofund ăaămuşchiuluiăgluteuămare.
- Înă acestă spa iuă seă deschidă orificiileă deă comunicareă aleă
bazinului,ă careă seă formeaz ă întreă incisura ischiatic ă mareă şiă
muşchiulăpiriform.ăAstfelăiauănaştere:
- Hiatul suprapiriform (Foramen suprapiriforme) la marginea
superioar ă aă muşchiului;ă orificiuă osteomusculară pentruă pasajulă
pediculului vasculo-nervos gluteal superior.
- Hiatul intrapiriform (Foramen infrapiriforme) la marginea
inferioar ă aă muşchiului,ă pentruă trecereaă unuiă num ră deă treiă
pediculi vasculo-nervoşi.
- Totăînăacestăspa iuă seă deschideă orificiulăischiadicămică prină careă
regiuneaă fesier ă comunic ă cuă fosaă ischio-rectal ă aă perineuluiă
posterior.
- esutulă celulo-adipos subgluteal, prin orificiile amintite
comunic ă cuă spa iileăcelulo-conjunctiveăaleă bazinuluiă şiă aleăfoseiă

ischiorectale.
Pediculii vasculo-nervoşiă şiă regiuniiă glutealeă provină dină
bazin,ăprinătraversareaăorificiilorăamintiteăşiăseăangajeaz ăînăspa iulă
subgluteal,ăundeăoăparteăseădistribuieăcelorădou ăp turiămusculare,ă
iarăoăalt ăparteăseăîndreapt ăspreăcoaps ăşiăperineu.
- Aceştiă pediculiă suntă înso i iă deă vaseă limfaticeă profunde,ă careă
dreneaz ălimfaăînănoduliiălimfaticiăiliaciăinterni.
- Prinăhiatulăsuprapiriformăp trunde:
- Pediculul vasculo-nervos gluteal superior, format din artera
gluteal ă superioar ,ă înso it ă deă dou ă veneă sateliteă şiă deă nervulă
glutealăsuperior.ăArteraăseăramific ăînăspa iulăsubglutealăînăramuriă
superficialeă şiă profundeă pentruă celeă dou ă p turiă musculare.ă Seă
anastomozeaz ăcuăarteraăgluteal ăinferioar ăşiăcuăuneleăartereăaleă
coapsei.ăVeneleăformeaz ăoăre eaăabundent ăplexiform ,ăiarănervulă
aşezatălateralădeăarter ,ăseăramific ălaăfesierulămijlociuălaăcelămic,ă
precum şiălaămuşchiulătensorăalăfascieiălate.
- Prinăhiatulăinfrapiriformătrecătreiăpediculiăşiăanume:
- Pediculul vasculo-nervos gluteal inferior, format din artera
gluteal ă inferioar ă cuă dou ă veneă omonimeă şiă nervulă gluteală
inferior;ăseădistribuieăfe eiăprofunde a fesierului mare.
- Pedicululăsciatic,ăformatădinănervulămareleăsciatic,ăarteraăsatelit ă
aă acestuiaă şiă nervulă miculă sciatic,ă apareă dină bazin,ă laterală deă
pedicululă precedent.ă Nervulă mareluiă sciatică coboar ă înă
depresiuneaădintreăischionăşiătrohanterulămare,ăpeăfa aăposterioar ă
aămuşchilorăperlivitrohanterieni,ăacoperitădeăfesierulămare.ăNervulă
miculă sciatică areă acelaşiă traiectă cuă mareleă sciatic,ă fiindă situată peă
fa aăposterioar ăaăacestuia.
- Pedicululă pudendal,ă formată dină artera,ă venaă şiă nervulă pudendală
intern,ă p trundeă înă regiune,ă ocoleşteă spinaă ischiatic ,ă treceă
226
dedesubtulăacesteiaăşiăseăîndreapt ălaăfosaăischio-rectal .
 Referiri practice:
Pozi iaă trohenteruluiă mareă seă stabileşteă cuă ajutorulă urm toareloră
repere:
-Linia Nelaton-Roser,ăuneşteă(cuăcoapsaăflectat )ăspinaăiliac ăantero-
superioar ăcuătuberozitateaăischiatic .ăTreceăpesteăvârfulătrohanteruluiămare;ă
înă fracturileă deă colă femurală sauă luxa iileă şolduluiă trohanterulă mareă seă
deplaseaz ăfa ădeăaceast ălinie.
-Triunghiulă Bryantă seă formeaz ă între:ă liniaă careă uneşteă spinaă iliac ă
antero-superioar ă cuă vârfulă trohanteruluiă mare;ă vertical ă careă prelungeşte,ă
spreăcreastaăiliac ăvârfulătrohanteruluiămareăşiăorizontalaăaşezat ăpesteăspinaă
iliac ă antero-superior. Triunghiul isoscel astfel construit se deformeaz ă înă
deplas rileămareluiătrohanter.
-Nervulă sciatică mareă seă proiecteaz ă înă profunzimeaă pliciiă fesiereă laă
ună punct,ă careă seă situeaz ă întreă treimeaă intern ă şiă mijlocieă aă liniei,ă careă
uneşteămareleătrohanterăşiătuberozitateaăischiatic .
-Elementele vasculo-nervoaseăseăproiecteaz ăinferiorădeăliniaă„cheie”ă
aă regiunii,ă linieă careă uneşteă trohanterulă mareă cuă spinaă iliac ă postero-
superioar .ăInjec iileăintramusculareăseăfacădeasupraăacesteiăliniiă(înăcadranulă
supero-lateral al fesei), pentru a evita lezarea vaselorăşiăaănervilor.
REGIUNEAăSUBINGHINAL
Numit ă şiă „regiuneaă inghino-crural ”,ă reprezint ă teritoriulă deă pasajă
aleăvaselorăpeăcoaps ăiarăînăcondi iiăpatologiceăesteăsediulăherniilorăfemurale,ă
datorit ăprezen eiăcanaluluiăfemuralăceăseăsitueaz ăaici.
Limite.ăAşezat ăînainteaăarticula ieiăcoxo-femuraleăesteădelimitat ăînă
susă deă plicaă inghinal ;ă înă josă deă oă linieă orizontal ă careă prelungeşteă peă fa aă
anterioar ăaăcoapseiăplicaăfesier .ăLateralăoăvertical ,ădus ădeălaăspinaăiliac ă
antero-superioar ă laă trohanterulă mare;ă medială oă linieă vertical ă trasat ă peă
margineaăanterioar ăaăgracilisului,ădeălaăspinaăpubeluiăpân ălaăliniaăorizontal ă
inferioar .
Formaă exterioar .ă Laă limitaă dintreă pereteleă abdominală şiă coaps ,ă
tegumentulăăesteăcutatăşiăformeaz ă„plicaăinghinal ”,ăplic ădeăflexiuneăîntre
coaps şiă trunchi.ă Esteă dispus ă cuă cevaă maiă jos,ă caă liniaă dintreă spinaă iliac ă
antero-superioar ă şiă splinaă pubelui,ă linieă careă corespundeă traiectuluiă
ligamentului inghinal.
- Inferioră deă plicaă inghinal ,ă muşchiiă superficialiă dauă un relief în
form ădeă„N”.ăLateralăseăafl ămuşchiulătensorăalăfascieiălate;ămedialămuşchiulă
aductorălung,ăînădiagonal ăsartoriusului.
- Întreă ultimiiă doiă muşchiă şiă plicaă inghinal ă seă delimiteaz ă oă
depresiune, care corespunde triunghiului femural al lui Scarpa. În
profunzimeaă acesteiaă seă palpeaz ă pulsa iileă artereiă femuraleă şiă mişc rileă
capului femural.
Planul de acoperire
Pielea fin ,ă mobil ă cuă excep iaă pliciiă inghinale,ă esteă p roas ă înă
parteaămedial ăaăregiunii.
227
Subcutisul,ădeăgrosimeăvariabil ăareăoăstructur ăareolar ,ădublat ădeă
unaălamelar ;ălipseşteălaănivelulăpliciiăinghinale.ăCon ine:ă
- Ramurileă superficialeă aleă artereiă femurale,ă arteraă epigastric ă
superficial ă şiă arteraă circumflex ă iliac ă superficial ă urc ă spreă
pereteleăabdominal;ăartereleăruşinoaseăexterneăseăîndreapt ămedialălaă
perineu.
- Venaă safen ă intern ,ă laă 4ă cmă inferioră deă ligamentulă inghinală
formeaz ă oă cros ,ă careă p trundeă înă profunzimeă prină hiatulă safenă ală
fascieiălate.ăCrosaăcolecteaz ăunănum răvariatădeăramuriă(1,ă8),ăveneă
satelite ale arterelor superficiale, care converg spre ea formând o
„steaăvenoas ”ălaăacestănivel.
- Noduliiălimfaticiăinghinaliăsuperficiali,ăformeaz ăunăgrupăorizontal,ă
plasată paralelă cuă ligamentulă inghinală şiă ună grupă vertical,ă dispusă înă
jurul crosei safene. Quenu, clasific ,ă înă raportă cuă ă crosa,ă noduliiă
limfaticiă înă patruă grupuriă şiă anume:ă supero-lateral, supero-medial
(corespund grupului orizontal), infero-laterală şiă infero-medial
(corespundă grupuluiă vertical).ă Aferen eleă grupuluiă orizontală provină
din teritoriile subombilicaleăaleăpereteluiăabdominal,ăşoldăşiăperineulă
posterior.ă Grupulă verticală colecteaz ă limfaă re eleiă superficialeă aleă
membruluiăinferior.ăEferen eleăseăvars ăînănoduliiălimfaticiăinghinaliă
profunzi.
- Nerviiăcutana iăsuntăramuriădinănervulăfemurocutanat pentru partea
lateral ăaăregiunii;ăramurileăcutanateăanterioareăaleănervuluiăfemurală
şiă ramuraă femural ă aă nervuluiă genitofemural,ă pentruă pieleaă deă laă
parteaăanterioar ăşiămedial ăaăregiunii.
Fascia lata.ăFormeaz ăcâteăoăteac ăpentruămuşchiulătensorăal fasciei
lateăşiămuşchiulăsartorius.ăTreceăapoiăpesteătriunghiulăfemural,ădevenindămaiă
sub ireăînăparteaămedial ăaăregiunii.
- Înă por iuneaă central ă aă triunghiuluiă femural,ă laă 4ă cmă inferioră deă
ligamentulă inghinal,ă fasciaă prezint ă ună orificiuă larg,ă numită fos ă oval ă sauă
hiatulă safen.ă Margineaă extern ă aă acesteia,ă numit ă ligamentulă falciformă esteă
bineă conturat ă şiă seă termin ă atâtă superioră câtă şiă inferioră cuă câteă ună corn.ă
Hiatulă esteă acoperită deă fasciaă cribroas ă prină careă trecă venaă safen ă intern ,ă
arterele superficialeă aleă subcutisuluiă şiă eferen eleă limfocentriloră inghinaliă
superficiali.
Planul subfascial cuprindeă muşchiiă regiunii,ă lacuneleă deă pasajă şiă
con inutulăacestora,ăprecumăşiăunăintersti iuălarg,ănumităcanalăfemural.
 Muşchiiăalc tuiescăoăp tur ăsuperficial ăşiăaltaăprofund .
- P turaă superficial ă esteă format ă de:ă muşchiulă tensoră ală fascieiă
late;ă sartoriusulă şiă aductorulă lung.ă Ultimiiă doi,ă împreun ă cuă
ligamentulă inghinal,ă delimiteaz ă triunghiulă femurală ală luiă Scarpaă
(Trigonum femorale)ă aă c ruiă baz ă priveşte spre ligament iar
vârfulăcorespundeăintersec ieiădintreăsartoriusăşiăaductorulălung.
- P turaă profund ă înă parteaă lateral ă aă regiuniiă esteă format ă dină
muşchiulă dreptă femurală şiă vastulă lateral.ă Înă profunzimeaă
triunghiuluiă Scarpaă seă aşterneă psoasulăiliacăşi muşchiulă pectineu.ă
228
Aceştiaă delimiteaz ă ună jgheab,ă numită fos ă iliopectineeă (Fossa
iliopectinea),ă careă formeaz ă planşeulă triunghiuluiă femural.ă Fosaă
esteă c ptuşit ă deă fasciaă iliac ă şiă continuareaă eiă peă muşchiulă
pectineu (Fascia iliopectinea).ăCorespunz torăăfosei ileopectinee,
seăformeaz ăsubfascialăoăloj ăintermuscular ălarg ,ădeăformaăuneiă
piramideă triunghiulare,ă aşezat ă cuă bazaă înă sus,ă careă con ineă
trunchiurileă vasculareă femuraleă şiă limfocentriă inghinaliă profunzi.ă
Loja are un perete postero-lateral format de psoasul iliac, un
perete postero-medială alc tuită deă muşchiulă pectineuă şiă unulă
anterioră dată deă fasciaă lata,ă cuprins ă întreă laturileă triunghiuluiă
femural.
 Lacuneleădeălaăr d cinaăcoapsei,ăsuntăorificiileăosteofibroaseă
deă pasajă pentruă forma iunileă careă coboar ă dină abdomenă spreă
coaps .ă Întreă ligamentulă inghinală (arcadaă crural )ă şiă margineaă
anterioar ă aă coxalului,ă seă delimiteaz ă ună intervală larg,ă careă esteă
divizată înă dou ă lacuneă deă c treă arculă iliopectineuă - dependin ă aă
fasciei iliace – întins între eminen aă iliopubian ă şiă ligamentulă
inghinal.
- Lacunaă muscular ă (Lacuna musculorum)ă situat ă lateral,ă esteă
m rginit ă deă jum tateaă lateral ă aă ligamentuluiă inghinal,ă arculă
iliopectineuă şiă margineaă ă anterioar ă aă aripeiă iliace.ă Prină eaă treceă
muşchiulăpsoasăiliac,ăacoperitădeăfasciaăiliac ăşiănervulăfemural.
- Lacunaă vascular ă (Lacuna vasculorum),ă aflat ă medial,ă esteă
delimitat ă deă jum tateaă medial ă aă ligamentuluiă inghinal,ă arculă
iliopectineu, ligamentul lacunar (Lig. lacunare)ăaăluiăGimbernatăşiă
creastaăpectineal ăaăpubelui. Ligamentul lacunar este o reflexiune
aăligamentuluiăinghinal,ăcareărotunjeşteăunghiulăformatăîntreăacestaă
şiă osulă pubian.ă Creastaă pectineal ă esteă acoperit ă deă ună cordonă
fibros foarte puternic numit ligamentul pubian al lui Cooper ( Lig.
pectineale) şiădeăpor iuneaădeăorigineăaămuşchiuluiăpectineu.ăPrină
lacunaă vascular ă trecă arteraă şiă venaă femural ;ă parteaă eiă medial ă
esteăocupat ădeănoduliiălimfaticiăinghinaliăprofunzi.
 Forma iunileăvasculo-nervoase subfasciale sunt reprezentate
229
deăarteraăşiăvenaăfemural ,ădeănoduliiălimfaticiăinghinaliăprofunziăşiă
de nervi.
- Arteraăfemural ,ăcontinu ăarteraăiliac ăextern .ăAjungeăpeăcoaps ă
prinăparteaălateral ăaălacuneiăvasculare.ăAcoperit ădeăfasciaălata,ălaă
nivelulă triunghiuluiă femurală seă situeaz ă înă fosaă iliopectinee
împreun ăcuăvenaăfemural ,ăaflat ămedialădeăarter .ăAmbeleăsuntă
cuprinse într-oăteac ăfibroas ăcomun ă(teacaăvaselorăfemurale)ăşiă
seăîndreapt ăspreăvârfulătriunghiuluiăluiăScarpaăprinăcareăp r sescă
regiunea pentru a se continua în canalul aductorilor. Din acest
segmentăsuperiorăalăartereiăfemuraleăiauănaştereădou ăcategoriiădeă
ramuriăşiăanume:
- Artere superficiale (descrise la subcutis) ce emerg din ea
imediatădedesubtulăligamentuluiăinghinal,ăperforeaz ăapoiăfasciaă
lata pentru a ajunge în subcutisul teritoriilor abdomino-
perineale.
- Artereă profundeă reprezentat ă deă arteraă femural ă profund ă şiă
ramurileăsaleăcircumflexe.ăAceast ăarter ăareăoădistribu ieăfoarteă
variat ;ăiaă naştereă dină trunchiulă principală laă 4-6 cm inferior de
ligamentulăinghinalăşiăseăîndreapt ălaăintersti iulădintreămuşchiiă
aductorulă lungă şiă celă scurt.ă Artereleă circumflex ă femural ă
lateral ăşiămedial ăp trundăînăprofunzime,ăseăramific ăînăramuriă
terminaleăcareăapoiăseăanastomozeaz ăcuăramurileăextrapelvieneă
ale arterei iliace interne, realizându-seă astfelă ună „cercă
anastomotică pericoxal”,ă suficientă deă voluminos,ă pentruă aă
restabiliăcircula iaăcolateral ăînăcazulăligatur riiăartereiăfemuraleă
deasupraăemergen eiăceleiăprofunde.
- Venaă femural ,ă seă situeaz ă medială deă arter ,ă atâtă înă lacunaă
vascular ăcâtăşiăînăfosaăiliopectinee.ăColecteaz :
- Crosa venei safene, la 4 cm inferior de ligamentul inghinal
(jonc iuneaăsafeno-femural ).
- Veneleăfemuraleăprofundeăşiăceleăcircumflexe,ăcareăseăvars ăînă
mod direct sau prin intermediul unei vene colectoare în ea.
- Noduliiălimfaticiăinghinaliăprofunzi,ăînănum rădeă2-3,ăseăaşeaz ă
medială deă venaă femural ,ă înă esutulă femurală şiă ligamentulă
Gimbernat.ăColecteaz ălimfaticeleăeferenteăaleănodulilorăinghinaliă
superficialiă şiă re eauaă limfatic ă profund ă aă membruluiă inferior.
Eferen eleăacestorănoduliăseădreneaz ăînălimfocentriiăiliaci.
- Nodulii lui Cloquet-Rosenmuller sau nodului limfatic al
ineluluiă femurală faceă parteă dină aceştiă noduli,ă fiindă situată înă
parteaămedial ăaălacuneiăvasculare.
- Nervii subfasciali, sunt ramuri ai plexului lombar:
- Nervulă femural,ă treceă prină lacunaă muscular ă peă suprafa aă
anterioar ă aă psoasuluiă iliac.ă Inferioră ligamentuluiă inghinală seă
distribuie într-ună m nunchiă deă ramuriă musculareă (nervulă
cvadricepsului)ăşiăramuriăcutanateăanterioare.ăAceştiaădinăurm ă
dup ă ună scurtă traiectă voră str bateă fasciaă lata.ă Ramuraă careă
230
continu ă nervulă femurală esteă nervulă safen,ă ceă înso eşteă arteraă
femural ,ăplasându-seăpeăfaşaăanterioar ăaăacesteia.
- Nervulăfemurocutanatătraverseaz ăfasciaăîntreăceleădou ăspineă
iliace anterioare.
- Ramuraăfemural ăaănervuluiăgenitofemural,ăcoboar ăînăregiuneă
prină lacunaă vascular ,ă înainteaă arterei;ă devineă apoiă superficială
perforândăfasciaăcriboas .ă
 CANALUL FEMURAL (Canalis femoralis)ăesteăintersti iulălargădeă
form ăinfundibular ,ăcareăseăsitueaz ăînăprofunzimeaăregiunii,ămedialădeă
venaăfemural .ăReprezint ăunăteritoriuădeăslab ărezisten ăaăabdomenului,ă
fiind sediul herniilor femurale. Este dispus vertical, de la nivelul
ligamentuluiă inghinală pân ă laă jonc iuneaă safeno-femural ă şiă are o
lungime de 3-4ăcm,ăesteăalc tuitădinăpere i,ăorificiiăşiăcon inut:
- Pere ii,ă dispuşiă înă form ă deă piramid ă triunghiular ă sunt:ă anterior,ă
fasciaăcribroas ;ălateral,ăvenaăfemural ;ăpostero-medial,ămuşchiulăpectineuăşiă
fascia care-lă acoper .ă Aceştiăpere i,ălaăîn l imeaăjonc iuniiăsafeno-femurale,
prin apropiere între ei, închid inferior canalul.
- Orificiul profund al canalului femural denumit inel femural
(Anulus femoralis)ă esteă situată laă cap tulă superioră ală acestuia.ă Elă reprezint ă
teritoriul cel mai medială ală lacuneiă vasculare,ă situată întreă venaă femural ă şiă
ligamentulălacunar.ăOrificiulăpriveşteăspreăcavitateaăabdominal ,ăde care este
desp r ită printr-oă dependen ă aă fascieiă transversaleă (aă seă vedeaă laă pereteleă
abdominal),ănumit ăseptăfemurală(Septum femorale).ăAcestăseptădesp r itoră
este teritoriul vulnerabil al canalului femural, ruperea lui generând herniile
femurale.
- Orificiulă superficială esteă situată anterioră şiă corespundeă hiatusuluiă
safenă(fos ăoval )ăacoperitădeăfasciaăcribroas .
- Con inutulăcanaluluiăesteăreprezentatădeăună esutăcelulo-adipos lax,
înăcareăseăafl ălimfocentriiăinghinaliăprofunzi,ădintreăcareăcelăalăluiăCloquet-
Rosenmullerăseăaşeaz ăchiarăînăinelulăfemural.
231
 Referiri practice
Canalul femural, sediul herniilor femurale nu este descris la fel în
diferiteleătratateăanatomiceăşiăchirurgicale.ăSeăutilizeaz ătermenulădeă„canală
crural”ă(termenăgreşităîntrucâtăcrus,ăcrurisăţăgamb )ăsauăcanalăfemurală„într-
ună sensă maiă larg”ă pentruă denumireaă lojeiă intermusculareă format ă deă fosaă
iliopectineeă şiă fasciaă lata,ă ală c reiă orificiuă superioră corespundeă lacuneiă
vasculareăşiăcon ineăvaseleăfemuraleăşiănoduliiălimfaticiăinghinali,ăprofunzi.ă
Parteaămedial ăaăacesteiăloji,ăcuăcon inutăexclusivălimfatică(lacunaălimfatic ),ă
esteădenumit ă„infundibulum”.ăÎnăaccep iuneaăactual ,ăatâtăînăsensăanatomo-
topografică câtă şiă înă sensă chirurgical,ă canalulă femurală seă limiteaz ă doară laă
teritoriulă situată medială deă venaă femural ,ă aşaă cumă aă fostă descris ă înă
subcapitolulă precedentă şiă corespundeă cuă „parteaă infundibular ă aă canalului
crural”ă(descrisădeăfrancezi).
Triunghiulă luiă Scarpaă reprezint ă ună teritoriuă topografică important;ă
prinăelăseăabordeaz ăvenaăsafen ăintern ,ăvaseleăfemurale:
Crosaă veneiă safeneăinterneă seă descoper ă înă subcutisulă regiunii,ălaăoă
distan ă deă 4ă cm,ă inferior de ligamentul inghinal, la locul unde treimea
intern ăaăacestuiaăseăintersecteaz ăcuăceaămijlocie.ăLaăacestănivelăvenaăsafen ă
esteăseparat ădeăvaseleăfemuraleădoarăprinăfasciaăcribroas ă(!).
Arteraă femural ă seă descoper ă corespunz toră uneiă liniiă careă uneşteă
mijlocul ligamentului inghinal (sau cu 1 cm medial de acest punct) cu
margineaăposterioar ăaăcondiluluiămedialăalăfemurului.ăÎnăacestătriunghiăareăoă
situa ieăsuperficial ,ăfiindăacoperit ădoarădeăfasciaălata.
232
REGIUNEA OBTURATORIE
Limite: superior,ă plicaă genitofemural ;ă inferioră oă linieă orizontal ă
careăprelungeşteăplicaăfesier ăpeăfa aămedial ăaăcoapsei.ăAnteriorăoăvertical ă
aşezat ăpeămargineaăanterioar ăaăgracilisuluiăiarăposteriorămargineaămedial ă
a aductorului mare. În profunzime se întinde pân ălaăgauraăobturat ăşiăcadrulă
ososă ischiopubiană ceă oă m rgineşte,ă respectivă membranaă obturatorie,ă
împreun ăcuăcare,ăformeaz ăplanulăfibroscheletalăalăregiunii.
Formaăexterioar .ăReprezint ăunămicăteritoriuăplat,ăintercalatăîntreă
perineuăşiăcoaps ,ăpeăfa aămedial ăaăr d ciniiăacesteia,ăcareăcontinu ăanterioră
cuăregiuneaăsubinghinal ăiarăposteriorăcuăregiuneaăfesier .
Planul de acoperire. Pielea esteăfin ăşiămobil ,ăsubcutisul continu ă
peă celă ală regiuniloră vecineă şiă con ineă ramuriă cutanateă ceă provină dină nervul
genito-femural.ăFasciaălataătreceăpesteăaceast ăregiune,ăfiindămaiăsub iat .
Planul subfascial con ineă muşchi,ă canalulă şiă m nunchiulă vasculo-

nervos obturator.
Muşchiiăaşeza iăînătreiăp turiăsuntăreprezenta iădeăpor iuneaă
de origine a aductorilor.
- P turaăsuperficial :ăM.gracilis;ăM.adductorămagnus.
- P turaămijlocie:ăM.adductorălongus;ăM.adductorăbrevis.
- P turaăprofund :ăM.obturatoriusăexternus.
 Canalul obturator (Canalis obturatorius) sau canalul
subpubian, este pasajul osteofibros, lung de 6-7 mm, care
realizeaz ă comunicareaă întreă cavitateaă pelvian ă înă parteaă antero-
medial ă aăr d ciniiă coapsei.ă Areă ună traiectă dinapoiă înainteă şiă uşoră
medial.
-Pere iiăcanaluluiăsuntăforma i,ăsus,ădeăşan ulăobturator,ădeăformaă
unui semicilindru osos, cel inferior este completat de membrana
obturatorieăfortificat ădeăbandeletaăsubpubian .ăAceast ăbandelet ă
areăunăaspectădeăsemicilindruăfibrosăşiăîntregeşteăparteaăinferioar ă
aă canaluluiă împreun ă cuă marginileă superioareă aleă muşchiloră
obturatorăexternăşiăintern.
-Orificiulăinternăsauăpelvian,ăpriveşteăspreăbazin.
-Orificiul anterior sau femural se deschide în profunzimea
regiunii;ăesteăacoperitădeăorigineaămuşchiuluiăpectineuăşiăseăpoateă
abordaăprinăintersti iulădintreăacestaăşiăaductorulăscurt.
-Con inut:ăm nunchiulăvasculo-nervos obturator.
 M nunchiulă vasculo-nervos obturator este dispus de sus în
josăînăurm toareaăordine:ă„N-A-V”:
- Arteraă obturatorie,ă înso it ă deă dou ă veneă satelite,ă înă interiorulă
canaluluiăseădivideăînădou ăramuriăterminale,ăunaăanterioar ăşiăaltaă
posterioar .ă Seă anastomozeaz ă cuă arteraă circumflex ă femural ă
medial .
- Nervul obturator se divide de asemenea în interiorul canalului
într-oăramur ăanterioar ăcareăcoboar ăînainteaămuşchiuluiăaductoră
scurtăşiăaltaăposterioar ,ăcareădescindeăînd r tulăacestuia.
233
Orificiulă anterioră ală canaluluiă obturator,ă loculă deă apari ieă aă
m nunchiuluiă vasculo-nervosă obturatoră şiă sediulă herniiloră obturatoare,ă seă
abordeaz ă prină intersti iulă dintreă aductorulă scurtă şiă muşchiulă pectineuă lungă
(în regiunea subinghinal ),ăseăcaut ăintersti iulăamintitălaămargineaălateral ăaă
pectineului, orificiul situându-seă înă profunzime,ă fiindă par ială acoperită deă
pectineu.
„Coronaă mortis”.ă Ramuraă obturatorieă aă artereiă epigastriceă (aă seă
vedea la abdomen) în 20% din cazuri este în aşaă m sur ă dezvoltat ,ă încâtă
emergen aă artereiă obturatorieă seă faceă dină acestă vas.ă Aceast ă ramur ă
anastomotic ,ă vineă înă raportă cuă orificiulă profundă ală canaluluiă femurală
situîndu-se în apropierea marginii posterioare a ligamentului Gimbernat. În
opera iileăpentruăherniiăfemuraleăpoateăfiălezat ,ădeterminândăhemoragiiăgreuă
deăst pânit.
REGIUNILE COAPSEI
Coapsa,ă deă aspectulă unuiă conă trunchiat,ă cuprins ă întreă şoldă şiă
genunchi,ăînăraportăcuădiafizaăosuluiăfemuralăareăoăregiuneăanterioar ăşiăunaă
posterioar .
REGIUNEAăFEMURAL ăANTERIOAR
(Regio femoris anterior)
Limita:ă superioră liniaă orizontal ă careă prelungeşteă plicaă fesier ă şiă
treceăpesteăvârfulătriunghiuluiăfemural;ăinferiorălinieiătransversaleăaşezat ăcuă
dou ă laturiă deă degetă deasupraă bazeiă rotulei.ă Laterală o vertical ă tras ă deă laă
trohanterulămareălaăepicondilulălateralăalăfemurului;ămedialăoălinieăvertical ă
careăuneşteăspinaăpubeluiăcuăepicondilulămedialăalăfemurului.ăÎnăprofunzimeă
seăîntindeăpân ălaădiafizaăfemurului,ăseptulăintermuscularălateralăşiăsuprafa a
posterioar ăaăaductoruluiămare.
Form ă exterioar .ă Proemin ă reliefurileă sartoriuluiă şiă aă
cvadricepsuluiă femural.ă Înă abduc iaă coapseiă seă contureaz ă caă ună cordon,ă
parteaăsuperioar ăaăaductoruluiămare.
Planului de acoperire.
Pielea esteăsupl ăşiămobil .
Subcutisul deăgrosimeăvariabil ăcon ine:
- Venaă safenaă intern ,ă careă urc ă peă parteaă medial ă aă regiunii,ă
colectândăunănum răînsemnatădeăafluen iăprintreăcareăvenaăsafen ăaccesorieăşiă
venaăanastomotic ăaăluiăGiacominiă(V.femuro-poplitea).
- Re eauaă limfatic ă superficial ,ă dispus ă peă traiectulă veneloră şiă
drenat ădeănoduliiălimfaticiăinghinaliăsuperficiali.
- Nerviiă cutana iă ceă provină dină urm toareleă treiă surse:ă nervulă
femurocutanată înă parteaă lateral ă aă regiunii;ă ramurileă cutanateă anterioareă aleă
nervului femural;ăramuraăcutanat ăaănervuluiăobturator,ăpentruăparteaăinfero-
medial ăaătegumentuluiăregiunii.
234
Fascia lată,ă groas ă şiă rezistent ,ă formeaz ă teciă înă jurulă muşchiloră
tensoră ală fascieiă lateă şiă sartorius.ă Laterală esteă fortificat ă formândă tractulă
iliotibial al lui Maissiat.
- Trimiteă înă profunzimeă dou ă septuriă intermusculare,ă ambeleă fixateă
peă liniaă aspr .ă Septulă laterală esteă maiă rezistent,ă celă medială maiă sub ireă şiă
incomplet.ă Ambeleă împreun ă cuă fasciaă şiă diafizaă femuruluiă delimiteaz ă
pentruă extensoriă oă loj ă anterioar .ă Aductoriiă seă situeaz ă înd r tulă septuluiă
medial,ăînălojaăposterioar .ăDinăconsiderenteătopograficeăeiăsuntăîns ăincluşiă
înăregiuneaăfemural ăanterioar .
Planul subfascial esteă alc tuită dină muşchi,ă canalulă aductoriloră şiă
m nunchiulăvasculo-nervos femural.
 Muşchiiăregiuniiăformeaz ădou ăgrupeăşiăanume:
- Grupaăanterioar ,ăformat ădintr-oăp tur ăsuperficial ă(M.ătensoră
fasciaeă latae,ă M.ă sartorius)ă şiă altaă profund ă (M.ă quadricepsă
femoris)ăaplicat ăpeăplanulăosos.
- Grupaă medial ă cuprindeă aductorii,ă aşeza iă înă treiă p turiă
suprapuse:ă superficial ă (M.ă gracillis,ă M.ă adductoră longus);ă
mijlocieă (M.ă adductoră brevis)ă şiă posterioar ă (M.ă adductoră

magnus).
Canalul aductorilor (Canalis adductorius) al lui Hunter, sau
„canală subsartorial”ă reprezint ă intersti iulă de comunicare între
regiuneaă femural ă anterioar ă şiă ceaă poplitee,ă prină careă treceă
m nunchiulăvascularăfemural.ă
- Deăformaăuneiăprismeătriunghiulareălung ădeă7-10ăcm,ăşiăsituat ă
dedesubtulă treimiiă mijlociiă aă sartoriusului,ă seă aşeaz ă peă fa aă
medial ăaăcoapsei, în treimea mijlocie a acesteia, fiind dirijat oblic
înăjosăşiăînapoi.ăAreăpere i,ăorificiiăşiăcon inut:
- Pere ii,ă suntă înă num ră deă trei:ă celă laterală fiindă formată deă c treă
vastul medial; cel postero-medial,ădeăfa aăanterioar ăaămuşchiuluiă
aductor mare, cuă careă împreun ă formeaz ă planşeulă canalului.ă
Pereteleă anterioră esteă alc tuită deă membranaă vastoadductoria,ă
235
întins ăîntreămuşchiiăaminti iăşiăacoperit ădeămuşchiulăsartorius.
- Orificiulăsuperior,ăpriveşteăspreăvârfulătriunghiuluiăfemural.ăEsteă
acoperit de sartoriusă şiă corespundeă cap tuluiă inferioră ală foseiă
iliopectinee.
- Orificiulă inferioră priveşteă înapoiă şiă înă josă spreă spa iulă popliteuă
fiind delimitat de inelul tendinos (Hiatus tendineus) al
aductoruluiă mareă şiă deă femură (suprafa aă situat ă deasupraă
condilului medial).
- Con inutulă canaluluiă esteă dată deă m nunchiulă vasculo-nervos
femural,ă careă p trundeă înă canală prină orificiulă superioră şiă peă careă
apoiăîlăp r seşteăfieăprinăorificiulăs uăinferior,ăfieăprinăperforareaă
membranei vastoaductorie.
 M nunchiulăvasculo-nervosăesteăformatădin:ăarteraăfemural ,ă
venaăfemural ăşiănervulăsafen.
- Arteraă femural ă p trundeă înă canală prină orificiulă superioră ală
acestuia.ă Seă situeaz ă înă axulă canalului,ă fiindă înconjurat ă atâtă ea,ă
câtăşiăvena,ădeăteacaăvaselorăfemurale.ăP r seşte canalul prin hiatul
tendinos,ă devenindă arter ă poplitee.ă Emiteă înă canală arteraă
descendent ăaăgenunchiuluiă(mareaăanastomotic ),ăcareăperforeaz ă
membranaă vastoaductorieă şiă seă îndreapt ă spreă fa aă anterioar ă aă
genunchiului.
- Venaă femural ă urc ă înă canal,ă descriind în jurul arterei o
semispiral .ăÎnăparteaăinferioar ăaăcanaluluiăseăafl ăpostero-lateral,
maiăapoiădevineăposterioar ,ăpentruăcaămaiăsusăs ăseăplasezeădinăceă
înăceămaiămedialădeăarter .
- Limfaticeleăprofundeăînso escăvaseleăsanghineăfemuraleăformând
ună adev rată vasă colectoră (trunchiulă femural)ă careă seă termin ă înă
nodulii limfatici inghinali profunzi.
236
- Nervulă safen,ă continu ă nervulă femural,ă situîndu-seă înă aceeaşiă
teac ăcuăvaseleăfemurale,ăpeăfa aăanterioar ăaăarterei.ăTraverseaz ă
membrana vastoaductorieă împreun ă cuă arteraă descendent ă aă
genunchiuluiă şiă seă îndreapt ,ă acoperită deă sartoriusă spreă fa aă
medial ăaăgenunchiului,ăundeădevineăsuperficial.
Peă lâng ă forma iunileă amintite,ă maiă p trundă înă regiuneă şiă ramurileă
perforante ale arterei femurale profunde; ramuri musculare din nervul
femural,ăramuriămusculareăşiăramuraăcutanat ădinănervulăobturator,ăiarăacestaă
dinăurm ăînăparteaăinfero-medial ăaăregiuniiădevineăsuperficial .
 Referiri practice.
Regiuneaă con ineă segmentulă mijlociuă şiă celă inferioră ală arterei
femurale.ă Laă începută acestaă esteă situată profund,ă înd r tulă muşchiuluiă
sartorius,ăsatelitulăei,ăcaămaiăapoiăs ăseăaşezeădorso-medial de acesta.
Traiectul arterei corespunde liniei duse de la mijlocul ligamentului
inghinală laă margineaă posterioar ă aă condiluluiă femurală medial.ă Celeă dou ă
segmenteă aleă artereiă seă potă ligatura,ă datorit ă existen eiă uneiă circula iiă
colateraleăîntreăramurileăartereiăfemuraleăprofundeăşiăramurileăartereiăpopliteeă
peăfa aăposterioar ăaăcoapsei.
REGIUNEAăFEMURAL ăPOSTERIOAR
(Regio femoris posterior)
Limite:ă înă susă plicaă fesier ;ă înă josă prelungireaă linieiă transversaleă
anterioare;ălateralăşiămedialăverticaleleădescriseălaăregiuneaăprecedent .
Formaăexterioar .ăăSeăobserv ăreliefulămuşchilorăischiogambieriăşiă
şan ulă medial,ă dintreă aceştia,ă înă profunzimeaă c ruiaă seă afl ă nervulă mareleă
sciatic.
Pielea esteăgroas ăşiămobil .
Subcutisul deăoăgrosimeăvariabil ăcon ine:
- Venele superficiale; fie separate fie prin intermediul unei vene
colectoare (V.saphena accesoria)ă seă vars ă înă venaă safen ă intern .ă Unaă dină
aceste vene (V. femoro-popliteaă ală luiă Giacomini)ă realizeaz ă oă anastomoz ă
important ăîntreăteritoriileăvenoaseăprofundeăaleămembruluiăinferior,ădirijândă
sângeleăpeăaceast ăcale,ăînăcazulăobliter riiăveneiăpoplitee,ălaăvenaăfemural .
- Re eauaălimfatic ăaăsubcutisului;ăînso eşteăveneleăsuperficialeăşiăseă
dreneaz ăînănoduliiălimfaticiăinghinaliăsuperficiali.
- Nervii provin din ramurile cutanate ale nervului femurocutanat (în
parteaălateral )ăşiădinănervulămiculăsciatic.
Fasciaă esteă groas ă şiă alc tuit ă dină parteaă posterioar ă aă fascieiă lateă
careăîmpreun ăcuăsepturileăsaleăformeaz ăoăloj ăposterioar ăextins .ăAceastaă
corespundeă numaiă par ială regiunii,ă practică parteaă undeă seă situeaz ă
ischiogambierii (partea lojei rezervat ă aductorilor,ă apar ineă topografică
regiunii femurale anterioare).
Planul subfascial con ineămuşchiăşiăforma iuniăvasculo-nervoase.
237
 Muşchiiă formeaz ă dou ă coloaneă musculare,ă careă înă parteaă
superioar ăaăregiuniiăsuntăapropiate,ăiarăînăjosăseădep rteaz .
- Coloanaă muscular ă medial ,ă cuprindeă muşchiulă semitendinosă
situatăsuperficialăşiăsemimembranosulăaşezatădedesubt.
- Coloanaă muscular ă lateral ă esteă alc tuit ă dină capulă lungă ală
bicepsului,ăaşezatăsuperficialăşiăcapulăscurtăalăacestuia,ăsituatămaiă
profund, ambeleăfuzionândăînăparteaăinferioar ăaăregiunii.
 Artereleăsubfasciale,ădeşiănuăsuntăreprezentateădeătrunchiuriă
voluminoase,ăauăoăimportan ădeosebit .ăEleărealizeaz ăoăcircula ieă
colateral ă întreă teritoriileă vasculareă aleă artereiă iliaceă interneă –
artereiăfemuraleăşiăartereiăpopliteeăşiăpermitărestabilireaăcircula ieiă
înăcazulăligatur riiălaăoriceănivelăaăartereiăfemurale.
- Artereleă perforanteă înă num ră deă treiă - ramuri terminale ale
femuralei profunde – traverseaz ă succesivă prină miciă orificiiă
tendinoaseă loculă deă inser ieă terminal ă aă aductoruluiă mareă şiă trecă
dinăregiuneaăfemural ăanterioar ăînăceaăposterioar .ăSeăramific ăînă
ramuriăascendenteăşiădescendente,ăanastomozateăîntreăele.ăRamuraă
ascendent ă aă primeiă perforante,ă seă anastomozeaz ă cuă ramuriă dină
arteraă gluteal ă inferioar ,ă formândă aşaă numitaă „anastomoz ă
crucial ”.
- Ramuraă descendent ă aă artereiă circumflexeă femuraleă lateraleă şiă
ramuraă profund ă aă celeiă medialeă particip ă şiă laă vascularizareaă
acestei regiuni.
- Arteraă satelit ă aă nervuluiă mareluiă sciatică (A.comitans
n.ischiadici),ă ramur ă dină arteraă gluteal ă inferioar ,ă coboar ă
înso indănervulăpân ăînăspa iulăpopliteu.
 Limfaticeleă profunde,ă formeaz ă ună curentă limfatică aparte,ă
238

îndreptat spre nodulii iliaci interni.
Nerviiăsuntăreprezenta iădeămareleăşiămicul sciatic.
- Nervulă mareleă sciatică seă situeaz ă înă profunzime,ă înă intersti iulă
formatădeăceleădou ăcoloaneămusculareădescriseăanterior.ăÎnăparteaă
superioar ă aă regiuniiă esteă încrucişată oblică deă capulă lungă ală
bicepsului,ă careă treceă înă josă şiă lateral.ă Emiteă ramuri musculare
pentruă to iă muşchiiă regiuniiă şiă înainteă deă aă ajungeă înă spa iulă
popliteuă(uneoriăchiarămaiăsus)ăseădivideăînădou ăramuriăterminale:ă
nervulă tibială (nervulă sciatică popliteuă intern)ă şiă nervulă fibulară
comun (n. sciatic popliteu extern).
- Nervul micul sciatic (N. cutaneus femoris posterior) are un
traiectă subfascial,ă înd r tulă mareluiă sciatic,ă pân ă laă mijloculă
regiunii, unde devine superficial.
Proiec iaănervuluiămareleăsciaticăseăfaceăde-a lungul unei linii, care

uneşteăpunctul situatălaă2ăcmălateralădeătuberozitateaăischiatic ,ăcuămijloculă
plicii de flexiune a genunchiului. Nervul este plasat în profunzimea
intersti iuluiă dintreă semitendinosă şiă semimembranosă aşeza iă medială şiă
bicepsul femural situat lateral. La mijlocul coapsei este acoperit de capul
lungăalăbicepsului,ăfa ădeăcareăînăparteaăsuperioar ăaăregiuniiăseăafl ălateral,ă
iarăparteaăinferioar ,ămedial.
REGIUNILE GENUNCHIULUI
Genunchiul (Genus),ă segmentulă deă leg tur ă întreă coaps ă şiă gamb ,ă
esteăformatădinăarticula iaăgenunchiuluiăşiăforma iunileămoi,ăsituateăînăjurulă
acesteia.
Întrucâtă gambaă nuă seă aşeaz ă înă prelungireaă axuluiă lungă ală coapsei,ă
genunchiulă prezint ă oă uşoar ă devia ieă înă sensă transversal,ă formându-de un
unghi deschis lateral, care în mod normal nu scade sub 1700,ă(„genuăvalgum”ă
fiziologic).
Topografic, genunchiul se divide într-oă regiuneă anterioar ă deă
acoperireăaăarticula ieiăşiăaltaăposterioar ,ăteritoriuădeăpasajăpentruăelementeleă
vasculo-nervoaseădinspreăcoaps ,ăspreăgamb .
REGIUNEAăANTERIOAR ăAăGENUNCHIULUI
(Regio genus anterior)
Limite:ă înă susă oă linieă transversal ă aşezat ă cuă dou ă laturiă deă degetă
deasupraăbazeiărotulei;ăînăjosăoălinieăorizontal ăcareătreceăprinătuberozitateaă
tibiei.ă Medială şiă laterală câteă oă linieă vertical ă înă prelungireaă epicondililoră
respectivi.
Formaă exterioar .ă Regiuneaă cuă ună aspectă caracteristic,ă prezint ă
urm toareleăelementeăvizibileăşiăpalpabile:ă
- Reliefurile osoase, mai evidente în extensia genunchiului sunt:
rotula,ă tuberozitateaă tibial ,ă deă careă seă prindeă ligamentulă patelar, de forma
unuiăcordon,ăcondiliiăfemuraliăşiătibiali,ăcapulăfibulei.
- Prină mişc riă miciă deă flexieă şiă extensieă imprimateă gambeiă seă potă
239
percepeă deplas rileă platouluiă tibială şiă eviden iaă totodat ă interliniaă articular ă
femuro-tibial .
- Pielea din jurul rotuleiă prezint ă depresiuniă alungite.ăDeă oă parteăşiă
altaă aă pateleiă seă observ ă şan urileă pararotuliene,ă iară laă bazaă osului,ă şan ulă
suprarotulian.
Pielea esteăgroas ăşiămobil ăpeăfa aăanterioar ăaărotulei;ămaiăfin ăşiă
cu mobilitate mai redus ăpeăp r ileălateraleăaleăregiunii.
Subcutisul esteă redus,ă maiă cuă seam ă peă fa aă anterioar ă aă rotulei;ă
con ineăurm toareleăforma iuni:ă
- Re eauaăarterial ăsuperficial ăaăgenunchiului,ăprovineădinăramurileă
superficialeăaleăre eleiăprofunde.
- Venaăsafen intern ,ăseăsitueaz ăînăparteaămedial ăaăregiunii,ălocăînă
careă aceastaă ocoleşteă condiliiă medialiă (tibialiă şiă femurali).ă Esteă înso it ă deă
re eauaălimfatic ăsuperficial ăaăgenunchiului.
- Nerviiăcutana i,ăînăparteaăsuperioar ăaăregiuniiăprovinădinătreiănervi:
femurocutanat;ă n.ă femurală (ramurileă cutanateă anterioare)ă şiă n.ă obturatoră
(ramuraă cutanat ă pentruă parteaă medial ă aă regiunii).ă Parteaă inferioar ă aă
regiuniiă esteă inervat ă medială deă ramurileă infrapatelareă aleă nervuluiă safen;ă
lateral de ramuri din nervul cutanat sural lateral (din nervul fibular comun).
- Bursaăprerotulian ăsuperficial ă(Bursa subcutanea prepatellaris)ăşiă
bursaăpretibial ăsuperficial ă(Bursa subcutanea tuberositas tibiae).
Fascia genunchiului,ăprelungireaăfascieiălateăînăceaăcrural ,ăader ăde
suprafe eleăosoaseăproeminenteădeălaăacestănivel.ă
- Lateralăesteă fortificat ă deă fibreleătractuluiă iliotibial,ăcareă seăinser ă
peă oă mic ă proeminen ă osoas ă deă peă condilulă laterală ală tibiei,ă numit ă
„tuberculuiăluiăGerdy”.
Planul fibrotendinos esteă alc tuită dină forma iunileă tendinoaseă şiă
expansiunileă fibroaseă situateă peă fa aă anterioar ă şiă medial ă aă genunchiului,ă
reprezentateădeăinser iaăcvadricepsuluiăfemuralăşiădeă„labaădeăgâsc ”,ăprecumă
şiădeăburseăseroase.
- Cvadricepsulă femurală seă inser ă printr-un tendon comun la baza
rotulei,ăcareăapoiăcontinu ăf r ăîntrerupereăsubăformaăligamentuluiăpatelarăşiă
seăfixeaz ăpeătuberozitateaătibiei.
- Tendonul este format din trei straturi tendinoase suprapuse; lama
superficial ăalc tuit ădeătendonulădreptuluiăfemural;ălama mijlocie
deă tendoaneleă vaştiloră medială şiă laterală şiă ceaă profund ă deă
tendonul vastului intermediar.
- Tendonulă cvadricepsuluiă maiă trimiteă dou ă expansiuniă
juxtarotuliene, numite retinaculele patelei, de la marginile rotulei
laă condiliiă tibialiă corespunz tori.ă Acesteă retinaculeă numiteă şiă
„aripioareleă rotulei”ă reprezint ă înă realitateă ună complexă fibrosă deă
ancorareăaărotulei,ăcuărolădeosebităînămen ineaăpozi ieăacesteiaăşiăînă
mişc rileădeăextensieăaleăgambei.
 „Labaă deă gâsc ”ă (Pes anserinus)ă esteă forma iuneaă tendo-
aponevrotic ,ă situat ă peă parteaă supero-intern ă aă tibiei,ă ceă rezult ă
240
dină inser iaă comun ă aă muşchiloră sartoriusă (situată maiă superficial),ă
gracilisăşiăsemitendinosă(afla iămaiăprofund).
 Bursele seroase sunt dispuse în raport cu rotula la diferite
nivele de profunzime:
- Bursaă prerotulian ă subaponevrotic ă (Bursa subfascialis
prepatellaris)ă situat ă întreă fasciaă genunchiuluiă şiă tendonulă
cvadricepsului.
- Bursaă prerotulian ă profund ă (Bursa subtendinea prepatellaris)
situat ăîntreătendonulăcvadricepsuluiăşiăbaza rotulei.
- Bursaă infrapatelar ă profund ă (Bursa infrapatellaris profunda)
întreăligamentulăpatelarăşiătuberozitateaătibiei.
- Bursaă suprapatelar ă (Bursa suprapatellaris), între tendonul
comună ală cvadricepsuluiă şiă femur.ă Reprezint ă fundulă deă sacă
superior ală cavit iiă sinovialeă aă genunchiului,ă întrucâtă comunic ă
largăcuăaceast ăcavitate.
- Bursaăanserin ;ăseăinterpuneăîntreă„labaădeăgâsc ”ăşiăplanulăososă

subiacent.
Re eauaă arterial ă (reteă articulareă genus) a genunchiului
seă situeaz ă profundă dedesubtulă planului fibrotendinos, pe capsula
articular .ăEsteăformat ădin:ă
- Arterele articulare superioare; în jurul condililor femurali
formeaz ăunăcercăanastomotic,ănumităcerculăperifemural.
- Artereleă articulareă inferioare,ă anastomozateă întreă ele,ă formeaz ă
cercul peritibial în jurul condililor tibiali.
- Arteraădescendent ăaăgenunchiului,ădinăarteraăfemural .
- Artereleărecurenteădinăarteraătibial ăanterioar .
- Acesteăartereăformeaz ăîmpreun ăre eauaăperirotulian ,ăaflat ăpeă
planul osteoarticular al regiunii. Partea re eleiă ceă seă situeaz ă peă
suprafa aăextern ăaăpateleiăseănumeşteăre eaărotulian .
Re eauaăperirotulian ,ădeşiărealizeaz ăoăoarecareăcircula ieăcolateral ă
întreă teritoriileă vasculareă aleă coapseiă şiă aleă gambei,ă esteă insuficient ă pentruă
restabilireaă circula ieiă gambeiă înă cazulă obliter riiă sauă ligaturiiă artereiă
poplitee.
REGIUNEAăPOSTERIOAR ăAăGENUNCHIULUIă(REGIUNEAăă
POPLITEE)
(Regio genus posterior)
Limite: Înăsusăşiăînăjosăliniileătransversaleăceăseăprelungescăposterior;ă
lateralăşiămedialăliniileăverticaleădescriseălaăregiuneaăprecedent .
Formaă exterioar .ă Cuă gambaă înă uşoar ă flexie,ă regiuneaă apareă subă
formaăuneiădepresiuniălongitudinale,ănumit ăfosaăpoplitee,ăm rginit ăpeălaturiă
deăpatruăcoloaneămusculare,ăcareăproemin ,ădândăformaăunuiă romb. În axul
transversală ală acestuiă romb,ă pieleaă prezint ă ună pliuă transversal,ă pliuă deă
flexiuneă aă genunchiului.ă ă Înă profunzimeaă foseiă seă potă percepeă pulsa iileă
arterei poplitee. Cu gamba în extensie în locul fosei apare o bombare,
241
produs ădeăcorpulăadipos alăspa iuluiăpopliteu.
Pielea esteăfin ăşiămobil .
Subcutisul deă structur ă areolar ,ă seă continu ă cuă celă ală regiuniiă
vecine.ăCon ine:
- Veneă tributareă safeneiă interne,ă înso iteă deă oă re eaă limfatic ă
superficial ăceăseăîndreapt ălaănodulii limfatici inghinali superficiali. Nervii
cutana iă provină din:ă nervulă miculuiă sciatic,ă nervulă cutanată surală laterală şiă
nervul safen.
Fascia esteăoăcontinuareăaăfascieiăcoapseiăpeăgamb .ăCorespunz toră
intersti iuluiă dintreă celeă dou ă capeteă aleă gastrocnemianuluiă eaă seă dubleaz ă
realizândăunătunelăinterfascialăcareăcon ineăsegmentulăterminalăşiăcrosaăveneiă
safeneăexterne,ăşiănervulăcutanatăsuralămedial.
Spa iulăpopliteu sauălojaăpoplitee,ădispusăsubfascialăesteăalc tuitădină

pere iăşiăcon inut.
 Pere iiă regiuniiă suntă forma iă dintr-un cadru muscular, de
formaă unuiă romb,ă aşezată cuă axulă mareă longitudinală (Rhombus
popliteus) completat anterior de un perete osteofibros iar posterior
de unul fascial.
- Rombulă popliteuă esteă alc tuită dină planulă musculară ală regiunii,
dispusă şiă constituită astfel:ă Supero-lateral, tendonul bicepsului
femural. Super-medial, tendonul semitendinosului situat
superficialăşiăalăsemimembranosuluiăaşezatăprofund.ăInfero-lateral,
capulă laterală ală gastrocnemianuluiă şiă pânteceleă plantaruluiă lung,
aflat sub acesta. Infero-medial, capul medial al gastrocnemianului.
- Pereteleă anterioră (planşeul)ă esteă formată deă c treă planulă osteo-
fibrosă ală articula ieiă genunchiului,ă ceă eă acoperită par ială înă parteaă
latero-inferioar ă deă muşchiulă popliteu;ă acestaă traverseaz ă înă
diagonal ătriunghiulătibialăalărombului,ăînăspreăjosăşiămedial.
242

- Peretele posterior este format din fascia regiunii.
Orificiileă deă comunicareă aleă spa iuluiă popliteuă realizeaz ă oă
leg tur ă întreă acestaă şiă regiunileă copseiă peă deă oă parte,ă peă deă alta
întreăelăşiăregiuneaăposterioar ăaăgambei.
- Zonaă deă intrareă înă acestăspa iuă seăafl ă peă deă oă parteă laă unghiulă
superioră ală rombului,ă prină careă comunic ă cuă regiuneaă femural ă
posterioar ,ă iară peă deă altaă laă inelulă tendiosă (arculă tendios)ă ală
aductorului mare (prinăcareăseătermin ăcanalulăaductorilor).
- Zonaă deă ieşireă esteă delimitat ă deă arculă tendinosă ală muşchiuluiă
solear;ă realizeaz ă comunic riă cuă lojaă profund ă posterioar ă şiă ceaă
anterioar ăaăgambei.
 Con inutulă spa iuluiă popliteu.ă Umplută deă ună esută
celuloadipos abundent (Corpus adiposum popliteum),ă con ineă
m nunchiulăvasculo-nervos popliteu, format din:
- Arteraăpoplitee;ăp trundeăînăspa iulăpopliteuăprinăinelulătendinosă
ală aductoruluiă mare.ă Coboar ă verticală înă axulă longitudinală ală
spa iului;ăpeăpereteleăosteofibrosăalăacestuia.ăLaăîn l imeaăarculuiă
solearăseăbifurc ădou ăartereătibiale.
- Emiteă înă acestă spa iu;ă artereleă articulareă medialeă şiă laterale,ă
îndreptateă înainte,ă peă planulă osos,ă şiă arteraă articular ă mijlocie,ă
careăp trundeăînăarticula ie.
- Vena poplitee,ăunic ă(rarăpoateăfiădubl )ăseăsitueaz ădorsolaterală
deăarter ,ăambeleăfiindăcuprinseăîntr-oăteac ăconjunctiv .ăPrimeşteă
ună num ră mareă deă afluen i:ă venaă safen ă extern ă şiă veneleă
genunchiuluiă ă careă înso escă câteă dou ,ă artereleă articulare.ă Venaă
safen ăextern ,ălaănivelulăpliuluiădeăflexieăaăgenunchiuluiăp trundeă
profund,ărealizândăjonc iuneaăsafeno-popliteal .
- Limfaticele profunde, plasate în jurul vaselor, sunt reprezentate
de 4-5ă noduliă limfatici,ă careă dreneaz ă vaseleă limfaticeă profundeă
aleă gambeiă şiă peă celeă superficialeă careă înso escă venaă safen ă
extern .ă Eferen eleă seă îndreapt ă atâtă spreă noduliiă inghinaliă
profunzi,ăcâtăşiăspreăceiăiliaciăinterni.
- Nerviiăsuntăramifica iiăaleămareluiăsciatic:
- Nervul tibial (sciatic-popliteu intern), mai voluminos, continu ă
axul marelui sciatic, plasându-se postero-lateral de vene
poplitee;ă reprezint ă elementulă celă maiă superficială al acestui
m nunchi.
- P r seşteăspla iulăprinăinelulăarculuiătendiosăalăsolearului.
- Emiteă înă spa iulă popliteuă ramuriă musculareă pentruă muşchiiă
posterioriăaiăgambeiăprecumăşiănervulăcutanatăsuralămedial.
- Nervulă fibulară comună (sciatică popliteuă extern)ă seă ataşeaz ă
pereteluiă superolaterală ală rombuluiă popliteu,ă înso indă tendonulă
bicepsului, de-aă lungulă marginiiă interneă aă acestuia.ă Ocoleşteă
capulăperoneuluiăşiăseădivideălaăîn l imeaăcoluluiăacestuiaăînădoiă
nervi peronieri.ă Emiteă înă acestă spa iu,ă nervulă cutanată surală
lateral.
243
Dispunereaăelementelorăcareăalc tuiescăm nunchiulăpopliteuăseăfaceă
asem n torătreptelorăuneiăsc ri;ăîn spreăprofunzimeăordineaăfiind:ă„N-V-A”.ă
Arteraă popliteeă situat ă profundă areă rela iiă directeă cuă planulă osteoarticular,ă
motivă pentruă careă seă poateă lezaă înă cazulă traumatismeloră acestuia.ă Aşaă cumă
amăar tat,ădeşiăexist ăoăcircula ieăcolateral ăîntreăcoaps ăşiăgamb ,ăaceastaănuă
poate substitui artera poplitee.
Laă contactulă tendoaneloră cuă suprafe eleă osoase,ă seă interpună
numeroaseăburseăseroase,ădintreăcareăuneleăcomunic ăcuăcavitateaăsinovial ăaă
articula ieiă genunchiului.ă Dintreă acestea,ă maiă importanteă suntă bursele
subtendinoaseă aleă muşchiuluiă biceps,ă aă semimembranosuluiă şiă celeă situateă
dedesubtul capetelor gastrocnemianului (Bursa subtendinea m. bicipitis
femoris inferior; Bursa m. semimembranosi; Bursa subtendinea m.
gastrocnemii).ă Toateă acesteaă împreun ă cuă fundul de sac sinovial
subpoplitean, pot constitui sediul chisturilor poplitee.
REGIUNILE GAMBEI
Cuprins ă întreă genunchiă şiă gâtulă piciorului,ă gambaă (Crus) are un

aspectărotunjităşiăesteămaiăvoluminoas ăînăparteaăsaăsuperioar .
În raport cu planul osteofibros, format din diafizele oaselor gambei,
membranaă interosoas ă şiă septulă intermusculară posterior,ă gambaă seă divideă
într-oăregiuneăanterioar ăşiăaltaăposterioar .
REGIUNEAăANTERIOAR ăAăGAMBEI
(Regio cruris anterior)
Limite:ă superioră oă linieă orizontal ,ă trasat ă peă tuberozitateaă tibiei;ă
inferioră orizontalaă careă treceă prină bazaă maleolelor.ă Medială şiă laterală liniileă
verticale care se prelungesc de la epicondilii femurali la maleolele
corespunz toare.
Formaă exterioar .ă Regiuneaă seă extindeă peă fa aă antero-lateral ă aă
gambei.ăDintreăreliefurileăosoaseăpalpabileăamintim:ăcreastaăanterioar ăşiăfa aă
medial ăaătibiei,ăprecumăşiăextremitateaăinferioar ăaăfibulei.
- Lateralădeăcreastaătibieiăproemin ămuşchiiăanterioriăaiăgambei,ămaiă
cuăseam ăpânteceleămuşchiuluiătibialăanterior,ăşiăreliefulămuşchiuluiăperonieră
lung.
Pielea esteă groas ,ă ader ă peă fa aă medial ă aă tibieiă şiă esteă mobil ă înă
parteaălateral ăaăregiunii.ă
Subcutisul esteă s racă reprezentată peă suprafe eleă osoaseă careă suntă
acoperite doar de pieleăşiămaiăabundentăînăparteaăsupero-lateral ăaăregiunii.ă
Con ine:
- Veneăsuperficiale,ăafluen iăaiăveneiăsafeneăinterne,ăceăsuntăînso iteă
deă oă re eaă limfatic ă superficial ,ă careă seă dreneaz ă înă noduliiă limfaticiă
inghinali superficiali.
244
- Nerviă cutana i,ă înă parteaă medial ă aă regiunii,ă provină dină ramurileă
cutanate ale nervului safen (Rr. infrapatellares et Rr. cutanei cruris
mediales),ăiarăînăparteaălateral ădinănervulăcutanatăsuralălateral.
Fascia gambei,ă groas ă şiă rezistent ă ader ă înă parteaă superioar ă aă
regiuniiăatâtădeămuşchiiăsubiacen iă(maiăalesădeăpânteceleătibialuluiăanterior)ă
câtăşiădeăfa aămedial ăaătibiei.
- Înă dreptulă peroneului,ă trimiteă înă profunzimeă dou ă septuriă
intermusculare,ă unulă anterioră şiă altulă posterioră spreă marginileă
corespunz toareăaleăfibulei.ăSeăsepar ăastfel,ăcorespunz torăacesteiăregiuni,ăoă
loj ăanterioar ăsauălojaăextensorilorăşiăunaălateral ăsauălojaăperinierilor.
Planul subfascial,ă esteă reprezentată deă dou ă lojiă osteofibroase,ă careă
con inămuşchiiăşiăforma iunileăvasculonervoaseăprofunde ale regiunii.
 Lojaăanterioar ăsauăceaăaăextensorilorăesteădelimitat ădeăplanulăfibro-
scheletic,ă septulă intermusculară anterior,ă şiă margineaă medial ă aă tibiei.ă
Con ineămuşchiiăanteriorăaiăgambeiăşiăm nunchiulăvasculo-nervos tibial

anterior.
Muşchii,ă înă parteaă superioar ă aă lojeiă auă pânteceă c rnoase,ă
careăaproximativădeălaămijloculăgambeiăseăcontinu ăînătendoane.
- Muşchiulă tibială anterioră ocup ă parteaă medial ă aă lojeiă fiindă
ataşatăfe eiălateraleăaătibiei.
- Muşchiulăextensorălungăalădegetelorăşiăperonierulăal treilea se
aşeaz ă peă fa aă anterioar ă aă fibuleiă precumă şiă peă septulă
intermuscularăanterior;ă(înăparteaălateral ăaălojei).
- Muşchiulă extensoră lungă ală haluceluiă seă afl ă întreă muşchiiă
preceden i,ă fiindă acoperită înă parteă deă aceştia.ă Tendonulă s uă
devine superficialăînătreimeaăinferioar ăaăgambei.
 M nunchiulăvasculo-nervos tibial anterior, format din artera
tibial ăanterioar ,ăînso it ădeădou ăveneăsateliteăşiădeănervulăfibulară
profund,ă seă situeaz ă înă intersti iulă delimitată deă muşchiulă tibială
anterior, lateral deămuşchiulăextensorălungăalădegetelorărespectivădeă
extensorul lung al halucelui.
- Arteraă tibial ă anterioar ,ă treceă înă loj ,ă traversândă orificiulă
delimitatădeăintervalulădintreăextremit ileăsuperioareăaleăoaseloră
gambeiăşiămargineaăsuperioar ăaămembranei interosoase.
- Coboar ăînăprofunzimeaăintersti iuluiăamintit,ăpeămembranaă
interosoas .ăÎnămomentulăpasajuluiăprinăorificiuăemiteăartereleă
recurenteă tibialeă (anterioar ă şiă posterioar ).ă De-a lungul
traiectului ei trimite numeroase ramuri musculare; în partea
inferioar ăaăregiuniiăd ănaştereăarterelorămaleolareăanterioareă
(medial ăşiălateral ).
- Limfaticeleă profundeă urc ă de-a lungul vaselor sanguine la
noduliiălimfaticiăpoplitei.ăPeătraiectulălorăseăintercaleaz ănodululă
limfatic tibial anterior.
- Nervul fibulară profundă (nervulă tibială anterior)ă str bateă septulă
intermuscularăanteriorăalăgambeiălaănivelulăcoluluiăfibulei,ădup ă
careăintr ăînălojaăanterioar .ăAiciătreceăsubăpânteceleădeăorigineă
245
al muşchiuluiăextensorălungăalădegetelorăşiăseăataşeaz ămarginiiă
externe a arterei tibiale anterioare. În partea mijlocie a regiunii
încrucişeaz peădinăfa ăarteraăşiătreceădeăparteaăeiămediale.
- Înă parteaă superioar ă aă lojeiă emiteă ramuriă musculareă pentruă
 Lojaă lateral ă sauă aă peronierilor,ă esteă delimitat ă deă fa aă lateral ă aă

extensorii acestei loje.
fibuleiă şiă deă septurileă intermusculareă aleă gambeiă (anterioră şiă posterior).ă
Con ineă muşchiiă fibulari,ă bifurca iaă nervuluiă fibulară comună (sciatică
popliteuă extern)ă şiă nervulă fibulară superficială (nervulă musculocutanată ală

gambei).
Muşchiiăperonieriăsuntăplasa iăînădou ăstraturi,ăsuperficialăală
muşchiuluiă peronieră lungă şiă peronierulă scurt,ă acoperită deă acesta.ă
Ambeleă tendoaneă coboar ă oblică şiă înd r tă spreă margineaă
posterioar ă aă maleoleiă laterale,ă l sândă neacoperit ă extremitateaă
inferioar ăaăfibulei.
 Nervulă fibulară comună ajungeă peă fa aă extern ă aă coluluiă
fibulei,ă undeă esteă acoperitădeă origineaă muşchiuluiă fibularălung.ă Înă
acestăorificiuăosteomuscularăseăbifurc ăîntr-oăramur ăprofund ăcareă
p r seşteălojaăşiătreceăînăceaăanterioar ăşiăînăalta superficial ;ănervulă
fibularăsuperficial.ăAcestaăcoboar ăînăintersti iulăformatădeăceiădoiă
muşchiăperonieri,ătraverseaz ăfascia,ăînăparteaăinferioar ăaăgambeiă
şiădevineăsuperficial.
Tegumentulă ceă vineă înă raportă cuă suprafa aă osoas ,ă poate suferi
leziuni în traumatismele acestora.
M nunchiulăvasculo-nervosătibialăanteriorăseăproiecteaz ăde-a lungul
uneiă linii,ă careă uneşteă mijloculă distan eiă dintreă tuberozitateaă tibieiă şiă capulă
fibulei,ă cuă mijloculă linieiă intermaleolare.ă M nunchiulă seă afl ă laă margineaă
lateral ăaămuşchiuluiătibialăanterior,ăcareăesteăsatelitulăacestuia.
Bifurca iaă nervuluiă fibulară comună esteă aplicat ă directă peă suprafa aă
osoas ,ămotivăpentruăcareătraumatismeleăceăafecteaz ăextremitateaăsuperioar ă
a fibulei se pot asocia cu leziuni nervoase.
REGIUNEAăPOSTERIOAR ăAăGAMBEI
(Regio cruris posterior)
Limite:ă ă înă susă şiă înă jos,ă prelungireaă liniiloră orizontale,ă laterală şiă
medialăliniileăverticale,ătoateădescriseălaăregiuneaăprecedent .
Formaă exterioar .ă Reliefulă muşchiuluiă gastrocnemian în partea
superioar ăaăregiuniiăconstituieămoletulă(Sura)ăforma iuneăproeminent ,ăcareă
seăcontinu ăînăjosăcuăreliefulălongitudinalăalătendonuluiăachilian,ăm rginităpeă
laturiădeădou ăşan uriăparaachiliene.
Pielea esteăgroas ăşiămobil .
Subcutisul areăoăgrosimeăvariabil ăşiăcon ine:ă
- Veneleăsafeneăşiăcolateraleăacestora.ăVenaăsafen ăintern ăurc ăde-a
lungulălinieiădesp r itoareămedialeădintreăceleădou ăregiuniăgambiere.ăVenaă
246
safen ăextern ,ăplasat ălaămijloculămoletului,ăurc ăvertical,ăpentruăcaălaălimitaă
superioar ăaăregiuniiăs ăseăplasezeăînădedublareaăfascieiăcrurale
- Limfaticeleăsuperficialeădinăparteaămedial ăaăregiuniiăînso escăvenaă
safen ă intern ă îndreptâdu-se la limfocentrii inghinali superficiali, iar în
partea lateral ă aă regiunii,ă de-a lungul venei safene externe spre nodulii
limfatici poplitei.
- Nervulă surală (nervulă safenă extern),ă înso eşteă venaă safen ă extern ,ă
plasându-seălateralădeăea.ăElăseăformeaz ăînăparteaăsuperioar ăaăregiuniiădină
anastomozarea nervului cutanat sural medial (din nervul tibiei) cu ramura
comunicant ă aă nervuluiă fibular,ă provenită dină nervulă cutanată surală lateral.ă
Inerveaz ăjum tateaălateral ăaătegumentuluiăregiunii.
- Nervulă safen,ă coboar ă de-a lungul venei safene interne
ramificându-se (ramuriă cutanateă mediale)ă laă jum tateaă postero-medial ă aă
tegumentului regiunii.
Fascia gambeiă esteă groas ă şiă înveleşteă subă formaă unuiă manşonă
muşchiiă posterioriă aiă gambei.ă Esteă str b tut ă deă veneleă perforante,ă careă
realizeaz ă comunic riă întreă trunchiurileă venoaseă superficialeă şiă celeă
profunde.
Planul subfascial.ă Întreă scheletulă gambeiă şiă fasciaă crural ă seă
formeaz ă oă loj ă osteofibroas ă extins ,ă pentruă muşchiiă posterioriă aiă gambei.ă
Aceast ă loj ă esteă divizat ă înă dou ă p r iă deă c treă fasciaă profund ă aă gambei,ă
care seăîntindeădeălaămargineaămedial ăaătibieiălaăceaălateral ăaăfibulei.ă
Astfel,ăînă cadrulălojeiă posterioareă seă formeaz ă oă loj ăsuperficial ă şiă
unaăprofund .
 Loja superficială seăsitueaz ăîntreăceleădou ăfasciiăaleăgambei.ăEsteă
oă loj ă exclusivă muscular ,ă ceă con ineă p turaă superficial ă aă muşchiloră
posterioriă aiă gambei,ă format ă dină muşchiulă gastrocnemian,ă şiă soleară
fuziona iă laă rândulă loră înă tricepsulă sural.ă Acestaă seă continu ă deă laă
mijloculă gambeiă înă tendonulă achilian,ă deă careă seă ataşeaz ă şiă tendonulă
plantaruluiălung,ămuşchiiăaăc reiăparteăsuperioar ăseăinterpunăîntreăcapulă
lateralăalăgastrocnemianuluiăşiăsolear.ă
- Laă nivelulă tendonuluiă achilian,ă lojaă seă îngusteaz ,ă devenindă înă
parteaăinferioar ăaăregiuniiăoăteac ăfibroas ăperitendinoas .
 Loja profundă, osteofibroas ,ă esteă delimitat ă deă planulă

fibroscheletică ală regiuniiă şiă deă c treă fasciaă profund ă aă gambei.ă Con ineă
muşchiiă posterioriă profunziă aiă gambeiă şiă m nunchiulă vasculo-nervos

tibial posterior.
Muşchiiă reprezenta iă deă flexoriiă profunziă aiă gambei,ă suntă
dispuşiăînăfelulăurm tor:
- Muşchiulă tibială posterioră seă situeaz ă laă mijloc,ă peă membranaă
interosoas ăşiăfe eleăadiacenteăaleăoaselorăgambei.
- Muşchiulă flexoră lungă ală degeteloră seă afl ă medială deă
precedentulăşiăacoper ăfa aăposterioar ăaătibiei.
- Muşchiulă flexoră lungă ală haluceluiă seă situeaz ă lateral,ă fiindă
ataşatăfe eiăposterioareăaăperoneului.
247
 M nunchiulă vasculo-nervos tibial posterior, format din
arter ,ă dou ă veneă satelite,ă limfaticeă şiă nerv,ă esteă cuprinsă într-un
esută conjunctivă lax,ă situată întreă fasciaă profund ă şiă muşchiiă dină
aceast ăloj .
- Arteraă tibial ă posterioar ,ă continu ă axulă ă artereiă poplitee,ă
aşezându-seălaăînceputulăpeăfa aăposterioar ăaămuşchiuluiătibială
posterior, apoi pe flexorul lung al degetelor.
- Înă parteaă superioar ă aă regiuniiă prină intermediul fasciei
profunde,ă esteă acoperit ă deă muşchiulă solear;ă maiă apoiă înă
parteaăinferioar ăaăregiuniiădatorit ătraiectuluiăeiăuşorăoblicăşiă
medial,ăseăplaseaz ălaămargineaămedial ăaătendonuluiăachiliană
fiindăşiăaiciăacoperit ădeăfasciaăprofund .
- Din segmentulăs uăsuperiorăseădesprindeăarteraăfibular ,ăcareă
areăunătraiectăoblicăînăjosăşiăînăafar ,ăcoborândătotăînăaceast ă
loj ,ă peă muşchiulă lungă ală halucelui.ă Emiteă oă ramur ă
comunicant ă spreă arteraă tibial ă posterioar ă şiă ramuriă
maleolareălaăregiuneaăsubiacent .
- Veneleă tibialeă posterioareă şiă fibulare,ă înso escă câteă dou ă
artereleă şiă seă anastomozeaz ă cuă re eauaă superficial ă venoas ,ă
prinăramuriăperforanteăşiăcomunicante
- Limfaticeleă urc ă de-a lungul vaselor sanguine la nodulii
limfatici poplitei.
- Nervul tibial posterior,ăcoboar ăpeăparteaălateral ăaăarterei,ălaă
egal ădistan ăîntreăarteraătibial ăposterioar ăşiăceaăfibular .
Înăparteaăinferioar ăaăregiuniiăseăapropieădeăarter .
Esteă sediulă frecventă ală variceloră gambei.ă Deă re inută faptulă c ă între
trunchiurileăvenoaseăsuperficialeăprincipaleăşiăceleăprofundeăseărealizeaz ălaă
acest nivel anastomoze constante, prin intermediul venelor perforante.
248
Înă parteaă medial ă aă regiuniiă seă afl ă treiă veneă perforanteă (veneleă
perforante mediale), între vena safen ăintern ăşiăveneleătibialeăposterioare.ăÎnă
parteaă lateral ă aă regiuniiă suntă 1-2 vene perforante (venele perforante
laterale),ăîntreăvenaăsafen ăextern ăşiăveneleăfibulare.
Descoperireaăm nunchiuluiătibialăposteriorăseăefectueaz ăînătreimeaă

inferioar ăaăregiunii,ăundeăacestaădevineărelativăsuperficial.ăInciziaăseăfaceălaă
margineaă medial ă aă tendonuluiă achilian;ă pentruă aă ajungeă laă m nunchiă seă
sec ioneaz ăambeleăfasciiăcrurale.
249
REGIUNILE GÂTULUI PICIORULUI
Segmentulă deă leg tur ă întreă gamb ă şiă picior,ă numită şiă r d cinaă
picioruluiă corespundeă articula ieiă talo-cruraleă şiă forma iuniloră dină jurulă
acesteia.
În raport cu planul central osteoarticular, gâtul piciorului se divide
într-oă regiuneă anterioar ă şiă altaă posterioar ă numiteă regiuniă maleolare sau
talo-crurale.
REGIUNEAăMALEOLAR ăANTERIOAR
Limite:ă înă susă oă linieă orizontal ,ă careă treceă prină bazaă maleolelor;ă
inferioră ună plană oblic,ă aşezată înă fa aă cuă 2ă cmă inferioră deă interliniaă tibio-
tarsian ă şiă îndreptată înăjosăşiă înapoiă laă vârfulă maleolelor.ă Laterală şiă medial,ă
dou ăverticaleătraseăprinăvârfulămaleolelor.
Formaă exterioar .ă Laterală şiă medială regiuneaă esteă str juit ă deă
proeminen eleămaleolelor,ăceaălateral ăfiindăsituat ăcuă1ăcmămaiăjos.ăÎnainteaă
acestoraă seă contureaz ă dou ă depresiuni:ă fosaă premaleolar ă medial ă şiă fosaă
premaleolar ălateral .
- Peă fa aă anterioar ă aă regiuniiă proemin ă tendoaneleă muşchiloră
anterioriăaiăgambeiăşiăveneleăsuperficiale.
Pielea esteă supl ă şiă mobil ,ă dublat ă deă oă lam ă sub ire,ă deă esută
conjunctiv, în careăseăafl :
- Venaăsafen ăintern ,ăsituat ăînainteaămaleoleiămediale,ăşiăramurileă
colaterale de la acest nivel.
- Nerviiăcutana i:ănervulăfibularăsuperficialăşiăramurileăsale,ădestinateă
fe eiădorsaleăaăpiciorului,ăcoboar ăînăsubcutis,ăinerveaz ătotodat ăpielea zonei
intermediare a regiunii.
- Ramurileă cutanateă dină nervulă safenă pentruă parteaă medial ă şiă dină
nervulăsuralăpentruăparteaălateral ăaăregiunii.
Planul fibrotendinos esteă formată dină retinaculeleă extensoriloră şiă
tendoaneleămuşchilorăanterioriăaiăgambei.
 Retinaculele,ăfortific rileăşiăfasciileăgambeiăsunt:
- Retinaculul superior al extensorilor (ligamentul transvers) se
aşeaz ădeasupraăarticula iei,ăîntinsăîntreăextremit ileăinferioareăaleă
oaselor gambei.
- Retinaculul inferior al extensorilor (ligamentul inelar anterior),
areă formaă unuiă „Y”ă orizontalizat.ă Ramuraă comun ă pleac ă deă peă
fa aă extern ă aă calcaneului.ă Ramuraă superioar ă seă fixeaz ă peă
maleolaă medial ,ă iară ceaă inferioar ă seă pierdeă înă fasciaă plantei,ă laă
margineaămedial ăaăpiciorului.
- Format ă dină fibreă superficialeă şiă profundeă (aceastaă dină urm ă
denumiteăşiăligamentulăfrondiformăalăluiăRetzius)ădelimiteaz ătreiă

tuneluri fibroase, pentru trecerea extensorilor gambei.
Tendoanele sunt învelite în teci sinoviale proprii, care în sus
dep şescă ligamentulă inelară anterior,ă iară înă josă seă termin ă laă
250
interlinia tarso-metatarsian .ă Dispuseă într-un singur plan, ele trec
prină tuneluriă fibroaseă aleă retinacululuiă inferior,ă avândă urm toareaă
dispozi ie:
- Tendonul tibialului anterior, trece prin tunelul medial, are un
traiectăoblicăînăjosăşiămedial.
- Tendonulă extensoruluiă lungă ală haluceluiă str bateă tunelulă
mijlociu.
- Tendonulă extensoruluiă lungă ală degeteloră traverseaz ă tunelulă

lateral, unde se divide în patru tendoane secundare.
M nunchiulăvasculo-nervos tibial anterior, format din vasele
tibialeă anterioareă şiă nervulăfibulară profund,ă seăsitueaz ă dedesubtulă
planuluiă precedent,ă înă esutulă celulo-adipos,ă ceă separ ă tendoaneleă
de planul osteo-articular.
- Arteraătibial ă anterioar ă – înso it ă deă dou ă veneă şiădeă limfaticeă
profunde – trece prin mijlocul regiunii, dedesubtul fibrelor
profundeă ală ligamentuluiă inelar,ă corespunz toră intervaluluiă dintreă
tendonulăextensoruluiălungăalăhalucelui,ăsituatămedialăşiătendonulă
extensorului lung al degetelor, aflat lateral. Tendonul extensorului
lungăalăhaluceluiăînăparteaăsuperioar ăaăregiuniiăseăg seşteălaterală
deăarter ,ăajungeăîns ămedial,ăîncrucişând-oăpeădinăfa .ă
- Emiteăartereleămaleolareăanterioareă(medial ăşiălateral ),ăcareă
coboar ăpeăplanulăosos,ălaăre eleleămaleolare.
- Nervul fibulară profund,ă seă aşeaz ă înă acelaşiă plană cuă artera,ă dară
medial de ea.
Înă şan ulă premaleolară medială seă descoper ă cuă uşurin ă venaă safen ă
intern .
Înăprofunzimeaăşan urilorăpremaleolareăseăafl ăligamenteleăcolateraleă
aleă articula ieiă glezneiăcareă seă exploreaz ă (înă entorse)ă prină palpareaă acestoră
fose.
REGIUNEAăMALEOLAR ăPOSTERIOAR
Limite:ăînăsusăliniaăorizontal ăcareătreceăprinăbazaămaleolelor;ăînăjosă
prelungireaă planuluiă oblic,ă descrisă laă regiuneaă precedent ,ă pân ă laă loculă deă
inser ie a tendonului achilian; pe laturi, liniile verticale trase prin vârful
maleolelor.
Formaăexterioar .ăÎnămijloculăregiuniiăproemin ăreliefulătendonuluiă
achilian;ă peă laturiă proeminen eleă maleolelor,ă iară înd r tulă acestoraă seă v dă
dou ădepresiuniăalungite,ănumiteăşan uriăretromaleolare.
Planul superficial.
Pielea esteăgroas ăcuămobilitateăredus .
Subcutisul cuă cevaă maiă abundentă înă şan urileă retromaleolare,ă
con ine:
- Venaă safen ă extern ă (parva)ă înă dreptulă şan uluiă retromaleolară
lateral,ăînso it ădeălimfaticele superficiale ale regiunii.
- Nerviiă cutana i,ă reprezenta iă deă ramurileă calcaneareă aleă nervilor:ă
251
suralăşiătibialăposterior.
- Burseă seroaseă subcutanateă laă inser iaă tendonuluiă achiliană şiă laă
nivelul maleolelor.
Lojile osteofibroase: Fascia gambei, retinaculeleăfibroaseăşiăplanulă
osos,ă delimiteaz ă laă acestă nivelă treiă lojeă osteo-fibroase, situate: posterior,
lateralăşiămedial.
 Loja posterioară,ă seă formeaz ă înă dreptulă c lcâiului,ă întreă fasciaă
superficial ă şiă ceaă profund ă aă gambei.ă Con ineă inser iaă tendonului
achiliană şiă peă ceaă aă plantaruluiă lung.ă Laă acestă nivelă seă g seşteă oă burs ă
seroas ăprofund ă(Bursa tendinis calcanei)ăşiăcorpulăadiposăsubachilian.
 Loja laterală sauăaăperonierilorăseăformeaz ăîntreăsuprafa aăextern ăaă
calcaneuluiă şiă retinaculeleăperonierilor,ă întinseă deălaă maleolaă extern ă laă
calcaneu.ă Lojaă osteofibroas ă separat ă înă dou ă tuneluri,ă con ineă
 Loja medială sau canalul calcanean (Canalis calcanearis) al lui

tendoanele peronierilor, cuprinse în teci sinoviale.
Richet.ăSeăformeaz ăîntreăfa aămedial ăaăcalcaneului,ăscobit ăsubăformaă

unuiă şan ă (şan ulă calcanean)ă şiă completat ă deă retinacululă flexoriloră
(ligamentulă inelară medial),ă întinsă întreă maleolaă medial ă şiă margineaă
medial ă aă calcaneului.ă Parteaă inferioar ă aă canaluluiă esteă întregit ă deă
originea muşchiuluiăaductorăalăhalucelui.
- Canalulă calcaneană realizeaz ă leg turaă întreă lojaă profund ă
posterioar ă aă gambeiă şiă lojaă central ă aă plantei,ă servindă pentruă
pasajulătendoanelorăflexorilorăprofunziăşiăaăm nunchiuluiăvasculo-

nervos tibial posterior.
Tendoanele flexorilor profunzi ai gambeiă str bată canalulă
prin tunele proprii,ădatorit ăsepturilorădesp r itoareăaleăretinacului,ă
care se prind pe Sustentaculum tali. Ele sunt învelite în teci
sinoviale proprii care se prelungesc de la baza maleolei mediale,
pân ăla interlinia medio-tarsian .
- Tendonulă tibială posterioră seă situeaz ă celă maiă susă şiă internă
lipitădeămargineaăposterioar ăaămaleoleiămediale,ăînăintervalulă
dintreămaleol ăşiăSustentaculumătali.
- Tendonulăflexoruluiălungăalădegetelorăseăsitueaz ăînăafaraăşiă
înd r tulă precedentuluiă (maiă jos)ă dară totă deasupraă
Sustentaculului.
- Tendonul flexorului lung al halucelui trece postero-inferior
deă precedentul,ă plasată înă şan ulă s uă propriuă deă peă apofizaă
posterioar ăaătalusuluiăşiăfa aămedial ăaăcalcanuluiă(treceădeciă

dedesubtul sustentaculului.
M nunchiulă vasculo-nervos tibial posterior trece prin
canalul calcanean situându-se într-un plan mai superficial decât
tendoanele, în dreptul intervalului dintre tendonul flexorului lung
alădegetelorăşiăcelăalăhalucelui.
- Artera tibial ă posterioar ,ă înso it ă deă dou ă veneă satelite,ă seă
divideăînăinteriorulăcanaluluiăînădou ăartereăplantareă(medial ă
şiălateral ).
252
- Nervulătibial,ăaşezatăînd r tulăşiăînăafaraăarterei,ăemiteăcâtevaă
ramuriăcalcaneareăşiăseădivideădeăasemeneaăînănerviăplantari:
medialăşiălateral.
„Decussatioătendinum”.ăTendoaneleăflexorilorăprofunzi,ăînainteădeă
aăajungeăînăcanalulăcalcaneanăseăîncrucişeaz ,ăîntrucâtăordineaălorăpeăgamb ă
difer ăfa ădeăceaădinăcanal.
Dac : M. tibialis posterior =1
M. flexor hallucis longus =2
M. flexor digitorum longus =3
Ordineaădeăorigineăpeăgamb ăînăsensămedio-lateral:
3-1-2
Ordinea de trecere prin canal în sens superomedial-inferolateral:
1-3-2
Ordineaălaăieşireădinăcanalăînăsensăsupero-inferior:
1-2-3
Adic :ăflexorulălungăalădegetelor,ăîncrucişatădeătibialulăposterior,ălaă
rândulăs uăvaăîncrucişaăflexorulălungăalăhalucelui.
REGIUNILE PICIORULUI
Ultimul segment al membrului inferior, piciorul, are o
arhitectur ăşiăoăconstitu ieăanatomic ăadaptat ălocomo ieiăşiăsustenta iei.ăDină
punctă deă vedereă topografică şiă raportată laă planulă centrală osteoarticulară seă
divideăîn:ăregiuneaădorsal ăaăpicioruluiă(Dorsum pedis)ăşiăregiuneaăplantar ă
(Planta pedis),ă corespunz toareă tarsuluiă şiă metatarsului,ă respectivă dou ă
regiuni digitale în raport cu scheletul degetelor.
253
REGIUNEAăDORSAL ăAăPICIORULUI
(Dorsum pedis)
Limite:ă Oă linieă transversal ă plasat ă cuă 2ă cmă inferioră deă interliniaă
tibio-astragalian ă prelungit ă pân ă laă maleole;ă margineaă picioruluiă şiă
comisurile digitaleăcareăoăsepar ădeădegete.
Formaă exterioar .ă Regiuneaă areă oă form ă convex ,ă determinat ă deă
construc iaă înă bolt ă aă piciorului.ă Dintreă repereleă osoaseă maiă importanteă
amintim,ă peă margineaă medial ă aă piciorului;ă tubercululă metatarsianuluiă Iă şiă
tuberculul scafoidului,ăiarăpeămargineaălateral ,ătubercululămetatarsianuluiăV.
- Deăasemeneaăseăobserv ăreliefulătendoanelorăextensorilorăşiăre eauaă
venoas ădorsal ăsuperficial ăaăpiciorului.
Pielea esteăsub ireăşiămobil .
Subcutisul de structur ă lamelar ,ă laxă şiă s racă înă esută adipos,ă
con ine:
- Re eauaăvenoas ădorsal ăsuperficial ăaăpicioruluiăşiăarcadaăvenoas ă
dină dreptulă metatarsienelor,ă întins ă deă laă oă margineă laă altaă aă piciorului.ă
Extremit ileăarcadeiădauănaştereălaădou ăveneămarginale voluminoase, care
urc ăînădirec iaămaleolelorăşiăseăcontinu ăînăveneleăsafene.
- Re eauaă limfatic ă superficial ,ă situat ă de-a lungul venelor, se
dreneaz ădinăparteaălateral ăaăregiuniiăînălimfocentriiăpoplitei,ăiarădinăparteaă
medial ăînănoduliăinghinali superficiali.
- Nerviiă cutana iă provină dină urm toareleă surse:ă Rr. cutanei cruris
mediales (dină n.ă safen)ă pentruă margineaă medial ă aă pieliiă piciorului.ă N.
cutaneus dorsalis et intermedius (din n. fibular superficial) pentru treimea
medial ă şiă intermediar a pielii dosului piciorului. N. cutaneus dorsalis
lateralis (dinăn.ăsural)ăpentruătreimeaălateral ăaăpiciorului.
Fascia dorsal ăaăpicioruluiăseăfixeaz ăpeăligamenteleăinelare,ăiarăpeă
margineaăpicioruluiăseăprelungeşteăînăfasciileăplantare.
254
Planul subfascial cuprindeătendoaneleămuşchilorăanteriorăaiăgambei,ă
muşchiiăextensoriăscur iăaiăpicioruluiăşiăm nunchiulăvasculo-nervos dorsal al

piciorului.
Tendoaneleă formeaz ă p turaă superficial .ă Cuprinseă înă teciă
sinoviale,ăpân ălaăinterliniaătarso-metatarsian ,ăacestea sunt:
- Tendonulătibialuluiăanterior,ăceăseădirijeaz ălaămargineaămedial ă
a piciorului.
- Tendonul extensor lung al halucelui de-a lungul primului
metatarsian,ăseăîndreapt ălaăhaluce.
- Tendonul extensorului lung al degetelor, ajuns în regiune se
divide în patru tendoane secundare, divergente.
- Tendonul peronierului al treilea, îndreptat spre baza
metatarsianului V.
- P turaămuscular ăaşezat ădedesubtulătendoanelorăesteăformat ădină
muşchii:ăextensorăscurtăalădegetelorăşiăextensorăscurtăalăhalucelui.
 M nunchiulă vasculo-nervosă dorsală ală picioruluiă seă situeaz ă
profund, - dedesubtulăp turilorămusculo-tendinoase – cuprins într-o
lam ăcelulo-adipoas ,ăcareăacoper ăplanulăosteoarticular.
- Arteraă pedioas ă înso it ă deă veneă profundeă şiă limfatice,ă seă
dirijeaz deă laă mijloculă linieiă intermaleolareă înă direc iaă primuluiă
spa iuă interosos.ă Emiteă ramuriă colateraleă pentruă fa aă dorsal ă aă
tarsuluiă (artereleă tarsiene)ă şiă seă bifurc ă în:ă arteraă metatarsian ă
dorsal ă aă haluceluiă şiă arteraă arcuat .ă Aceastaă dină urm ă laă bazaă
metatarsienelor,ă acoperit ă deă extensoriiă scur i,ă descrieă oă curbur ă
cuă convexitateaă înainte,ă dină careă seă degaj ă artereleă metatarsieneă
dorsale II-IV.
- Înainteă deă bifurca ie,ă arteraă trimiteă oă ramur ă perforant ă
puternic ă(arteraăplantar ăprofund )ăprinăprimulăspa iuăinterosos,ă
la arcul plantar.
- Nervulă fibulară profund,ă înso eşteă artera,ă aşezată medială deă ea,ă
pân ă laă spa iulă interdigitală I,ă undeă inerveaz ă pieleaă acestuiă
teritoriu.ă Înă parteaă superioar ă aă regiuniiă emiteă ramuriă musculareă
pentruăextensoriiăscur iăşiăai piciorului.
Pulsa iileăartereiăpedioaseăseăpotăpercepeăde-a lungul unei linii, care
uneşteă mijloculă distan eiă dintreă celeă dou ă maleoleă cuă primulă spa iuă
interdigital.
REGIUNEAăPLANTAR
(Planta pedis)
Limite:ămarginileăpicioruluiăşi plicileădigitoplantare.ăCon ineăp r ileă
moi,ă aflateă peă fa aă plantar ă aă scheletuluiă tarso-metatarsiană şiă reprezint ă
regiuneaădeăsustenta ieăaăcorpului.
Formaă exterioar .ă Por iuneaă posterioar ă aă planteiă proemin ,ă
formândă c lcâiulă (Calx). Partea mijlocie excavat ă corespunz toareă bol iiă
255
plantareăesteăridicat ădeăsol.ăAnterior,ăplantaăseăl eşteăşiăproemin ăsubăformaă
unorăconvexit i,ădeterminateădeăcapeteleămetatarsienelor.
- Amprentaă plantar ă esteă format ă posterioră deă c lcâi,ă anterioră deă
articula iileămetatarso-falangiene,ăiarălateralădeămargineaăextern ăaăplantei.
Pielea esteă groas ă şiă aderent ă peă suprafe eleă deă contactă cuă solul.ă
Boltaăplantar ăesteăacoperit ădeăunătegumentămaiăfin.
Subcutisul areăoăstructur ăareolar ăşiăesteăabundent în teritoriile de
sprijin,ă maiă alesă laă c lcâi.ă Esteă compartimentată şiă pusă subă tensiuneă deă
numeroase bride fibroase, care-iă ofer ă ună gradă deă elasticitate.ă Subcutisulă
con ine:
- Re eauaă calcanean ă (Rete calcaneum)ă format ă dină ramuriă
provenite din artera peronier ăşiăarteraătibial ăposterioar ,ăanastomozateăîntreă
eleăînăsubcutisulădinăjurulătuberozit iiăcalcaneare.
- Re eauaă venoas ă superficial ă aă planteiă dirijat ă înă re eauaă deă peă
dosulăpiciorului,ăînso it ădeăoăre eaălimfatic ăbogat ,ăcareăde-a lungul celor
dou ăveneăsafeneăseăîndreapt ălaănoduliiălimfaticiăpoplitei,ărespectivăinghinaliă
superficiali.
- Nerviiăcutana iăformeaz ăpeăplant ătreiăzoneădeăinerva ie.ăC lcâiulă
primeşteă ramurileă calcaneaneă aleă nervuluiă tibială posterior.ă Treimeaă antero-
lateral ăaăplanteiăesteăinervat ădeănervulăplantarălateral,ăiarăceleădou ătreimiă
antero-mediale de nervul plantar medial, prin intermediul ramurilor
provenite din nervii digitali plantari comuni.
- Subcutisulăcon ineăbursaăseroas ăsubcalcanean ăsituat ădedesubtulă
tuberozit iiăcalcaneului.
Aponevroza plantară,ă acoper ă parteaă central ă aă plantei.ă Areă form ă
triunghiular ,ă maiă l it ă înă direc iaă degetelor.ă Alc tuit ă dină fasciculeă
longitudinaleă înt riteă întreă eleă prină fasciculeă transversale,ă înă apropiereaă
r d ciniiă degeteloră formeaz ă dou ă rânduriă deă arcadeă fibroase,ă careă
delimiteaz ăîntreăeleăorificii,ăpentruătrecereaăforma iunilorăvasculo-nervoase
şiă aă muşchiloră lombricali.ă Prină acesteă orificii,ă esutulă subcutanată ală planteiă
comunic ăcuăcelădinăprofunzime.
- În dreptul articula iiloră metatarso-falangiene, aponevroza este
înt rit ădeăligamentuluiămetatarsianătransversăsuperficial.
- Lateralăşiămedial,ăaponevrozaăseăsub iaz ăşiătreceăîntr-oăforma iuneă
fascial ăcareăacoper ăflancurileăplanteiăşiăseăcontinu ăapoiăcuăfasciaădorsal ăaă
piciorului.
Lojile interaponevrotice aleă planteiă seă formeaz ă întreă aponevrozaă
plantar ,ă completat ă cuă fasciileă superficialeă şiă fasciaă profund ă aă planteiă
(fasciaăinterosoas ).ăAcestăspa iuăesteăcompartimentatăînăpatruăloji,ăprinădou ă
septuri plantare incomplete,ă careă seă degaj ă deă peă marginileă aponevrozeiă şiă
p trundă înă profunzime.ă Septulă plantară medială seă fixeaz ă peă primulă
metatarsian,ăcuneiformulămedialăşiănavicular.ăSeptulăplantarălateralăseăprindeă
peă metatarsianulă V.ă Seă formeaz ă astfelă oă loj ă medial ,ă altaă lateral ă şiă întreă
acestea,ă lojaă central ă sauă intermediar ,ă respectivă oă loj ă profund ,ă
interososas .
256
 Loja medială,ăcomunic ăatâtăcuălojaăintermediar ,ăcâtăşiăcuăcanalulă
calcaneanăalăluiăRichet.ăCon ine:
 Muşchiiăscur iăaiăhalucelui,ădintreăcareădoarădoiăseăg sescăînă
aceast ăloj .
- Aductorulă halucelui,ă situată medială şiă superficial,ă completeaz ă
cuă por iuneaă saă deă origineă parteaă inferioar ă aă canaluluiă
calcanean.
- Flexorul scurt al halucelui, acoperit de precedentul, în partea
saădistal ăseădesprinde înădou ăfascicule.
 Tendoaneleălojeiăînănum rădeătreiăsunt:ă
- Tendonulă flexoruluiă lungă ală halucelui,ă p trundeă înă loj ă prină
canalulă calcanean.ă Seă plaseaz ă peă flexorulă scurtă ală halucelui,ă
trecândăîntreăceleădou ăfasciculeăaleăacestuiaăspreădegetulămare.
- Tendonulătibialăposterior,ăajungeăînăloj ăprinăcanalulăcalcaneană
şiă dup ă unăscurtătraiectăseăinser ă peă planulă ososă ală acesteiăloji,ă
(pe tuberculul navicularului).
- Tendonulă lunguluiă peronier,ă seă termin ă totă înă profunzimeaă
acestei loji (pe cuneiformul medială şiă bazaă primuluiă
metatarsian).
257
 Pediculul vasculo-nervosăplantarămedial,ăformatădinăarteraăşiă
nervulă plantară medial,ă p trundeă înă loj ă dedesubtulă originiiă
muşchiuluiăaductorăalăhalucelui.
- Arteraă seă îndreapt ă înainte,ă de-a lungul septului plantar
medială şiă marginiiă adiacenteă aăflexoruluiă scurtăaă halucelui.ă
Emiteă oă ramur ă profund ă careă seă anastomozeaz ă cuă arteraă
plantar ălateral .
- Nervulă plantară medială areă acelaşiătraiectă cuăartera.ăEmiteă
ramuriă pentruă muşchiiă scur iă aiă lojeiă şiă seă termin ă înă 3-4
nervi digitaliă plantariă comuniă dintreă careă doiă intr ă înă lojaă
central .
 Loja laterală practicăînchis ,ăcon ine:
- Muşchiiă scur iăaiădegetuluiă mică (aductorulă şiă flexorulă degetuluiă
mic).
- Ramuriănervoaseămotoriiăşiăsenzitiveădinănervulăplantarălateralăşiă
oăarter digital ăplantar ăcomun .
 Loja centrală,ăceaămaiăextins ,ăcomunic ălargăcuăcanalulăcalcaneană

şiă esteă incompletă desp r it ă deă lojaă medial .ă Anterior,ă prină orificiileă
aponevrozeiă plantareă comunic ă cuă subcutisulă planteiă şiă cuă celă deă laă
r d cinaă degetelor.ă Con ineă muşchiiă scur iă intermediariă aiă plantei,ă
tendoaneleămuşchilorăgambeiăşiăpedicululăvasculo-nervos plantar lateral.
 Muşchiiăşiătendoaneleăsuntăaşezateăînătreiăp turiăsuprapuse:
- P turaăsuperficial :ăflexorulăscurtăalădegetelor.
- P turaămijlocie:ătendonulămuşchiuluiăflexorălungăalădegetelor,ă
ajungeă înă loj ă prină canalulă calcanean,ă înconjurată deă oă teac ă
sinovial .ă Dispusă oblic,ă seă divideă înă patruă tendoaneă terminaleă
pentru degetele II-V.ă Deă acestă muşchiă seă ataşeaz :ă muşchiulă
p tratăalăplanteiăşiălombricalii.
- P turaă profund :ă aductorulă halucelui,ă cuă ambeleă capete,ă şiă
tendonulălunguluiăperonierăceătraverseaz ăoblicălojaăprinăcanalulă
s uă osteofibrosă deă peă fa aă plantar ă aă cuboidului,ă completată deă
ligamentul plantar lung. Este învelit într-oă teac ă sinovial ă
proprii,ăcareăseălimiteaz ălaăîntindereaăacestuiăcanal.
 Pediculul vasculo-nervosă plantară lateral,ă p trundeă înă loj ă
venindădinăcanalulăcalcaneanăşiăseăsitueaz ăîntreăp turaămuscular ă
superficial ăşiăceaămijlocie.
- Artera,ă înso it ă deă veneă şiă limfatici,ă traverseaz ă intersti iulă
dintreă muşchiiă flexoră scurtă ală degeteloră şiă p tratulă plantar,ă
îndreptându-seăînainteăşiălateral.ăLaămargineaăp tratuluiăplantară
p trundeăînăloj ăinterosoşilorăstr b tândăfasciculeleăaductoruluiă
halucelui.
- Nervulăînso eşteăartera,ăfiind plasat medial de ea. Emite ramuri
musculareă şiă senzitiveă pentruă lojaă lateral ă şiă mijlocieă (Rr.
musculares et R. superficialis)ă şiă oă ramur ă profund ,ă careă
înso eşteăarteraăînălojaăinterosoşilor.
258
 Lojaăintersosoas sauălojaăplantar ăprofund ăseăsitueaz ăîntre fascia
profund ăaăplanteiăşiăscheletulăacesteia.ăCon ine:
 Muşchiiă interosoşi,ă ocup ă intervaleleă intermetatarsiene;ă ceiă
plantari,ă înă num ră deă treiă înă spa iileă interosoaseă II-III-IV, iar cei
dorsaliăpatruălaănum răînătoateăacesteăspa ii.
 Arcadaă plantar ă (Arcus plantaris)ă seă formeaz ă dină arteraă
plantar ă lateral ,ă careă penetreaz ă înă aceast ă loj ,ă seă recurbeaz ă
medialăşiăseăanastomozeaz ăcuăramuraăprofund ăaăartereiăplantareă
medialeăşiăarteraăplantar ăprofund ,ăramur ăaăartereiăpedioase,ăcareă
perforeaz ăprimulăspa iuăinterososăpentruăaăajungeăînăloj .
 Din convexitatea arcadei se desprind patru artere
metatarsieneă plantareă pentruă spa iileă intermetatarsieneă
corespunz toare,ă careă apoiă seă distribuieă dgeteloră şiă trimită ramuriă
perforanteă prină spa iileă intermetatarsiene, le corespondentele lor

dorsale.
Ramuraăprofund ăaănervuluiăplantarălateralăînso eşteăaarteraă
şiăseădistribuieăinterosoşilor.
Lojileă plantareă reprezint ă spa iiă celulo-conjunctiveă careă comunic ă
întreăele,ăcuăsubcutisulăplanteiăşiăcu celăalădegetelor.ăDeăasemeneaăexist ăoă
continuitateă întreă lojileă (central ă şiă medial )ă aă planteiă şiă ceaă profund ă
posterioar ă aă gambei,ă prină intermediulă canaluluiă calcanean.ă Modulă deă
continuitateă ală acestoră spa iiă explic ă caleaă deă propagareă aă infec iiloră
superficialeăaleăplanteiăşiădegetelor,ăspreăprofunzime.
REGIUNEAăDORSAL ăAăDEGETELOR
Limite:ă înă susă interliniaă articula iiloră metatarsofalangieneă şiă
comisurile interdigitale; pe flancuri marginile degetelor.
Formaăexterioar :ăînăparteaăanterioar ăseăafl ăunghiileăcuăaceleaşiă
caractere ca la degetele mâinii.
Pielea sub ire,ăesteăsediulăfrecventăalăb t turilor.
Subcutisul con ine:ă veneă superficiale,ă artereleă digitaleă dorsaleă
(ramurileă terminaleă aleă artereloră metatarsieneă dorsale),ă şiă nerviiă cutana iă
digitali dorsali. Ultimii provin din ramurile terminale ale nervului fibular
superficial,ăcuăexcep iaăteritoriuluiăinterdigitali,ăinervatădeăramuraăterminal ă
a nervului fibular profund.
Planul tendinos.ă Peă fa aă dorsal ă aă halucelui,ă tendoaneleă seă inser ă
succesiv,ă peă bazaă primeiă (extensorulă scurt)ă şiă celeiă deă aă douaă falangeă
(extensorălung).ăLaăcelelalteădegete,ătendoaneleăseătransform ăînăexpansiuniă
aponevroticeă(aponevrozaădorsal ăaădegetelor)ăşiăseăinser ăpeătoat ăsuprafa aă
dorsal ă aă acestoraă (extensorulă lung,ă extensorulă scurt,ă lombricaliiă şiă
interosoşii).
259
REGIUNEAăPLANTAR ăAăDEGETELOR
Limite:ă spreă plant :ă plicileă digitoplantare,ă peă flancuriă marginileă
degetelor.
Forme exterioare:ăPrezint ăsuprafe eăconvexeăseparateăîntreăeleăprină
plici transversale interfalangiene.
Pielea areăaceleaşiăcaractereăcuăpieleaăplantei.
Subcutisul con ineă pedicululă vasculo-nervos colateral al degetelor
format din:
- Arterele digitale plantare proprii (arterele colaterale) – înso iteăde
veneăşiălimfaticeă– provin din arterele metatarsiene plantare.
- Nerviiădigitaliăplantariăproprii,ăprovinăpentruăprimeleăşapteămarginiă
de degete din nervul plantar medial, iar pentru ultimele trei margini, din
nervul plantar lateral, prin intermediul nervilor digitali plantari comuni.
Inerveaz ăfa aăplantar ăaădegetelorăşiăfa aădorsal ăaăultimeiăfalangeă(teritoriulă
unghiei)ăcorespunz toare.
Canalele osteofibroase ale degetelor sunt formate din planul
osteoarticularăşiăteacaăfibroas ăaădegetelor,ăfortificat ădeăligamenteleăinelareă
şiă încrucişate.ă Con ină tendoaneleă flexoriloră degeteloră cuprinseă înă teciă
sinoviale,ăcareănuădep şescăcapulămetatarsianelor.
260
BIBLIOGRAFIEăSELECTIV
1. Abrahams P,Webb P. Clinical anatomy of practical procedures-
Massachusetts: Pitman Publishing Inc, 1975.
2. Ben Pansky, House Mcgraw-Hill , Review of Gross Anatomy (6th
ed) , 1995.
3. Cartmill M, Hylander WL, Shafland J: "Human Structure", 2nd ed.
Harvard University Press, 1994.
4. Clemente, CD: "Gray's Anatomy",30th ed. Lea & Febiger, 1985.
5. Clinical Gross Anatomy: A Guide for Dissection Study and Review ,
Gene L. Colborn John E. Skandalakis , Taylor & Francis Group ,
2003.
6. Concepts in Gross Anatomy: A Review for the USMLE, Step 1,
William T. Mosenthal , Taylor & Francis Group , 1997.
7. Crafts, Roger C., A Textbook of Human Anatomy, Third Edition,
John Wiley and Sons, 1985.
8. G. Tondury -Angewendte und Topographische Anatomie, Ed. G.
Thieme, Stuttgart, 1965.
9. Grant's Atlas of Anatomy-11 th edition, .C. Boileau Grant ,
Lippincott, Williams & Wilkins,Baltimore, 2004.
10. Gross Anatomy, Richard S. Snell, Little Brown and Company, 1990.
11. Hafferl A -Lehrnbuch der Topographischen Anatomie, Ed.
Springer, Berlin, 1969.
12. Hall-Craggs ECB: "Anatomy as a Basis for Clinical Medicine", 3rd
ed. Williams & Wilkins, Baltimore, 1995.
13. Henry Gray, Anatomy of the Human Body, American Edition,
Carmine Clemente, ed., Lea and Febiger, 1985.
14. Henry Gray, H.V. Carter (Illustrator) - Gray's Anatomy, Barnes &
Noble, 2000.
15. Hollinshead, W. Henry, Anatomy for Surgeons, The Back and
Limbs, Second Edition, Hoeber Medical Division, 1969.
16. Human Gross Anatomy: An Outline Text, Robert J. Leonard,
Oxford University Press, 1995.
17. J. Bernstein (editor): "Musculoskeletal Medicine", 1st ed. American
Academy of Orthopaedic Surgeons, 2003.
18. J.Maissonet, H.Coudane -Anatomie clinique et operatoire, Ed. G.
Doin, Paris, 1969.
19. Kapandji I.A. – The physiology of the joints, Ed. Churchill-
Livingstone, London 1985.
20. Kyung Won, Ph.D. Chung Kyung WonChung, Gross Anatomy
(Board Review Series) (5 edition) , Lippincott Williams &
Wilkins,Baltimore, 2004.
21. Lee McGregor A, D. I. Duplessis -A synopsis of surgical anatomy,
Ed. Wright, Bristol, 1969.
22. Moore KL, Dalley AF: "Clinically Oriented Anatomy", 4th ed.
Lippincott Williams & Wilkins, 1999.
261
23. Romanes GJ (ed): "Cunningham's Textbook of Anatomy", 11th ed.
Oxford University Press, 1972.
24. Rosse C, Graddum-Rosse P: "Hollinghead's Textbook of Anatomy",
5th ed. Lippincott-Raven Publishers, 1997.
25. Rouviere H, A.Delmas -Anatomie umaine, Ed.Masson, Paris, 1967.
26. Seres Sturm L -Anatomia sistematica si topografica a membrelor,
Ed.univ. Sibiu, 1990.
27. Seres Sturm L -Membrele, Ed.UMF Tg.Mures, 1977.
28. Seres Sturm L, M.Costache, B.Solomon - Anatomia membrului
superior, Ed.UMF Tg.Mures, 1997; Ed.Lucian Blaga, Sibiu, 1997.
29. Seres Sturm L, M.Costache, B.Solomon- Anatomia membrului
inferior, Ed.UMF Tg.Mures, 1998; Ed.Lucian Blaga, Sibiu, 1998.
30. Seres Sturm L, V.Niculescu, P.Matusz - Angiologie si neurologie,
Ed.Mirton, Timisoara, 1995.
31. Seres Sturm L, V.Niculescu, P.Matusz - Osteoartomiologie,
Ed.Mirton, Timisoara, 1995.
262

Anatomie Sem I With Cover Page v2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anatomie Sem I With Cover Page v2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Accelerat ing t he world's research.

Related papers Download a PDF Pack of t he best relat ed papers 

Prof.univ. dr. Ludovic SERES-STURM

Prof. univ. dr. Klara BRÎNZANIUC

Asist.univ. dr. Cosmin NICOLESCU

Descrierea CIP a BiblioteciiăNa ionaleăaăRomâniei

© Ludovic SERES-STURM-Reproducereaăinterzis ăsubăoriceăform .

Coperta: Leonardo da Vinci- Studii anatomice

Editura UNIVERSITY PRESS Târgu-Mureş

Este conectat p r iiă supero-lateraleă aă toraceluiă avândă urm toareleă

Aceast ă delimitareă includeă laă membrulă superioră p r ileă moiă situateă

Scheletul membrului superior este format din:

OASELE CENTURII PECTORALE

Au rolul de a lega oasele membrului superior liberădeăcutiaătoracic ă

Poziţie:ă Esteă situat ă înă parteaă antero-superioar ă ă aă toracelui;ă deă

 Fa aă costal ă (Facies costalis)ă sauă anterioar ,ă concav ă ă (Fossa

subscapularis) prezint ăcresteăosoaseăoblice,ăpentruăinser iaăămuşchiuluiăă

 margineaă superioar ă (Margo superior),ă sub ire,ă prezint ă oăă

 margineaămedial ă(Margo medialis)ăsauăvertebral ,ăcreast ăăosoas ă

OASELE MEMBRULUI SUPERIOR LIBER

 Corpul humerusului (Corpus humeri) sau diafiza humerusului,

superiorăcilindric,ăinferiorăprismaticătriunghiular,ăprezint ătreiăfe eăşiătreiă

- margineaăanterioar ă(Margo anterior)ăîntreăfa aăantero-medial ăşiă

Părţi:ăOsălungăcuădou ăextremit iăşiăunăcorp.

 apofiza coronoid ă(Processus coronoideus), orientat transversal cu

vârful îndreptat anterior;

 incisuraă radial ă (Incisura radialis),esteă oă scobitur ă semilunar ăă

articular ,ă situat ă peă fa aă lateral ă aă apofizeiă coronoide,ă vineă înăă

 Extremitateaăsauăepifizaăinferioar ă(distal ),ămaiăîngust ăprezint :

Poziţie:ăParteaălateral ăaăantebra ului.

 tuberozitatea radiusului (Tuberositas radii),ă proeminen ă rugoas ,ă

ovoidal ,ăsituat ăanteriorăîntreăcolăşiăcorp.ăPeăeaăseăăinser ămuşchiulă

 Corpul (Corpus radii),ă prismatic,ă triunghiular,ă prezint ă treiă fe eă şiă

 Extremitateaă sauă epifizaă inferioar ă (distal ),ă esteă voluminoas ,ă cuă

 Rândul distal (inferior) este format din:

- osul trapez (Os trapezium)

 Celeă 8ă oaseă formeaz ă masivulă carpiană sauă carpulă (Carpus)

 fa aădorsal ăconvex ăînăsensătransversal,ărugoas ,ăneregulat ;

 fa aă palmar ă (anterioar )ă concav ă careă formeaz ă ună şan ă alungită

 capul (Caput)ă turtită intensă transversală spreă fa aă palmar ă areă oă

suprafa ăarticular ăconvex ăpentruăfalangaăproximal .

 Falangaă proximal ă (Phalanx proximalis)ă esteă ună osă lungă şiă

 Falanga mijlocie (Phalanx media),ăprezint :

- baza (Basis phalangis) are o fa ăarticular ăconcav ăpentruăcapulă

ARTICULA IILEăCENTURII SCAPULARE (PECTORALE)

- Incizuraăclavicular ă(Incisura clavicularis) de pe manubriul sternal,

- Fa aă articular ă acromial ă(Facies articularis acromialis) a

 Ligamentele proprii scapulei apar in în întregime osului:

- Ligamentul transvers superior al scapulei (Ligamentum

ARTICULA IAăSCAPULOHUMERAL ăSAUăAăUM RULUI

- Capul humeral (Caput humeri)ăforma iuneăsferic ,ăneted .

 Fa aă intern ă aă capsuleiă articulareă esteă tapetat ă deă membranaă

- Suprafe eleă cartilaginoase sunt acoperite de un strat de cartilaj

- Membranaăsinovial ăurm reşteăliniaăcapsuleiăfibroase,ăseăreflect ăpeă

 Mişc rile:ăPrivit ăcaăoăarticula ieăhumero-antebrahial ,ăseăcomport ă

La nivelulă antebra ului,ă întreă radiusă şiă ulna,ă exist ă treiă

ARTICULA IAăRADIOULNAR ăPROXIMAL

- Incizuraă radial ă aă ulnei,ă concav ă antero-posterior,ă plat ă înă

 Membranaă interosoas ă (Membrana interossea antebrachii) este o

ARTICULA IAăRADIOULNAR ăDISTAL

 Ligamentele de fortificare a capsulei articulare, sunt fibre

 Biomecanic :ăCeleădou ăarticula iiăradioulnareăac ioneaz ăsimultană

 Pentruăanalizareaămişc rilorădeăprona ieăşiăsupina ieăseăplac ădeălaă

pozi iaăfiziologic ăaăantebra uluiăcareăesteăoăpozi ieăintermediar ăîntreă