Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea Politehnica, Bucuresti

Examinare cu ultrasunete al produsului "Grinda"

An universitar 2013-2014

Cuprins

Sa se prezinte oscilogramele in modulA pentru punerea in evidenta a unui


defect la investigarea piesei grinda,construita prin sudarea a doua placi metalice
in colt.

1. Informatii generale referitoare la produsul examinat


1.1. Rolul functional.
1.2. Conditii de exploatare.
1.3. Tehnologia de fabricatie.
2. Analiza neconformitatiilor.
2.1. Analiza neconformitatiilor ce poate rezulta in urma procesului de fabricatie.
2.2. Analiza neconformitatiilor ce pot rezulta in urma exploatarii produsului.
3. Examinarea cu ultrasunete al produsului.
3.1. Metoda de examinare adoptata.
3.2. Aparatul utilizat.
3.3. Blocul de referinta utilizat.
3.4. Modul de lucru
3.5. Raportul de examinare.

1. Informatii generale referitoare la produsul examinat


1.1. Rolul functional.
Prezentul proiect stabileste conditiile tehnice pentru examinarerea manuala cu
ultrasunete si aprecierea calitatii imbinarilor sudate in colt executate din otel
carbon si slab aliat.
2

Piesa propusa pentru efectuarea examinarii constituie o imbinare sudata de colt


de tip T, realizate cu prelucrarea rostului pe ambele parti si patrundere completa.
Grosimea elementului elementului >prelucrat (inima) s1 8mm si grosimea
elementului neprelucrat (talpa) s2 8mm.

Rolul functional al piesei poate fi acela de a intra in structura unei hale


industriale precum cea din figura urmatoare:

1.2. Conditii de exploatare.


Calitatea materialului folosit la realizarea piesei, impreuna cu conceptia de
proiectare si tehnologia de fabricatie, determina nivelul performantelor tehnicoeconomice pe care piesa le poate atinge.
Alegerea unui material optim pentru piesa este o problema deosebit de
complexa ce trebuie rezolvata de proiectant. In situatia in care tehnologul este si
proiectant problema se rezolva alegand acel material care indeplineste cerintele
minime de rezistenta si durabilitate ale piesei in condiliile unui pret de cost
minim si a unei fiabilitati sporite.
De obicei, se mizeaza pe experienta proiectantului si pentru o alegere rapida a
materialului se pleaca de la cateva date referitoare la: solicitarile din timpul
3

exploatarii, conditiile de exploatare (temperatura, viteza, presiune, mediul de


lucru etc), clasa din care face parte piesa si conditiile de executie.
Abordarea problemei in acest mod este neeconomica deoarece nu sunt
valorificate corespunzator toate caracteristicile materialelor. De aceea, pentru a
valorifica la maximum intregul ansamblu de proprietati functionaie, tehnologice
si economice, in conditiile concrete de realizare a piesei, se foloseste metoda de
analiza a valorilor .
1.3. Tehnologia de fabricatie.
2. Analiza neconformitatiilor.
2.1. Analiza neconformitatiilor ce poate rezulta in urma procesului de
fabricatie.
Pentru mbuntirea produsului se utilizeaz metoda de analiz numit analiza
modurilor de defectare si a efectelor acestora.
Prin aplicarea acestei metode se micoreaz riscul apariiei defectrilor n
proiectarea i realizarea produselor. Se asigur reducerea costurilor n toate
etapele spiralei calitaii: n proiectare, ntr-o mai bun reflectare a cerinelor
clienilor n calitatea concepiei, n aprovizionare, prin evitarea unor probleme
generate de selecionarea necorespunztoare a furnizorilor, n producie, prin
prevenirea punctelor critice n domeniul service-lui, prin reducerea reclamaiilor
clienilor etc.
n cazul de fa pentru proiectul de realizare al produsului se aplic
aceast metod n scopul prevenirii erorilor n proiectare i a defectrilor
produselor n procesele ulterioare de realizare. Acest lucru l realizeaz
compartimentul de proiectare.
Analiza defectrilor
Identificarea defectrilor poteniale:
d11 fisuri, pori
d12 - suprafee incorect prelucrate
d21 - cedarea n timpul funcionri
d22 nu ii ndeplinete funcia de transmitere a micrii la turaia dorit
d31 - blocarea elementelor regulatorului
Cauze:
d11 = rcirea rapida a materialului, prezena gazelor n materialului solidificat;
d12 = rugozitatea suprafeelor, abaterea de la planeitate;
d21= material necorespunztor;
d22 = pereii subiri ai carcasei;
d31 = prezena in ulei a unor materiale strine sau provenite n urma cedrii unui
reper.
Evaluarea efectelor i importanei (criticitii) defectrilor.
4

Defectrile posibile, de regul, evaluate prin prisma a 2 criterii:


- Probabilitatea de apariie (A) tabelul 2.1.
- Probabilitatea de detectare (D) tabelul 2.2.

Tabel 2.1.: Evaluarea probabilitii de aparie a defectrilor (A)


Criterii de evaluare a Rata
probabil
a Punctaj de evaluare
probabilitilor
de defectrilor FMEA apariie
a produs
defectrilor
Mare
1/2
10
1/10
9
Moderat
1/20
8
1/100
7
Redus
1/200
6
1/1 000
5
Foarte redus
1/2 000
4
1/10 000
3
Imposibil
apariia 1/20 000
2
defectrilor
1/100 000
1
- Tabel 2.2.: Evaluarea probabilitii de detectare a defectrilor (D)
Criterii de evaluare a
probabilitii de
Probabilitatea de
Punctaj de evaluare
detectare a
detectare
defectrilor
Foarte mare
> 99.99%
1
Mare
<99.99%
2
Moderat
> 99.70%
3-5
Redus
> 98.00%
6-8
Foarte redus
> 90%
9
Imposibil detectarea
< 90.00%
10
defectrilor

2.2. Analiza neconformitatiilor ce pot rezulta in urma exploatarii


produsului.
In urma exploatarii produsului pot aparea urmatoarele defecte:
crapaturi, fisuri, deformatii.

3. Examinarea cu ultrasunete al produsului.


5

3.1. Metoda de examinare adoptata.


Examinarea cu ultrasunete este destinata evidentierii discontinuitatilor interne si
nu substituie verificarea calitatii sudurii efectuata prin alte metode nedistructive.
Examinarea cu ultrasunete se prescrie in documentatia de executie a produsului
de catre proiectantul produsului.
Documentatia de executie (caietul de sarcini sau desenele de executie) va
preciza volumul de examinare, faza de executie a examinarii si normativul de
examinare.
Examinarea se efectueaza dupa examinarea vizuala, cea cu lichide penetrante
sau pulberi magnetice si remedierea defectelor de suprafata. Imbinarile sudate
tratate termic sau incercate la presiune se examineaza obligatoriu dupa
efectuarea acestor incercari.
Examinarea ultrasonica se efectueaza in conditii de accesibilitate la elementele
imbinarii sudate. Suprafetele de examinare trebuie sa se prezinte curate, lipsite
de stropi de sudura, zgura, oxizi, vopse, tundar etc.
Examinarea se efectueaza in laborator sau in spatii amenajate fara poluare, cu
zgomot redus, aerisite, fara praf, ferite de foc deschis si lumina excesiva si
lipsite de perturbatii radioelectrice.
Temperatura mediului ambiant trebuie sa fie mai mare sau egala de +50C, dar nu
va depasi +350C. Temperatura pe suprafata de examinare a elementului trebuie
sa fie cuprinsa intre +00C si +400C.
Personalul operator care efectueaza examinarea lucreaza in echipe de doi
operatori. Personalul operator trebuie sa fie autorizat conform PT ISCIR 11, cel
putin unul din echipa de operatori va fi autorizat nivel II.
Metoda prezint avantajul de a gsi defectele n profunzime datorit unei
rezoluii ridicate, ns este lent datorit necesitii de scanare multipl a piesei.
Uneori este necesar executarea controlului pe mai multe suprafee ale piesei.
Metoda de control prin ultrasunete este foarte sensibil la detectarea defectelor
netede.
Metodata de examinare adoptata examinarea cu ultrasunete.

3.2. Aparatul utilizat.


Aparatul USM 35 este conceput pentru investigarea cu ultrasunete a
diferitelor tipuri de produse din domeniul industrial. Aparatul poate fi utilizat
atat in conditii de laborator cat si in conditii de lucru de teren.
6

1- tasta de pornire; 2- tasta pentru grupurile de funcii; 3- tasta pentru selectarea


nivelului de operare; 4- tasta pentru nregistrarea datelor; 5 - tasta pentru transfer
date; 6 - tasta pentru redarea mrit a zonei de afiare a semnalelor; 7 - tasta
pentru captarea oscilogramelor;
8 - buton rotator pentru reglarea
amplitudinii semnalelor; 9 - tasta pentru stabilirea pasului de variaie a
amplitudinii; 10 zona mufelor pentru alimentarea de la reea i pentru transfer
de date; 11 mufele de racordare a palpatoarelor; 12 leduri de avertizare; 13
taste pentru selectarea funciilor; 14 buton rotitor pentru atribuirea valorilor
funciilor; 15 linie (zon) de dialog sau de afiare a datelor
Programul utilizat de aparat este conceput pe trei niveluri de operare. Fiecare
nivel de operare contine grupuri de functii, fiecare grup continand la randul lui
patru functii. Nivelurile de operare sunt notate cu cifrele 1, 2 si 3, afisiate dupa
primul grup de functii.
Aparate cu ultrasunete i accesorii
Nr.
crt.

Denumire

Defectoscop cu ultrasunete USM 35 XS

4275a

Acumulator special, LiIon


Alimentator-incarcator
extern
Hus protecie transport,
agat dupa gt

102208
101729/
007426

3
4

Tip

Serie/
cod cadalog

Nr.
inv.

4
2008
2
-

35655

Nr.
bu Obs.
c
5
6
1
1

1
7

Bloc referin K1

2863/59120
22737/5912
1
50807/5912
2
50486
50326

Bloc referin K2

Bloc referin K3

8
9

Cablu
Cablu

10

Cablu

MPKL2
PKLL2
SEKG2 (ER)

3
5

53887

MWP-E

57277

WP-E

57276

ES45

53756

14

Folii palpatori (set:10 buc) ES24

53769

15
16

Chei valiz aparat


Cablu alimentare

2
1

11
12
13

Tlpi palpatori (set:10


buc)
Tlpi palpatori (set:10
buc)
Tlpi palpatori (set:10
buc)

USM 35XS
125 V (USA) 2854

Palpatori pentru aparatul Ultrasunete USM 35 XS


Frecven Dimensiun
Nr. Denumire

i
crt. palpatori
(MHz)
(mm)
0
1
2
3
1
B 1S
1
24
2
B 2S
2
24
3
B 2S
2
24
4
B 4S
4
24
5
B 4S
4
24
6
MB 2S
2
10
7
MB 4S
4
10
8
SEB 4
4
20
9
SEB 4
4
20
10
SEB 2
2
20
11
MSEB 2
2
11/2
12
MSEB 4
4
10/2
13
MSEB 5
5
10/2
14
WB 45 - 1
1
20x22

Cod
Serie
cadalog

Nr.
buc

4
57744
57745
57745
57746
57746
57748
57749
57470
57469
57467
57461
57462
57464
56995

6
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1

5
4034
19203
19204
11847
11848
8204
19804
5185
6931
4354
4138
21129
50012
50053

Consumab
.
Consumab
.
Consumab
.
Consumab
.

Obs.
7

15

WB 60 1

20x22

56994

50032 1

Aparate cu ultrasunete i accesorii


Nr.
crt.

Denumire

Tip

Aparat US grosimi

DM 4DL

Bloc de referin K3 (n
trepte)
Cablu conectare aparatpalpator
Cablu conectare aparatpalpator
( pentru temperaturi
nalte )

VW
Certificat

50432/59122

DA231

53616

KBA535

14773

2
3
4

Serie/
cod cadalog

Nr.
inv.

Nr
.
Obs.
bu
c
5 6

3
4
01D5CV/168
56

3.3. Blocul de referinta utilizat.


Blocul de referinta utilizat este chiar piesa examinata.
Blocuri calibrare pentru aparatul Ultrasunete USM 35 XS
Nr.
crt.

Denumire

Tip

Bloc calibrare

Bloc calibrare

Bloc calibrare

Bloc calibrare

Bloc calibrare

Bloc calibrare

2
Guri cu fund
plat
Guri cu fund
plat
Guri cu fund
plat
Guri cu fund
plat
Guri cu fund
plat
Guri cilindrice

Nr.
bu Obs.
c
4
5

200x75x20

Din oel

200x75x32

Din oel

200x75x40

Din oel

200x75x50

Din oel

200x75x80

Din oel

350x60x30

Din oel

Dimensiuni
(mm)

Reglarea amplificarii de lucru se face pe blocuri de referinta odata cu ridicarea


caracteristicii distanta-amplitudine. distanta-amplitudine .
Caracteristica de referinta distanta-amplitudine se traseaza prin doua puncte sau
printr-un punct (examinarea normala).
Faze operationale:
a) Se regleaza amplificarea corespunzator ecoului maxim obtinut de la gaura
de referinta in pozitia 1 a traductorului cu inaltimea la 4/5 din inaltimea
ecranului, valoarea amplificarii rezultate este amplificarea de lucru
b) Se determina al doilea punct al caracteristicii distanta-amplitudine
mentinnd amplificarea constanta si amplasnd traductorul in pozitia 2,
urmarindu-se vrful ecoului obtinut.
c)
Se traseaza caracteristica de referinta primara pe o masca transparenta
aplicata pe ecran, prin cele doua puncte aferente inaltimii ecoului in pozitiile 1 si
2
d) Se traseaza caracteristica de inregistrare cu 12 dB mai jos (20%) fata de
caracteristica de referinta primara.
Observatie: In practica controlului se efectueaza o suplimentare a amplificarii
de lucru cu 6 sau 12 dB ce realizeaza o translatare a caracteristicii de inregistrare
mai sus pe ecran si o apreciere mai clara a ecourilor de defecte.
Evaluarea marimii defectelor se face raportnd ecourile de defect la nivelul
caracteristricii de inregistrare.
Faze operationale:
a) Se reduce amplificarea cu V pentru care vrful ecoului de defect scade la
nivelul caractersitricii de inregistrare.
b) Se compara valoarea V cu valorile din standard, si se coreleaza cu
lungimea si numarul de defecte.
3.4. Modul de lucru.
Modul de lucru ales pentru inspectia produsului cu ajutorul metodei de
examinare ultrasune este modul A
3.5. Raportul de examinare.
Laboratorul: Defectoscopie
Certificarea laboratorului:
Adresa:
Telefon:
10

RAPORT DE EXAMINARE
Metoda: Examinarea cu US
Nr: /Data:.

IDENTIFICAREA PRODUSULUI
Produsul / Cod produs
Placi metalice sudate in colt
Proba nr/ Cod proba
Beneficiar
Comanda nr/ data
Adresa beneficiar
Tip de produs
Material
Dimensiunile produsului
Procedeul de fabricatie
Stadiul fabricatiei
Starea suprafetei
Referinte la:
a) procedura de obtinere a produsului:
b) tratament termic :
Modul de pregatire a
produsului pt. examinare
Temperatura
a) de lucru a produsului :
b) probei prelevate din produs
c) la care se executa examinarea

Cerinte contractuale
a) procedura de lucru :
b) specificatii
:
CONDITII TEHNICE
DE EFECTUARE
A CONTROLULUI
tehnice si/sauFOLOSITE
normative LA
a) DATE DESPRE METODAc)SIprescriptii
ECHIPAMENTELE
d) acorduri speciale :
EXAMINAREA CU US
referinta
:
Metoda de control
Metoda-nivel
US cude
impuls
reflectat
-nivel
de
severitate
nedistructiv folosita la
-nivel de acceptare
examinarea cu US
Aparatul folosit
Marca
Tipul
Seria
Domeniu
Sensibilitate
baza timp
11

Accesorii folosite
(se aleg in functie de
metoda folosita)

a) Palpatoare
Tipul
Frecventa

b) Cuplant
Tipul
Marca

Nivel de
Domeniu
amplificare de lucru

Dimensiuni/
Unghi
inclinare

Temperatura de lucru

c) Blocuri de calibrare
d) Blocuri de referinta
b) DATE TEHNICE CU PRIVIRE LA PLANUL DE CONTROL
Volumul examinat
Localizarea zonelor
de explorare conform
schitei din planul de
control
Sistemul de
Sistem de
Puncte de
coordonate (se
referinta
referinta
precizeaza daca este
cazul)
Tipul de examinare
Numar de explorari/
Examinare
c) IDENTIFICAREA POZITIILOR PALPATORULUI
Modul de deplasare
al palpatorului
Pasul de deplasare
Latimea/Lungimea
Latimea
Lungimea
Lungimea pe care
suprafetei de palpare
se deplaseaza
palpatorul
Examinarea s-a
Inainte TT
Dupa TT
efectuat inainte/dupa
Tratament termic
d) CERINTE TEHNICE PENTRU INTERPRETAREA DATELOR
EXPERIMENTALE
Nivel de referinta
Nivel de severitate
Nivel de acceptare
Standardul pentru
nivel de acceptare
Criteriul A/R
Abateri de la
standard
REZULTATELE CONTROLULUI
Suprafata cu defecte : Suprafata
12

Suprafata fara defecte

ADMIS- produsul este ADMIS


RESPINS

DECIZIA FINALA
PRODUS CONFORM
PRODUS NECONFORM
Raport de produs neconform nr

Precizari : Raportul de examinare este insotit de urmatoarele documente :


a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)

numar/nume anexe ;
planul de control ;
desenul de executie al produsului ;
schita reprezentand configuratia geometrica ;
schita reprezentand localizarea zonelor de examinat ;
schita reprezentand pozitiile palpatorului ;
prezentarea datelor experimentale sub forma tabelara ;
harta discontinuitatilor ;
raport de produs neconform ; (se completeaza numai daca produsul este respins in
urma controlului)
j) raport de inspectie si control.
ACTIUNI CORECTIVE
REMEDIERI
RECOMANDARI
RESPONSABILITATI
INTOCMIT
Nume
Semna- Data
Prenume tura

VERIFICAT
Nume
Semna- Data
Prenume tura

APROBAT
Nume
Semna- Data
Prenume tura

EXAMINAREA IMBINARILOR SUDATE


Examinarea metalului de baza.
Metalul de baza in limitele zonei de examinare a sudurii se examineaza prin
tehnica cu indicidenta normala conform PT CR10-2003. La examinarea se
utilizeaza traductoare de tip dublu cristal cu diametrul de 24 mm si frecventa de
13

4 MHz. Se evidenteaza defectele care infuenteaza examinarea imbinarilor


sudate.
Examinarea imbinarilor sudate
a) Examinarea se face dupa doua directii pentru fiecare din orientarile
defectelor, longitudinale, respectiv transversale.
b) Evidentierea defectelor cu orientare longitudinala se realizeaza cu tehnica
de examinare cu incidenta incidenta , inclinata la doua unghiuri de incidenta
diferite, de 700 respectiv 450

14