Mircea Agabrian- „Strategii de comunicare eficientă”

Mircea Agabrian, autorul cărții “Strategii de comunicare eficientă” este un cunoscut profesor de
sociologie la Universitatea "1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia. Este autorul unor numeroase lucrări de
specialitate, printre care: Introducere in știința politica (2000), Autopercepția unei noi condiții studențești:
învățământul la distanta. O cercetare calitativistă (2002), Cercetarea calitativa a socialului (2004), Analiza
de conținut (2006).
Cartea “Strategii de comunicare eficientă” de Mircea Agabrian, a fost publicată în anul 2008, la Iași,
la editura Institutul European, cuprinde 12 capitole, 3 anexe, un glosar și patru pagini de “Reflecții și
maxime”. Cartea aduce în discuție comunicarea, care este potrivit lui Mircea Agabrian o “abilitate personală
care nu poate fi separată de om”1 și care ne permite “să înțelegem modul în care gândim și simțim atât
propria persoana cât și pe cei cu care intram în relații interpersonale”.2
Încă din primul capitol ”De ce studiul comunicării?”, este evidențiată importanța comunicării. Poate
că mulți dintre noi nu ne dăm seama, însă comunicarea ne înconjoară în orice moment al vieții noastre.
Atunci când salutăm sau povestim cu cineva cunoscut (comunicare interpersonală), ascultăm știrile la radio
sau citim o revistă (comunicare prin mass-media), ne întocmim în gând o listă de cumpărături (comunicare
intrapersonală), scriem un mail, sau vorbim cu cineva pe Internet (comunicare extrapersonală), diferite
gesturi: făcutul cu mâna, căscatul, strănutatul, etc (comunicare nonverbală), toate acestea sunt forme diferite
ale comunicării pe care noi toți le folosim fără să le conștientizăm.
În general, cartea ne prezintă abilitățile necesare unui comunicator eficient, abilități care sunt
esențiale în formarea unui profesionist în orice domeniu. Acestea trebuie să implice: cunoașterea,
înțelegerea și nu în ultimul rând abilitatea, adică folosirea cunoașterii și înțelegerii pentru a comunica
eficient. Capacitatea de a comunica eficient „reprezintă o cerință importantă, dacă nu chiar esențială, pentru
a avea șansa reușitei atât în viața personală cât și în cea socială”.3
În relațiile cu ceilalți oameni trebuie să dobândim diferite abilități pentru a face o comunicare cât
mai eficientă. Atunci când comunicăm cu o altă persoană, pentru a îndeplini cerințele unei comunicator
eficient trebuie să observăm și să evaluăm persoana cu care purtăm un dialog, să recunoaștem feedbackul și
să oferim un răspuns pozitiv acestuia. Empatia, se referă la capacitatea fiecăruia de a se pune în locul
celeilalte persoane cu care comunică, de a înțelege punctele lui de vedere și de a le accepta. În fond,
abilitatea cea mai importantă care le include pe toate este ascultarea. În momentul în care îi ascultăm pe cei

1
Mircea Agabrian. Strategii de comunicare eficientă, Ed. Institutul European, Iași, 2008, p.11
2
ibidem
3
ibidem, p.16
1
ce vor să ne transmit ceva, atunci putem înțelege, simți și împărtăși sentimentele și experiența lor. Această
ascultare implică și un mod particular și anume atenția reflexivă, adică noi arătăm unei persoane că suntem
atenți la ceea ce spune punând întrebări despre subiect, despre idei sau sentimente, astfel prin acestea putem
să-i cunoaștem pe cei cu care vorbim.
Mai există și o altă serie de abilități și anume abilitățile perceptive pe care le folosim în viața de zi
cu zi. ”Abilitățile perceptive se referă la evitarea erorilor în înțelegerea persoanei cu care interacționăm.” 4 O
abilitate perceptivă bine formată este atunci când observăm cuvintele și comportamentul persoanei cu care
vorbim, ne formulăm cu grijă judecați despre aceasta evitând să ajungem la concluzii despre interlocutorul
nostru, iar mai apoi dăm un răspuns la ceea ce a spus acesta.
Într-un act de comunicare există anumite bariere care împiedică ca acel act să fie eficient și natural.
Aceste bariere pot fi: bariere psihologice, adică felul în care percepem o anumită persoană, etichete făcute
de noi înșine; bariere mecanice care poate bloca receptarea comunicării; bariere semantice, folosirea
incorectă a cuvintelor poate modifica înțelesul și interpretarea mesajelor.
Dennis Rivers este de părere că pentru a învăța abilitățile de comunicare trebuie să facem față celor
„șapte provocări ale stilului de comunicare cooperant”5. Primul pas care trebuie făcut este să ascultăm și să
înțelegem ce auzim, iar mai apoi să ne exprimăm punctul de vedere. Pe urmă trebuie să explicăm
partenerului de dialog intenția conversației noastre și să-l invităm să participe la ea. Urmează mai apoi să
spunem cât se poate de clar și complex ceea ce vrem să transmitem, acceptăm criticile și găsim soluții
pentru rezolvarea problemelor, iar pentru a întreține conversația adresăm întrebări deschise și creative. Un
alt pas îl reprezintă exprimarea aprecierii față de o persoană, deoarece ne ajută să formăm „relații pline de
satisfacții cu oamenii din jurul nostru” 6. Ultimul pas care trebuie făcut pentru învățarea abilităților de
comunicare este perfecționarea comunicării, care se poate face „rezolvând problemele împreună cu alții,
oferind suportul nostru emoțional oamenilor importanți din viața noastră” 7. Trebuie să vedem de asemenea
în fiecare conversație câte o oportunitate de a ne perfecționa abilitatea comunicării.
Cartea aduce în discuție necesitatea abilităților comunicaționale la nivel de grup. Atunci când
oferim prețuire membrilor grupului pentru acțiunile și ideile lor, putem să destindem atmosfera în cadrul
grupului, să fim înțelegători și să oferim acordul nostru față de ideile, acțiunile și deciziile grupului. Trebuie
de asemenea să oferim informații și idei grupului, să-i facem pe ceilalți membrii ai grupului să-și spună
părerea, să avem capacitatea de a aduce toate ideile sau opiniile la un numitor comun, dar și să sugerăm
acțiuni care îi implică pe toți membrii grupului.

4
Ibidem, p.41
5
Dennis Rivers. The Seven Challenges. Woorkbook & Reader, Cooperative Communication Skills, 2007 apud Mircea Agabrian.
Strategii de comunicare eficientă, Ed. Institutul European, Iași, 2008
6
ibidem, p.48
7
ibidem
2
 În interiorul organizațiilor fie ele de dimensiuni mici sau mari, este deosebit de importantă calitatea
comunicării între oameni care face posibilă îndeplinirea obiectivelor organizației. Existența unui lider în
interiorul organizației este indispensabilă pentru că acesta folosește „comunicarea cu seva ei informațională,
ca un puternic factor motivațional pentru toți membri organizației, pentru că, un om bine informat,
indiferent de locul și rolul său în structura organizației, devine extrem de eficient în îndeplinirea atribuțiilor
și sarcinilor sale”8. Liderul organizației este cel care trebuie să stăpânească abilitățile necesare unei
comunicări eficiente, astfel că el trebuie să fie un „vorbitor convingător, un ascultător eficient și un
conducător capabil de a rezolva un conflict prin dialog” 9. Liderul trebuie știe să comunice cu oamenii, să fie
bun ascultător, capabil să înțeleagă problemele subalternilor săi.
În cartea lui Mircea Agabrian, găsim și pașii pe care trebuie să-i urmăm atunci când purtăm un
dialog. Astfel, trebuie să analizăm scopul comunicării, să vedem dacă persoana căruia ne adresăm este una
apropiată nouă sau nu, deoarece în acest sens putem să ne stabilim un anumit ton pe care-l vom folosi.
Trebuie să vedem dacă persoana este familiarizată cu subiectul pe care vrem să-l aducem în discuție și ce
pregătire profesională are. Documentarea este la fel de importantă, deoarece orice „om aflat într-o anumită
poziție socială îi este imposibil să comunice eficient fără a consuma timp cu adunarea datelor necesare.” 10,
să ne stabilim obiectivul și scopul pentru care comunicăm și toate limitele pe care le putem întâmpina. Ideile
pe care le prezentăm în fața audienței trebuie să conțină exemple, statistici, declarații ale altor oameni de
specialitate, comparații pentru a putea sublinia diferențele dintre doua situații similare, care ne vor crește
credibilitatea și admirația. Trebuie să fim atenți și la scăpările de logică care pot degrada informațiile
noastre și să ne organizăm comunicarea pentru ca mesajul scris sau verbal pe care vrem să-l transmitem să
fie înțeles de interlocutorul nostru.
În cartea lui Mircea Agabrian se aduce în discuție importanța comunicării verbale și nonverbale, dar
în special a celei nonverbale, care „are loc prin mijloacele expresiei faciale, mișcării capului, poziției și
mișcării corpului, tonului vocii și chiar mirosului.” 11 Agabrian mai explică și importanța îmbrăcămintei, a
contactului vizual, care ne ajută să obținem feedback, expresia feței dar și a ajutoarelor vizuale, care ajută la
conservarea informației. În ceea ce privește comunicarea verbală este importantă frecvența, astfel încât
interlocutorii să ne poată urmări, dar și volumul, tonul, pauzele de respirație, pronunția, sau durata
expunerii.
Odată ce am receptat un mesaj trebuie să avem abilitatea de a-l înțelege, astfel încât să descifrăm
ceea ce cealaltă persoană a vrut să spună. Există câteva tipuri de ascultare și anume: ascultare marginală,
atunci când avem drept fundal sonor dialogul care se poartă între alte persoane, iar ascultarea este pasivă,
adică „receptarea mesajelor este asociată cu absența răspunsurilor și a întrebărilor din partea
8
ibidem, p.58
9
ibidem
10
ibidem, p. 125
11
ibidem, p.145
3
interlocutorului”12; ascultare atenta și ascultarea activă, participativă.. Există și în cazul ascultării anumite
bariere care împiedică comunicarea și anume perturbări generate de zgomot puternic, durere fizică sau
senzație de foame, perturbări emoționale în care nu suntem atenți la ce ni se spune și deturnarea care se
referă la faptul că nu înțelegem sensul unui anumit termen sau că avem un moment în care ne amintim ceva
din trecut.
În cele trei anexe ale cărții găsim informații cu privire la cum trebuie să elaborăm un discurs, cum să
comunicăm eficient prin telefon și totodată cum să realizăm un interviu de succes. Atunci când rostim un
discurs trebuie să ținem cont de mai multe aspecte, printre care: detalii cu privire la persoanele cărora vom
vorbi și anume: gradul de educație, sex, vârstă, profesie, interese; informații legate de cât de mult cunoaște
publicul subiectul și cât timp avem la dispoziție să vorbim. Îmbrăcămintea trebuie să fie una confortabilă și
conservatoare, trebuie să folosim un limbaj convențional, să menținem contactul cu audiența, să folosim
gesturile pentru a întări cele spuse și nu în ultimul rând să fim pregătiți să răspundem la întrebări. În ceea ce
privește folosirea eficientă a telefonului, este foarte importantă prima impresie la primul contact telefonic,
mai ales în mediul de afaceri. Atunci când stabilim că vrem să contactăm pe cineva ne facem dinainte o
schemă cu ceea ce vrem să transmitem persoanei respective, ne conformăm stilului persoanei cu care
vorbim, spunem clar ce vrem să transmitem, dăm răspunsuri concise la întrebări, iar la sfârșitul conversației
rezumăm problemele discutate.
Așadar, cartea lui Mircea Agabrian „Strategii de comunicare eficientă”, abordează diferite tipuri de
comunicare exemplificându-le pe înțelesul tuturor și totodată este un adevărat ghid care permite învățarea
pas cu pas a abilităților unui comunicator eficient atât pentru oamenii obișnuiți, dar în special pentru cei care
vor să se afirme pe plan profesional, aceștia având ocazia de a afla cele mai folositoare sfaturi cu exemple
concrete din situații diverse. Desigur, aceste abilități sunt în mare parte înnăscute, însă prin repetare și
învățare, cu ajutorul acestei cărți actul de comunicare poate fi îmbunătățit foarte mult și poate să ne ofere
succes atât în plan profesional cât și personal.

BIBLIOGRAFIE:

1. Mircea Agabrian. Strategii de comunicare eficientă, Ed. Institutul European, Iași, 2008, p.11

2. Dennis Rivers. The Seven Challenges. Woorkbook & Reader, Cooperative Communication Skills,
2007 apud Mircea Agabrian. Strategii de comunicare eficientă, Ed. Institutul European, Iași, 2008

3. Irene Chiru. Comunicare interpersonală, Ed. Tritonic, București, 2003

12
Irene Chiru. Comunicare interpersonală, Ed. Tritonic, București, 2003
4