Puterea în mişcare

de Alvin Toffler

Alvin Toffler este cel mai cunoscut futurolog, preocupat de schimbările sociale contemporane.
Toffler a consiliat numeroşi preşedinţi, prim-miniştri şi directori de companii din diverse ţări, printre cele
mai reprezentative cazuri înscriindu-se Bill Clinton, Casa Albă şi Congresul Republican. Lucrările sale
sunt studiate în universităţile din Statele Unite, America Latină, Japonia, Europa. Este autorul, alături de
soţia sa, Heidi Toffler, al best-seller-urilor “Şocul viitorului”, “Al treilea val”, “Powershift”, “Război şi
anti-război” şi “Construirea unei noi civilizaţii”. Alvin Toffler este futurist, în sensul în care propune o
abordare profundă şi practică a progresului tehnologic, economic, politic şi sociologic ce preconizează
cursul culturii contemporane.

Iată cum işi incepe Alvin Toffler volumul „Puterea în mişcare“ care a încheiat şi o trilogie care l-a
consacrat drept cel mai mare futurolog contemporan: „Această carte are drept subiect puterea, aşa cum va
fi ea îm pragul secolului XXI. Tratează problemele violenţei, bogăţiei şi conoaşterii, şi ale rolului jucat de
acestea în viaţa noastră. Vorbeşte despre noile căi de a accede la putere, deschise către o lume
frământată”.

Alvin Toffler spune despre „Puterea în mişcare“ că „are ca subiect lupta din ce în ce mai
înverşunată pentru posedarea puterii care determină destinul nostru apropiat, în timp ce civilizaţia
industrială este pe cale să-si piardă supremaţia mondială şi noi forţe aspiră la dominaţia planetară“.

Tot el consideră că natura puterii se schimbă în funcţie de cunoaştere, că are loc o “alchimie a
informaţiei”, că războaiele care vor izbucni vor fi pretutindeni războaiele informaţiilor, “info-războaiele”,
că lupta pentru putere va însemna lupta pentru stăpânirea informaţiilor. De alfel, nu întâmplător, cartea
are un motto semnificativ din Francis Bacon: ”Cunoşterea în sine înseamnă putere”, motto pe care îl
regăsim pe prima pagină a acestei cărţi şi care ne introduce în “Noile sensuri ale puterii”.

Partea întâi: “Noile sensuri ale puterii”

“Noile sensuri ale puterii” este intitulată partea întâi din “Puterea în mişcare” al cărei scop este de
a ne introduce termenul de powershift şi a ne explica care este adevărata semnificaţie din spatele
cuvântului putere. Puterea poate lua mai multe forme. Există putere generată din violenţă, puterea banilor
sau puterea culturii şi a cunoştinţelor despre lumea din afară.
 Cele trei principale surse ale puterii sunt după opinia lui Alvin Toffler, violenţa, averea şi
cunoaşterea. Dintre acestea însă, cunoaşterea este cea mai democratică sursă de putere. Controlul
cunoaşterii este nodul gordian al luptei mondiale de mâine pentru putere, în toate instituţiile omeneşti.

Partea a doua: “Viaţa în economia supra-simbolică”

Schimbările care afectează natura puterii sunt pe cale să tulbure relaţiile bine stabilite din interiorul
lumii economice. Mutaţiile de ordin economic sunt prezentate în paralel cu schimbările semnificative din
viaţa politică, din mass media şi din ceea ce Alvin Toffler numeşte „industria spionajului“. În
supermagazine şi spitale, în bănci şi birouri, în cadrul sindicatelor şi în mass media se va modifica însăşi
natura puterii.

Toate componentele puterii economice sunt puse în mişcare de cognitariat, grupuri sociale cu
înaltă specializare, care manipulează nu obiectele materiale, ci cunoaşterea, strategiile, informaţiile. De
aici decurge o nouă definiţie a eficienţei sociale şi a factorilor care intervin in configuraţia puterii. O
putere fără suport cultural nu durează. Hegemonia politică şi economică este insoţită de hegemonia
culturală şi simbolică. Alvin Toffler exemplifică această idee prin cazul Uniunii Sovietice şi al fostelor
ţări comuniste.
Si acest al doilea capitol se încheie cu aceeaşi concluzie, violenţa este convertită progresiv în lege.
La rândul lor, capitalul şi banii deopotrivă se transmută acum în cunoaştere. În paralel se schimbă şi
munca, devenind tot mai dependentă de manipularea simbolurilor.

Partea a treia: “Războaiele informaţiilor”

Avuţia înseamnă informaţie. “Noi şi buimăcitoare probleme despre folosirea corectă şi incorectă a
cunoştinţelor se vor ridica, pentru a se confrunta cu afacerile şi societatea în ansamblu. Nu vor mai
reflecta doar adevărul baconian al cunoaşterii, care e putere, ci adevărul de nivel mai înalt că, în
economia suprasimbolică, cunoaşterea despre cunoaştere este aceea care va conta cel mai mult”, spune
Toffler
Pe măsură ce sectoarele de servicii şi informaţii capătă un loc fundamental în economiile avansate,
pe masură ce producţia insăşi se informatizează, natura bogaţiei se modifică. În ramurile înapoiate,
investitorii persistă în a considera că esenţiale „activele grele“: instalaţiile şi echipamentele, cei care
operează în ramurile avansate şi în dezvoltarea rapidă iau în considerare, ca bază de investiţie, elemente
complet diferite, capacitatea de organizare a direcţiei, ideile care „bubuie“ în capul inginerilor, politica
promoţională şi forţa de vânzare. Sistemul monetar este şi el în schimbare“. La anumite nivele, înlocuirea
banilor de hârtie cu moneda electronică „pune sub semnul întrebării însăşi existenţa băncilor, aşa cum le
cunoaştem astăzi“ – afirmă Toffler.

În domeniul informaţiei, revoluţia a început odată cu inventarea telegrafului şi, mai târziu, a
telefonului şi a continuat cu cea a calculatorului. Legăturile stabilite astăzi între calculatoare au dat
naştere unui fel de echivalent al sistemului nervos al societăţii noastre. Alvin Toffler împarte aceste reţele
în „intra-inteligente“, care transmit mesajul aşa cum este emis de sursă şi „extra-inteligente“, extrem de
noi, care analizează şi combină mesajele, formează noi pachete de date şi, câteodată, creează informaţii
noi.

Partea a patra: “Puterea în flex-firmă”

2
 În lupta mondială pentru putere, principalele arme tactice rămân cele tradiţionale: titlurile
jurnalelor evocă în fiecare zi manipulaţii monetare, măsuri protecţioniste şi reglementări financiare. Dar
veritabilele arme strategice sunt cele care au la bază cunoaşterea.

Pentru fiecare naţiune contează, cu adevărat, munca intelectuală, cercetarea ştiinţifică şi

tehnologică, sistemele logice sofisticate, ameliorarea managementului si reţelele financiare electronice.
Toffler consideră că ţinta ofensivei actuale este birocraţia. „În societăţile de tip industrial, afirmă el, chiar
dacă puterea este în mâinile unor conducători carismatici şi, uneori, antibirocratici, ea este,îin general,
exercitată de către birocraţi“.

Sociologul american mai crede că organizaţiile birocratice vor ceda locul unor sisteme de
informare cu flux liber. Producţia de masă va fi înlocuită cu o producţie flexibilă, personalizată care,
graţie noilor tehnologii de informatică, va fi în măsură să fabrice serii mici de produse, extrem de variate,
cu preţuri similare celor de masă. „Eroul timpurilor noastre nu mai este nici muncitorul în albastru, nici
financiarul, nici managerul, ci inventatorul care asociază cunoaşterea imaginativă cu capacitatea de
acţiune“.

Partea a cincea: “Politica de powershift”

În opinia lui Toffler, printr-o ironie a istoriei, în momentul în care milioane de oameni aspiră cu
pasiune la o libertate pe care n-au avut-o poate niciodată, democraţiile vechi din America de Nord şi
Europa Occidentala se găsesc in faţa unei crize interne care se anunţă de mai multă vreme. „Ne aflăm la
sfârşitul erei democraţiei de masă – singurul tip de democraţie pe care l-a cunoscut lumea de tip
industrial“.

Guvernele controlate sau influenţate masiv de către extemişti care pun înaintea valorilor
democratice propria lor marcă de religie, ecologie sau naţionalism, nu vor rămâne mult timp democratice.
Sistemul avansat de creare a avuţiei care se propagă în prezent prin lume deschide ocazii extinse
democraţiei.

Odata ce vechea societate industrială intră în agonia sa finală, sunt create contraforţe care pot
distruge atât democraţia cât si opţiunea pentru progres economic. Pentru a salva atât dezvoltarea, cât şi
democraţia, “sistemele politice trebuie să sară într-un nou stadiu, după cum face economia propriu-zisă.
Indiferent ce enorme provocări pot fi întâlnite, acestea vor decide dacă supremul powershift care se
apropie va proteja sau va înrobi individul“.

În Era Powershift principala luptă ideologică nu va mai avea loc între democraţia capitalistă şi
totalitarismul comunist, ci între democraţia secolului XXI şi obscurismul secolului al XI-lea.

Partea a şasea: “Powershift-ul planetar”

Tendinţa de producţie în serie mica explică de ce din Japonia în Europa, trecând prin Statele Unite
se manifestă în toate ţările cu tehnologii avansate presiuni în favoarea descentralizării. În acelaşi timp
există puternice orientări în vederea transferului de putere către organisme supranaţionale. Dintre acestea
cea mai importantă este acţiunea Comunităţii Europene care se orientează către o putere recentralizată la
un nivel superior creând o piaţă unică integrată, o monedă comună şi o bancă centrala unică. Grupurile

3
rasiale, etnice şi religioase în loc să fuzioneze işi vor cere dreptul la existenţă, ramânând, în chip orgolios,
diferite.

Noile tehnologii informaţionale şi de comunicaţie se dezvoltă cu atât mai mult cu cât permit
creşteri de productivitate importante. Locul cetăţeanului în acest univers cibernetic pare să fie uitat.
Puterea este unul dintre cele mai fundamentale fenomene sociale, şi e legată de însăşi natura universului,
implicând o lume care combină atât şansa cât şi necesitatea, haosul şi ordinea. Folosirea violenţei ca sursă
de putere nu va dispărea prea curând. Statul nu va renunţa niciodată la puşcă. Averea, de asemenea, va
continua să fie o copleşitoare unealtă a puterii.

Cu toate acestea, în ciuda excepţiilor şi a inegalităţilor, a contradicţiilor şi confuziilor, suntem

martorii uneia dintre cele mai importante schimbări în istoria puterii. Acum este indiscutabil, cunoaşterea,
sursa puterii de cea mai ţnaltă calitate dintre toate, câştigă în importanţă cu fiecare secundă. Cel mai
important powershift din toate, aşadar, nu este de la o persoană, partid, instituţie sau naţiune la alta. Este
o mutaţie ascunsă în relaţiile dintre violenţă, avere şi cunoaştere, în timp ce societăţile gonesc spre
coliziunea lor cu ziua de mâine.