Semiochir 1 1 CORECTAT

1.
Următoarele afirmații sunt adevărate:

a) Hippocrate din Kos este considerat "părintele medicinei",
b) Herophilos este considerat părintele anatomiei.
c) Aulus Cornelius Celsus, medic roman, descrie semnele inflamației,
d) în sec. XIX sunt introduse ca anestezice eterul și cloroformul,
e) Karl Landsteiner descrie sistemul antigenic ABO al hematiilor.
corect: a, b, c, d, e.
2. Cel care folosește primul în timpul actului operator mănuși de cauciuc sterile a fost:
a) L. Pasteur,
b) Joseph Lister,
c) W. Halsted,
d) Ignác Semmelweis,
e) T. Spencer Wells.
corect: c.
3. Printre promotorii asepsiei și antisepsiei în țara noastră și cel care a înființat prima
instalație radiologică este:
a) Nicolae Kretzulescu,
b) Carol Davilla,
c) Thoma Ionescu,
d) Constantin Dimitrescu Severeanu,
e) Ernest Juvara.
corect: d.
4. Dezinfecția reprezintă totalitatea mijloacelor:
a) fizice,
b) biofizice,
c) chimice,
d) biologice,
e) farmacologice,
prin care se urmărește îndepărtarea sau distrugerea germenilor patogeni din mediu.
corect: a, c, d, e.
5. Părintele asepsiei moderne este considerat:

a) Ignaz Philipp Semmelweis,
b) Louis Pasteur,
c) Joseph Lister,
d) Ernst von Bergmann,
e) William Steward Halsted.
corect: b.
6. Asepsia se adresează tuturor momentelor în care există riscul contaminării plăgii
chirurgicale și presupune următoarele gesturi:
a) sterilizarea tuturor instrumentelor chirurgicale și a inventarului moale,
b) spălarea mâinilor chirurgului și protejarea lor cu mănuși sterile,
c) echipament steril,
d) dezinfecția tegumentelor câmpului operator,
e) acoperirea plăgii cu un pansament steril.
7. Metodele fizice de sterilizare cuprind:
a) mijloace mecanice,
b) căldura,
c) radiațiile ionizante,
d) U.V.,
e) ultrasunetele.
8. Printre metodele fizice de sterilizare se numără:
a) mijloace mecanice,
b) căldura,
c) radiațiile gamma,
d) radiațiile ultraviolete,
e) ultrasunetele.
9. Printre metodele chimice de sterilizare se numără:
a) sterilizarea prin vapori de formol,
b) radiațiile gamma,
c) sterilizarea prin submersie în substanțe germicide,
d) ultravioletele,
e) infraroșiile.
corect: a, c.
10. Printre metodele fizico-chimice moderne de sterilizare se numără:
a) radiațiile gamma,
b) sterilizarea prin vapori de formol,
c) sterilizarea prin submersie în substanțe germicide,
d) efectul de cavitație al ultrasunetelor,
e) sterilizarea cu vapori de oxietilenă
corect: e.
11. Printre avantajele sterilizării cu oxietilenă se numără:
a) sterilizarea oricăror obiecte medico-sanitare care nu intră în reacție cu gazul folosit,
b) eficiență deosebită a sterilizării,
c) aparatul de sterilizare are o greutate mare dar nu ocupă mult spațiu,
d) controlul automat al funcționării,
e) pot fi (re)sterilizate materialele sterilizate în prealabil prin radiații gamma.
corect: a, b, d.
12. Printre avantajele sterilizării cu radiații gamma (Cs137 / Co60) se numără:
a) pot fi utilizate pe scară industrială,
b) reduc germenii la un nivel extrem de scăzut;
c) posibilă sterilizarea produselor ambalate;
d) nu produc creșterea temperaturii obiectului iradiat;
e) datorită puterii de penetrație pot pătrunde în ambalaje cubice până la 50 cm
adâncime.
13. Sterilizarea prin submersie în substanţe germicide, utilizată pentru materialele ce nu
rezistă la temperaturi mari
a) sonde,
b) catetere,
c) instrumentar pentru operații endoscopice
d) instrumentar pentru operații laparo- / toracoscopice
e) instrumentar din material plastic etc.
14. Efectul bactericid al antisepticelor se realizează prin:

a) distrugerea membrane celulare,
b) alterarea proteinelor citoplasmatice,
c) blocarea sistemelor enzimatice ale germenilor
d) deshidratarea celulei microbiene,
e) alterarea lipoizilor microbieni.
15. Un bun antiseptic, trebuie să îndeplinească anumite condiții:

a) cât mai toxic pentru microb, în concentrații cât mai mici;
b) cât mai puțin toxic pentru țesuturi;
c) să nu fie inactivat de sânge / secreții din plagă;
d) să penetreze ușor membrana microbiană;
e) acțiune rapidă și durabilă;
16. Ca o substanță să poată fi un bun antiseptic, nu trebuie să:

a) fie instabil la lumină, căldură și în soluție;
b) să păteze,
c) să deterioreze suprafețele, instrumentele care urmează să fie dezinfectate;
d) fie ușor solubilă în apă,
e) nu-și mențină proprietățile antiseptice în orice mediu.
corect: a, b, c, e.
17. Printre substanțele chimice care pot fi folosite ca antiseptic se numără:
a) substanțe pe bază de iod,
b) alcoolii,
c) detergenți,
d) substanțe pe bază de clor,
e) substanțe care degajă oxigen.
18. Substanţele chimice folosite ca antiseptice sunt:
a) substanțe pe bază de iod,
b) alcoolii,
c) substanțe pe bază de clor,
d) substanțe care degajă oxigen,
e) derivații ai metalelor grele (Hg, Ag).
19. Printre substanțele chimice care nu pot fi folosite ca antiseptic se numără:

a) derivații ai metalelor grele (Hg, Ag),
b) acizii,
c) detergenți,
d) coloranți,
e) baze.
corect: b, e.
20. Printre substanțele care degajă oxigen se află:
a) apa oxigenată,
b) peroxid de oxigen,
c) permanganatul de potasiu,
d) acidul boric,
e) soluția Dakin.
corect: a, b, c, d.
21. Modul de acțiune al antisepticelor depinde de:
a) calitățile mediului,
b) prezența unei materii organice,
c) pH-ul mediului,
d) temperatură,
e) durata de contact.
22. Printre afecțiunile glandei tiroide se numără:

a) gușa simplă,
b) hipertiroidismul,
c) hipoparatiroidismul,
d) tiroidita Hashimoto,
e) cancerul tiroidian.
corect: a, b, d, e.
23. Evaluarea pacienților cu patologie tiroidiană implică:
a) examen fizic minuțios,
b) citologia prin aspirație cu ac fin,
c) investigații pentru funcția tiroidiană,
d) ecografia tiroidiană,
e) scintigrafia tiroidiană.
24. Formele clinice ale inflamațiilor acute ale țesutului glandular mamar (mastitele acute)
sunt:
a) mastita de lactație,
b) mastita nou-născutului,
c) mastita pubertății,
d) mastita carcinomatoasă,
e) mastita de menopauză,
corect: a, b, c, e.
25. Tumorile benigne ale sânului se clasifică morfopatologic în:
a) conjunctive,
b) epitelio-conjunctive,
c) epiteliale,
d) heterotopice,
e) vasculare.
26. Formele anatomoclinice de cancer mamar pot fi:

a) mastita acută carcinomatoasă,
b) cancerul mamar în sarcină,
c) cancerul chistic,
d) cancerul encefaloid,
e) cancerul schiros.
27. Formele anatomoclinice de cancer mamar pot fi:
a) schirul atrofic,
b) schirul pustulos,
c) schirul în cuirasă,
d) cancerul mamar la vârste avansate,
e) cancerul de sân la bărbat.
28. Diagnosticul paraclinic al tumorilor mamare implică:
a) ecografia,
b) mamografia,
c) determinarea markerilor tumorali,
d) puncţie aspirativă sensibilitate,
e) biopsie excizională 98% sensibilitate
29. Tratamentul cancerului de sân este:
a) complex,
b) stadial,
c) multimodal,
d) aplicat simultan,
e) aplicat secvențial.
30. Tratamentul cancerului de sân implică:
a) chirurgie,
b) chimioterapie,
c) radioterapie,
d) hormonoterapie,
e) imunoterapie.
31. Simptomatologia contuziilor toracice simple poate cuprinde:
a) dureri accentuate la mişcări,
b) echimoze,
c) revărsat traumatic Morel-Lavallée,
d) rupturi musculare (mai ales ale marelui pectoral),
e) prezența mărcii traumatice.
corect: a, b, c, d.
32. În cazul fracturilor de stern:
a) acestea se produc prin hiperflexia trunchiului, în traumatisme directe,
b) durerea localizată, este exacerbată de respiraţiile profunde,
c) echimoza poate apare tardiv,
d) deformaţia locală apare în fracturile cu încălecare, sternul părând scurtat,
e) deformaţia locală este produsă de fragmentul superior, care ridică tegumentele.
corect: a, b, c, d.
33. Contuziile toracice cu leziuni pleuro-pulmonare cuprind:

a) hemotoraxul,
b) pneumotoraxul deschis,
c) pneumotoraxul cu supapă internă,
d) contuzia pulmonară,
e) ruptura pulmonară.
corect: a, c, d, e.
34. Semnul clinic patognomonic pentru voletul toracic este:
a) respiraţia paradoxală,
b) prezența crepitaţiilor profunde, rugoase,
c) durere exacerbată de presiunea în focar,
d) crepitaţii fine, superficiale datorită emfizemului subcutanat,
e) evidențierea fluidotoracelui la percuţie.
corect: a.
35. Pneumotoraxul închis poate fi o consecință a:
a) leziunilor bronho-pulmonare preexistente,
b) rupturilor pulmonare,
c) rupturilor bronşice,
d) rupturilor bronho-pulmonare,
e) rupturilor traheale.
36. În cazul pneumotoracelui, examenul fizic al toracelui poate decela:
a) amplitudine redusă a mişcărilor respiratorii la nivelul hemitoracelui afectat,
b) lărgirea spaţiilor intercostale,
c) prezenţa transmiterii vibraţiilor vocale,
d) hipersonoritate la percuţie,
e) abolirea murmurului vesicular.
corect: a, b, d, e.
37. Simptomatologia sugestivă pentru traumatisme ale cordului şi vaselor mari poate
cuprinde:
a) durere toracică persistentă (nejustificată de leziuni toracice parietale),
b) tulburări de ritm cardiac,
c) instabilitate tensională,
d) sindrom de debit cardiac scăzut,
e) tulburări de conducere.
38. Simptomatologia clasică a tamponadei cardiace este reprezentată de triada Beck:
a) hipotensiune arterială fără tahicardie,
b) hipotensiune arterială cu tahicardie,
c) asurzirea zgomotelor cardiace,
d) creşterea presiunii venoase,
e) scăderea presiunii venoase.
corect: a, c, d.
39. Simptomatologia hematomului mediastinal poate cuprinde:
a) durerea retrosternală cu iradiere interscapulo-vertebralǎ sau la baza gâtului,
b) senzaţie de constricţie toracică,
c) echimoză suprasternalǎ,
d) staza jugularelor,
e) tuse iritativă,
40. Triada Barrett întâlnită în evoluția mediastinitei, cuprinde:
a) dispnee;
b) febră,
c) emfizem subcutanat, deasupra furculiţei sternale;
d) odinofagie,
e) durere epigastrică (retrosternală cu debut brutal ce iradiază în spate).
corect: a, c, e.
41. La un bolnav politraumatizat, suspiciunea de ruptură diafragmatică estr ridicată de o:
a) contuzie abdominală cu tulburări respiratorii,
b) contuzie abdominală fără tulburări respiratorii,
c) contuzie gravă toracică cu vărsături şi contractură abdominală,
d) contuzie abdominală cu vărsături,
e) contuzie abdominală cu contractură abdominală.
corect: a, c.
42. Printre caracterele durerii abdominale care trebuie specificate se numără:
a) debutul,
b) intensitatea,
c) evoluţia în timp,
d) localizarea,
e) iradierea.
43. Debutul brusc al durerii abdominale pledează pentru:
a) perforația unui organ abdominal,
b) torsiunea unui viscer abdominal,
c) infarctizarea unui organ abdominal,
d) colica biliară,
e) apendicita cronică.
corect: a, b, c.
44. Durerea cu o intensitate descrisă de pacient ca ”o lovitură de cuțit” pledează pentru:
a) perforația de organ,
b) apendicita acută,
c) pancreatită acută,
d) colecistită cronică,
e) ulcer peptic.
corect: a.
45. Durerea colicativă (cu accentuări şi ameliorări succesive) se poate întâlni în:
a) obstrucţii de organ cavitar:
b) colica biliară,
c) colica renală,
d) colica intestinală,
e) colica coledociană.
corect: a, b, c, d.
46. Durerea localizată în epigastru pledează pentru:
a) ulcer dudenal,
b) gastrită,
c) litiază coledociană,
d) cancer sigmoidian,
e) neoplasm renal.
corect: a, b.
47. În pancreatita acută durerea:

a) este localizată în epigastru,
b) iradiază spre hipocondrul drept,
c) iradiază spre hipocondrul stâng,
d) iradiază spre coloana vertebrală dorsală (vertebrele T11-T12)
e) are caracter de durere “în centură”.
48. Durerea din inflamaţia peritoneului:
a) este o durere abdominală peritoneală,
b) este difuză, mai greu de localizat
c) are debut rapid,
d) este intensă, continuă,
e) se agravează progresiv.
49. Clasificarea hemoragiilor se realizează după:
a) natura vasului lezat,
b) locul unde se produce pierderea de sânge,
c) gravitate – corelată cu volumul sanguin pierdut,
d) debitul de sângerare,
e) ritmul de pierdere a sângelui (acute/cronice),
50. Clasificarea hemoragiilor se realizează după:
a) natura vasului lezat,
b) locul unde se produce pierderea de sânge,
c) debitul de sângerare,
d) succesiunea în timp (primare/secundare),
e) criteriul terapeutic (medicale/chirurgicale).
51. După natura vasului lezat, hemoragia poate fi:
a) arterială (exceptie artera pulmonară).
b) arterială (inclusiv artera pulmonară).
c) venoasă .
d) capilară.
e) mixtă
corect : a, c, d, e.
52. După locul unde se produce pierderea de sânge, hemoragiile pot fi:
a) externe,
b) interstițiale,
c) interne exteriorizabile,
d) interne neexteriorizabile.
e) nedecelabile.
corect : a, b, c, d.
53. Gravitatea hemoragiilor corelată cu volumul sanguin pierdut, le împarte în:

a) mică ( sub 500 ml)
b) mijlocie (500 – 1500 ml)
c) mare (1500 – 2500 ml)
d) cataclismică (peste 2500 ml)
e) foarte gravă (peste 3000 ml)
corect: a, b, c, d.
54. Hemoragiile pot fi cauzate de:

a) traumatisme cu afectare vasculară,
b) afecțiuni inflamatorii,
c) tumori (sângerare din țesutul de neoformație sau erodarea unui vas important)
d) tulburări de coagulare (hemofilia, trombocitopenie, ciroza hepatică)
e) postmedicamentoasă (anticoagulante, AINS)
55. Gravitatea hemoragiei este în relație cu:
a) debitul,
b) durata sângerării,
c) posibilitătile de reacție ale organismului (compensare),
d) tarele organice preexistente,
e) poziția corpului în momentul producerii hemoragiei.
corect: a, b, c, d.
56. Răspunsul organismului la hemoragie implică:
a) vasoconstricție,
b) mobilizarea rezervelor volemice,
c) reajustarea patului vascular,
d) mobilizarea apei interstițiale,
e) reducerea pierderilor renale de apă.
57. În fața unei hemoragii grave trebuie parcurse mai multe etape:
a) stabilirea diagnosticului de hemoragie,
b) identificarea nivelul la care se produce hemoragia,
c) aflarea cauzei determinante.
d) aproximarea volumului de sânge pierdut.
e) instituirea imediată a tratamentului.
58. Obiectiv, în cazul unei hemoragii grave, se decelează:
a) tahicardie (100-150 bătăi/min)
b) hipotensiune arterială
c) tahipnee,
d) paloare tegumentară,
e) scăderea temperaturii extremităților
59. Printre tipurile de hemoragii interne se regăsesc:
a) hemopericardul
b) hemotoracele
c) hemoperitoneul
d) hemartroza
e) hematomul retroperitoneal
60. Semne generale ale hemoragiei include:
a) tegumente palide, reci, umede;
b) agitație (hipoxie cerebrală);
c) sete;
d) greață și vomă;
e) tahicardie și tahipnee
61. Explorările paraclinice ale hemoragiei implică determinarea:

a) Htc,
b) Hgb,
c) PVC,
d) T.A.
e) diureza.
corect: a, b, c.
62. Hemostaza, respectiv mecanismele de oprire a extravazării sângelui:
a) reprezintă tratamentul hemoragiilor,
b) este o urgență majoră,
c) implică, pe lângă oprirea sângerării, și înlocuirea sângelui pierdut,
d) poate fi spontană,
e) poate fi provocată.
63. Hemostaza poate fi:
a) spontană,
b) preventivă,
c) curativă,
d) temporară,
e) imposibil de realizat.
corect: a, b, c.
64. Hemostaza provizorie se poate realiza prin.
a) compresie digitală în plagă,
b) compresie digitală în puncte de elecție,
c) prin compresie circulară,
d) prin forcipresură (aplicarea “la vedere” a unei pense hemostatice pe un vas),
e) ligatură.
corect: a, b, c, d.
65. Hemostaza definitivă se realizează prin:
a) ligatura vasului sanguin,
b) sutura vasculară,
c) capitonaj,
d) obliterare vasculară cu corpi străini,
e) cauterizare.
66. Printre bolile arteriale se numără:
a) tromboza,
b) ateroscleroza,
c) embolismul,
d) anevrismul,
e) trombangeita obliterantă.
67. Printre factori de risc majori, independenți, ai bolii arteriale periferice, se numără:
a) fumatul,
b) hipertensiunea arteriala ,
c) HDL, LDL și colestrolul total ,
d) vârsta,
e) diabetul zaharat tip 2 si tip 1.
68. Investigațiile paraclinice ale sindromului de ischemie periferică cronică includ:
a) măsurări presionale: ABI (indicele gleznă-braț),
b) arteriografia,
c) ecografia Doppler,
d) oscilometria,
e) angio – CT.
69. Tratamentul medical al sindromului de ischemie periferică cronică are ca obiective:
a) încetinirea procesului patologic,
b) ameliorarea circulaţiei membrului inferior,
c) prevenirea tulburărilor trofice,
d) creșterea debitului sanguin,
e) combaterea durerii.
corect: a, b, c, e.
70. Tratamentul chirurgical al sindromului de ischemie periferică cronică implică:
a) operații funcționale,
b) operații reconstructive,
c) operații de necesitate,
d) operații de denervare,
e) infiltrații.
corect: a, b, c.
71. Printre intervențiile chirurgicale practicate în tratamentul chirurgical al sindromului de
ischemie periferică cronică se numără:
a) simpatectomia lombară,
b) rezecţia arterială segmentară şi înlocuirea cu proteză sintetică,
c) by-passul cu autogrefă,
d) angioplastia endoluminală,
e) necrectomia.
72. Printre intervențiile chirurgicale practicate în tratamentul chirurgical al sindromului de

ischemie periferică cronică se numără:
a) suprarenalectomia,
b) rezecţia arterială segmentară şi înlocuirea cu autogrefă,
c) trombendarterectomia,
d) amputațiile de necesitate.
e) by-passul cu proteză sintetică.
73. Printre cauze cardiace de embolie arterială se numără:
a) valvulopatii (în special mitrale),
b) IMA+ tromboza intraventriculară,
c) fibrilaţia arterială,
d) endocardita reumatismală,
e) valve cardiace artificiale.
74. Printre cauze cardiace de embolie se numără:
a) valvulopatii (în special mitrale),
b) IMA+ tromboza intraventriculară,
c) fibrilaţia arterială,
d) endocardita reumatismală,
e) tumori cardiace.
75. Etiologia trombozei arteriale poate include:
a) ateromatoza,
b) cauze nonateromatoase,
c) compresiuni extrinseci,
d) traumatisme,
e) compresiuni intrinseci.
corect: a, b, c, d.
76. Printre cauzele etiologice ale trombozei arteriale se numără:
a) consumul de medicamente,
b) anemia,
c) deshidratarea,
d) neoplaziile,
e) boli hematologice.
77. Primul ajutor în caz de sindrom de ischemie periferică acută constă în:
a) repaus absolut,
b) poziție declivă a membrului afectat,
c) calmarea durerii,
d) heparinizare imediată (5000-10000UI),
e) transport de urgență la un serviciu specializat.
78. Ce nu trebuie făcut în caz de sindrom de ischemie periferică acută:
a) reîncălzirea extremităților,
b) aplicarea de pungi de gheață,
c) ridicarea extremității,
d) așteptarea evoluției fără tratament,
e) autotratamentul.
corect: a, b, c, d.
79. Tratamentul medical al sindromului de ischemie periferică acută are ca obiective:
a) combaterea spasmului,
b) limitarea trombozei secundare,
c) activarea fibrinolizei,
d) combaterea durerii,
e) combaterea consecințelor lizei musculare.
80. Printre factorii etiologici ai varicelor primitive se numără:
a) obezitatea,
b) factori endocrine,
c) sarcina,
d) ortostatismul prelungit,
e) căldura.
81. Printre factorii etiologici ai varicelor primitive se numără:
a) umiditatea,
b) avitaminozele,
c) infecțiile,
d) alimentația,
e) efortul fizic.
82. Varicele secundare pot fi consecința:
a) sdr. Posttrombotic,
b) compresiuni pe trunchiurile principale,
c) traumatisme externe,
d) traumatisme interne,
e) fistulele arterio-venoase.
83. Printre tipurile de varice se regăsesc:
a) teleangiectaziile,
b) venele reticulare,
c) varicele colateralelor venelor safene,
d) varicele venei safene interne,
e) varice în teritoriul perforantelor.
84. Printre tipurile de varice se regăsesc:
a) teleangiectaziile,
b) venele reticulare,
c) varicele colateralelor venelor safene,
d) varicele venei safene externe,
e) varice în teritoriul perforantelor insuficiente.
85. Testele funcționale utilizate în diagnosticul paraclinic al bolii varicoase includ:
a) ultrasonografie Doppler continuă,
b) eco Doppler,
c) Doppler Duplex,
d) flebografia,
e) examinare cu substanță de contrast.
corect: a, b, c, d.
86. Suprimarea venelor patologice se poate realize prin:
a) stripping,
b) extirparea safenei,
c) flebectomie,
d) extirparea prin miniincizii etajate
e) sclerozare pe cateter intraoperator.
87. Suprimarea venelor patologice se poate realize prin:
a) stripping,
b) extirparea safenei,
c) flebotomie,
d) sclerozare prin radiofrecvență,
e) congelare (crioevenare).
corect: a, b, d, e.
88. Tratamentul chirurgical modern al varicelor implică:
a) revalvulări venoase KISTNER,
b) endochirurgie venoasă,
c) manșonări ale venelor superficial,
d) plastii venoase,
e) operația CHIVA (ligatura crosei safenei + ligatura safenei distal
de perforantele insuficiente)
corect: a, b, c, e.
89. Etiopatogenia trombozei venoase acute implică:
a) staza venoasă,
b) leziunile endoteliului venos,
c) hipercoagulabilitatea sanguină,
d) traumatisme externe,
e) diverse stări patologice.
corect: a, b, c.
90. Printre factorii predispozanți ai trombozei venoase acute se numără:
a) vârsta,
b) obezitatea,
c) imobilizarea prelungită,
d) infarctul miocardic,
e) bolile infecțioase.
91. Printre factorii predispozanți ai trombozei venoase acute se numără:
a) vârsta,
b) șocul,
c) consumul de anticoncepționale estrogenice,
d) hipervascozitatea sanguină,
e) sarcina.
92. Semnele clinice ale trombozei venoase acute includ:
a) durerea la nivelul moletului,
b) cresterea pulsului,
c) febra,
d) congestia venelor superficiale,
e) membrul afectat are culoare violacee.
93. Semnele clinice ale trombozei venoase acute includ:
a) durerea la nivelul moletului,
b) creșterea pulsului,
c) febra,
d) tegumente calde,
e) membrul afectat este edemațiat.
94. Printre complicațiile / sechelele trombozelor venoase ale membrelor se numără:
a) embolia pulmonară,
b) infarct pulmonar posttrombotic,
c) gangrena,
d) sindromul posttrombotic,
e) A.V.C.
corect: a, b, c, d.
95. Formele clinice ale trombozelor venoase ale membrelor sunt:
a) trombozele venoase superficiale,
b) tromboza varicoasă,
c) tromboza superficiala migratorie unică,
d) tromboza venoasă a pacientului cardiac,
e) tromboza ileo-femurală.
96. Formele clinice ale trombozelor venoase ale membrelor sunt:
a) trombozele venoase superficiale,
b) tromboza varicoasă,
c) tromboza superficiala migratorie multiplă,
d) tromboza venei cave inferioare,
e) tromboza venei cave superioare.
97. Semnele și simptomele abdomenului acut chirurgical netraumatic cuprind:
a) durerea abdominală,
b) contractura musculaturii peretelui abdominal,
c) vărsături,
d) oprirea tranzitului intestinal (materii fecale / gaze),
e) febră și frisoane.
corect: a, b, c, d.
98. Examenul clinic al abdomenului acut chirurgical cuprinde:
a) inspecția,
b) palparea,
c) percuția,
d) auscultația,
e) tușeul rectal.
99. Durerea abdominală din abdomenul chirurgical acut netraumatic poate fi cauzată de:
a) peritonita,
b) ocluzia intestinală,
c) hemoragia intraperitoneală,
d) pancreatita acută ,
e) sindromul de torsiune.
100. Vărsăturile din abdomenul chirurgical acut netraumatic pot fi cauzate de:
a) ocluzia intestinală,
b) sindromul de torsiune,
c) pancreatita cronică,
d) hepatita fulminantă,
e) peritonită.
corect; a, b, e.
101. Vărsăturile din abdomenul chirurgical acut netraumatic pot fi:

a) precoce,
b) tardive,
c) alimentare,
d) bilioase,
e) fecaloide.
102. Oprirea tranzitului pentru materii fecale și gaze din abdomenul chirurgical acut
netraumatic poate fi consecința:
a) peritonitei,
b) pancreatitei acute,
c) hemoragiei intraperitoneale,
d) hemoragiei extraperitoneale,
e) traumatismelor intestinale.
corect: a, b, c.
103. Printre tipurile de durere abdominală se numără:
a) durerea viscerală,
b) durerea somatică (parietală),
c) durerea intricată,
d) durerea reflexă,
e) durerea psihogenă.
corect: a, b.
104. Examinările paraclinice utilizate în diagnosticul abdomenului acut chirurgical cuprind:
a) radiografia abdominală standard,
b) radiografia abdominală cu substanță de contrast,
c) ecografia abdominală,
d) C.T. abdominal,
e) scintigrafia osoasă.
corect: a, b, c, d.
105. Cele cinci cauze majore de abdomen acut sunt:
a) sângerarea sau rupture vaselor sau tumorilor,
b) ischemia sau infarctul,
c) obstrucția,
d) perforația,
e) inflamația.

Semiochir 1 1 CORECTAT

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Semiochir 1 1 CORECTAT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Următoarele afirmații sunt adevărate:

5. Părintele asepsiei moderne este considerat:

14. Efectul bactericid al antisepticelor se realizează prin:

15. Un bun antiseptic, trebuie să îndeplinească anumite condiții:

16. Ca o substanță să poată fi un bun antiseptic, nu trebuie să:

19. Printre substanțele chimice care nu pot fi folosite ca antiseptic se numără:

22. Printre afecțiunile glandei tiroide se numără:

26. Formele anatomoclinice de cancer mamar pot fi:

33. Contuziile toracice cu leziuni pleuro-pulmonare cuprind:

47. În pancreatita acută durerea:

53. Gravitatea hemoragiilor corelată cu volumul sanguin pierdut, le împarte în:

54. Hemoragiile pot fi cauzate de:

61. Explorările paraclinice ale hemoragiei implică determinarea:

72. Printre intervențiile chirurgicale practicate în tratamentul chirurgical al sindromului de

101. Vărsăturile din abdomenul chirurgical acut netraumatic pot fi:

S-ar putea să vă placă și