Prezemtarea autorilor ... Silos SRG RAS Prefaat (Constantin Cucos) Capitolul 1. Metacognitia (Andret Holman)... Cuprins Pantea 1 ELEVUL $1 DINAMICILE LUI COGNITIVE 1.1, Cunostinyele metacognitive ... cirri sera 7 41.2. Monitorzarea progres in saci... bce 28 1.2.1, Tehniei de erestere a acurateei monitorizii melacoaitive mei) 2.2, Montoriarea mearogin i Muna ogni. abasic BB 1.3. Strategille de control al activité. incais i sie D Bidliografie oe . “ 3 Capitolul 2. Setiri mentale in educayie (Catelin Dirtu)...... aiid, 2.1, Automatismele, suportul absolur necesar al activitait constiente . 23. 24, 2.5. Bibliografie sitvolaibaitvelu os ‘Ce sunt teoriile implicite si/sau setarile mencate ‘Teoriile implicite de personalitate i cunoasteree celuilalt.. ‘Setiri mentale legate de inteligens si supradotare... Importana teoriilor implicite in activitatea de invajae.. Capitolul 3. Coneeptul de sine aeadlemie (Irina Crampei, e ot aa. 32, 33. 3, as. 36. Bibliografie Constatiri initiale asupra concept de sit... 3.1.1. Construct multidimensional. 3.1.2. Stricturl ierarhied dinamied o.oo... 3.1.3. Construct descriptiv si evaluativ........ 3.1.4, Construct diferentiabl de alte constructe...... Delimitarea concepeutui de sine academic... Efectal ,pestelui more én lacul mic... Efectul glorie reflectae . GGenul, visi i concept! de sine academic ‘Conceptul de sine academic 51 performanya academic’. 3.6.1, Modell eresteri personale oo 3.6.2. Modelul dezvoluarii abilitjtor =... 3.6.3. Modelul efectelor reciproce sence 3.6.4. Bfecte de mediere in modelul cauzalCapitolul 4. Efectul Mozart (Andreea Negriti) .... on coe SA 4.1. Performania spatio-temporalé si originile efeetulni Mozart cil 4.2. Bfectul Mozart ~ intre validitate i legend’ siimifies = i 58 4.3. Explicagile efecrului Mozart 4.4. Replicabilitatea efectului Mozart. 4.5. Critick aduse efectului Mozart... 4.6, Bibliografie Pantea a Ua INTERACTIUNI $I COGNITIE Capitolul 5. Reprezentirile sociale si cémpul educagiel (Jean-Marie Seca 5.1, Cimpul educayiet 5.2. Reprezentiile sociale: repliclri iterative si cemtive ale eunostinjelor organizationale $i grupale xo... itis hate 5.3, Organizarea spativlui de invdjare si ake abieete ale reprezentiilor sociale legate de educate... 5.3.1. Spatile si tipal de invatare..... 3.3.2, Culruri populare si efecte de searegane 55.3.3. Ineligenta ca feromen social s\intervent ‘Bibliografie Capitolul 6. Marcajul social i conflictul sociocognitiv (Mitiaela Baza) . 6.1. “Teoria neopiagetiand $i cumoasteea social... 6.2, Intemetiunea social si dezvoltarea cognitivi 6.3, Mareajul social si conflctu! soeiocogmiti...... 64, Teoria lui Vigorski si cumoayterea social... 64.1, Zona de dezvoltare proximal... 6.5. Adult ca tndrUMAOT on ceeoeee snes 6.5.1, Bjafodajul .... z 6.5.2. Adult ca indrumitori in contexte din viaga real... a 6.6, Colegii ca indrumaon. 6.6.1, Coleg indrumstor i eontexcul soci 6.7. Uncle limit ale beneficilr parencrilo,indrumitorlorsechipelor.. 6.7.1, Variabilti én relaile interpersonal. 16.7.2. Statu si parteneriat. 6.8. Procese multiple ale interaciunit sociale... 6.8.1, Conflict, complemertaritate si emisiuni in perspectivele neopiagetiene § sie te ree Bibitografie z acc 0 Capitolul 7. Emotia si cognitia in scoala: influengele starilor emotionale asupra proceselor cognitive in context educational (Andre Holman) ....0...n.000- 98 7A, tenga 7.2. Memoria... 7.3, Evaluareaet a 7 7.5. mplicarea in sarin’. Same Seen ees 98 Bibliogrofie eevee 2 Capitolul 8. Perspective intereulturale asupra invari (Andrei-Luician Marian)........103 8.1. Abode diferite ste inv Itereulrurae .o.o.ce sen - 108 8.2, Princip ale Invagiritimereultarae on sai eee) 8.3. Invajarea pe baza diferenfelor cokurale : ve 106 8A, Procesul invinsel intereubtaale. osc enn aisiserenyaiiasneconelll 8.5. Invajareainteroulturald experienf ial. sorseeesnen ot cee Bibliografie .... cece enn cecennnnennneennneere ces Pactea a Ia RESORTURI MOTIVATIONALE ALE INVATARIT Capivolul 9. Motivatia $i autodeterminarea in yeoali (Dorin Nastas) o.oo US 9.1, Ce este motvatin?.. iain Se coos HS 9.2, Perspectiva sutodeteMmiNSti. oon. ci disaairicsiccdrs eS 9.3, Prernis fundamental a teotied ono — a ur 9.4, Nevile psihologice fundamentale ...... —_ uw? 9.5. Motivaflaimrinseed si motive extrinseed..... soe US 9.6, Impactul recompenseé asupra motivate! intrinsece crocs 1D 9.6.1, Primele studi pe aduli: recompense tanabile vs recompense verble 219 9.6.2. Primele eeteetir pe cop; recompense comtingentc vs recompense neayspiae 123 9.6.3. De ce recompensele externe sead mativatin interns? een 9.6.4, Cum folosim recompensele? sor.--:s0= atgiou etanegnerneli 9.7, Anteriorizarea motivayiei extrinsece gi formele reg -1s 9.8, Stilul de motivare al prefesorilor si parimilor.. “27 9.8.1, Cum sunt $1 ce fae ,eontrolorii"? 0 17 9.8.2. Cum sunt i ce for , facilitatorii™ ? 128 Bibliografie 2130 Capitolul 10. Suecesul gi esecul im educatie (Liliana Stan) oo... cocsseeeeese BL 10.1. Succesul gi egecul in actvitatea wmand. 10.2. Succesul gi esecul in activitatea educativa actual’ 3 Sct 10.3. Suecesul clevului, Formete eseeului goolar...~. : at ia ase 10.4. Definirea sueeesului gi eseeulut solar sen scene ac 10.5. Determinangi instiuini succesului gi esecului scolar... sos oie IE Bibliograpie 7 cron 40 Capitolul 11. Iny eficienta personal (Versavia Cuselari) oo. autoreglarea ‘LLL. Personalitatea in contextu! teorie sociooognitive .... U.2. ‘Teoria eficienjei personale: 1.3. Impact teoreieficiengei personake in demeniul educofonal....s-cvcseweeveeecl4S: 13.1, Structura multidimensional a eficiengei personae a eleViOF ...o.. sce. soseen 4B 1.3.2 Inpiati al pereplo leg pertuae in devotes ‘sompetenjelor cognitive ale elevilor .U.4. Autoreglarea invatiri scolare prin mecanismele efietentei personale 1.4.1, Consideragit generale 14.2. Madelul 9 al autoreglnri 11.4.3, Locul sinelu in cadrul modelului cognitivist al avcoreglarit 4.4, Modelul sociocognitiv al autoregliei BibliogmfPE oor : — Capitolul 12. Delisarea in seoal (Stefan Boncu) .. 12.1. Amanare i disconfort subiectiv 12.2, Cauzele debisirii 12.3. Performanfele slabe $i alte consecinje negative 12.4. Libertates gi energia tinerilor studiogi 12.5. Obligoiile gcolare aminare Bibliografie oon astern sneer Capitolul 13. Ameningarea stereotipulul in context scolar . Avtstajele C00pePBFI nen . Merade de cooperare . : 2.4, Dovezi experimental oer Bibliografie elas (Mariana Momarue, Stefan Bonct)Capitolul 23. Omogenitate 51 eterogenitate in aledtuirea elasclor (Ana-Maria Teporde’, Stefan BONG) .........ece0 oe coe 23.1, Comporitia §c0li .esesssesstssusectsssassnse 23.2. Evotuyia propa omogene a elevilOr one ssenrneeen enn - co 23.3. Jusificares omoyenita, 23.4, Neajunsuri gi limite Bibliografie coos. Partea a Vi-a SCOALA IN CONTEXT SOCIAL Capitolul 24. Scoala ea orpanizatie (Dainiela Victoria Zaharias 308 24.1. Un model al eficleme! educational. - - eevee 8D 24.2. Perspective teoretice in studi orga ao) 24.2.1, Scum istoric al abordarilor teoretice in studiul onganizopilor..w..).0. eee SIL 24.3. Un model al geolii ea organizagie. sis 32 24.4, Cultura organizajionald in seoli 34 24.4.1, De ce este important’ cultura organi CHS 24.4.2, Dezvoltarea unei culturi enganizajionale puremice evgreesteent ten enna ID 24.4.3, O ipologie a culcurilor organizagionale.......:sc:seviv wins snunnsenenenee oe I 24.5. Stilul de leadership. i Bibbbog afte ooccnsecvnsen seen tones Capitolul 25. Ideologia masculint in educayie (Zudor-Stefeue RoUAM) .....ce.s.0e00e32L 25.1. Ce este masculinitatea? scsi en icc 25.2. Masculintatea hegemonic .. 323, 25.3. Prezenja ideologil masculine in yeoalh 326 25.4. Strategit educafionale in cazul baietilor.. Bibliografie Capitolul 26. Telefonul mobil, copii si scoala (Ciprian Ceabain) cusses 336 26.1. De ce atractia pentru (elefonul mobil? . 26.2. Rolul telefon mobil in construct identi sociale a cop 26.3. Utilizarea tclefonului mobil in yeoald . 25.4. Aspete topes prin rae telefon mobil in cortex educaional 342 ‘Bibliografie ose sone oe Capitolul 27. Mediu fizic al seolii (Amdred Holewan) 27.4, Chive. OTA. Mirimes spatiilor brs 27.1.2, Plana arhitectora err 27.13, Veohimea si strea de imetinere 37.1.4. Factor de agresivitate gi vandalism. 27.2. Zgomotul 27.3. Densitate soci... sssesesussesee 27.4. Lumina $i calorie. nee nn ee 27.5. Climatu.. : Bibléogreafle oo. ssscssses sss nsss siPartea a VII-a INTERVENTIL IN CAMPUL EDUCATIONAL Capitolul 28. Abordarea narativi in edueatie (Ovidiur Gaveitoviei)... 28.1. Povestea autoblografic’ si externalizarea problemel ..... . 28.2. Demerstlnarativ .....- - cose 28.3. Aplicai narative im relia cu Clevul «os cncneosne - 28.4. Aplicapii naraive cu intreaga 61488 ....-00o see 28.5. Aplicafii narative im g00088 ..o..c0cc sont Bibliografic Capitolul 29. Trainingul intercultural in psihologia seolara (Andrei-Lucian Marian)... 3 29.1. Troiningul imereultural, accepfiuni prevalent... sispseasaianssan eno 20-2. Contextulpsihosocial st eduestonal al traningulalinteeutrural.. oe 29.3. Protectarea trainingulul intercultural 293.1, Modetul lui Brislin si Yoshida... 29.3.2, Troiningul intercultural fundamentat de teoria managementulut AMxtetA/MesigUraME «os. ocerseseesnne seen Bibliografie ....Soria Collegium: Peihologie este inijats de Adrian Neculau. © 2013 by Editura POLIROM, ‘Aceasté carte este protejaté prin copyright, Reproduceres integral sau parties, mulipicaree prin orice ‘mijoace gf eub orice forms. cum arf verovarea, scanarea, transpunerea in format electronic cau audio, ‘punerea ls dispozttia publics, incusiv prin internet sau prin rejele de calculatoare, stocarea permanent ‘sau lemporard pe dispoatve sau sisteme cu posbililatea recuperdiit informatiior, cu scop comercial ‘sau gratut, precum gate fapte similare savargte fard permisiunes serisa a de)inatorulu! copyrightulut reprezinta o incdlcare 2 legislajei cu privre a protecia proprielii inelectuale gi se pedepsese penal ‘a/sau civil In conformate cw legit In vigoare, Pe coperta: © Galina PeshkovalDeposiiphatos com \wwnw-potirom ro Edituce POLIROM lagi, Bedul Carol | nr. 4; PO, BOX 266, 700508 Bucuresti, Splaiul Uniri nr. 8, bl. B3A, so. 4, ot 1 sector 4, 040031, OP 53, 6.P. 15-728 Descriorea CIP @ Biblioteci Nationale a Romani BONGU, STEFAN. Psihosociologie scolard / coord,’ Stefan Boncu, Ciprian Ceobanu: pref. de Constantin Cucos. lagi Policom, 2013 Bibitogr ISBN print 978-973-46-4045-4 ISBN ePub, 978-973-46-4178-9 ISBN POF, 978-973-46-8179.6 |. Boncu, $tefan (coord) |, Ceobanu, Ciprian (coord.) I, Cuo0g, Constantin (peel y 189.9227 Printed in ROMANIA,Volum coordonat de Stefan Boncu si Ciprian Ceobanu PSIHOSOCIOLOGIE SCOLARA Prefata de Constantin Cucos POLIROM 2013m2 RESORTURE MOTIVATIONALE ALE INVATARI Aspectele sirueturante ale suecesului si esecului sunt supuse analizei. din perspective teoretice multiple: stiimifice (psihologia, sociologia, pedagogia, asistenta social. stiimele comunicétii ec.), filosofiee, teologice. Imeresul comprehensiv major este legat de-decelarea sensurilor identitare ale celor doud variabile, de identificarea contextelor determinative ale instituirit acestora si, mai cu seama, se vizeaza configurarea conditilor favorizante ‘objinerii suceesului, respectiv evita esecului ~ in temeiul rezolvarii rezonabile a celor Ialte dou’ problematici. [n misura in care se considera ef egecul reprezinei un element cconstitutiy, inevitabil al vietii cuturor camenilor, se cautt indicarea elementelor necesare, bile pentra gestionarea constructivé a egccului; egecurile pot conduce la succes, convingator si credibil mumeroase voei, cu eonditia de a accepta esceul ea pe & livid, de a-1 transforma in sursé de cunoastere de sine, de autocontrol, de autoschimbare, de devenire in sens autentic. Desi toate elementele cimpului cunoasterii succesului si insuecesului se bucura de © analiza aprofundata, retinem in economia spatiului prezent tna dintre acceptiile acordate ssuccesului, in general, de edtre Timothy Gallwey (Butler Bowdon, 2010, p. 10): a reusé inseamna a depasi obstacolele pentru a-i atinge wn obiectiv, iasd importante realizarié este numai atdt cét valoreaza obiectivul arins. Componentele invocate pun in chestiune, chiar ffird apelul la terminologia unui domeniu anume, cdteva dintre aspectele vizate analitic de psihologie/psihologie socialit, pedagogie, filosofie= motivatia actiunii umane, ‘obiectivele persomale — ca factor motivator, esecul ~ component motivational, aurocu- nnoasterea gi autocontrolul actional/ motivational/relajional/emotional etc., personalitatea si eusita, personalitatea gi esecul, sensul existentei si reusita personala, reusi Personala, succesul individual - existenta social, succesul grupal ~ existenta s Psihologia social evidentiaz natura si cauzele comportamentului persoanelor ce se confrunta cu stares de succes sau exec in condifile apartenenyei lor la diferite structuri sociale (Radu et al., 1994, p. 4), 10.2. Succesul si esecul in activitatea educativa actuala Activitatea educativi mu face exceptie de la asocierea cu succesul si egecul ; actele care determin’ formarea indivizilor sunt receptate prin prisina valorii lor pentru indivizi, pentru grupurile de apartenena ale primilor, ca si pentru societate ca intreg (societate najionald sau transnagionala/moncdialé) ; de asemenea, sunt invocate toate categoriile de agenti furnizori de efecte modelatoare ~ familia (mai eu seama pentru cazul copiilor de vvirsté mie’, dar nu exctusiv), institutia seolari ea intreg sau eadrul didactic drept cel mai ‘semunificativ element structural al institutiei cu eare interactioneaza educatul, socictatea. ‘mass-media, Daca in anii ‘70 dezbaterile asupra scolii invocau mai mult esecul, nereusita Gigdu, 1998, p. 4), in ultimele decenii se vehiculeazt insistent ideea suecesului, 2 reu- sitei, Succesul, respectiv esecul sunt asociate cur un ansambit larg de elemente constitu tive ale activitiyii educative; in ultim’ instangl, cele doud variabile sunt corelate eu itregul registru al componentelor structurale ale formar’, LL Acest fapt adeterminat, de altfel, constituirea pedagogic’ suecesului ca rarmura de sine stititoare intre diviziunile sisicmului stlingelor educatici (Negre(-Dobridor, 2005, p. $5). Oferind deschidere teoretich de anvergurl, pedagogia succesului stuadiaz4 ansimblul tuturor ipostazelor reusitel in activitatea seolard- succesul elevului/reusita scolar, suecesul eadralui didactic, succesSUCCESUL $1 SECUL IN EBUCATIE m Ineresata de problematica succesilui efevifor in contextul vietii grupale, ca si de succestl grupuritor de copiv/elevi in relatie cu entitatile individuale ce le structurcazi, psihologia social scolar este provocatit si analizeze intregul evantai al manifestirilor Bsiltice personale sau grupale materi ele ipostaze ale suece. succes {otali pentru situatia elevului, astfe! ineat ele devin operationale si in analiza prezenta ‘+ Folosind ca reper analitic mumdrul persoanelor cate au succes sau egec, se deosebeste ‘suecesul personal de cel al unui grup (al echipei)si de suecesul secietajilor. Insuecesul este personal, al grupurifor sau al unor comunitit largi. * Raporiarea la interval temporal de derulare dezvaluie succesul de mic duratt (de ‘moment, ,momentan”), succesul de durata mare, precum si succesul prelungit la jvelul unei etape de viayé foarte mari; in anumite cazuri, succesul poate acoperi reaga vial’ a unei persoane, Cand succesul este temporar, este de presupus ct absentia sa consemneazd existenta nui ese¢ episodic. funetie de aural domentilor de activate implicate, se instituie suecesul secvengial (ce afecteaza un domeni singular de activitate), succest! multiply (care presupune cel putin doud categorii actionale distincte) $8 succesu! global (cu incident’ in toate domeniile de manifestare care implied semnificativ persoana, of: Popeseu, 1995, P. 57), Cel din unma, sustine Crequ (1997, p. 54), constituie expresia .culmilor contologice Ia scard individual-umani a ceea ce are mai valoros individul ca entitate hipercomplexa si unica, fa un moment dat al parcursului situ ontogenetic” La réndul Iwi, esecul s¢ manifest intrun domeniv, in mai mule domenii say in totalitacea domeniilor de manifestare a individului. Criteriul domeniului de a plementar cu cel referitor Ia specificitatea activitayi umane. Prim raportare la specificul activitagit in care se materializeazi. se inventatiaz’ succesul! esecul familial si extrafamilial, al doilea context referindu-se cel mai des ta sfera cocupational-profesionala. [n ultimele decenii, se consideri c& suecesul carierei gene- reaz sau/si eonditioneaz succesul social al individului. In ceea ce priveste suecesul profesional, el se regiseste, cum anticipam, im economic, politica, armata, cultura eic., dar si in educatie. Jn cazul in care acjiuaile si influenjele eclucative au toc in perimetrul scolié, se constituie suecesul, respecti’ esecul fn scoata. Fiecare variabila poate fi atribuita elevilor, cadrelor didactice, instiutiei ca atare, precum si tururor celorlaite elemente prin eare se insttuie activitatea de formare (comtinuturi, metodologie? strategii, forme de organizare a activitatii didactice ete). Cand este vizat clevul, succesul acestuia apare ca succes scolar/reusitd scolari, iar insuccesul ca insueces soolarfesee scolar. Prin raportare la nauwra achizifitor elevulni, suiccesal poate fi de tip cognitiv gi de tip mecognitiv; 14 randul Ivi, insuecesul este cognitiv si necognitiv. ‘© Avand in vedere tipurile/genurile le manifestare umand prin care se defineste identitar ‘omul (Comuunicarea, inteligenta, atenia, aptitudinile ete), se pot invoca atat succesul manifestarii lor, edt $i epecul eorespunzitor. punctul de vedere al procesuatitasi instituiri variabilelor analizate, succesul potential se cliferemiazt ce cel reatizat, ca si de reusita tn constituire, in gfacere™ $i succesul poate fi manifest ea atare, dar si procesului de invijimint, al metodelor/sirategiilor didactice, al scolii ea atare, al reformelor scolare etc, toate avand in vedere, desigur, gi problematica esccului tutusor acestor componcate.i RESORTURE MOTIVATIONALE ALE INVATARI in perspeetiva antenticitatid, a valorit intruchipate de variabilele analizate, suecesul adevirat se diferentiaza de falsul succes (pseudosucees) sau de succesul aparent (Cre(u, 1997, pp. 63-65), iar egecul poate fi adevarat, dar poate fi gi fals; in mod potential, Falsul sticces confine sau indica un insucces! Delimitirile rezultate, dupi cum se poate vedea, se asimileazi cu usurint’ unor distinet prezente in mod curent in vocabulanal activ al indivizilor; cu toate acesiea, necesitatea pre~ cizirii lor provine din nevoia dea constientiza eft este de cuprinzicor obiectul de investigatic pe care il vizeaza psihologia sociala scolar ca si din imperatival delimitarii c&t mai precise ‘aacelui segment de realitate psibosocial’. Acest ultim deziderat este eu atat mai important dle vizat et cht se constath fird echivoe realitaten ambiguititilor cu are se confrunilimbajil psihologic si pedagogic atit al teoreticienilor, cit sial practicienitor. De pilda, in domeniul educatiei se considera c& succesul aetiunii educative reprezint echivalentul succes . cH succesul educatorului se transferé asupra partenterului su sat ci succes! elevulti atrage reusita profesionala a cadnului didactic, Mai mult, s¢ erede descori ci succesul elevului Ia o disciplin& goolara garanceaza, substituie sau centficd succesul Ini Ia toate obiectele de invavamant, c& suecesul legate nivelul pregatiriistingifice a cadtrului dlidactic este sinonim cu succesul pedagogic al acestula, ca includerea elevului sau a profe- ‘ctivitatea unei institutii de sueces inseamnd si producerea suceesului ca atare al elevului sau/si al cadrului didactic etc. De asemenea, succesele objinute in perimetrul ‘soli (si certificate de aceasta) nu se confirm’ intotdeauna cup terminarea studiilor. Se eunose mumeroase cazuri de infirmare (Stoltz, 2000), eeea ce pune in discutie valoarea unui succes scolar care nu devine premisi pentru succesul socioprofesional postgcolar. 10.3. Succesul elevului. Formele esecului scolar Pentru nivelul elevului, succesul educational este pus in discutie prin prisma tuuror manifestarilor exteriorizate in exereitarea ~ predilect a rolului detinut — a succes scolar/reusita scolar si prin invagarea coat saul ca succes la invaitura. Deoa {ali pe care Functiilor detinute), accentul cade pe sticcesul sau/si esecul eduicatului in invatare. Invatarea ‘se raporteazit la achizitiile de tip informational-instructional dia toate domeniile cunoas- Dat fiind faptul ck rezultatele in invatarea de tip instructional sun obtinute fra imr-un context relarional imerpersonal, cel din ura este avue in vedere cu succesut si esecul cognisiv, se urmareste gi se monitorizeaza suecesul si esecud necogaitiv’. 1. Nereprezentand un scop in sine al existenjei umane, devine important cain viaja persoanelor Sh se doreasc si si se realizeze succesul semnificatiy, cel care conferd un sens existential superior. In cdutarea reugitei viet nu trebuie 5% se piard’ din vedere, atengionear’ Richard Denny (2003, p. 16), faptul ch mi are nici un rosts8 i succes, dact nn est fericit”, La rindul ‘shu, Butler-Bowson (2010, p. 10) sesiza c8 trebuie Pleuth deosebireaintre .nevoin de a reugi de ragul vietoriei si doringa de realizari durable”, capabile sf imbogziteasca viata personals, dar 434 afeeteze pozitiv viaja celorlalfi cameni cu care se interaioneaz’ ~ incepand eu familia $3 Ccontinuind cu comunitatea de aparteneng’, cel putin, Trebuie observat faptul c8, desi actvitatea didactic8 integreazA numeroase obiective de ordis. cogniti, ele nu sunt singulare, ci se completeaza (intr-un intreg coerent) cu cele afective siSUCCESUL $1 ESBCUL IN EBUCATIE Bs Formele esecului scolar. Situatille dificile desemnate ca esee in care se situeaza elevul pe traseul scolar parcurs pot fi manifestiri episodice, conjunctural nemulgumitoare (cu semnificajie de egee temporar), dar si situaji persistemte, care devin din ee in ce mai grave (sau 65¢c persistent). Fenern cazul eseculti cognitiv, considerand drept criteriu de difereniere mumiirul de materii scolare afectate de egec sau amplitucinea egecului, acesta poate avea forma egecul cognitiv limitat si a egecului cognitiv generalizat, Stabilit prin prisma rezultatelor pro- priv-zise obcinute Ia invajatur’, esecul scolar cognitiv poate avea urmatoarele forme notele mici/calificativele inferioare, carengele in asimilarea conginuturilor, ritmuril decvate de realizare a unor sareini/activititi cu valoare de coninuturi, imposibifitatea epasirii anumitor praguri ale invatarii, raménerea in urma la inviitura, corigenta’ nepromovarea examenelor, repetentia, mediocritatea elevilor eu posibiliiti, subrealizarea seolari, absenteismul, abandonul scolar. Dupii cum se observ’, notele mici/calificativele inferioare sunt acelea care consemneaza formal prezenta celorialte ipostaze ale esecului ‘scolar cogniti. Esecul scolar necognitiv. Insuccesul elevilor se poate institui si la nivelul tipurilor stabilite cu colegii de clas sau scoala, intre acestia si profesori sau alte categorii de persoane care fac parte din categoria agentilor educatie! formale, La rigoare, tipul de manifestari vizat poate avea sau nu legiturd cu rezultatele la invacicura, dar lin practica scolar se observa faptul 4, in cele mai mule cazuri, elevii in situaiti de inadaptare la regimul vie(ii scolare nu objin rezuliaie minime sau satisfiedtoare in procesul invavirii. Esecul coguitiv se asociaza cu insuccesul necognitiv sau telarional, prinmul este chiar cauzat de cel de al doitea. Esecul retational avind forme foarte diferite ~ reprezinth abaterile de la regulile previzute in regulamentele scolare care-i privese pe clevi. Daca una dintre regulile prezentei clevului in scoala se referd la obtinerea de rezultate satisficatoare sau rezultate bune, atunci absenga acestul tip de efeete — care echivaleaza cu egecul copnitiv — poate fi receptath gi ea esee rela- ional. Insuccesul relational se exprima ca inacapiare a elevului 1a regimul de viata si activitate al institutiei de invayamant, ca manifestiri comportamentale cu caracter predelictual niomice severe (pot avea repercusiuni de natu juridica). Dintre ele, literatura domeniului consemneazi ; minciuna, nesinceri- Aatea/omnisiunile in relatates unor fapte, violenia verbal, izici/oruscarea colegilor sau si 4 cadrelor didactice sau a altor persoane, gradul inalt de intensitate al raspunsului emofional la © anumita situaie, hipersensibilitarea, impotitegea accidental (de tipul refuzului de a saluta) sau grava (adresarea de injurii), copiatal, fumatul, fuga de la scoali/de acasi, atitudinile noneonformiste periculoase/situarea in sit probleme disciplinare diferite (of: Ceobam, 2008, pp. 03-532), autoritatilor scolare, inconseevema comportamentali, furtul/jaful vandalismul scolar, vagabondajul, consumul de aleool/utun/droguri/toxieomania in scoali, prostitutia, nescolarizarea, exmatricularea, suicidul psihomotorit. Cu toate acestea, succesul scolar al educatului se raporteaz’ preditect la prima categorie de objective. Dach se neglijeaz celelalic aspecte ale manifestirii elevului in geal, ‘se comite, in fond, 0 falsificare a viziunit asupra succesului, ca si asupra eseculu.