Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 7.PANISOARA Cap.4 Dependenta de Internet

    Încărcat de

    Gina Tudorache
    35 vizualizări28 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    35 vizualizări28 pagini

    7.PANISOARA Cap.4 Dependenta de Internet

    Încărcat de

    Gina Tudorache

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 28
    won UE Rinisoard, ). Riterithn, <, Wtyfon (-coontarector' ) pte wr edlofncorcle, , thera Petiram, Fou, Bare lal Mode of Boy image is Jounal ou ies pte: Mataptive fon FE, Sib, C. (2015. ing Users nd Nene Capitotu 4 20 same ei Dependenta de internet. Facebook, an Bay Ia Efecte psihologice in randul adolescentilor af Eating Diodes, 4, ‘cet’ Soil Nework Ste ‘Laurentiu Mitrofan it: An Eni Test nt {oui ani, voi tchnolgiel informants fost extrem de vetgindash duc schimbe major in aproape tose dome civ wmane, late nnd via a milioane de oamea i prodvcind shar echimbi la nivel cco sori, socials chia axiloge. Revlui informatie pote fi compart eu evolu indusrilt su hist eu revoia esas. Tn toad istracv- raj mane na aexsat operon ia eae informa fle ml wor de pro ‘carats in eae sehimbul deel i ce reaieze i smply stu mal fcc In prezent, internet a event realmente o pare neprans vei coins, ‘modificind serait comunicare accesses informatio deen dn ela. ce mai mult necesiaten Visa Gectai,Benefell internets tind eo gum lag de aspect, ela sociale pnt la let! de afacer, de a tranzaei comercale pats divertioment. In cis ttuoraanaelr wea rea exeesivt a iteretull poste genera o gam inh de consecingenepatve, ce afecteat persoana in toate domenle Viti sale: interpersonal, sci, profesional, psiboemoioal ici fn, ‘Dependents denteret exe destl de putin scalp a prezet, exist smoke eonuoverse cape tt fu cera, a eo sua Inecnismele ale specif, 1, Ce este dependenja de internet Grits (1996) desriafenomenul adie ehnologce ib forma une ad once ears imple neraiaes om = magi In preset nu ext ei comLAnia ADOLESCENT ACHE CONTERORANE niversal accelae pentru concep dependence, as major eee tnrtr gu sabi de com aord ch aceasta impli wiizare nage tpt, Aces exces eaunex tes! determin pe individ fene= “eae efectos In diterteari ale viel Uni cece i prac in ore tet sot ce tere ed laesexesiv.ainerpetul eeu stom, une tbure ice, eum a anes su depres, sa chi 0 BH fare camps “job mvenonat tonic, dein wect sa creat eh ermenst wade” nu ogni floss eet in ez cae iplick un cosum de substan, deft a eel 2 cnt lial dioola de acest lime, inland i patents ce presopo get sci, igi nak rrercoie exemple, woiaholsmal dependent de mune), American Society SPudeon Medicine SAM) a tnsat ofc, per pina dod, een pede ma seine ta consume sito tote vite, fe serinpeatosbstaé chic fee Inbracd fora wioranunite cemporte- ae inptrtigeseonumite carci, incasvwilnrea compu er “Tat comrott, prec yi modifcarea si de spn momenta core tine consund song sow ma se efectuenzlcomportanentl ‘Gatcornttr se refed ta act esomen ca ind ade de internet (Chow i sav, 7000; Young, 19960, all prefer sinapma ailzare pattogcd @ Yoernraia (Moraan-Martn i Schunacher, 2000; Caplan, 2002), pe cid Maa le 38 denumeasek depend de internet Scheret, 1997; Dowie ttn 200), Inteen de cenuses wilt, 1 aor dese, pret, Gas enomen, cu simpone, carci si conscitl ale at de tbo fist a aide internet a fost pus I nda fe enumtate rnd, ml pet nnd nc sept a prvi exe Ti net al de bud, Cx tome acestes, ator pram Block (2008) ve er problema neem ince ace mal eresatea dic de inet, punind ieee ata tesa de comorbidiate eu ale tlbuel de facut sii va uettind fal ef quvernl Core de Sod decarat ati = rr problem Serious de anda public, Block a propusincaderes cri In DSH, ca alborze din perl impulsiv-complst ‘Tr ciua dovetioradunte pl sustin ef adiia de intermetwebie emu on tmp mai tnetegat insite de 21 inlos in DSM. Ada ‘Sea de item n ete o categorie agnostic recunoscu In ICD sat Dow. ‘ng (1996 fest rin prin cercetior cre a sit eet feomen. odie erevile ge diagnose din DSM-IV per joel de noe pstlog stood a wliaenptsogict a interetl.Auouen consid 8 12 tne ptologil mpi casa mai mute te cele op spon: aes, crear tid pe operon d ase ll: 1) preosupare exces test, net majorite rupli ares experatd ‘rl pe ivi Fane reedior si proces din terneuli ese un sinptom ‘prea, sau chiar oral: xu termenl adie” oncom de subeant def faces Finite, ined in fe, ctimic, biologi into ‘und. American Socery sr pri da, ieee fe coat vie feed titizzrea compulsive er- spirit in momenta in care sortamenta Sadie de internet Choa fama wilzare paolgiea@ 1p Cop, 2002), pe ad 1 (Scher, 1997; Dow ‘i ator deseo, prac, consi sale tet fst pus la nda tn sept n pv ese abil de ern, punked ‘atu de Tse pia ‘Sod 8 declarat ada de Bloct a propus iacuderea siv-compuls. ‘sie de internet uobule inet ta DSW-V. Aga recunocatl in [CD10 sa se austudat erst foomen, tru jeu! de nore plage av. Awtoares conser ate dnt eee opt sinptome ‘nis 1) proocopare ecesiva EPENOENTA DEINTERNET F lepat de witcarca compute, pind plviad ative online weeat/ !eparea vioarelor ssi deur; 2) novia dea petrce tot mal ul imp la computer: 3) demersri ease repeat de a edocevinpol petect inf computerl; 4) italic si manifests depreive ind persona ne iliac compuierl; 5 peiliaresrliloesenificatie a subel. et srl sau a educa in uma uta excesve a iterbecli; 6) ascnderea magitudio probleme! fa de aii prietet; 7) peuecerea unl perioade ‘al marl i fa computer det intenonsepersoana; 6) eliarea ier >etula ex mod dea sepa de citer prebleme emotional, “Tot Young (1956), avd dep reper componena uta aspe cae este irecjona adi, alaborato casifeae a aes fenomen in in subir, ‘wspectv: aici cyterstxals; adie cyberelainsl; compas legate de semet (de pitt, cumpstrle online); aie Informational; edie de scuri online, remarend fp cl, deasemenes, ena, programele de chat 4 jocurile oone de format malk-usersdngeon (MUD) sunt aplictile eu cel al erescu pote adi ; Considend-ootulbararedisinet, co simpromstloge spare, Chou $i sino @000) au desrs ptr componente ale adit de interme 1 vtizarea ‘acesiv adesea aso cu plererea noi timp sau eu 0 negli’ & revolor de ba; 2) ser, soca eu frie, aeate depres anc nd sommpuerl mu ese aces; 3) devour toleranel,rezudad asl neoia ‘iu mma tt ma mare de ore peeut ia a ealevstoruat 4) conecinge ‘egatveprecam izlare soil oboseal, confer randament set Considertnd atic internet uburare de contol al impulsui, Shapira ‘a. (200) au elaborate de diagnos bszate pe cancers tbe ‘ilor de impels dn DSW-1V. fn mod sinlar, Aboujaoude al. 006) au ‘reat patra setarideereri de diagnose buzte, de semen, pelt de impas,precum $i pe lburarenobesv-compuli Rate fEaomenulal ese Intro cominud regere apeape pe tne glob ‘pindntese (De Bers ea, 200), dil ardund cf in special jocurile ‘nline rele de sociale constivie grout el ma serait al facto lr generator e adie (Kandel, 1998; Tahirogl ea, 2008) In Coreea de Sod, guveraul esti in amit 2006 ek 310,000 de cops adolescen cu virste cuprinse tne 6g 19 ani er dependent sau eveas © ‘problem serious legate uilaarea exes a internet inte cre 8D a fama neie de atament pstborope, pour iui Ab, 2007); in aexst ‘enpeciva, aia a fost considera pcb de sndate public in aes, |r ale erect realize indicig apa ed lee u-coreet pec in smedie 23 de or pe siti jueind-e ole ~ Block, 2008). \ i} | See » omAnIA St ADOLESCENTS. IPERS CONTEMPORANE 2.Se poate masura si, eventual, diagnostica ‘dependenta de internet? ‘Pe mised ce fesomenst lst amplose, ar crete in domeni die Fe van demo au crea Lo serie de chesonare ce ajar core seer feta dave obetve leet de wares problemated ier Aen! Young (98a) abort un instrent format inept ien, nai ae radon Diagnose Questionaire, ce pte i folst atin sondae dere Aegan mers lfc; srumenal a fot eit mbar ca eset come 20d tem parts enue de inert Adsicon Mee Gat, fled consiert el al repezeniaiy osrument de misuare 2 see Semel de interne, Un alt expla a6 Hist de roe simpomecliice eiabora de Sehee (1997) ter ee tudor resiate de Morhan-Marin st Schumacher (197. anaes mu derolat oss de 13 feb, mami Panga we Pre eoatls em dea sua doc foscnexciv afte ree arta randament ta Toel 2 onc, real interpersonal st etl de ses. ee 997) & delat un atromentnumit Internet Related Aare Benevento GRABN, IRABI comine 32 de feb eu spans ower this care evaluat experi sublet a uilltonilor de ere *Sabscoate Intel Use Quesonmire (PIUQ) fost relizat de ere eee, Szeted gt Pes nani 208 gi confine 18 tem ite subi at, IO) au propos urastarele eter formal de diagnostic at segue neret? err @) impli spe simptome line le bert ite ani sasftcute dou (recupirlepate de wires interaetu Si cae sev), imprean excl pln inet uncriein diste el cee f glrath, Hoot coro, plréeeainereslu in ale doen de eaten enoepia incre, oimearen igi excesive fa poss 1 eect feciclor negative, prem lzaresiternetu ptr ¢ Tubes alma o sare emofonaif nega; acest «fst nani regia SAPS ate etary ever (0) se eter lo deteriora fenetonal pst FESS comnitcaiva din pune de vedere lik criteria (6) se axe pe vosortd ts inp a uri dora adic wei fe de cel pis el wert pn gase oe dela nich lotrel; rte () ne rrigagansteslefereaial (Be exemple, dependent abut unor wbvrt pai). sstica le In domeniol adit onarecu ajtorul err femaiet a interne. sat din opt item rit 5 flat att in onda rez bur ‘adelnerst Adgetion ‘rument de masunre 2 zece simpiome clnce 51 Sebumacher (1997, ih Pathological use ‘xcs a interntlt ile imerpersonat sav emer Related Additive Isitend suet sabe. aemale de diagnsie a te lice se ter, {entire ere eres ince cele cll ‘hn ate domes de Texesive fa pot t- ces emer pe 3 $a fot numa oar funetonlt ps er () ane pe ee decal puta ee ‘lus enteral 0 tne Zertl unor bart 3. Teorii si modele explicative ale dependentei de internet Davis 2001) propane o tore copit-comporameatls i explicten aii ememe,Aceasa arf cauzat de un et nie de cognt componente Dine aceste copii maladaptive -ar uml stmt dese sett, roa ‘i encesive sautoefcciae scl. Acta str ofert o cesriere dla 8 schemelor cognitive implicate in procetlechimbiri,evciod de asemenea {actor precum valnerbiliateapersenal r de depen cond spe clfce de medi i earl aese deseler, tiizavea exes titra preci. dout forme posible 1 tlzareexcesiv specifi, cent pe smumite aspect le intretna ele de socilizare, porngrafe, joc online, eampdra online, 2) tliat exesiv general, ese raporea la inpul pevert peter et, neeistin an scop sa un interes extra bine defini " Conform autor, sumeroase persone dependeate de itermet se ange ‘near nt dialog autodisruciv barat perjonlizt, eae dace erate recldere, Procesulfoepe eu raonallaea comportamentl! ea find nod, itor, urménd apoio perioad de regret Ace regret este ascites {inet comportamentul, uate deo perioad de abitinen. Acca ponte era ile, siptimant su chiar eitewa lun Presiuna emofonall se scumeact ‘acest ainsi se secordinspoi in mina pera, eazdnd rede. ‘ea, Avtora susie, de asemene, cf acesihdependeal se consolided ta ‘moment i care pertoana snc mu ma ae nia fel de sort fail sau Social Aste, se deo cogniile malsepiive, ace itd ert mee, "ae negative in rapor cx ei ai gi cu lames Davis, 2001). Caplan (2003) devo o eri explicate ge centres tn url abi Alor sociale defciar, prima st Ipoteekconstind In fpr cf personcle epresive sau singuratice a opal negative in raport eu compas lor sor tle. A dou potent asa dostreaot fp pune crates! sle cea ‘ii faite de compute sunt in mod special tractive pentru personel care ‘use considerd competent sci [n acest context. comnietes wednek te ‘omputr le fe arenilor nai rte oportniil de atopresare compe ‘atv cu imtemctanea diet, cera ce permite vediarea” ormaliel dosee sine ereeput ca find segalvi/seadecvatd. Desi acest teri ncearch of xpliceai eiaternet In ealite, se apotaes ma degra un sap e omens muse poate apis intel fenomen, 2 \oPILARIA 5 ADOLISCENTA. REPRE CONTEMPORAE ‘Wallace (1998) propne un modal ce se agent pe eoria vt eon conote Conform aces, adi de Interne se bare pe princpisl cond isi operame, petsoane primi Inti postive in uma wit. Sore rem, ent a eta sivafile axiogee (rec ferafiunea. deed co {hv oament indviuleoxgeoteset merneul nod exces, rei aun eesti fp ve produce o Ine» comportamentlor de eviare Blum, Cal Comings (1996) au elabort un macl cea Tn jer concep fut de deficient recompense, explicaia principal avind ta baz deen Compenstl prin ale modal de smulare in azul perscanelor eae ob tu pind sashes ecommpense nature (han, se). Aste intere e tsigrd recompense edie, acest gen de sila ind smi cy ce fei de Alcol a de dog. mula ese zu exw ctor eis in ace cote ‘Cecile neurbisogie ab cont de asemenes, a felegsreafeno- rena Lee et el. 2008) au descoperit en cazul adie de iter, exist hum polimorisme ale gene taniportcare de serotonin (S9-SHTTLPR). ‘Tous webvieretiont ok acest potmortsn se intact nae burt sive: bare ale dspone, lburtr anscase,pecum iia alcool fin Gependent de nis 4.Factori de rise ai dependentei de internet ered a aria of deo ier i persoaele nla social au mh Irae prodaponfie dea deavota dependent de iteract (Gres ot Leones, ou). Sngrdaenafos eatin ca ator predisporant indiferent de va fn Ceyhan i Ceyen, 2008), In coea ce privese adi de internet i diferen- tle de-gen cretion av evident © diferent nell tn fons sexi ‘Seculin, demonstinde8 bull unt mult al expel uel asemeoes adit {Morahan Mara Seomacher, 2000; Wang, 2001; Cao i Se, 2006: Lis ‘Chung, 2006; Yan s Tne, 2007. ‘Un'sttin exhaust realizat pe adolescent! din Tivan a ard o reli de tee lum mascalin ein) i epaiap sexe a ependenor dine thc Un alt sta reali pe adoleeani ber ade” din China ajo a Sconce sinilard ~ 835 dine ace eu bile si donr 175 era fete (Yang si Teng, 2008), Una factor exten de important in dclngaea ace este fcr ne personal, web-surfei crcl cel mal are de a devent dependent flsind Fherenit cu scopul dei al smen, iar uleriorperecndtot mai mut timp petra eninrea aesor ip e ela virtuale (I, 2000) SE tee i ws tiie E taal F rein exe ben foo teoria inet cond {pe principal condo. ‘"orma isd. Spee Smersetuneaahect cu eevee, ‘entrain aru concep- (ie seed fs baa Mees persoanior exe ob 8). Ase, nto le ‘similar eves efeitde 2x de sc in aestconen 2a Ia inelepere feao. lide tere, exist. ont (S5:SHTTLPR). este sin alte lori + recum i aos ternet = iolae socal au 0 mai et (Gres s Lejoyeus, ‘vant, indieren de vir- ae Internet iferen- veil fn fvoaren sexta unl aeemenee aici ‘Cao 8 84, 2006: Lisi swan arta 9 elle de sf eyendenis de er ‘3a" dn China # aun a 4 ai door 17% era foe Site ene Stor ae. veniSependeni fos arpereednd ot mal mut Je Ge, 200) ENTA DE NTERNET a ‘Amumbe ruburii pice repretind un fai de rise pentru adita de inert ~ de ida, prscaele eaze a abrir dedspoif personel care waste sau fbie social, pecum giclee depesie sunt pedapure ete acest tip de adie Stapra ef, 2000; Kim ef al, 2005 Yang gf Tang, 2007). A fost relief nr stoi legate esi sucidard i adie tin de ineme, aor coneuxionind ed acess cole et mai peri Ia azul persoancordesex fini (Km ea, 2005) CCereetite au relent, de asemetea, rl i imporaaisstnei de sine ta een cx privet predspoii care ada de internet, In atest sens reattle la care au ajns Yang 51 Tong 2007) ard 0 cosisie direct propoiosls Ine o stint de sin stow gaia de interne, lar Armstrong, hii Saling (2000) argumendnd ef stiza de sve seta rprecnd net" ‘owribie a adi de ere, 4 ese o conse 8 aeste adit. 5.Bfecte ale dependentei de internet : Etetelecauzate reprezint o pat important cece adel de internet, stu evidentindo gam lags aestor, ce se inne de Ia afetaea not sect fziciogie, attudina-eoxporamentale, pn a devote wor sip. ‘ome psihoptologice. In ceea ce privet eecieteMologice ale adi de interne, suile au stato corel direct proporjonlt ne aceasa tubule sul le vegeri Kim el, 2005, du evil gl migrete, ture linen {aie Young si Roger, 1858). Brenner (1997) ral ct 80% re ei 60 de subi investiga prezentas trmionele craters: iabiliats de gesinare a tnplsy oop edo mite, mese omise et. Uni subiec porta probleme mai teranse eure de lars intemetalai: probleme eu angst i ieee socal ~ probleme Inula, de ale, sin ate adi Persanele dependent deintersetauraporiat probleme personal, fale si ceupaionalerezalate an wilzarea exces (Young gt Roper, 1996. Piss Drincgalele probleme e nurse perderea tin tmpalui itm de soma ezechllat i ohosealt cored, Uni studeai seas, de aemcne, probleme scademiceserioae, ezlate netstat Ia examen, ream hi ‘xatriculfl, Avori au evident ck peroanele dependenteraportau peo Deme seionse in rai de cpl in $39 dou cau iar nerfetens dite ‘olosirea meres responsable domestic se reperetaadesea asus ‘maijlu, Utara internet pia nospes res ponte cava lnsomae |e 2» comin ADOLESCENTS. PERE CONTENFORANE powell conch cet fico contriuind la ederea randoms a mone coe ae a pore oct de mined. Angular ay consi de aeons, ancy louse a nieretpeecens 0 case impora de inp w= seagate separ ce av Hara de aciviatn specified acl de mun nrc cmon de sede avanti, Ch ji Hsiao (2000) aus sign node eae seni enc pal interne se Pe St Spoua of prsoanele dependent de ier 8 raprat al to eine nga asp erformancor academe deci cle cre 00 sa oetente,Tu,mo #3 coos veo ferent cn pv modal in cn eat gepeden el nondepndet vides come tern Caer soil, nl rap conser el nerneal a inoee pout apr sexton rea “Dnt d vedere pio-emoional, const o ede 8 inte fer eas neva; nil ese feat in lan rear nwt fa one sean tila gi pte, pends majoras spa Bainter Devs (201) evdeyacs dou tou de perce sie air de inert, conretzate a afomai Ge gens Sat bm om ere” on ler ete singrl loc incre ot rexpecia™ ACs

    S-ar putea să vă placă și