Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 53

5. Constitu]iile din Romånia

Primele Constitu]ii ale statului modern romån au fost
precedate de acte cu caracter constitu]ional:
- declara]ii de principii (“Cererile norodului romånesc”
redactate \n 1821, \n timpul revolu]iei conduse de Tudor
Vladimirescu);
- declara]ii de drepturi (“Proclama]ia de la Islaz”, ca de altfel
[i celelalte programe revolu]ionare pa[optiste);
- proiecte de reform` (“Constitu]ia c`rvunarilor” redactat`
de Ionic` T`utul \n 1822 [i „Os`bitul Act de numire a
suveranilor romånilor” redactat de Ion Cåmpineanu \n
1838);
- rezolu]iile adun`rilor ad-hoc din Moldova [i }ara
Romåneasc`, \n 1857.
Istoria constitu]ional` a Romåniei \ntre 1859-1991 cunoa[te
mai multe perioade:
a) etapa de implementare a institu]iilor constitu]ionale (24
ianuarie 1859-1 iulie 1866);
b) etapa de continuitate a acestor institu]ii (1 iulie 1866-20
februarie 1938);
c) etapa de instabilitate constitu]ional` (20 februarie 1938-30
decembrie 1947);
d) etapa dictaturii comuniste (30 decembrie 1947-decembrie
1989);
e) etapa revenirii la sistemul democratic, fapt statuat prin
adoptarea Constitu]iei din 1991.
Constitu]iile statului romån au fost reprezentate de:
1. Regulamentele Organice - primele documente cu caracter
constitu]ional din istoria modern` romåneasc`, redactate \n
timpul ocupa]iei ruse[ti a Principatelor (1828-1834); au fost
aplicate \n perioada 1831-1858 (}ara Romåneasc`) [i 1832-
1858 (Moldova).
54 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

2. Conven]ia de la Paris - elaborat` de Marile Puteri,

prevederile ei au fost puse \n aplicare \n Principate \ntre 1858-
1864; printre aceste prevederi se num`ra [i aceea a unirii
Moldovei cu Muntenia, lucru realizat de Al.I. Cuza \n 1859,
precum [i separarea puterilor \n stat.
3. Statutul Dezvolt`tor al Conven]iei de la Paris - adoptat de
domnul Al. I. Cuza, \n urma loviturii de stat din 2 mai 1864;
prevedea atribu]ii l`rgite pentru domn, precum [i \nfiin]area
Corpului Ponderator, al doilea Corp legislativ (viitorul Senat).
4. Constitu]ia din 1866
• prima constitu]ie romåneasc` \n adev`ratul sens al
termenului (lege fundamental` a unui stat);
• a avut ca model Constitu]ia Belgiei din 1831, care era
considerat` cea mai liberal` la momentul respectiv;
• nu a fost supus` aprob`rii marilor puteri europene;
• a fost promulgat` de domnul Carol de Hohenzollern-
Sigmaringen pe 1 iulie 1866;
• structurat` pe 8 titluri;
• impunea numele oficial al statului – Romånia;
• forma de organizare statal` era cea de monarhie
constitu]ional` ereditar`;
• men]iona principiul suveranit`]ii na]ionale;
• impunea principii liberale:
- separarea puterilor \n stat [i
- respectarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti;
• drepturile [i libert`]ile cet`]ene[ti prev`zute:
- dreptul la liber` asociere;
- libertatea persoanei;
- inviolabilitatea domiciliului [i a propriet`]ii;
- libertatea con[tiin]ei, a cuvåntului, a presei;
- dreptul la educa]ie (\nv`]`måntul primar fiind
obligatoriu [i gratuit).
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 55

• puterea era \mp`r]it` \n trei:

a) puterea executiv` – de]inut` de Domn [i de guvern.
Domnul avea prerogative largi:
- numea [i revoca mini[trii;
- avea drept de amnistie politic`;
- numea [i confirma \n toate func]iile publice;
- era [eful armatei;
- acorda distinc]ii [i decora]ii;
- avea dreptul de a bate moned`;
- putea declara r`zboi [i \ncheia tratate.
Guvernul era condus de un prim-ministru ales de Domn;
primul-ministru alegea Cabinetul (echipa de mini[tri)
care trebuia aprobat de monarh.
b) puterea legislativ` – de]inut` de Domn [i de Parlament.
Domnul:
- avea ini]iativ` legislativ`;
- sanc]iona [i promulga legile;
- avea drept de veto.
Parlamentul:
- ales prin vot cenzitar;
- era bicameral (format din Senat [i Adunarea
Deputa]ilor, aceasta din urm` elaborånd
bugetul);
- avea rolul de a ini]ia [i sanc]iona legile;
- putea interpela mini[trii;
c) puterea judec`toreasc` - de]inut` de tribunale, cur]i de
justi]ie [i de |nalta Curte de Justi]ie [i Casa]ie. Hot`rårile
judec`tore[ti se pronun]au \n numele domnului, iar
judec`torii erau inamovibili.
56 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

• a fost modificat` \n mai multe rånduri:

- 1879 - cånd este modificat art. 7, prin care
este anulat` interdic]ia ob]inerii cet`]eniei
romåne de c`tre cei care nu erau cre[tini
(adic` evreii [i musulmanii);
- 1884 - cånd se introduce noua titulatur` a
statului care devine Regat, iar Carol [i so]ia
sa, Elisabeta de Wied, primii regi ai Romåniei;
- se reduce num`rul colegiilor electorale, de la
4 la 3 prin sc`derea censului; astfel num`rul
celor cu drept de vot se m`re[te;
- 1917 - cånd sunt votate proiectele de revizuire
privind adoptarea votului universal [i
realizarea reformei agrare.
• a r`mas \n vigoare pån` \n anul 1923.
5. Constitu]ia din 1923
• legitima noua realitate politic` de dup` primul r`zboi
mondial (realizarea Romåniei Mari prin alipirea
Basarabiei, Bucovinei [i a Transilvaniei la statul romån);
• a fost promulgat` de regele Ferdinand I pe 28 martie
1923;
• pån` la a fi promulgat` \n forma sa final`, au existat dou`
proiecte constitu]ionale (unul liberal [i altul na]ional-
]`r`nesc) \ndelung dezb`tute;
• relua, \n cea mai mare parte, con]inutul Constitu]iei din
1866, fiind o sintez` \ntre aceasta [i proiectele
constitu]ionale votate \n 1917 ;
• era structurat` pe 8 titluri;
• insista asupra caracterului na]ional unitar al statului;
• introducea votul universal, egal [i direct (acordat doar
b`rba]ilor peste 21 ani);
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 57

• prevedea separarea puterilor \n stat:

- puterea executiv` - de]inut` de rege [i de
guvern;
- puterea legislativ` - de]inut` de rege [i de
Parlament;
- puterea judec`toreasc` - de]inut` de
tribunale, cur]i de justi]ie [i de |nalta Curte de
Justi]ie [i Casa]ie.
• afirma respectarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti,
inclusiv pentru minorit`]i;
• introducea controlul preventiv al constitu]ionalit`]ii legilor,
care revenea Consiliului Legislativ;
• a r`mas \n vigoare pån` \n 1938, repus` ulterior \n
aplicare \n 1944.
6. Constitu]ia din 1938
• a fost promulgat` de regele Carol II pe 27 februarie 1938;
• a fost supus` unui plebiscit (\n care oamenii trebuiau s`
declare \n scris dac` o voteaz` sau nu);
• impunea monarhia autoritar`, \n care atribu]iile regelui
erau mult l`rgite;
• desfiin]a separarea puterilor \n stat;
• regele devenea „capul statului”, \n måinile lui concen-
tråndu-se puterea executiv` [i cea legislativ` (Parlamentul
– numit Reprezentan]a Na]ional` – avea un rol decorativ
[i era mult limitat \n privin]a ini]iativei legislative);
• regele numea un num`r mare de senatori;
• regele putea convoca, \nchide sau dizolva una sau ambele
Camere ale Parlamentului;
• a r`mas \n vigoare pån` la instaurarea dictaturii
antonesciene.
58 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

7. Constitu]iile comuniste
• au fost \n num`r de trei:
- cea din 1948;
- cea din 1952;
- cea din 1965.
• erau asem`n`toare din punctul de vedere al prevederilor;
• au fost inspirate de constitu]ia sovietic` din 1936;
• consfin]eau adoptarea republicii ca form` de guvernare a
statului (Constitu]ia din 1948 [i cea din 1952 proclamau
Romånia ca republic` popular`, \n timp ce Constitu]ia din
1965 proclama ]ara noastr` ca republic` socialist`);
• prevedeau drepturi [i libert`]i cet`]ene[ti, precum [i
principii democratice (votul universal, suveranitatea
poporului), care \n practic` au fost grav \nc`lcate;
• nu mai era respectat` separarea puterilor \n stat, chiar
dac` teoretic ea exista;
• prin Constitu]ia din 1948 se hot`rau:
- executivul (cea mai mare parte) [i legislativul erau
exercitate de Marea Adunare Na]ional`, un parlament
unicameral considerat organul suprem al puterii;
- Marea Adunare Na]ional`
- alegea Prezidiul Marii Adun`ri Na]ionale;
- forma guvernul;
- modifica constitu]ia;
- vota legile;
- vota bugetul.
- Prezidiul Marii Adun`ri Na]ionale:
- emitea decrete;
- convoca Adunarea;
- numea [i revoca mini[trii;
- \ncheia tratele interna]ionale.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 59

- puterea executiv` apar]inea [i Consiliului de Mini[tri

(guvernul), care avea \n frunte un pre[edinte;
- puterea judec`toreasc` era exercitat` de instan]ele de
judecat` [i de Curtea Suprem`, \ns` acestea erau
subordonate factorului politic, reprezentat de Partidul
Muncitoresc Romån.
• prin Constitu]ia din 1952 nu se aduceau modific`ri esen-
]iale celei din 1948.
• prin Constitu]ia din 1965 se hot`rau:
- Partidul Muncitoresc Romån devenea Partidul
Comunist Romån, care era socotit „for]a conduc`toare”
a \ntregii societ`]i;
- statul era socotit proprietarul resurselor subsolului, al
mijloacelor de produc]ie, al p`måntului etc;
- prin revizuirea ei din 1975, se \nfiin]a func]ia de
pre[edinte al Romåniei, avånd ca prerogative:
- prezida consiliul de Stat;
- era comandantul suprem al armatei;
- numea [i revoca mini[trii, pre[edintele [i
membrii Tribunalului Suprem;
- \ncheia tratate interna]ionale;
- emitea decrete preziden]iale [i decizii;
- conferea decora]ii.
8. Constitu]ia din 1991
• adoptat` de Adunarea Constituant` la 21 decembrie 1991;
• a avut ca model de inspira]ie Constitu]ia din 1923;
• a restabilit regimul democratic \n Romånia [i principiile
care decurg din acesta;
• forma de guvernare r`måne tot republica, condus` de un
pre[edinte ales pe 4 ani prin vot universal;
• Parlamentul redevine bicameral;
60 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

• guvernul exercit` conducerea general` a administra]iei

publice;
• se instituie calitatea de Avocat al Poporului, pentru
ap`rarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti, ca [i Curtea
Constitu]ional`, care vegheaz` asupra constitu]ionalit`]ii
legilor;
• a fost revizuit` \n anul 2003, hot`rånd ca pre[edintele s`
aib` un mandat de 5 ani (Parlamentul continuånd s` fie
ales pe 4 ani);
• a fost aprobat` prin referendum.
Studiu de caz: Institu]ii [i drepturi cet`]ene[ti
Acestea au fost prezentate \n cadrul
- diferitelor documente cu valoare constitu]ional` [i
- constitu]iilor (1866, 1923, 1938, 1948, 1952, 1965, 1991);
Atåt institu]iile, cåt [i drepturile cet`]enilor au cunoscut
modific`ri de-a lungul timpului;
Drepturi cet`]ene[ti
- proprietatea era „sacr` [i inviolabil`” (Constitu]ia din
1866), ulterior era [i garantat` (Constitu]ia din 1923), \n
timp ce \n anii comunismului a fost aproape anihilat`;
Constitu]ia din 1991 prevede garantarea propriet`]ii;
- Constitu]ia din 1866 cuprindea, pe lång` drepturi [i
libert`]i extinse, [i cåteva restric]ii privind ob]inerea
cet`]eniei (de la care erau exclu[i evreii [i musulmanii);
- Constitu]ia din 1923 respecta drepturile majorit`]ii
romåne[ti, dar [i pe cele ale minorit`]ilor, fiind astfel \n
concordan]` cu standardele celorlalte state europene;
- constitu]iile comuniste nu le respectau, de[i le prevedeau;
- Constitu]ia din 1991 consacr` statul de drept \n care
drepturile [i libert`]ile cet`]enilor sunt respectate.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 61

Institu]ii
- cåt prive[te institu]iile, \ncepånd cu sec. al XIX-lea, \n
Romånia a func]ionat separarea puterilor \n stat
(exceptånd perioada carlist`, cea antonescian` [i cea
comunist`), fiecare putere fiind de]inut` [i exercitat` de
institu]ii diferite;
- institu]ia monarhic` a reprezentat o institu]ie necesar` \n
societatea romåneasc`, ea fiind \n general un factor de
stabilitate; a fost reprezentat` de membrii familiei de
Hohenzollern-Sigmaringen; a persistat din 1866 pån` \n
1947.
- Parlamentul era alc`tuit din membri care se bucurau de
imunitate politic`; activitatea lui \ncepea la 15 noiembrie a
fiec`rui an, cu „mesajul tronului”, \n care regele sau [eful
guvernului indica obiectivele prioritare ale sesiunii
parlamentare; rolul s`u a fost subminat de regele Carol II,
iar \n 1940 parlamentul a fost suspendat; \n anii
comunismului a luat numele de Marea Adunare Na]ional`,
care era unicameral` [i era subordonat` puterii
comuniste.
- guvernul a fost unul dintre promotorii vie]ii politice; el a
organizat alegeri, a condus administra]ia ]`rii, s-a implicat
\n politica extern`; membrii guvernului (mini[trii) aveau
responsabilitate ministerial`, putånd fi judeca]i pentru
cauze politice, penale sau civile.