163
Mãlina Ciocea,
Securitatea culturalã. Dilema identitãþii în lumea globalã,
Bucureºti, Editura Tritonic, 2009, 180 p.
Chestiunea identitãþii a cãpãtat noi semni-
ficaþii odatã cu amplificarea raporturilor
Uniunii Europene cu statele componente.
Datoritã europenizãrii ºi globalizãrii, identi-
tatea devine astãzi o temã fundamentalã de
dezbatere publicã ºi de cercetare. Amintim
doar cã unul dintre cei mai citaþi sociologi
contemporani, Manuel Castells, profesor la
Annenberg School for Communication, Uni-
versity of Southern California (USC), con-
sacrã identitãþii volumul doi al masivei sale
lucrãri, The Information Age: Economy,
Society and Culture, cu titlul The Power of
Identity (1997). Pentru sociologul spaniol
toate identitãþile sunt construite, iar identi-
tãþile culturale, religioase ºi naþionale sunt o
sursã de înþelegere pentru oameni ºi în sus-
þinerea miºcãrilor sociale.
Trebuie spus cã, deocamdatã, literatura
sociologicã din România nu dispune de multe
lucrãri despre identitatea naþionalã în cone-
xiune cu realitãþile supranaþionale. Mai mult,
nu existã o dezbatere realã asupra rolului
culturii în susþinerea identitãþii. Iatã de ce se
cuvine a fi remarcatã lucrarea Securitatea
culturalã. Dilema identitãþii în lumea glo-
balã, semnatã de Mãlina Ciocea, tânãr cadru
didactic la Facultatea de Comunicare ºi Re-
laþii Publice, din cadrul SNSPA, cunoscutã
deja ca autoare de articole ºi studii despre
securitatea identitãþii în contextul globalizã-
rii, impactul culturii globale asupra culturii
naþionale, reconstrucþia valorilor comunitare
sub presiunea culturii de consum, soluþii cul-
turale la paradoxul integrãrii.
Volumul Securitatea culturalã. Dilema
identitãþii în lumea globalã este alcãtuit din
Introducere, trei capitole, Concluzii, Biblio-
grafie ºi Index de termeni.
Dupã cum spune autoarea, lucrarea nu
se referã explicit la identitatea naþionalã, ci
face o analizã privind securizarea identitãþii,
care îi impune construirea de strategii de
apãrare: „Nu se poartã, în acest context
istoric, un rãzboi împotriva identitãþilor na-
þionale; deocamdatã, li se cere acestora sã
îºi regândeascã rolul într-o lume în care
existenþa structurilor supranaþionale este o
realitate. Unui risc de insecuritate i se rãs-
punde în plan politic cu o strategie care tre-
buie sã califice corect vulnerabilitãþile ºi
ameninþãrile; calificând contextul globalizã-
rii drept posibil insecurizant pentru identi-
tatea naþionalã, propun o strategie posibilã
pentru recrearea stãrii de securitate, prin
instrumente sociolingvistice” (p. 9). Aici
gãsim noutatea lucrãrii, anume gândirea unei
idei puternice, susþinutã cu argumente potri-
vite ºi care poate explica multe fenomene
legate de identitate din societatea actualã.
În Introducere se subliniazã, pertinent,
imprecizia metodologicã ºi conceptualã în-
tâlnitã în dezbaterile despre globalizare. Se
porneºte de la definirea conceptului, peste
care se suprapun termenii internaþionalizare,
liberalizare, universalizare ºi occidentalizare.
Globalizarea ºi integrarea europeanã acþio-
neazã ca solvenþi asupra culturii ºi identitãþii
naþionale: „Propunerile pentru o culturã glo-
balã, ca ºi cele pentru integrarea culturalã a
membrilor Uniunii Europene pe modelul cul-
turii hibride, au potenþial insecurizant asupra
modelului valoric naþional” (p. 10). De la
aceastã premisã a pornit autoarea în susþine-
rea tezei cã securizarea identitãþii unei naþiuni
trebuie sã urmãreascã securizarea modelului
sãu valoric printr-o strategie îndreptatã cãtre
afirmarea, susþinerea ºi cultivarea valorilor