23 SEPTEMBRE s. Un No. bani, districte 15 - No.

140

ABONAMENTULt : ANUNCIURI

Linia p. 4-a b.
nu se face Reclame pe pag. 3-a
7 8
6 » 12 Abonamentele capi-
24 30 »
la
Pentru stráinetate se a-
portul

Manuscriptele .nepubli-
APPARE IN TOTE SERILE. se adresa
reclame
librä-
cate se vor arde. ria Wartha 7.
nefrancate se Politica, Literatura Pororana,

Redactiunea strada No.

Noi suntemü acordarea Francia resboiuluf cu Sbiera,

cetätenesci Prusia, de nu al
Israeliti pro- publica
fesiune onorabile (?) sunt de ,- representantele
de 6
la o universale, publica si-a tinue la pre§edinte',
tase d'a face diferenta de alianta pan- acorda
este pe d'a se
BUCURESCI, 22 SEPTEMBRE.
pe de la permise a verbi..-.
Nu mo-
Tibru. uitase latinis- Printiung
trecu de la
fata ! Facemil
a comisarulul austro-
este adevrataln ins de stica de impuse representan-
d'a ne ne
de la el cale de venise
mane ce ridicase cu la serbar ea Mare
, ea a- nostru; misiunea i
a s'a care
mortirea in care Ungaria Jidovimea
esterneFranciet, facia
care se , acumii in
Reinusat, Victor acestuf
putea privi surorile séle la- in ce pri-
nuel. ocasiunea
tine , a nelegitime RePresentantele
de muntele
in la s-st esistenta Reni,
o instictiva, Oicea cremene, nescú » se
Traian ca interpelatiunea ne-
dividti, fie natiune.
este singura condithme legala, póte respunde.
svènturata et
spre o minute
simte
Francia a pentru a putea
; in
sub per-
ce void, spiny derea a conforma
cremene; vede Francia a trásnetul a putea träi vita a
pentru a este conditiune singura in-
dea dénsa colosurile pentru ca in mare a lu- a 'ser-
in astepta- barea in
vice si pan-germanice fie o o
rea ; la apro-
piarea sub
a o 'mpárti in Spanie o , o Elvetie,
mai deu subjuga pe de la
la o serbare de
Francia ins vede T. rtA satis-
tima bine, ceste pericole, de cere punturile de
eM uncle o SERBAREA DE PUTNA
a amid, de se
este peste ca s nu plecath
a fugi
sed voesce s din
tarde
incepu. tulh a s
se
de o pe nu cident o mare de a declara ; de
spargd, se in bratele isvo- cap ! darea de ser- acolo di-
! pen- are
Romulu, mania de la
?
in a nu trece vederea fri- morale a
?
Italia, in D-sa, pentru ea-
cremene, vrjma lare in facu
im le de asemenea Dacia in acum la 1869
svénturata cale? le nu a s arate de la Universitatea din
dénsele plecatá pulbere de
ore de indelungata a ridica privirile asupra Reni, »Este pen-
a nu le coprinde monstniluf ce vine asuprá-le, autoritatea serbaril, a conlucrarea la scopt,
de so- ne din unghiu-
a se uni a resturna la
?
!
, care rile spre a unii pre
tise cuvinte a ne uni in
de pe
.

prea jidovif a ne despre

Traianti. suntem

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFULV

: tura PAPISTE FRANCIA a buta pentru indepen- diare aceste

dinta dou naiun pentru de o proa
Fatala a
necesitate a libertate. de rasa avea consecinte
care se conducea de influinta a Fran-
idea de o intrunire a Ro- a , grave pentru
din tóte ser-
jesuiticA a facu ca Italia s este adevratala momenta d'a del; acuma citimil In
de asupra
bi despre interesele cart Soir, cestiune
bare (1)
transformata
s rusinósa
Aceste cuvinte salutate cu a- resolvatft deja definitivti, de
a Vaticanula
prin scrisórea ce o plause unanime. Ele pri- óre ce Thiers s'a la unele
Era unitAtii italiane,
mite francesa; acceptabile 25 a
bine ItalianiI a-
la 1 1870, artA nu o curente a convocata
la Roma retra-
acesttt :
gerea trupelora francese.
Kaninte pentru ca s se
este parte cela privinta acelora modi-
jesuitice
ainintirea de 400 de any, ceea ce s'a efeptuita
politicef Napoleon nu
de fu de ce seriósa; se in-
consolidarea ItalieT prin unificarea
menta de glorie pietate strbung ins de sine aceste modi-
funeste pentru Fran-
alta efectuirea francesI se subscerne
cia pentru Italia pe
solidare a remâne miserabila, spre aprobare, daspre care nu póte
facu s realisarea
rile partidula jesui-
academice fi o
care fi putut-o
na- a
s'o cu
tionale. Scopula a notr estrase din unti a gene-
jesuitice funeste pen-
arangétóre ajunge prin loca Ducrot catastrofa de
festivitate re- la in aceste autorulu
teutonil pututa s francese, rspunde
punctd de 'culminatiune va fi d'a drepta o
nu amintesce eve-
consacrative de aspiratiunI ale vre-o cir-
Roma o care s consolidare preséde,
Stil ,pre despre care nu fi
politica va fi. de adev- amintire pén acumn, ins ceva
rori, Bismark fi
prin ce cuvintele aceea, face uncle
pen' ca s care este B. reprosurI pasionate commandantelui
Repu- se nisuesce din
'ntrebarea: cu hidása a jesui- spre a glorio-
aceste patrimoniti ahi mo- BULETINU de la
?
400 ani, Politica la
Francia
nu este obscura Regele Victor ser-
trebue marturisi s'a uncle francese, de Monto-Cenis a din
districtele La Bordeaux apare distinCtiune ger- Turin spre a face o escursiune prin
care mane, o mare a Venetia unde a cu en-
in pro- bonapartistilora pentru restaurarea re'nturnânda 28
serbar& aceea sa politica de la pe a Verona, a
o de principele de
gu-
pe Stefan, de Umbert, de
spre de devrula res- cu represintantiI
ens rege, nu vor- de

- in

pe tronula
?
Statului, acela póte veni acestel
esistenta neesistenta
- pe semne ins primire
a populatiuneI;
la o mare
este este bise- e necontestabila nu aplausele
acesti rica. ci necontenita pentru cele mai a
gian trecute, a ca s spre Florenta.
plutesce d'asupra guvernele aventurel, a Fiore* trebue
din
tórce la in tóte s ecolo s'a ser-
marele ale Franciei, se a de 20 Sep-
Lipsea la alegerile consilielora dioa e
papiste se ac- departamentelod, deja rei capitalei naturali a de
nu de tivitate prin fie care France- trupele italiane,
in pretutindenea sunta la serbare
fie se tema de influenta I- candidati ins in genere a participatil partida po-
de de d'a
le se crede nu putea ajunge asia demo-
ap6rate de cursulti moral spre intembia- la vre remarcabile, sociale, care apela
alti marela .
rePublicei 'actuale care nu catastrofele la ca acea memora-
. .
atitudinea sa in facia ce provocatti imperialismula s peregrineze
tre personagie, lipsea armata , prin urmare Napo- pietate la de San Mini-
Nu junimea Cu simtomula zadarti se va opinti cu ato, spre a depune girlande re-
leon
intelegeri intre de la imense de de dis- mormintele celora
de la Roma, pentru la Montana. -
!
din de de In urmarea apela
divinului curinte. se resursele séle la timpula s'a
fi
ce citima financiare de s dispara ura cortegia grandiosa
de Rado- favorabila care a grAbitü
Thiers. asupra impe-
vitz !
»Telegrafult ne-a adusa resuma- demnitate omagiele de re-
ori ne ! . . .
discursuluI pronunciatA de D. Asemine s'a vorbita la mormintele ce
(Va Urma) Charles de Rémusat la lele trecute despre o vrsata pentru -
oferita de muncipalitatea din Turin guvernulut francesa tatea - Aci vor-
pentru inaugurarea de la privinta punte conven- apologice de Ettore Sacci,
Ministrult a- ce sa in Battaglia, cari
a mele momente ale ascultate cu cea maI mare pie-
i an, an. mele in repub- la Versailles, uuele tate

www.dacoromanica.ro
 ELEGRAFULÚ

o reincepere de la Franc- statute, aprobate de

se fort se la nisce consultatiunt
SATIRE adunare, modificate sét acum la
radicale de a detailurt technice s nu fie apoi modi-
clericalf din Roma in Clery. ficate, de numat 6
privinta acésta la pro- »la nepte! provisorit
de lege va subscerne ce te-ai cufundat acolo in socotele; Constantin Pe-
spre aprobare. Vino de un negustor cat
ministri, ca Sella, Visconti Venosta * La casuri, mat
Correnti o condi- oficiale Cunosci tu d'aba de. SOCIETATEA ROMANA
tiune pentru stergerea cor- cu data din Septembre
éns ca Lanza, curentt, prin care corpurile putred de arme $ la
nedecisi, de 6re-ce se sesiune es- bine, Conformt art. 84 din statute
face prea pentru 17 membri at sunt convocatI
guvernului, acesta va irita tombre. Motivult guvernulut sunt adunare la
prin energicA, tru acéstA convocare palmA, viitort la in loca-
fine ministeriuld trebue s se e urgentia pro- lucru de strada Batiste No. 2
ce doresce ér' nu jecte de ?) - respunse chiA- pentru discutia budgetului
de - a supuse la deliberdrile viitort 1872 cestiunea transfe-
legiuitóre, ce- esci tirului de la Cuibu cu
s fie resolvate de CA tu monedA pe at altA
De Athena se data *
din 27 a cuente, s'a con-
* * Garnisona din Bucuresci
vocath Camera deputatilorti pe mat din de la
a pe de SOCIETATEA
de 30 Octombre. Alta mare
importantt din acéstA troceni, IL LL. Domnu- ;

a A. S. principe- Cu osebire numai, nu gurA

de Wied, nisce interesante ma- dea pe altii la
sub coman-
Socie-
oficiale din a
dante al teritoriale. Un
cu positivitate cre- La
a la a-
a fi imformatti,
din Albania
ceste Sub astA un doctor invtat; ordinarh, la 23
sate de tembre curinte 7 ore iéra
-e Cu mórtea de pe elti a
sire. La provocarea * false) De la Cerntuti
turcescti din Bar, Spuro se trecute sam-
A. I de
depusti sarti bine s'a la Presedinte, B. P.
George G. Tocileseu,
d'acolo firma RECTIFICARE. A.
'la hoteld
DEPE§E TELEGRAF10E
unii care vrea
1800 ruble ; za- Botosani publicatti nos-
Madrid, 30 Septembre.- Cores- proprietari,
pondenzia consiliult de mi- a dat sam- tru de de subscrisu de d-nu
publicatt de noi, etc.
nistri a suma in
éns interesulti Telegrafule
datoria de ce imposit, peste óre
contestare, mai respänditä
de a la asupra tu- rentórna ruble bancnote
a de unde ce
valorilort. (36 note a 50 ruble), cart
ne-arti veni din stint prin urmare
Constantinople, 30 Septembre.- insA
nostri Va- cele mai citite.
70 muritt voiagiora intr'aceste s'a
lentinénu in nos- co-
lerA existA temere epidemia va mat
tru, ne a declara d-sea se-
cresce din causa de apA tutti Asia a
face parte redactiunea de le
de pe - jidanti.
acestt noui, a se servi
de la sunt sus- nostru sore a le
** a se da publici-
pendate.
a
statu- tate
Paris, Octombre. Asemenea proprietari, ce
tele unet loge francmasone ce s'a ticolti.
Cissey, Pothuau va aface- case de gäsi
la Pesta, a cäreia
rile ministeriulut de mai
presedinte este D. Geor-
l'Avenir spre a'si gäsi de
secretar de stat
constituirea de
de culte Ungariet.
care a dobanditti deja 7,000 de La 25 ale nostru.
membri. * de In de ad- Asupra efectului ce a-
2 Octombre. - Santatea 1870 aredicath ministratiune,
Europa de mai
este 75 fabrice de amime Fran- la diminéta este de recu-
camera. cia 7, Rusia 7, Belgia 8, treia la ore se
Roma, 2 Octombre. - Comitele Germania de 10 face tutulorti tóte 3-4
a la Paris. Austria-Ungaria Computéndu-se ca acésta ca o
2 Octombre. de aceste cele de vitar a a fi
la Cork cA o lovire a nainte peste Europa la eserse dreptulA plätite 2 lei
agentit 1870 1507 fabrice Asemenea se Noi, face
indivip se crede a fi Feniant. de dintre cari Francia 483, la la séra, este CELE MODERATE ; pen-
Paris, 2 Octombre.-Victor Hugo Germania de sud 310, Russia 283, ántmciuri mai mari, de
s'a s Thiers o Austro-Ungaria 228, Belgia 135, multe ori , mai
- asu-
commutare de
Rochefort ; Thiers a
misiunea de graeiare este
favórea
cA
Polonia 42,
Italia Brittania
Turcia
20,
- se aflA
4,
pra
42 nu
déschiderii

modificarea
de

A se adresa
de modestü.

care s acorda de cu tóte aci se acestorti

a Oarului, Wartha,
2 Octombre.-Se adunare, ci comitetulti esprimatti 7.
din sorginte sgomotele de prhi ideia Administratiunea.

www.dacoromanica.ro
 TELEG-RAFUL

Libraria Wartha
SI Lipscani, Hama Greci No. 7.

la 26 ale Sub-senmatul pe ama- de sigur se va Domnil Cu ocasiunea recleschiderei

se toripentru cumprarea pomilor rodi- chiar de alege recorhandh :
pot
mea timpul de se
trage mele din
numitä ce se este déstul a- CARTI CLASSICE
burbea strada N. 104, diferite
aprópe spre a din de
dea, fructele fructe din cele mai renumite, coprin- clasele
Suntu domnii cine va cumpera de peste 130
de bilete a asista din römänea o mare de
cualitatea suma peste 100, TOATE OBIECTELE
tragerea ce este Ouse
Din elevi pentru z
ressant, se positie Zmirna,
stint pe alte multece se DESEMN,
muta prinde. gisa moderate
de a lua la ma- StrAmutarea tot-d'auna
gasinul Lips- mai nimeritä IL WARTHA
No. 35.

VINZARE CASELE din PRAVALIE cu oddi casele de

suburbia Mäntulésa, N. 1, proprietatea Popovict vis-a-vis
DE Ulea No. 32, grajd,
din 5 de la
de Sarindar, de
DE LA SF. GEORGE pron dependinte. Proprietar B. NA-
tóte Doritoril se 1872 mo§ia calea Mosilor 66. (134-4.
pentru a le se vorü la d-nu Jan Luxenberg, samsar, Leova din districtulA Cahulu-
adresa la adminictratiunea acestul 'strada Sórele No. in dosul lui, proprietatea Georg S.
la Gr. G. Tocilescu, (164.-9)
Olarii, strada Furiilorh, to. A adresa pentru
la cantorult la Dimitrie
Elisa Gr. Tocilescu. de sush
(No. 154).
E VENZARE de d-nului locotenenth
niat tóte cele tebuincióse E de la Dhni- Millo Manea Brutaru No.
strada No. 20, condeile Din causa trie camere cu depen- 20 care se
spre-gece grajd de 8 cat, mele o da pretul Doritorh se vorh
de 5 trAsuri pivnite. Do- mai moderat. A se adresa la in parte adresa la Toma Botescu
se adresa la proprietar chiar Atelierul I. Busnea de chiar pentru comptoarh, In strada Ga- str.Lipscani vis-a-vis de intrarea grädinei
acea (145-3 2) pe Teatru. (151-2) broveni No. 47. Sf. George casa No. 83. (153).

PERDUT Sep-
tenbre , de No. . 1NUR
de cu pietre
cu unit de se vor trage suma de NEGRU, ALB
se crede fi per- cea calitate
la mare, pe
calea la preturile moderate, se
casa proprietarului, strada LA TRAGER ALE de Ploesci, subur-
Verde No. 18, vis-à-vis de d. Plagino. George-vechiü, strada Cojocari-
ce va aduce la a- No. 5, de fruc-
dresa de va primi o te. Doritorii se adresa la sub-
trage
(163-3-1) OBLIGATIUNI SUMA
ce compus, va
ddaiftettritceu PRIMUL CAST
rata asupra
eutru va primi un parte la tra-
VI
giuvariele). ..ou etage, un salonil
se adresa strada 20 ast-feln de
antre In etagiul
No. 4 (Gorgani) orele mai de se va putea vedea in thlul de de In 1 odaiä
(No. 150-2-2g.) mare dou In
espirarea acestor posesorul va de la o pentru
VENZARE aou case cute tul, ce va prevgute stipulate ne se bine-
destul de Belvedere a se adresa la proprietariul
No. 48 cu fórte favorabile. va primi gratisü sei Popovitz Braila, ,strada
Doritoril pot la Hanu No. In la
piata la d-nu
(73. L. Jean LUxemberg,
rele,
strada
Fieschi, No.
Paul Gref. No. 25. 10-4.

UN A

GEL BE
BUCURESCI
1
TOTAL IN PARTE Casa comerciald firnm G. V BELLO in
total a se a- vor gási cancelarie de din unna din
dresa la proprietar, D. Gg. N. Manu, aril, No. etc:, cunoscut din cä gilele de 14
str. No.55. Pentru Cererile lanuarik 4 5 30 1871, in
te parte, doritorii se apartamente camere eancelariei consularie tóte
din
adresa töte de parte, nu se vorlua consideratiune de garantate prin decretete
chiar de la cas de a nu se se gäsesc sub-semnate uriginale,
la otelunde pot visita localul lul In total la 10 Septembre. de 20 cu A N, din se 140 einisiuni
posesorul vaputé premie fórte de
coprinde de de locuinta, dou 300000,100000, altele la 50.- se
pentru restaurant salon deosebit, opt particulare, In :
o necesarie GIURGIIJ
pentru tóte caturile; la catul al 11-lé, BUCURESCI la BUZEU la A. &C
circular, pe dou strade la curte Ch.
bite pe strada Calvinä) cu-camere de por- CO1.
(No. facia de trel etc. (6-2
» S.
In BRAILA la G. V LEONARDI P. BELLO.

DAVID Imprimeria ional, antreprenor : C. N. RADULESCU.

www.dacoromanica.ro