I. JUOI 26 AUGUST S. V. 1871. - Nr.

118

3 1.n. Linia . 10 b.
7 , . . . . 50 ,
6 , 12 15 , Fapte diverse n.
24 ,
Manuneriptele
vor nefraneate se
arde. refusa
Numerú 10
Strada Lipscani Nr. 11.

Ce s'a de E cunoscutn de filantropia neoranduiala des-

BUCURESCI, 25 franare se ucida
jidana a regi- sine
acum
Nimicn.
strusbergiana

abia a desvli -
- spre bine
Vluln de frun- Guvernuln nostru a
Cine altu, nu d. de
tea, indignatiunea sbuciuma a nu lua o dispo- nu, e capabiln pentru a isvorasce atata din lucrarea
adevratn sitiune contra cotcarilorn prusact, setósa a setosulut omenirel con-
privesce sfruntarea ci- ne criminala re- protectoratn timporane ce no incongióra ; pu-
de la gurele solutie a comunica Dr. cere pe d. Epurénu sta atata de mandra
, privesce prapa- berg hotarirea Sena- la ministern ; parti a str61u-
stia de care Alianta israelita doresce ; cesce de ca
a unul Ho-
Unde Leiba- Cabana suspina dupa
de la 1866 badea ria ce
E vaditn , ca lumina a
Tra:an. peste primejdh, 866 nu In aceste cerert, dorinte
,
;
se batura cu -
in n'amd avé ne apro-
fortune grozave se pregatescn a va stare ne scape de suspine, aparatorn de ambele bunuri pentru
veni asupra nostru. Mamornuln Strusberg. jupanilorn nu póte s nu a simti
Nemth din Berlin , consiliarit nele pentru a indeplini
ternicilorn din declara prin telegramesor- misiunea regimelut Orl-cine decl sine
th asupra destinatelorn neferici- lui Februarit. ce nazuesce mal de catd
ca Domnitoruln
care a spre trebuintele
a sanctionath. legea ce- Téra ce
se de
d'a se pe stiunea Strusberg cu Nu 'i-a venitn vremea s vor- direa ce ne in
cu libertatea acésta
nationalitate, d'a se vedea a- Déca acestea, el curéndn o veni simtimèntulti ce ne impinge a incorda
rstignita de puterea esecutiva, eL
la Golgotha, ca cestorn-alti ce ne a mai P6n atunci, sé barbatti ce lupta o pen-
T. su-
qice?
détorim asta-4I mare

nie de
o
, nu póte sta
o

cunde este
ori as-
parte esistinta
asta intórcere,
-
se o cres-
glasulti cu bodita sub de de mara- la serbarea pe mor- cere a puterel morale sufletula no-
dau feturi , ,
lui stru, o mal mare spre bine
s bari, frivole, , o mal mare ura contra
1871
d'a turma , intra haita regimului 866 nu se mai a din
DE
de aprópe do simti
ascunde, numai bu-
resunetuld, amintirea d'a-
Se dis- se gasesen
produce lovindu-se
perare, amerinta scutura a n'o de starea de se va vedé mal
ce propa-
privesce priporult, Zapacéla neintelegerea pare cata Inca in va voi mal
a ca gu- - va trebui cu mintea va lucra mal Totd
Cinismuln n'are margine , nostri. s caute a acelti ce va simti sine o
nostri Se optesce despre o schim- recunósca cum trebue mal mare a spirituluT, o tarie mal
a nu asculta, a bare faptuiésca a sta ar- mare a animel, va aduce aminte,
ministern.
va tre- prin neobosita a
nu vedea de ceea !
bui s-0 spre bindle e se
ce le spune le arata Se vorbesce despre chemarea plinirea faca vrednicd de cu care
va fi a
re la care la de trebuinta. - Agerimea
le va da condicuta. ! suntil Cad onorata
de la capn Se pretinde la 5 Septem- ap6rate mal Sciint4a nare ! Nu poporuld d'o
la ferbea de bre Camerile vorn convocate. morale sunt feri- data spre propa0rea sea. Este
fata monstruosului nepomeni- !
- Aceste o parte activa,
poporuld, póte a le reia ursitele poporulul
bringandagin Strusberg Cestiunea Strusberg
agonisi, ca de la Ea duce spre propalire
se din non pe se va re-
ca in calea pro- dere, elementuld co predomnesce
prin romanesculn solva favórea cotcar in densa ,
votn pentru o fi! omonirel, precumtl de la a- lupta , lupta
acea ferbere. Tóte acestea probabile. tarna ca nesciinta cata ca lumina,

www.dacoromanica.ro
 tre popord pre- nesed lu-
domnesce ce se sine, hi siguranta res- crare. Tot1 mM se a nationah, a-
sesee necontenitt ca n co Thiers se va da
se apropie nu data asupra u ca
la lumin se 1

de amestecti. nu
detoria energic
este d'a lupta in c sacru necontestabL.
esempluld pentru
luT curate, indreptarea mortii ce are o
de
adev6ruluT, elementuld s'a crisa

o la de nu su-
cu se copiilon1 ,seie
, de de asceptatd de la republicanl.
asupra o simtire comuna spre bindle are bine
n
partea a cabinetuld

cale , fapte
rele de loculd undo s'atí
ia
se de e timpurile slabe.
fapta dinaintea nimica In asta
ce Ste este a
orbirea
d'a, sustine prea bine se
slabesce din ce ; 6Ma
asupra propriilord
adtora póte recinte
nevirea d'a lucra care cu, trebue s6 se
ucid d'a recunósce starea ade-
care te iubirea de téra spre s'a
care din ea... fericirea element Thiers,
se onorata adunare, lorti
umbra timpd óre stag terese,
care, ivirea nuol preuna, de spre este unire de
ce e stingerea
implinirea ricirea unite prin se de
are d'a adese a- starea
se desvolta a supra grozava este majoritatea Camerel
lume este centru priinciósa. Se resturna ye Thiers, ne
conditiunea neaprata care le la respandirea
necurmate, a care le dinte sperante,
contra puterea a lucra de
nobile ale una, ca aprindea
din tóte le este vitaze
frumósa a
d'a acuma realisa tóte turburarile
itord e atata de a Incheata,
Pentru acésta o de ; va de
rea,
lucrare a este afar de
staroa
este conditiunea contra acestuia este de s6 se
fi
a Nu Nu a zugravi a-
Regele Belgiel
lord spre acla i stare a din intru tóte luI Stefan-celtl-Mare.
opintirea undo a-
a departé
Cu ceea din
Ostende.
ce tóte cine
stransa legtur lucrarea scie ea departe de a
a ideia
puterea celui rd atata nóstre spre ace- tentatiiele revolutionare
oranduéla prophirea viitorg. desbinarea din earliste, cari voit
neatarnarea asi- este sldbiciunea Majoritatea Camerel de la Versailles, o reaturnarea guyernu-
Cu din contra elementuld armonie a spiritelord ca actualo.
se reslatesce, se desface de a relelord ce ne s Thiers, care Grurac-Bat scirile
eu se mic- a ce ameninta. a de o- invasiunea bande-
ori cresce De piniunea acuma carliste
acelora este ce a a coneentra sine privinta camd esagerate, bine
atate de bine ale poporulul se Thiers, de guvernulg a
desfranarea; atata predom- la o apropiare a tuturorg republiceI, l'a o asemino

www.dacoromanica.ro
tentative cu forte
punde
- face ómenil res-
IN
lord. In numerile
asupra pe
reveni

NU TRRrJE
Tiempo a
sänetatea
apoi corespon-
- 26 la ora post-
bine incerca- dintele. d. G. Costa-
Societatea va tine
cari a de Foru, ministru de ad-into-
in sala
gata se nainte, schimbate de la justitia, era la
littere catuld de susd.
din Novara pe la Alduides, (Bismark corespon- Sinaia, erad
La ordinea
Carlos de Pari$(Bismark permaninte Prahova. M. Sea
a), comisiunel asupra
Wilhelm) a recoman-
pentru ca aicea pentru acestora de
71. d-nu
norocule prin o surprindere MT, cu tóte aceste ne fór- din localitate, pentru M.
te, aci ocasiune arta o afectiune, es-
assupra
b), aportuld
confusiune ; pe Austriet, spre dorinta putea
stärei
ocasiunea asecura con- consiliuld judetiand o
d. Papiu Ilarianu.
n'o se sideratiune. eu carte se
c),
va revolutionaril monarchist vre D. Costa-Foru
lucrArile
avea de vre re- atunci declarate la
Raportore d. Al. P.
din diplo- Md,ria Tea! acestd copild ce
Ilananu.
cu Francia n'a se va invta carte guver-
d), Alte ale
lupte, francesi). va face ca
Situatiunea nu s'a
din va
armata tére, de-
schimbate, partidele de tóte
incordate, fie-care
pentru
indemnisare
de 20
Austria s
putatT
Costa-Foru,
trece In opositiune.
aceste puter-
- nevasta Inteun
o mal
asceptande cu
pace. Acuma tóte nice cuvinte, privirile lele trecute Cu
In curend se
ertate, prea tre d-nu Cantili, mem- acestoa e si ca ori
va decide asupra de ale-
multe interese comune trebue s comitatului frate care de 30 de pofta
déca vor
mai cordiale amicitia, trebue Cantili, doctore In de- de e de escelinte,
amid Ca amid putate. la puid
nationalitati, sub
privi pe austriaci ne Maria Sea Dómna dupa ce pe Grentatea el
masca
ei pe Cu Austria vrem d. Costa-Foru, facia dou E
cell rafinate.
s buni cu Francia Prin miscare, M. s
Sea c'a de d.
de s'a complanate DIRE
tute s buni amici. Costa-Foru de
provin-
Corespondintele aci guvernarea regimelul In DE
Crania, Carinthia, etc.,
Bismark, contra-I chiare p'aceia, LUZZATTO.
aceste pe liniscite
de pentru resbuna umili- putea fi Directiunea onor.
Bohemia, cu tóte aceste do familie de la 16
rea partea germanilore. legaminte.
nu se scie pe ce
guvernul
bine
- poporule,
prea Institute pe
cursurile acest

1871 72. Are de placere a le a-

nu permite ca se aredice
ascunde auncia acesta Classa
ci a 4-a
nile intentiunea de , precum s'a
s demonstre pri- unü de Ji-
nu va trebui ascep- acum cu tóte clasele,
d.
are s li voin bate primare gimnasiale.
din not. capii, era picióre ; gian- Pe acestea directinnea are
adune diferitelor provin- onóre d'a face dis-
pedestri, pompierii
va trebui s aceste vorbinde despre Italia, pune de de vr'o --7
gardistii de se cu
ese cu la a Francia vacante , de aceea , onor.
iutl spre Herésca. parinti bine-voi a confia a-
Pesti Naplo ne- a o mare in resbelul
unel Curiosl institute spre
rabda ca s ascepte, de la Crimea, cell din Italia
de a sci causa acestul 'educare, bine-voiascA se grabi
semne interesele sale, Asemine o mare eróre a pentru cuvenita
de guver- unitatea Italiel, aceste clase superióre,
de proba se zi
austriacl ca pe ce mania a avutti ca s se desvolte.
de a se scia, s'a prestigiull acestul Institute, Di-
negociatd corifeh nationalitati- Despre Russia a acestú
la aprópe rectiunea póte asigura onor.
tace, va peril e de mare deja , rintil acuma n'a
de havra din
respunde de s se , acésta
la a ferestrue reesinde a
spre a desvolta
de
va trebui s fie cu Russia trebue
se arta a strebate prin fórele o cele mare d'avea pen-
se spre tru eleve o ce face
massa de peste 2,000
mal inainteze ante-posturile. uite sunto in casa
la strigatele de desperare.
Aci s'a intrerupt conversatiunea, politia, cu
CONYERSATIUNE CU BISMARK. institutulul ulita
Bismark a trebuite s se pen- d. nu fi No. 4. (5)
Corespondintele D. a intömpina impratule Wil- la ca prin la fata
Telegraph" descrie unnatórea helm , corespondintele - va sta nimenl n'ar INTERNATUL ROMAN
ce a avut'o Gastein cu despre adevrulti descrierei Sub-semnatil aveme onóre a face
consecintelo co a-
role cancelar imperiului german : cunoscut
va de la 16 Auguste
- Principe - corespondin- Adevrate nu, acesto cell de la Sep-
- de
tórea curiositate multele cu-
rpirT se la
scrise chiare
anti. tembrie.
informatiunile necesaril se
Europa indreptate aten- lea internatuluT, strada
tiunea sa Gastein e de abunda totti-d'auna hahami convertiti, cari Cernichi, No. 4, suburbea Negustorii.
scie, ce aid?" batrnule acestd barbard Petraru P. Alessandrescu.

www.dacoromanica.ro
 INSTITUTUL DE FETE ddoinu
Strada No. 72 In colt strada No. 3, In fata
Lucasievici ge, i
Strada No. 28.
Cu stirn. LA DE antre etagiultt de
onor.
publict, lar 1871 -1872 mare
acest Institut se va
Septembre.
Directiunea de
regulat I DIMITRIE pentru lemne
o

BOGAT ASORTIMENT DE Doritoril se a se adre-

séle , va a tot-d'a-una la sa la proprietariulti D. Popo-
, care este educa-
tiunea a vitz strada Luna, No.
(133-3.1s.) : Romburg, Madipolam, subtire gró- Bucuresci la D. Jean Luxemberg, sam-
Joui la 19 August, strada in spatele Hoteluld
gént
gata, Mese, Servete de Olanda, Prosópe, Fieschi, No. 1. -5
dou catastifurT de serviciul ga- Gulere din cele mal modele, Cravate dif
26se. este rugat ale aduce la 120) rite forme culorT, Flanele, Umbrele, etc. DE INCHIRIAT de la Dimitrie vii-
fabrica de strada Sf. A- tor opt camere dependintele
postolT No. 28, Dudescu, unde va mul- Se cele in total in parte chiar pen-
lumit un galben. (129-2) comptoar, strada Gabroveni No. 47

LIBERTATEA"
Directiunea InstitutuluT Libertatea, face a garantat tot-d'a-una mersul progresuluT jectul privighiArii mele neador- positiune salubru retras de sgo-
concursul consciinta domnilor pro- mite. mot, perfectamente
cursul invtAturilort va de care internatul nici-o-datA n'a Una din reformele cele nuoT ce am in- larilor. nutrimentul sunt re-
de la 23 August fost lipsit. Internatul de aseme- trodus, pentru este vipite de domniT medicT
nea curAnd sosirea din Francia Ger- mai satisfAcatóre dorintA, este am fAcut respectivI InternatuluT, fine sper,
Organisatiunea introdusl, nouile re- acest institut, va da ródele séle mul-
forme ce se stabili cu ocasiunea re- mania a distinsT ramura o de cele patru
deschiderii cursuluT de invtAméntt, instructiunei, pentru pe objec- clase, pentru are un pro- spre a putea trage merite la as-
tele de studiti, conform programul fesore, ca la scólele StatuluT, de eptarea
de anul acesta viitor, a da Regulile de admisibilitate a scolarilor
o de activitate ceea-ce pri- nisteriulnT instructiunei al timp ce, acum, fost duoT
se pot vedea la Internat
vesce perfecta educatiunea sco- lelor colegialT, limbele fran- profesorT pentru cele patru clase. Deci de
cese germane sunt de impuse. este progresul are in- a 8 ore ante-merediane la 5 ore
larilor ce mi se vor incredinta. post-merediane.
Musica, gimnastica militar doit.
Acest Institut, de la fondarea luT arma, acestea ob- In pentru local situat pe o Directore, S. TROJAN.
P. promis , ce am instructiune la copiT, aT sunt nea de mai a se la d. ministru
ocusiunea distributiund gratisti de aceT domni conditiu- spre a obtine o recomandatiune P. S. Trojan.

PENSIONAT FRANCES
Casa Lens, calea No. 123
& Directiunea institutti se cererea maT
besce a anuncia domnilorti camere separate pentru
sosirea primulul elevelor actuale ar dem6selele carT ar
voi sé onoreze pe viitor perfectiona educatia prin ingrijirea
supravegherea guvernantelorti esprese,
CASCAVALU DE PENTELEU cursurile de
mént, conform programuluT esistinte, parte din aceste camere deja o-
IN BUCATI vor la Septembre 1871. cupate asemenea eleve ,
de tómnA, din d-luI Enache Persescu, precum veritabilul Pentru ori ce informatiunT cancela- reservate pentru altele
ria este töte de la asemenea ingrijire.
CIMENT DE ora 9 On la 6 post-merediane. (127) (2-3d.)
(126) cu fórte modeste. (5 Institutul casa calea No. 123

INCRIRIAT casele mele ce le

am construite acum a- STAJINI LEMNE CER,
strada CASA DE BANCA IN BUCURESCI, STRADA SELARI No. 20 uscate
tinescil, vis-à-vis de
care se compune :
judetean,
0
50 total
§osea , Fret de
Panteleimon,
noui 40,
in parte.- Asemenea in
Un pentru casin cu treT
ale séle pentru restaurant. FRANCI durea Runcu,
Prtru odAile
luT, se de o de
Una prAvAlie pentru cu odaia de lucru, furci de
5 TRAGERI ALE OBIGATIILOR de mórA, frasin ulm de rottirie,
eT beciti de precm
curte.
Case de ce se din
municipal din Bucuresci preturi moderate. Doritorii se vor
dresa la casa la sub-semna-
salon, 3 salA, cu fata strada Bucuresci, strada Lipscani No. 81.
UtMragAe DE
Cotul Bumbaculut (116-7.-3) G.
Sunt de inchiriat de la 26 subsemnatult prin jocul de societate ce am compus, veri cine va plAti
(128)
Octombre in total in parte, pe de SEASE FRANCI
maT multi DoritoriT se vor
adresa la sub-semnatul ce locuesce curtea
pentru va primi un titlu de va lua parte la numitele tragerT
20 obligatiunT, bucurandu-se ast-fel, de speranta
acestor imobile. DAVID UN JUNE de familie, cunoscênd.
Focsani, 1871. maT de aprópe va putea vedea chiar de dialectul francest
CASA , calea No. espirarea termenuluT acestor posesorul va primi de la subsemna- comptabilitatea corespondenta,
se de inchiriat, chiar de a- tul, dupa ce va avgnd respunse prevdute stipulate resce a se angagia la vr'o cash
cum, grajduri de 14 caT, de originale, o la administratiune parti-
marT treT Acestea DomniT cc bine-voi a anga-
potil servi pentru reservative Telegrame, precum liste de va primi gratis.
de manufacturT alte mArfurT. Doritorii
se pot adresa la d. Bruzessi, otelul Orient
(73. 36-28 S gea o asemenea persónA, sunt rugati a se
adresa prin la Fr. Thiel
la d. S. Papadopolu, Hanul Colti. (131 -5)

INSTITUTUL ASOCIATIUNBA 1
KORNMANN &
Biserica casa
INTERNAT SI PRIMAR SI
de agenturh, comisióne i incasso
La 16 August clasele primare la Septembre clasele gimnasiall,
realT.
Onor. doresc bindle acest pension vor gAsi
crescere cheltuell. Romania.
(111-10-5) Directore, (114) 2s.)

Gerant resp. DAVID Typ. Fr. Thiel, strada No.

www.dacoromanica.ro