I. BUCURESCI, VINERI 27 AUGUST S. V. 1871. - Nr.

119
Abonamentul:
2/50 3 Linia mica . . 10 b.
7 8 Reclame . . . . ,
6 , 12 15 , Fapte diverse n.
24 ,
Manuscriptele
se vor TOTE nefraucate se
arde. refusa
10
AdminIstratiunea, Strada Lipseani Nr. 11.

tota mini- nei, contra dreptului, con- tre d-nu Ministru pen-
26 1871. ce a de a
stri, ai lui Carol, tra , pentru straini,
descarcarea romurilorti sosite la
senatore, a din pentru pentru nedrepta, pentru
Bremen de
," nirea ce de a mart mai A
voesce marele visternic6.
revista sea de da drepturi politice Ovreilora face dechiarare in ascuns Mane
continua a arta de a stinge de este

ministrit
de- patenta catre
Carol &cut
n'a
cunoscuta s'a parte d'a se de gróz- POESIA LA CRANULU
rupta de cestiune a Israela are sta- LUI

prin sanctionarea sfruntarea de a : bilitatea. sfisie din

cestiunea Strusberg Acea nenorocita ce- tele votate de divanurile

stiune a push pe acestea In vederea la In monastire
pania furilora din Berlin.
Prin fine
peta situatiuni anormate, pa- cititorilora ne a face Se
a produsa numat trei trunchiata suvenire,
btranula redactore la con-
secolI
clusiunea :
va produce de sigurü
negru
In ambele casuri, natiunea mart rele, nu numai trei, 1. Este adevrata nu
M. S. a sanctionata legea ce- mM
ambele
natiunea
ce btranula cam- stiunea Strusberg cu ânima oftéza,
emanciparei Palestinei, de durere? din gloria
ministeriulu de nópte
a contra
ca s se cestiunea 2. Fiinda , Ce o

situatiune trebuesca a ascunde ade- ce-ti remane

stabilitath, contra publice, Mihaiú !
liniscita, pentru a coco- care
contra Statului * *
parlamenta, brobodi cine-va, tota va
ne 'ntelegema lucru.
la Ba radica-tI mandra frunte-
Este nu din partea 'nainte !
De ce nu vorbesce 3. Patria lui Mircea Ste-
opositiunea ce o Fa din o punte,
fan pentru a nu surpa stabilita-
face guvernului aci de Ca barbatia
aci Ro-
senthal, Armand Levy, tea, a nu din punc-
vechia
nu acusa de ai tele votate de divanurile ad-hoc,
Interesele trei inte-
tiunei pe acel e a batjocu- privindit aceste
a ra, mare, a'si stra- Oase
s inspire pe Tu c'o mal
tutulorn popórelora a se ce se ghiarele spur- punge i a se lasa s
Pentru Romania
de téra lui Mircea Stefan a
lepre
Nu póte face din Berlin!
In ghiarele
de
Alte mal -
a da de duoilea !

Déca este atunci opositiune guvernului, când rogu-v, faptuitori * *

de ce combate guver- acesta vrea s realiseze visula de ai lui Februaria , ce trebue

Candu-I érna,
in anume cestiuni, faptuitorilorn art. 6 din s faca natiunea se
Candu-I
in grósa a jidano- Constitutiune , si de aceia ce pe grópa uscata flóre,
baterea e leale. hotu punga se gandesce :
buba care Omulti
Nu este leale protectorula jidovilora ajunge la !

asoc:a glasula la tutu- care a 'mbalata pe

tu,
Statului nia suso,
organelora viéta!
pén la ce cu Popa mai póte la drépta la stângr nu se topesce,
in a se face a- de tradatori, coterii, fulgeruM trasnesce,
cestiunea ovreiasca Val de pagane,
E tradare ministrit Statului , de a acusa de S mai invóce votat Tuna grózniculA !...

adevrula in pri- datori pe aceia cart ade- de divanurile voi

vinta simpatiei cu Strusberg vrula lumel nesocotitt (Columna Trajan).

de aci de o A dechiara Capula Statu- Respundeti
T.
revelatiune pentru töte lui a sanctionata legea con- P.S. In momentuM acesta
pórele mai cu tra séle, este a sustine petitiunea de la vale a
ce se Incelati. sea este contra natiu- onor.

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAF
de mare de pen- stropitg Ro- numérg de
a umplea sufletele manl. de a de mil. Astil-fela
la serbarea pe mor- lócele pentru toc- bate lupta in con- puterea spiritulul a nóstre
mêntul mal ródele ce asceptamg s pro- tra se ne prin vome
STEFANTI-CELU-MARE acestea, adu- contra tote de lupta
1871 nare, nu ne desparti de arma contra elementelora propasi-
DE
marelul a na graiula ; virtu- nóstre, precum Stefan
cere de la amintirea o tea nu mal asupra dusmaniloa din
o pentru lupta de de de
sine luptate, este o asemanare as- spiritult ; victoriile A doua conditiune neaperata a
cunsa, starea de se urma in in sfe- este, ca nu
nobiM, din sfera, aceia care ne ra cea a supra care ne Se
din ort-ce se lucreze neobosita, lupta lupta Stefan-cele-Mare cu deosebire, nu ne prin lingu-
fia care parte cu acea care o lupte aseménare a luptei, ce suntema
partea a poporulul ca contra in
vorü putea s Era ca acuma o mare care pro- scapa prin vite-
credintelorti, nazuintelor spre poporulul ; pqirea nostru. Adeveruri- lupte,
si nóstre din le fundamentale ferbintl catre
si viitorti, so din afarA, amenintae a- pentru timpurile, intru se Yoevode, acesta, departe de
scumpe pentru ce, reproduce asemlnatóre. a se de propriele
Acésta ideia cea in bucuria ce sufletele o mal timpulul de a-
suse de ori-ce interese, de nóstre, o tru bine contra mare a- tunci
sebire gandire simtire. de prin tuncl ciunl, nu orbia asupra primej-
de aplicate pentru a lupta celd de acolo
se a din lupte, scia campurile into, asupra muncel ce avea de
din ce co noua ! Stefan-celn-Mare a pentru a ajunge la
intro sufletele de la principiule pentru ce ne lupta sea, pentru geniulü - Se
mare, radcina a nostru . . . La cea
la ramurile, frunzele o a suiletulul nos- s-la duca la o mica a faptelorti spiri-
deosebirile tru, care fi deosebite ; carac- tulul nostru, se nu ne cu
nazuinte la a- de cu starea de atunci, va trebui se o se
tata, pe de nevoie a naturel acelea-si, voima se ne cate am
propasirea unul acelul fu cu glorie lucrate, avema de lucrata
se nu ca o de a ajunge la dorité, a
amintire sufletele ci des- - Stefan Stefan- ajunse la merita de a trecutl cu
analele lucrurilora o-
de remana ca o elementule predomina prin neatarnarea sea de altil cunoscintel
era propriile prin
spre o lucrare comuna. centru, consciinta a In fine, acésta din
prin s'are putea aduce putea in unita- fine prin lucrarea me- tare peste ruinele secolilora
la implinire periodice ale Ro- tea, lupta se concentra con- dupa o sfatuire poporului in-
manilora de pretutindent, nu din tra din afara. e indemnulti bite de intelepciunea
tóte clasele ale mal multe nostru, din apéra Mare, sé nu
tinerimel studióse. de punea speranta mai na- nostru. nu prin
a desbate prin scrisóre, mare in jurulti into de puterl, o lucrare
personale ci numai cu tinta se concentre ce este se incredintase, rarilort, pentru a nu arunca o
adevere, tóte cele mal natiunea do putinti tare e nópte ce
insemnate ale nóstre sociale, speranta, fratilora ! puterea ajutorurile alto- a ne luci. pe se póte
politico, economice, pentru a se putea se ra. - Aceste caractere de neatarna- imprejurArilorti a lucra
ajunge timpula la a- idol, puterile de no- In asta
supra S ne cu la intrunire pe stru. ceva prin lucrarea sé ne a gata puterea
tru e cu putint ne spre a lucra cu nu numal prin din a primi ceea
legeme asupra pentru cul- cu o spre altora. Se nu pu- ce viitoruiù
tivarea temeliel natiu- - atunci nu ne rurea gata do la alte popóre ; a
- pentru ca bunt a- memil! binelul a ado- se nu no- politica
de se va urma lucraril stru, a trebuintele
la lumina, intrebuinta pu- intrunite a elementulul o stare ase4eminte streine esite din munca in
ale mM : se nu lupta, ci totg-d'a-una ca
losulti nu- a interiorulul ne va miqloci vecinicti de nevoie pentru s asicure resul-
sfere a Sta- respectarea a na- adancirea cunoscintelora lovirel care atuncl urma
In care s'a tiunel romane iel spre nóstre, ci se a din ca unti Nicl nu
de intinderea theatrulul nu este no§tri de trebuin- se a sacrifica bine
nationale care este acuma In fruntea pentru poporulul, pentru bunurilort ce-
mare parte mal institute de pentru s'a luptate. Ea este cuma scotea din marl ale onórel esistentel
de de morala, poporulul pute- Lucrarea in-
e, curate ce rea pentru . . poporulul , concentrarea ele-
numal pentru o mica parte din popo- avea a trebuie ajutorula mentulul bunt, luminarea
rule aceste spre se lupta contra din afara. strainti, se a nóstre , asupra
amintire : ar de a ne Arma sea era : sea, te, atuncl se ca Stefan de propasire, asupra
indepárta cu cunoscinta virtutea animel bratulg ; Mare, cincl mil de a
a ne-at adunatt. Ea este victoriile repurtate de Secul de ce ne skie , a relelort materiale

www.dacoromanica.ro
 TELEGRÁFULII
morale projectulul de , prima a de nu exporta fabrica de
nostru lucrarea ce este completa. a 2-a, nu se faca

va
a terndiele pe care tim-
o viitórea
-
Francese a
preaedinte
gratulata din
republicel tórele
Cu ocasiunea In Bucurescl
mica impor-

lucrarea - monarchiste. a tragidiane Niel o publicatiuno oficiale,

ca a polipilord se : can- laida Ristori, nu ne-a cornu-
din alti imperiulul germang, d. de episoda Spania, care dispositiunea prin ordi-
ascerne nu Bismark, regina Victoria, imparatula celebra artista juca principale, nula in depeaa
ca aceia a furtunilorg ce Rusiel, cancelaril imperiall Gorcia- ca junele Lau- priimita ; care cu acestea
de cof Beust. rianu putea gratiatü de culpa nu do la 10 Augusta,
ca latula sea, care, denota adeca urma de por-
numal forme urbanitate, e de revoltatü alü nirea Vesta" din Bremen ;
viitorulg nostru se aceste cad, ministru, chiarg
facutü ce s'a alesú pe orl-cine a ne esplica cia ; care, mar-
la unirea spiritului preaedinte republicel, care este relatiunea dintre tragediana furl a a
a de se scia Ristori, episoda din Spania junele respectatü pornito
la ce ne representantele Austriel de la Laurianu?
cu Paris, principele Metternich, o Ce o pe Noi, domnule ministru,
pentru dreptate nainte a avisatil din partea redactore, poroclita Nestore comandele de roma,
puterea de a le aduce la guvernului , ca se va romane, faca salturi vedere care nu
ai 'neetare alege Thiers de preaedinte, de- mortale de cugetaro, a lega cu d'a importa
a a-I gratula. Australia a2 nu dara dreptg prin-
in spiritulg no- se podurile Bucuresciulul? tr'o simpla disposipune
stru resul- acel ce asemenea Mare ne-a fost mirarea d. ne capitalurile.
dobandite, ci s - aceléal tendinte. C. A. Rosetti a facutti la dreptatea d-v., convinai
a le a le in ; de la 1848 pen- ca veti da o lovitura a-
nu , periclitandu-la , tru a anuncia sosirea Ristori. mortala comerciulul ,
ce va fi sicura urmare DEPW TELEGRAF10E De ori mai mare trebue ce a ne
rsplat neobosite pen- fia rugamg a da
. date de se- ordina biuroulni
Versailles, 4 Septembre. -
din Braila, a des
tu, umbra a Adunare la o
Pe semne ca d-na Ristori tur- romuri sosite co-
Mare, in popo- la anqueta asupra
In T. rabia a vamui potrivita
cu puterea ta conduitei militare a Bazaine, mi-
facturelo originale ;
spre ace- nistrula se ocupa - (Generalulü Florescu) , nu
détoril, pe care natura le impune actualmente numirea de ministru de
vadra dupa cumg ati
ce nazuesce anquetl, fi convocati la ne spune din Pesta,
Septembre
prin 25,080; o
ea a se pro- s'a trecute in capela
!

asupra capitulatiuni-
nea taxa fi cata
rusésca din Carlsbad , cu principesa comerciulul o lovitura
modg Stirbey.
capitalurile
capitularea de la Sedan.
ESTERIORO de ca ni se va face
5 Septembre. - Alegerile
se asi-
diete Austria re- INSERTIIJNI RECLAME curarea ce
de la Carinthia,
(Subseri1i mai multi en
Versailles, comunele din
Ministru Financelorü.
spiritele Francia ; reac- Silesia 4
de resulta- constitutiunii; ru- Domnule ministru,
dorita, din Styria conservaton Sub-semnatil, comerciantl de Colo-
ca s'a G liberall; comunele din niale, de la Braila
constituanta,
de de a
voteze o con- Moravia 22 7 depeaa
cunoseinla
a descarca-
Versailles, 5 Septembre, - In rea Domnilorü cari a bi-
romurilora sosite pe corabia
antagoniste Adunare a discutiunea Vesta, in virtutea telegramel Mini- de la Patrie, RedacOunea
republicana, se sci ce relativg la instalarea ministe- strului, No. 35,010 din 10 August, de a
póte e pre la Versailles. ora- care opreate importarea romurilora peste publicarea bio-
nici pentru contra. in tutor Domnilorú
atitudinea va continua mane. a Fie-care
de Versailles, 5 Septembre. Con- mare de
biografia va de portretul
s so disolve adunarea de
de a data sentinta sea o data In Romania
vota constitupune. afacerea relativa la cincl femel cari alta téra nu se
Spre acestü
Scimg bine , majoritatea a res- incendiuri petroleg; bric* , a
urgenta pentru di- din ele oprita. a
condamnate la mórte;
solvarea s'a una la deportatiune alta la reclu- Niel din multe portrete.
prevedea acestel siuni. la nu popreate importarea onorab. publicü
partidula republicang D-stra prin No. 25,080 ne va cont de acestü sa-
cauta s pe adunare pentru din 12 Tunic, catre puntele va- ce face.
disolva, depu- VARIETATI mall din ordonattí ca Ro-
tatil vorti man- muri provenite din localitlp ora-
a pune adunare In ne pe fia- Bremen alte asemenea
starea de a putea decide asupra care o curiositate care se recomandate

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFULU
FETE
Strada No. 72 in colt strada No. 3, in fata
Ilelmina Lucasievici ge, 1
Strada No. 28.
Cu LA DE unti
cursul scolar 1871-1872 mare in
acest se va regulat dost, cu
Septembre. magazintl pentru
Directiunea de esperientele SE AFLA BOGAT ASORTIMENT DE Doritorii se a se adre-
, va sthrui a fi tot-d'a-una la sa la proprietariulti D. Popo-
séle , care este educa-
tiunea moral a vitz in strada No. 15,
nóstre (133 4 in Bucuresci la D. Jean sam-
Romburg, Madipolam, America
la 19 August, sarti, strada Sórele,
gata, Ciorapi, Mese, Servete de Olanda, Prosópe, Fieschi, No. 1. -5
de serviciul apex ga- Gulere din cele noul modele, Cravate dife-
este rugat ale aduce la rite forme Flanele, Umbrele, etc. (11 E de la Sf. Dimitrie vii-
fabrica de gazóse, strada A- tor opt camere dependintele
postoll No. 28, Dudescu, va moderate total parte chiar pen-
tumit galben. (129 -2) tru comptoar, strada abroveni No. 47

IAbertatea, face a garantat tot-d'a-una mersul progresuluT jectul cold mai neador- salubru retras de sgo-
cunoscuth concursul domnilor pro- mite. mot, perfectamente snetatea sco-
invthturilor va care internatul Una din reformele cele ce am in- larilor. nutrimentul sunt re-
de la 23 fost lipsit. Internatul de trodus, care, pentru cea de
Organisatiunea introdush, re- nea curând din Francia Ger- satisfAchtóre este am facut
mania a pedagogi distinsi ramura o adevrath de patru acest institut, va da ródele mul-
ce se stabili cu ocasiunea thmitóre spre a putea trage merite la as-
deschideril de instructiunei, pentru objec- clase, pentru fih-care are un pro-
studiti, conform cu programul mi- ca la de ceptarea
de acesta viitor, a da Regulile admisibilitate a scolarilor
o de activitate pri- al scó- timp ce, acum, fost
vesce perfecta lelor primari limbele fran- pentru patru clase. se pot vedea la Internat in dilele de
educatiunea sco- la 8 ore ante-merediane la 5 ore
larilor ce mi se vor cese germane sunt de invederat progresal are
Musica, gimnastica militar doit.
Acest de la fondarea arma, acestea In pentru local situat Directore, PETRU S. TROJAN.
P. S. Am promis , am cu instructiune la dece chrorti sunt nea de susti, a la d. ministru
ocusiunea premielorti, da conditiu- spre a obtine o recomandatiune scris. P. S. Trojan.

PENSIONAT
Casa calea No. 123
DEMO=
& Directiunea se
a anuncia ale s'ati camerepentru
sosirea elevelor actuale acelora ar ar don
voi onoreze viitor cu perfectiona educatia prin ingrijirea
cursurile de
CASCAVALU DE PENTELEU conform esistinte,
supravegherea
parte din aceste camere deja o-
esprese,

IN BUCATI MARI vor la 1 Septembre 1871. cupate asemenea parte ,

de din Enache Persescu, precum veritabilul Pentru ce informatiuni reservate pentru cate altele
ria este dilele de la asemenea
CIMENT DE PORTLAND ora 9 la 6 post-merediane. (127) (2-4)
(126) modeste. (5 Institutul casa No. 123

INCIHRIAT mele ce le
construite acum din noü in a- 20
Focsani, strada Stama- CASA DE BANCA IN
tinesciT, vis-à-vis de palatul Panteleimon,
se compune din : SE VORU TRAGE SUMA DE , de 40,
Un salon casin cu in total in parte.- Asemenea
ale séle restaurant. OBLIGATII FRANCI durea Runcu, cu
Prtru cu se de véndare o de
Una pentru odaia de lucru, adich: de
LA 5 ALE OBIGATIILOR frasin ulm de
precm
curte.
Case ce se din un
imprumutului municipal din Bucuresci la casa
moderate.
la sub-semna-
se vor a-

salon, 3 o sall, fata in strada Bucuresci, strada Lipscani No.

Cotul Bumbacului.
15 seTAvoSr A I

prin jocul de societate am compus, cine va plhti (116-7.-3d) JOAN

Sunt de inchiriat cu la 26 (128)
1871, total parte, de SEASE FRANCI
ani. se vor
adresa la sub-semnatul ce curtea
pentru care va primi un titlu de va lua parte la numitele
DAVID ALPERN. 20 bucurandu-se ast-fel de speranta
acestor de bunh
UN
1871. (3-1 de se va putea vedea chiar in titlul de dialectul francesü, roman
A CASA , No. espirarea termenului acestor posesorul va primi de la subsemna- comptabilitatea corespondenta, do-
de chiar de a- tul, ce va fi avend respunse prevdute titlul se angagia la vr'o
cum, doué de 14 vrshment, originale, fr o la parti-
doué Acestea
precum liste de trage va primi fie-care gratis. bine-voi a anga-
servi pentru reservative
de alte Doritorif (73. 36-28 gea asemenea a
se pot adresa la d. Bruzessi, otelul Orient adresa la Fr. Thiel
la d. S. Papadopolu, Hanul Colti. in Galati, (131-5)

INSTITUTUL ASOCIATIUNBA A.
Biserica casa
INTERNAT SI GIMNASIAL
de comisióne incasso
La 16 August primare la Septembre clasele gimnasian,
Onor. dorese binele acest pension vor gasi
crescere cheltueli. pentru
Directore (114) (16-12, 2s.)

Gerantil DAVID DINU. Typ. Fr. Thiel, No.

www.dacoromanica.ro