Release from Medtorrents.

com

CZU: 611 (075)

I.Catereniuc, M.Ştefaneţ, T.Lupaşcu, L.Globa, D.Batâr, T.Titov,

M. Taşnic. Culegere de scheme la Anatomia omului. Chişinău,
2008.

Aprobat la Consiliul Metodic Central

USMF “Nicolae Testemiţanu”
Procesul verbal № ___ din _________

Recenzenţi: academician al AŞ din Belarusi,

doctor habilitat în medicină,
profesor universitar, om emerit P. Lobco

doctor habilitat în medicină,

profesor universitar, om emerit I. Podubnâi

Redactor: doctor conferenţiar universitar T. Lupaşcu

Responsabil
de ediţie: asistent universitar L. Globa

ISBN 9975-945-45-7 © I.CATERENIUC ş.a. 2008

 Release from Medtorrents.com

Preambul
Prezenta culegere de scheme privind structura şi raporturile
formaţiunilor anatomice urmăreşte scopul de a facilita studierea celei
mai complicate şi mai dificile discipline medicale fundamentale –
anatomiei sistemice a omului. Schemele reproduse în ea au fost
selectate din mai multe surse bibliografice moderne parte din ele fiind
modificate sau elaborate de către colaboratorii catedrei. În alegerea
schemelor ne-am condus atât de importanţa cunoaşterii structurilor pe
care acestea le ilustrează cât şi de rolul lor în studierea aprofundată a
altor discipline medicale evitându-se totodată aspectele discutabile sau
ipotetice.
Necesitatea editării unei astfel de culegeri este evidentă
deoarece aceasta ar contribui la economisirea timpului pentru
expunerea materialului din cadrul prelegerilor şi lucrărilor de
laborator, la conştientizarea de către studenţi a informaţiei ce ţine de
domeniul anatomiei omului şi nu în ultimul rând la unificarea
procesului de instruire la catedră. Dat fiind faptul că cunoaşterea şi
reprezentarea grafică a structurii şi raporturilor unor formaţiuni
anatomice sunt obligatorii culegerea de faţă poate fi utilă privind
pregătirea studenţilor pentru lucrările de laborator, totalizări şi
examene.
În cazul de faţă nu pretindem la deţinerea adevărului absolut
de aceia toate observaţiile şi sugestiile citititorilor vor fi binevenite şi
ne vor fi de un real folos.
Autorii.
2
 CLASIFICAREA OASELOR/ КЛАСИФИКАЦИЯ КОСТЕЙ

Release from Medtorrents.com

După localizare în corp După structură şi formă După dezvoltare
По расположению в теле По строению и форме По развитию

Oasele craniului Polimorfe

Кости черепа Полиморфные

Spongioase Desmale (primare)

Губчатые Десмальные
Oasele trunchiului
Кости туловища Sesamoide
Сесамовидные
Condrale (secundare)
Хондральные
Oasele membrelor
(вторичные)
Кости конечностей Plate (oasele bolţii craniului, asele
centurilor)
Плоские (кости свода черепа и поясов)

Oasele Oasele
centurilor porţiunilor Condro-desmale
Кости libere Хондро-десмальные
поясов Кости Tubulare Scurte
свободных Трубчатые Короткие

Pneumatice
Пневматические Lungi
Длинные

Mixte
Смешанные
 Release from Medtorrents.com
Oasele scheletului uman
Кости скелета человека

1 – ossa cranii;
2 – columna vertebralis;
3 – scheleton thoracis;
4 – ossa membri superiores;
5 – cingulum membri superioris (cingulum pectorale);
6 – pars libera membri superiores;
7 – ossa membri inferioris;
8 – cingulum membri inferioris (cingulum pelvicum);
9 – pars libera membri inferioris.
 Release from Medtorrents.com

Părţile unui os tubular lung

Части длинной трубчатой кости

1 – diphysis;
2 – epiphysis proximalis;
3 – epiphysis distalis;
4 – mephysis proximalis;
5 – mephysis distalis;
6 – apophysis.

5
Release from Medtorrents.com

6
 Release from Medtorrents.com

Schema osteonului (sistemul Havers)

(modificat după H. Лысенков, 1958)
Схема остеона (Havers система)

1 – Canal haversian;
2 – Lamelele osoase concentrice;
3 – Periost;
4 – Lamele generale externe;
5 – Vas haversian;
6 – Canal anastomotic Volkmann.

7
 Release from Medtorrents.com

Stuctura osului în secţiune longitudinală

Строение кости в продольном разрезе

1, 2 – substantia spongiosa (trabecularis);

3, 4 – substantia compacta;
4 – cavitas medullaris;
6 – periosteum;
7 – endosteum;
8 – cartilago epiphysialis.

8
 Release from Medtorrents.com

Centrii de osificare ai osului frontal şi osului occipital

(după A. Andronescu, 1972)
Точки окостенения лобной и затылочной костей
(по A. Andronescu, 1972)

1 – fonticulus anterior (coronaris, bregmatica);

2 – sutura metopica;
3 – centrum ossificationis primarum;

1 – fonticulus posterior (lambdoidea, asterica);

2 – centri ossis intraparietalis;
3 – centri partes laterales;
4 – centrum pars basilaris.
9
 Release from Medtorrents.com

Centrii de osificare ai osului sfenoid şi ai mandibulei

(după A. Andronescu, 1972)
Точки окостенения кленовидной кости и нижней челюсти
(по A. Andronescu, 1972)

1 – centrum presphenoidalis;
2 – centrum rostralis;
3 – centrum alae minor;
4 – centrum alae major;
5 – centrum sphenoticum;
6 – centrum basis ossis sphenoidale.

1 – malleus;
2 – centrum condilaris;
3 – cartilago Mekel;
4 – centrum principalis;
5 – centrum mentalis;
6 – centrum incisivus;
10
 Release from Medtorrents.com

7 – centrum processus coronoideus.

11
 Release from Medtorrents.com

Centrii de osificare ai unei vertebre de tip toracic şi ai sacrului

(după A. Andronescu, 1972)
Точки окостенения типичного грудного позвонка и кресца
(по A. Andronescu, 1972)

1 – centrum ossificationis principalis;

2 – centrum accesorium;
3 – centrum lateralis anterior;
4 – centrum lateralis posterior;
5 – centrum primarum transversalis;
6 – centrum ossificationis secundarum;
7 – processus spinosus.

1 – centrum ossificationis anterolateralis;

2 – centrum ossificationis transversus;
3 – angulus epiphisialis;
4 – lamina marginalis inferioris;
5 – centrum ossificationis medianus;

12
 Release from Medtorrents.com

6 – lamina marginalis superioris;

7 – processus spinosus.

Centrii de osificare ai sternului, scapulei şi claviculei

(după A. Andronescu, 1972)
Точки окостенения типичного грудины, лопатки и ключицы
(по A. Andronescu, 1972)

1. Centrii incizurilor claviculare; 1. Centrul pentru marginea vertebrală;

2. Centrul manubriului; 2. Centrul pentru unghiul inferior;
3. Centrii corpului sternului; 3. Centrul principal;
4. Centrul xifoidian. 4. Centrul infraglenoidal;
5. Centrul supraglenoidal;
6. Centrii coracoidieni.

1. Centrul epifizar;
2. Centrul diafizar.

13
 Release from Medtorrents.com

Centrii de osificare ai humerusului, ulnei şi radiusului

(după A. Andronescu, 1972)
Точки окостенения плечевой, локтевой и лучевой костей
(по A. Andronescu, 1972)

1. Centrul tuberculului mare;

2. Centrul tuberculului mic; 1. Centrul epifizar
3. Centrul capului humerusului; superior; 1. Centrul epifizar
4. Centrul diafizar; 2. Centrul diafizar; superior;
5. Centrul epicondilului lateral; 3. Centrul epifizar 2. Centrul pentru
6. Centrul pentru capitulum inferior. tuberozitatea
humeri; radială;
7. Centrul pentru trohlea humeri; 3. Centrul diafizar;
8. Centrul epicondilului medial. 4. Centrul epifizar
inferior.

14
 Release from Medtorrents.com

Centrii de osificare ai oaselor carpiene,

metacarpiene şi falangelor
(după A. Andronescu, 1972)
Точки окостенения костей запястья, пястья и фаланг пальцев
(по A. Andronescu, 1972)

Centrii secundari ai falangelor apar la baza acestora ca şi pentru

primul metacarpian. Centrii secundari pentru celelalte oase metacarpiene se
văd la capete.

15
 Termenii apariţiei şi contopirii centrilor de osificare ai oaselor
membrului superior
Termenii contopirii
Centrii Termenii contopirii
Osul Centrii secundari centrilor secundari cu
primari centrilor secundari
cei principali
Coracoidian principal 16-18 ani 15-18 ani
Coracoidian accesor 12-14 ani
Glenoidal superior 10-12 ani 16-18 ani
45-60
Scapula Glenoidal inferior 16-18 ani 20 ani
zile
Acromial (1-2) 14-18 ani 18-20 ani
Marginal vertebral 15-20 ani 22-25 ani
Unghiular inferior 16-18 ani 22-25 ani
Clavicula 30 zile 18-22 ani 22-25 ani
Cefalic(prezent
3-6 luni
uneori)
2-2,5 ani
Tubercular mare
3-4 ani 20-25 ani
40-45 Tubercular mic
Humerusul 8 luni-2 ani
zile Capital
8-15 ani
Trohlear
4-8 ani 17-20 ani
Epicondilian medial
10-12 ani
Epicondilian lateral
Cefalic 3-6 ani f. 15-16 ani, b. 17-18 ani
Radiusul 40 zile Epifizar inferior f. 1 ani f. 17-20 ani
Bicipital 13-14 ani 17 ani
35-40 Olecranian 9-14 ani 16-20 ani
Ulna
zile Cefalic 6-9 ani 18-22 ani
Scafoid 5-6 ani
Semilunar 3-5 ani
Piramidal 2-4 ani
Pisiform 8-11 ani
Trapez 4,5-6 ani
Trapezoid 4,5-6 ani
Os mare 4-5 luni (rar la naştere)
Os cu cârlig 4-5 luni Apofizar inconstant 9-11 ani 12 ani
Metacarp. I 3 luni Epifizar superior 3,5-4 ani f. 14-15 ani, b. 15-16 ani
Metacarp. II 3 luni Epifizar inferior 3-4 ani
Metacarp. III 3 luni Epifitar inferior 1,5-2,5 ani f. 14-15 ani, b. 15-16 ani
Metacarp. IV 3 luni Epifizar inferior 3-4 ani
Metacarp. V 3 luni Epifizar inferior 3,5-4 ani
Falanga I 2 luni 1-2,5 ani 16-20 ani
Falanga II 2-3 luni
2,5-3 ani 16-20 ani
Falanga III 2,5-3 luni
.
 Centrii de osificare ai coxalului
(după A. Andronescu, 1972)
Точки окостенения грудины, лопатки и ключицы
(по A. Andronescu, 1972)

1. Centrul pentru creasta iliacă; 6. Centrul pentru tuberculul pubian;

2. Cetnrul iliac; 7. Centrul unghiului pubelui;
3. Centrul pentru spina iliacă 8. Centrul tuberului ischiadic;
anterosuperioară; 9. Centrul ischiadic;
4. Centrul acetabular anterior; 10. Cartilaj;
5. Centrul pubian; 11. Centrul pentru spina ischiadică;
12. Centrul median;
13. Centrul acetabular posterior.
 Centrii de osificare ai femurului, tibiei şi fibulei
(după A. Andronescu, 1972)
Точки окостенения бедренной, большеберцовой и
малоберцовой костей
(по A. Andronescu, 1972)

1. Centrul pentru
trohanterul mare; 1. Centrul epifizar
2. Centrul pentru capul superior; 1. Centrul epifizar
femural; 2. Centrul pentru superior;
3. Centrul pentru tuberozitatea tibiei; 2. Centrul diafizar;
trohanterul mic; 3. Centrul diafizar; 3. Centrul epifizar
4. Centrul diafizar; 4. Centrul epifizar inferior.
5. Centrul epifizar inferior.
inferior.
 Nucleii de osificare ai tarsului,
metatarsului şi falangelor
(după A. Andronescu, 1972)
Точки окостенения предплюсны, плюсны и фаланг пальцев
(по A. Andronescu, 1972)

Centrii secundari ai falangelor apar la baza acestora ca şi pentru

primul metatarsian. Centrii secundari pentru celelalte oase metatarsiene se
văd la capete.
Termenii apariţiei şi contopirii centrilor de osificare ai oaselor
membrului inferior
Termenii
Termenii
contopirii
Centrii contopirii
Osul Centrii secundari centrilor
primari centrilor
secundari cu
secundari
cei principali
Cefalic 6-12 luni
18-20 ani
Trohanter mare 3-5 ani
40-50 zile
Femur Trohanter mic 8-10 ani
embrionare 16-18 ani
Intercondilian 9 luni
18-20 ani
fetale
Rotula 2-4 ani 16-19 ani
Epifizar sup. 9 luni 19-20 ani
45-60 zile fetale
Tibia 13 ani
embrionare Tuberozitar 11-12 ani 18 ani
Epifizar inf. 6-8 luni 17-18 ani
60-70 zile Epifizar sup. 3-5,5. ani 19-21 ani
Fibula
embrionare Epifizar inf. 8-12 luni 17-20 ani
8-9 luni
Astragal Os trigonal 8 ani
fetale
5-6 luni
Calcaneu 7-9 ani 16-20 ani
fetale
Navicular 3-5 ani

Cuboid 3-6 luni

Cuneiform I 2-3 ani
II 2-3 ani
III 10-12 luni
Metatarsiene 3 luni fetale Epifizare 3-4 ani 15-19 ani
3-5 luni
Falangele 3-4 ani 15-22 ani
fetale
 Schema punctelor craniometrice
(după N. Diaconescu, N.Rottemberg, V.Niculescu, 1979)
Схема краниометрических точек
(по N. Diaconescu, N.Rottemberg, V.Niculescu, 1979)

1. Gnation; 12. Coronal;

2. Mentonier; 13. Bregma;
3. Incisiv inferior; 14. Stefanion;
4. Incisiv superior;, 15. Obelion;
5. Nasospinal; 16. Lambda;
6. Rhinion; 17. Opistocranion;
7. Dacrion; 18. Inion;
8. Nazion; 19. Asterion;
9. Glabela; 20. Auricular;
10. Ofrion; 21. Gonion;
11. Pterion; 22. Malar.
 Stâlpii şi liniile de rezistenţă ale viscerocraniului
(după Mihailov S.S. 1984)
Контрафорсы лицевого черепа
(по Mihailov S.S. 1984)

1. Stâlpul anterior (canin sau naso-frontal);

1a. linia infraorbitală;
1b. linia supraorbitală;
2. Stâlpul mijlociu (zigomatic sau alveolo-zigomatic)
2a. linia anterioară;
2b. linia posterioară;
3. Stâlpul posterior (pterigopalatin sau pterigoidian);
4. Platforma orizontală sau căpriorul palatin (al palatului osos);
5. Platformele orizontale ale planşeului şi ale platformei orbitei (nu sunt indicate pe scheme);
6. Linia traiectorală alveolară;
7. Linia traiectorală ascendentă.

Notă: Stâlpii verticali sunt solidarizaţi prin platforme orizontale consolidate la rândul său prin
sisteme lamelare verticale ce au o poziţie sagitală: septul nasal, peretele lateral al
cavităţii nasale, peretele lateral al neurocraniului.
 Căpriorii şi arcurile de rezistenţă ale bazei craniului
(după I.Pasat, 1995)
Контрафорсы основания черепа
(по I.Pasat, 1995)

1. Arcurile orbitale (arc. transvers I) (frontal) (căpriorul frontal);

2. Jugul sfenoid şi aripile mici ale sfenoidului (arc. transvers II) (orbitosfenoidal) (căpriorul
anterior);
3. Marginea inferioară a părţilor petroase temporale (arc. transvers III) (petro-mastoidian)
(căpriorul posterior);
4. Beza osoasă mediosagitală;
5. Sinusul transversal (arc. transvers IV);
6. Liniile nucale (arc. transvers V);
7. Căpriorul occipital.

Orizontala Frankfurt, unghiul simfizian şi unghiul maxilar

(după N. Diaconescu şi coaut., 1979)

1. Orizontala Frankfurt;
2. Unghiul maxilar;
3. Unghiul simfizan.
 Clasificarea articulaţiilor
Класификация соединений костей

SINARTHROSIS HEMIARTHROSIS
(symphysis)

Junctura fibrosa Sindesmosis

Membrane Ligamenta
interissea
Gomphosis

Elastica
Sutura

Junctura Sutura serrata Sutura squamosa Sutura plana

cartilaginea

Fibrosa et hialinica
Junctura ossea
(synastosis)
Temporales Permanentes
Sinsarcosis

DIARTHROSIS
(Junctura synovialis Uniaxies

Articulatio
elipsoidea Articulatio cylindrica
Biaxiales

Articulatio
sellaris Gingeymus (trohlearis)
Pluriaxiales
Articulatio
Articulatio trohoidea
bycondilaris
(elicoidalis)

Articulatio spheroidea Articulatio cotylica Articulatio plana

(enanthrosis) (amphyarthosis)
 Elementele principale ale unei diartroze
Оновные элементы диартрозов

1,2 – membrana fibrosa (stratum fibrosum) et membrana synovialis

(stratum synoviale capsulae articularis)
3 – periosteum;
4,5 – facies articulares et cartilago articularis;
6 – cavitas articularis.
 Elementele
Elementeleauxiliare alediartrozelor
auxiliare ale diartrozelor
Дополнительные элементы диартрозов

Ligamentele
Ligamenta Discurile
Discus Meniscurile
Meniscus Oasele
Ossa Labrum Bursa
articularis articularis sesamoidea
sesamoide articulare synovialis

Capsulare
Ligg. capsularia

Extracapsulare
Ligg. extracapsularia

Intraarticulare
Ligg. intracapsularia
 Elementele osteoarticulare de amortizare
Костно-суставные амортизирующие элементы

Elementele de amortizare
Амортизирующие элементы

Cartilago articularis

Discus et meniscus articularis

Plicae synoviales et adiposae

Ligg. intracapsularia

Synovia

Membranae interosseae

Suturae

Curvatures columnae vertebralis

Discus intervertebralis

Cingulum pelvici

Fornices pedis
 Curburile coloanei vertebrale
(după Г.Ф. Иванов)
Изгибы (кривизны) позвоночного столба
(по Г.Ф. Иванов)

A. Planum sagitalis B. Planum frontalis

1 – cranium; Pr. - promontorium
2 – sternum; C. - regio cervicalis
3 – axis verticalis; L. - regio thoracicae
4 – lordosis cervicalis; Th. - regio lumbalis
5 – lordosis lumbalis; S. - regio sacralis.
6 – kyphosis thoracica;
7 – kyphosis sacralis

Cu linii întrerupte sunt indicate: a) scoliozele, b) axul transversal în regiunea umerilor

şi a bazinului şi înclinaţia umerilor şi a pelvisului la persoanele cu picioare de lingime normală;
linia continuă – la persoanele cu picioarele scurte.
 Diametrele bazinului
(vedere superioară)
Размеры таза
(вид сверху)

1 – conjugatae;
2 – diameter obliqua (distantia obliqua sinistra);
3 – diameter obliqua (distantia obliqua dextra);
4 – diameter transversa;
5 – distantia intertrohanterica.
Diametrele bazinului
(vedere laterală)
Диаметры таза
(сагитальный распил)

1 – os sacrum;
2 – os coxae;
3 – conjugata anatomica;
4 – conjugata vera;
5 – conjugata diagonalis;
6 – conjugata recta cavitas pelvis;
7 – conjugata recta apertura pelvis
inferior;
8 – axis pelvicum;
9 – inclinatio pelvis

Înclinaţia pelvisului.
(după V.Papilian, 1998)
Наклон таза
(după V.Papilian, 1998)

P.S.– planum aperturae pelvis superior;

S. I.– planum aperturae pelvis inferioris;
O.O.– planum orisontalis;
A.A.–axis aperturae pelvis superior; .
P.R.– axis aperturae pelvis inferior .
 Rombul lui Michaelis.
(N.Diaconescu, N.Rottemberg, V.Niculescu, 1979)
Ромб Michaelis
(по N.Diaconescu, N.Rottemberg, V.Niculescu, 1979)

1 – processus spinosus L5;

2 – spina iliaca posterior superior;
3 – apex plicae intergluteae.
 Bolţile longitudinală şi transversală a piciorului
(după N.Lîsenkov, 1958)
Продольные и поперечные своды стопы
(по N.Lîsenkov, 1958)

1 – calcaneus;
2 – talus;
3 – os naviculare;
4 – os cuneiforme intermedium;
5 – ossis metatarsi II;
6 – ossa (phalanges) digitorum II

a. Secţiune prin articulaţiile metatarsiene;

b. Secţiune prin oasele metatarsiene;
1 – os cuboideum;
2,3,4 – ossa cuneiforme;
I – V ossa metatarsi.
 “Tiranţii” plantari
(după Л.В. Пупышев, 1999)

1 – lig. plantare longum;

2 - aponeurosis plantaris;
3 – tendo m. tibialis anterior;
4 – tendo m. fibularis (peroneus) longus .
 Clasificarea muşchilor
Классификация мышц

I II III IV V VI VII
În raport cu
După geneză După orien-tarea articulaţiile
După topografie
După funcţie După formă fibrelor musculare Sub aspect
histologic

m. autohtoni, mm. capului şi m. sinergişti, m. lungi, m. fusiformi, m. nuliarticu- m. striaţi,

m. truncopetali, gâtului, m. antagonilti, m. scurţi, m. recţi, lari, m. netezi,
m. truncofugali. m. trunchiului, m. flexori, m. laţi, m. oblici, m. uniarticul- m.cardiac.
m. membrelor. m. extensori, m. rotunzi, m. transversali, ari,
m. pronatori, m. pâtraţi, m. orbiculari, m. biarticul-
m. supinatori, m. triun-ghiulari, m. unipenaţi, ari,
m. abductori, m. piramidali, m. bipenaţi, m. multiarti-
m. adductori, m. dinţaţi, m. multipenaţi, culari.
m. rotatori, m. romboizi, m. spirali,
m. levatori, m. bicipitali, m. radiali,
m. depresori. m. tricipitali, m. circulari
m. cvadrici-pitali,
m. biventeri.
 Clasificarea muşchilor după orientarea fibrelor musculare
Классификация мышц по направлению мышечных волокон

1. Cvadrilateral;
2. Rect;
3. Rect cu intersecţii tendinoase;
4. Fusiform;
5. Digastric;
6. Tricipital;
7. Triangular;
8. Cruciform;
9.10. Unipenaţi;
11. Bipenaţi;
12. Radiali;
13. Multipenaţi;
14.15.16. Spirali.
 Structura tecilor sinoviale
Строение синовиальных влагалищ

a. Sectiones transversales

1 - mesotendium;
2 - vagina osteophibrosis
3 - lamina parietalis vagina synovialis tendinis;
4 - lamina visceralis vagina synovialis tendinis;
5 - tendo.

b. Sectiones longitudinales

1 - vagina fibrosa tendinis;

2 - vagina synovialis tendinis;
3 - tendo;
4 - lamina visceralis vagina synovialis tendinis;
5 - cavitas vaginae synovialis
6 - lamina parietalis vagina synovialis tendinis;
 Orifiiciile trilater şi patrulater

A vedere anterioară B vedere posterioară

1. orificiul patrulater (tetragonal);

2. orificiul triunghiular (trilater);
3. muşchiul subscapular;
4. muşchiul rotund mare;
muşchiul triceps al braţului (capul lung);

5. colul chirurgical al humerusului;

6. muşchiul rotund mic;
7. muşchiul supraspinat;
8. muşchiul infraspinat.
 Tecile sinoviale ale mâinii
(faţa dorsală)

1. Tecile sinoviale ale tendoanelor muşchilor extensori carpali radiali;

2. Tecile sinoviale ale tendoanelor muşchilor abductor lung şi extensor scurt ai policelui;
3. Teaca sinovială a tendonului muşchilui extensor lung al policelui;
4. Conexiuni intertendinoase;
5. Teaca sinovială a tendonului muşchilui extensor al degetului mic,
6. Tecile sinoviale ale tendoanelor muşchilor extensor al degetelor şi extensor al indicelui;
7. Teaca sinovială a tendonului muşchilui extensor ulnar al carpului;
8. Retinaculul extensor.
 Tecile sinoviale ale mâinii
(faţa palmară)

1. Muşchiul pronator pătrat;

2. Muşchiul flexor profund al degetelor;
3. Muşchiul flexor superficial al degetelor;
4. Retinaculul flexor;
5. Teaca sinovială comună a tendoanelor flexorilor profund şi superficial ai degetelor;
6. Teaca sinovială a tendoanelor flexorilor degetului mic;
7. Tecile sinoviale ale tendoanelor flexorilor profund şi superficial ai degetelor;
8, 9. Teaca sinovială a tendonului flexorului lung al policelui;
10. Teaca sinovială a tendonului flexorului radial al carpului.
 Tecile sinoviale ale piciorului
(faţa dorsală)

1. Maleola medială;
2. Fascia dorsală a piciorului;
3. Tendonul extensorului scurt al halucelui;
4. Tendonul extensorului lung al halucelui;
5. Tendoanele m. extensor scurt al degetelor;
6. Tendoanele m. extensor lung al halucelui;
7. Tendo m. peronei III;
8. Teaca sinovială a m. extensor lung al halucelui;
9. Retinaculul inferior al extensorilor;
10. Maleola laterală;
11. Teaca sinovială a m. extensor lung al halucelui;
12. Retinaculul superior al extensorilor;
13. Teaca sinovială a muşchiului tibial anterior.
 Tecile sinoviale ale piciorului
(aspect lateral)

1. Tendonul m. peronier lung;

2. Muşchiul peronier scurt;
3. Retinaculul superior al extensorilor;
4. Teaca sinovială comună a muşchilor peronieri;,
5. Retinaculul superior al peronierilor;
6. Retinaculul inferior al extensorilor;
7. Teaca sinovială a m. extensor lung al degetelor;
8. Teaca sinovială a m. extensor lung al halucelui;
9. Tendoanele m. extensor lung al degetelor;
10. Muşchiul extensor scurt al degetelor;
11. Tendonul muşchiului peronier scurt;
12. Retinaculul inferior al peronierilor
 Tecile sinoviale ale piciorului
(faţa medială)

1. Muşchiul flexor lung al degetelor;

2. Tendonul calcanearAchile;
3. Teaca sinovială a m. flexor lung al halucelui;
4. Teaca sinovială a m. tibial posterior;
5. Teaca sinovială m. flexor lung al degetelor;
6. Tendonul muşchiului tibial anterior;
7. Muşchiul abductor al halucelui;
8. Tendonul m. extensor lung al halucelui;
9. Teaca sinovială a m. extensor lung al halucelui;
10. Retinaculul inferior al extensorilor;
11. Teaca sinovială a m. tibial anterior;
12. Maleola medială;
13. Retinaculul inferior al extensorilor;
14. Tibia.
 Secţiune transversală prin teaca muşchilui drept abdominal
(a. mai sus de ombilic;
b. mai jos de ombilic)

1. Peritoneul;
2. Fascia transversală;
3. Muşchiul transvers abdominal;
4. Muşchiul oblic abdominal intern;
5. Muşchiul oblic abdominal extern;
6. Muşchiul drept abdominal.
 Zonele slabe ale abdomenului (aspect ventral şi dorsal):
(După N. Diaconescu şi coaut., 1979)

1. trigonul lombar (Petit);

1. linia albă; 2. creasta iliacă;
2. linia semilunară; 3. marginea anterioară a m. dorsal
3. inelul ombilical; mare;
4. canalul inghinal (peretele post.) 4. marginea posterioară a m. oblic
5. canalul femural (inelul femural). extern al abdomenului.

1. coasta XII;
2. muşchiul dinţat posterior inferior;
3. m. erector al trunchiului;
4. patrulaterul (tetragonul) lombar
(Grynfeld-Лесгафт).
 Lacunele vasculară şi musculară
(după Heinx Feneis, 1994, cu modificări)

1. Spina iliacă anterioară superioară; 8. Artera femurală;

2. Arcul iliopectineu; 9. Lacuna musculară;
3. Lig. inguinal (Pouparti); 10. Lacuna vasculară;
4. Inelul femural; 11. Lig. pectineal (Cooperi);
5. Lig. lacunar (Gimbernat); 12. N. femural;
6. Ramura inferioară a pubisului; 13. M. iliopsoas;
7. Vena femurală; 14. Ganglionul limfatic Rosenmüller.
 Canalulul inguinal

1. Peritoneul; 7. Stâlpul lateral;

2. Fascia transversală; 8. Fibrele intercrurale;
3. M. transvers al abdomenului; 9. Funiculul spermatic;
4. M. oblic intern al abdomenului; 10. Osul pubis (ramura superioară;
5. Aponeuroza m. oblic extern al 11. Simfiza pubiană;
abdomenului, 12. Lig. inguinal (Poupart).
6. Stâlpul medial;
 Faţa posterioară a peretelui abdominal anterior
(vedere posterioară)

1. Ombelic; 5. Fosa inguinală laterală;

2. Plica ombelicală mediană; 6. Fosa inguinală medială;
3. Plica ombelicală medială 7. Fosa supravezicală;
4. Plica ombelicală laterală; 8. Vezica urinară.
 Fasciile gâtului
(după V.N.Shevkunenko)

1. Muşchiul trapez; 11. Esofagul;

2. Muşchiul scalen anterior; 12. Septul intermuscular;
3. Pachetul vasculonervos; a. Foiţa I (fascia superficială a gâtului);
4. Muşchiul omohioidian; b. Foiţa II (foiţa superficială a fasciei proprii
5. Muşchiul sternocleidomastoi-dian, a gâtului);
6. Muşchiul tirohioidian; c. Foiţa III (foiţa profundă a fasciei proprii a
7. Muşchiul sternohioidian; gâtului);
8. Muşchiul pielos; d. Foiţa IV (fascia endocervicală (foiţa
9. Laringele; parietală şi foiţa viscerală));
10. Glanda tiroidă; e. Foiţa V foiţă (fascia prevertebrală).
 Triunghiurile gâtului

1. Fosa retromandibulară; 11. Triunghiul omotrapezoidian;

2. Muşchiul trapez; 12. Triunghiul omoclavicular;
3. Muşchiul sternocleido-mastoidian; 13. Triunghiul omotraheal;
4. Tendonul muşchiului omohioidian; 14. Triunghiul carotidian;
5. Fosa supraclaviculară; 15. Triunghiul submandibular;
6. Fosa jugulară; 16. Triunghiul submental;
7. Muşchiul omohioidian; 17. Triunghiul arterei lingvale;
8. Osul hioid; 18. Muşchiul milohioidian;
9, 10 Muşchiul digastric; 19. Nervul hipoglos. (XII)
 Embrion în secţiune transversală

1. Tubul neural; 5. Miotomul;

2. Coarda dorsală; 6. Dermatomul;
3. Aorta; 7. Intestinul primar;
4. Sclerotomul; 8. Celomul (cavitatea corpului)
 Foiţele embrionare şi derivatele lor

1. Ectoderm: ţesut nervos,

2. tegumente;
3. Mesoderm: scheletul, muşchii striaţi şi netezi, ţesut conjunctiv;aparatul renal, sis-temul
cardiovascular; glandele cu secreţie internă (suprarenale, sexuale); seroasele cavităţii
trunchiului (pleura, pericardul, peritoneul, tunica vaginală a testiculului);
4. Endoderm: aparatul diestiv cu glandele anexe, mucoasa apa-ratului respirator; glande cu
secreţie internă (tiroida, pa-ratiroidele, timusul şi pancreasul);
5. Şanţul neural;
6. Coarda dorsală.
 Vestibulul faringian
(după М. R.Sapin)

Acţiunea muşchilor din jurul vestibulului

1. Muşchiul tensor al vălului palatin;

2. Muşchiul levator al vălului palatin;
3. Hamulus pterygoideus (cârligul pterigoid); 1. Muşchiul tensor al vălului palatin;
4. Muşchiul palatoglos; 2. Muşchiul levator al vălului palatin;
5. Muşchiul palatofaringian; 3. Cârligul pterigoid;
6. Muşchiul uvulei; 4. Muşchiul palatoglos;
7. Vestibulul faringian (faucele, istmul 5. Muşchiul uvulei;
faringian) 6. Muşchiul palatofaringian;
7. Faucele (vestibulul faringian)
 Regiunile clinico-topografice ale peretelui anterolateral al
abdomenului

I. Etajul epigastric (epigactru);

II. Etjaul mezogastric (mezogastru);
III. Etajul hypogastric (hypogastru).
1. Regiunea epigastrică;
2. Regiunea ombelicală;
3. Regiunea pubiană;
4. Regiunea hipocondriacă dreaptă şi stângă;
5. Regiunea abdominală laterală dreaptă şi stângă;
6. Regiunea ingiunală dreaptă şi stângă;
 Ariile de contact ale stomacului cu organele învecinate
(sintopia)

A – peretele anterior B. – peretele posterior

I. Aria hepatică; I. Aria lienală;
II. Aria diafragmatică; II. Aria suprarenală;
III. Aria liberă. III. Aria renală;
IV. Aria pancreatică;
V. Aria colică.
Linia întreruptă indică planul mediosagital al corpului.
 Reportul organelor faţă de peritoneu
(secţiune transversală prin cavitatea abdominală)

1. Poziţie intraperitoneală;
2. Poziţie mezoperitoneală;
3. Poziţie extraperitoneală;
4. Peritoneul parietal;
5. Peritoneul visceral;
6. Mezenterul;
7. Cavitatea peritoneală;
8. Colonul ascendent;
9. Colonul descendent;
10. Ansă a intestinului subţire;
11. Rinichi.
 Sfincterele biliduodenale
(după V. Papilian, 1998)

1. Plica spirală; pancreatice (Oddi);

2. Sfincterul canalului hepatic; 6. Sfincterul duodenal;
3. Sfincterul canalului coledoc; 7. Sfincterul medioduodenal;
4. Sfincterul canalului pancreatic; 8. Sfincterul bulboduodenal;
5. Sfincterul ampulei hepato- 9. Sfincterul canalului cistic.
 Sfinctere funcţionale ale intestinului gros
(după V.Papilian, 1998)

1. Sfincterul unghiului splenic; 5. Sfincterul cecocolic;

2. Sfincterul colonului sigmoid; 6. Sfincterul complimentar;
3. Sfincterul sigmoido-rectal; 7. Sfincterul unghiului hepatic;
4. Sfincterul iliocecal; 8. Sfincterul colonului transvers.
 Proiecţia cutanată a sensibilităţii unor organe abdominale

1. Punctul colecistic; OA linia ombelico-iliacă;

2. Punctul pancreatic; OB linia ombelico-axilară;
3. Punctul apendicular (McBurney); AC linia bispinală (bispinoiliacă).
4. Punctul apendicular;
 Repere topografice pentru proiecţia rinichilor şi ureterelor
(după V. Papilian, 1998)

1. linia mediană a corpului; 6. tuberculul pubian;

2. linia bispinală; 7. punctul solar;
3. linia bicrestă; 8. punctul aortic;
4. linia ce uneşte cartilagele coastelor 9. punctul Bazy (ureteral sup.);
IX (bicostarum); 10. punctul apendicular Mc-Burney;
5. ombilicul; 11. punctul ureteral mijlociu.
 Proiecţia splinei şi a rinichiului stâng
(după V. Papilian, 1998)

1 – marginile plămânului stâng;

2 – proiecţiile sinusului costomediastinal dorsal şi costodiafragmatic stâng;
3 – linia axilară post.
4 – arcul lombocostal stâng
5 – proiecţia splinei (linie întreruptă)
6 – proiecţia rinichiului stâng
 Proiecţia unor organe interne pe peretele ventral al abdomenului
(după V. Papilian, 1998)

1. linia medioclaviculară 8. regiunea pancreatică (dreptunghi-ul delimitat

2. spina iliacă anterosuperioară de linia neîntreruptă);
3. ombilic; 9. regiunea duodenală (dreptunghiul delimitat de
4. linia verticală prin ombilic; linia întreruptă);
5. linia ombilico-axilară; 10. punctul cistic ombilico-axilar la intersecţia
6. punctul apendicular; liniei ombelico-axilare cu rebordul costal.
7. proiecţia ampulei Vater;
 Proiecţia stomacului şi a ficatului pe peretele toraco-abdominal
anterior
(după V. Papilian, 1998)

1. Ficatul;
2. Proiecţia stomacului pe peretele toracic (spaţiul semilunar Traube);
3. Proiecţia stomacului pe peretele abdominal (triunghiul Labbe).
 Lobulul hepatic

1. Canalicul biliar; 7. Lobul hepatic;

2. Duct biliar; 8. Venă sublobară;
3. Trabecule hepatice; 9. Venă hepatică.
4. Capilare sinusoide; A. Lobul hepatic
5. Triadă hepatică (a., v., ductul biliar B. Acin portal (hepatic)
interlobulare) (Glisson); C. Lobul portal.
6. Vena centrală;
 Raporturile peritoneului la bărbaţi
(secţiune sagitală)

1. Diafragma;
2. Bursa omentală;
3. Ficatul;
4. Pancreasul;
5. Duodenul;
6. Stomacul;
7. Colonul transvers;
8. Anse ale intestinului subţire;
9. Colonul sigmoid;
10. Rectul;
11. Vezica urinară;
12. Epiploonul mic (lig. hepato-gastric);
13. Epiploonul mare;
14. Mezenterul;
15. Mezoul colonului transvers;
16. Mezoul colonului sigmoid;
17. Cavitatea peritoneală;
18. Recesul rectovezical (Douglas);
19. Peritoneul parietal;
20. Peritoneul visceral.
21. Orificiul epiploic.
 Spaţiul extraperitoneal
(Secţiune schematică medio-sagitală prin abdomen)
(după V. Papilian, 1998)

1. Peritoneul parietal;
2. Cavitatea peritoneală;

3. Spaţiul retroperitoneal;
4. Spaţiul pelvisubperitoneal;
5. Spaţiul preperitoneal.
 Principalele tipuri de nas
(după N. Diaconescu şi coaut., 1979)

1 2 3 4

1. Nasul drept de tip August;

2. Nasul grec de tip Venus de Millo;
3. Nasul acvilin sau coroiat de tip Dante;
4. Nasul scobit de tip Socrate;
 Formaţiunile de fixare, încordare şi relaxare a coardelor vocale
(după L. V. Pupâşev, 1999)

1. Muşchiul cricotiroidian;
2. Muşchiul tiroaritenoidian;
3. Muşchiul cricoaritenoidian lateral;
4. Muşchiul cricoaritenoidian posterior;
5. Muşchiul aritenoidian transvers.

Laringele în fonaţie
(după A. Guyton, 1997)

1. Cartilaj tiroidian;
2. Ligament vocal;
3. Corzile vocale;
4. Cartilajul aritenoid;
5. Muşchiul tiroaritenoidian;
6. Muşchiul cricoaritenoidian lateral;
7. Muşchiul cricoaritenoidian posterior;
8. Muşchiul aritenoidian transvers;
 Arborele bronhic

1. Traheea;
2. Bronhiile principale (primare) (I);
3. Bronhiile lobare (secundare) (II);
4. Bronhiile segmentare (terţiare) (III);
5. Bronhiile subsegmentare şi interlobulare (IV-VII);
6. Bronhie intralobulară (lobulară segmentară) (VIII);
7. Bronhiole terminale (legate cu un acin);
8. Bronhiole I;
9. Bronhiole II;
10. Bronhiole respiratorii (de ordinul I-IV);
11. Saci alveolari şi alveole pulmonare;
12. Duct alveolar;
13. Lobul primar.
 Segmentele plămânilor
(faţa mediastinală)

Drept Stâng
Lobul superior Lobul superior
1. apical; 1. apical;
2. posterior; 2. posteror;
3. anterior; 3. anterior;
Lobul mijlociu 4. lingual superior;
5 medial; 5. lingual inferior;
Lobul inferior 6. Lobul inferior
6 superior (apical); 7. superior (apical);
7 medial bazal (cardiac); 8. anterior bazal;
8 anterior bazal; 9. lateral bazal;
9 lateral bazal; 10. posterior bazal.
10 posterior bazal.
 Segmentele plămânilor
(faţa costală)

Drept Stâng
Lobul superior Lobul superior
1. apical; 1. apical;
2. posterior; 2. posteror;
3. anterior; 3. anterior;
Lobul mijlociu 4. lingual superior;
4. lateral; 5. lingual inferior;
5. medial; Lobul inferior
Lobul inferior 6. superior (apical);
6. superior (apical); 8. anterior bazal;
7. medial bazal (cardiac); 9. lateral bazal;
8. anterior bazal; 10. posterior bazal.
9. lateral bazal;
10. posterior bazal.
 Segmentul bronhopulmonar

1. Bronhie segmentară (terţiară);

2. Arteră pulmonară (segmentară);
3. Venă pulmonară.
 Liniile topografice trasate pe torace
(vedere anterioară)

1. Linia. mediană anterioară; 5. Linia axilară anterioară;

2. Linia sternală; 6. Linia axilară medie;
3. Linia parasternală; 7. Linia axilară posterioară.
4. Linia medioclaviculară;

Liniile topografice trasate pe torace

(vedere posterioară)

1. Linia mediană posterioară;

2. Linia vertebrală;
3. Linia paravertebrală;
4. Linia scapulară;
5. Linia axilară posterioară.
 Secţiune medio – sagitală prin mediastin
(după V. Papilian, 1998)

S Mediastinul superior;
A Mediastinul anterior;
M Mediastinul mijlociu;
P Mediastinul posterior;
XX Planul aperturii superioare a toracelui;
YY Planul ce separă mediastunul superior de cel inferior.
Cavităţile pleurale

1. Sinusul costo-
mediastenal;
2,5 Sinusul frenico-costal;
3,4 Sinusul frenico-
mediastinal.
 Proecţia valvelor şi focarele de auscultaţie a zgomotelor cardiace
(după V. Papilian, 1995)

1. Arcul aortei; I. Focarul mitral;

2. Valva aortică; II. Focarul aortic;
3. Valva bicuspidă (mitrală); III. Focarul pulmonar;
4. Valva trunchiului pulmonar; IV. Focarul tricuspidal;
5. Valva tricuspidă; V. Focarul aortic auxiliar Erb – Botkin
6. Diafragma. (mijlocul distanţei dintre focarele I şi II).
 Arhitectura parenchimului renal
(după V. Papilian, 1995)

1. Lob renal; 6. Coloană renală Bertin;

2. Lobul renal; 7. Porţiunea convolută a corticalei;
3. Caliciu; 8. Porţiunea radiată;
4. Pelvis renal; 9. Piramidă renală Malpighi;
5. Ureter; 10. Papilă renală.
 Aparatul fornical al rinichiului

D. în diastolă;
S. în sistolă
1. Muşchiul levator al fornixului;
2. Muşchiul sfincter al fornixului;
3. Muşchiul longitudinal al calicilui;
4. Muşchiul spiralat al caliciului;
5. Muşchiul sfincter al caliciului.
 Schema nefronului

1. Vasul (arteriola) aferent; 9. Ductul papilar;

2. Glomerulul; 10. Orificii papilare;
3. Vasul eferent; 11. Capsula nefronului (Bowman);
4. Tubul contort proximal; 12. Capilare peritubulare;
5. Tubul contort distal; 13. Venule
6. Ansa Henle; 14. Vena arcuată;
7. Tubul de conexiune; 15. Vasa recta.
8. Tubul colector;
 Structura aparatului juxtaglomerular
(după A. Guyton, 1997)

1. Artera eferentă 6. Lamina elastică internă

2. Celule musculare netede 7. Artera aferentă
3. Macula densa 8. Celule juxtaglomerulare
4. Tub renal distal 9. Epiteliu glomerular
5. Membrana bazală
 Sintopia rinichilor

1. Aria hepatică; 8. Ureterele;

2. Aria colică; 9. Aria gastrică;
3. Aria jejunală; 10. Aria lienală;
4. Aria duodenală; 11. Aria pancreatică;
5. Glandele suprarenale; 12. Aria jejunală;
6. A.a. renale; 13. Aria colică.
7. V.v. renale;
 Segmentele renale

1. Segmentul superior;
2. Segmentul anterior superior;
3. Segmentul anterior inferior;
4. Segmentul inferior;
5. Segmentul posterior.
 Schema tunicilor rinichiului
(după N.V. Krîlov, A.I.Iskrenko, 1986)

1. Rinichiul cu capsula fibroasă; 6. Fascia transversală (retroperitoneală,

2. Peritoneul; endoabdominală);
3. Vena cavă inferioară; 7. Capsula adipoasă;
4. Aorta; 8. Vertebră lombară.
5. Fascia renală (foiţele pre- şi retrorenală);
 Căile de evacuare a spermei
(după V.Papilian, 1998, cu modificări)

1. Simfiza pubiană;
2. Vezica urinară;
3. Prostata;
4. Uretra;
5. Glandele bulbouretrale;
6. Canalul inghinal;
7. Testicul;
8. Epididimul;
9. Tubi seminiferi contorţi;
10. Tubi seminiferi drepţi;
11. Reţeaua testiculară;
12. Canale eferente;
13. Canalul epididimului;
14. Canalul deferent;
15. Ampula ductului deferent;
16. Vezicula seminală;
17. Canalul excretor;
18. Canalul ejaculator.
 Curburile şi calibrul uretrei masculine
(după V.Papilian, 1998)

1. Vezica urinară;
2. Orificiul intern al uretrei;
3. Dilatarea prostatică;
4. Strâmtoarea porţiunii membranoase;
5. Fundul de sac al bulbului;
6. Strâmtoarea spongioasă;
7. Dilatarea fosei naviculare;
8. Orificiul extern.
 Învelişurile testiculului şi ale funiculului spermatic
(după Kiss-Szentágothai)

1. Pielea;
2. Ţesutul subcutanat;
3. M. oblic extern al abdomenului;
4. M. oblic intern al abdomenului;
5. M. transvers al abdomenului;
6. Fascia transversală;
7. Peritoneul parietal;
8. Fosa inguinală laterală şi recesul vaginal;
9. Testiculul;
10. Epididimul;
11. Canalul deferent;
12. Pielea scrotului;
13. Tunica dartos;
14. Fascia spermatică externă;
15. Fascia cremasterică;
16. Fascia spermatică internă;
17. Tunica vaginală;
18. Lama parietală a tunicii vaginale;
19. Lama viscerală a tunicii vaginale.
 Elementele de fixare a organelor pelviene
(schema după R.M.H.McMinn, R.T.Hutchings, 1977)

1. Rectul;
2. Uterul;
3. Vezica urinară;
4. Spaţul retropubian;
5. Ligamentul pubovezical;
6. Ligamentul rotund al uterului;
7. Ligamentul cardinal al uterului;
8. Ligamentul rectouterin;
9. Ligamentul sacrorectal;
10. Ligamentul sacrouterin;
11. Ligamentul vezicouterin;
12. Simfiza pubiană;
13. Sacrul.
 Muşchii diafragmei urogenitale
la bărbat
(după N.V. Krîlov, A.I.Iskrenko, 1986)

1. Muşchiul transvers superficial al perineului;

2. Simfiza pubiană;
3. Tuberul ischionului;
4. Muşchiul ischiocavernos;
5. Muşchiul bulbospongios;
6. Muşchiul transvers profund al perineului;
7. Muşchiul sfincter anal extern;
8. Muşchiul levator anal;
9. Ligamentul anococcigian;
10. Muşchiul coccigian;
11. Coccigele;
12. Anusul.
 Muşchii diafragmei urogenitale
la femeie
(după N.V. Krîlov, A.I.Iskrenko, 1986)

1. Clitorisul;
2. Uretra;
3. Vaginul;
4. Anusul;
5. Coccigele;
6. Muşchiul transvers superficial al perineului;
7. Centrul tendinos al perineului;
8. Muşchiul ischiocavernos;
9. Muşchiul bulbospongios;
10. Muşchiul transvers profund al perineului;
11. Muşchiul sfincter extern al uretrei;
12. Muşchiul sfincter anal extern;
13. Muşchiul levator anal;
14. Ligamentul anococcigian;
15. Muşchiul coccigian;
16. Tuberul ischionului..
 Fasciile şi spaţiile celuloadipoase ale pelvisului

1. Fascia diafragmatică superioară a pelvisului;

2. Peritoneul;
3. Muşchiul iliac;
4. Coxalul;
5. Muşchiul obturator;
6. Rectul;
7. Fascia diafragmatică inferioară a pelvisului;
8. Muşchiul levator al anusului;
9. Muşchiul sfincter anal extern;
10. Fosa ischiorectală;
11. Spaţiul pelvisubperitoneal;
12. Pielea.
 Modificările extremităţii cefalice a tubului neural
(după N.V. Krîlov, A.I.Iskrenko, 1986)

1. Rombencefalul;
2. Mezencefalul;
3. Prozencefalul.

1. Mielencefalul;
2. Metencefalul (puntea şi cerebelul);
3. Istmul rombencefalic;
4. Mezencefalul;
5. Diencefalul;
6. Telencefalul;
 Structura externă a măduvei spinării

a. acpect anterior; 4. Şanţul median posterior;

b. acpect posterior; 5. Intumescenţa cervicală;
c. acpect prin secţiune frontală. 6. Intumescenţa lombară;
7. Conul medular;
1. Bulbul rahidian; 8. Filul terminal;
2. Frontiera dintre partea cefalică şi 9. Canalul central;
spinală; 10. Ventriculul terminal.
3. Fisura mediană anterioară;
 Arcul reflex simplu şi formarea nervului spinal

1. Pielea; 5. Muşchi striaţi;

2. Gangl. spinal (I neuron); 6. Rădăcina post.;
3. Celulele senzitive ale cornului post. 7. Rădăcina ant.;
(neuronul II intercalar); 8. Trunchiul n. spinal.
4. Celulele motorii ale cornului ant.
(neuronul III);
 Nucleele măduvei spinării

1. Cornul anterior;
2. Cornul lateral;
3. Cornul posterior;
4. Substanţa gelatinoasă (Roland);
5. Nuclee proprii;
6. Nucleul toracic;
7. Nucleul intermediocentral;
8. Nucleul intermediolateral;
9. Nuclee motorii.
 Căile de conducere ale măduvei spinării

1. Fasciculul fin (graţios) Goll;

2. Fasciculul cuneat Burdach;
3. Tractul spinocerebelos Gowers;
4. Tractul spinocerebelos Flechsig;
5. Tractul corticospinal lateral;
6. Tractul rubrospinal (Monakow);
7. Tractul spinotalamic lateral;
8. Tractul spinotalamic anterior;
9. Tractul corticospinal anterior;
10. Tractul tectospinal;
11. Tractul vestibulospinal;
12. Tractul reticulospinal;
13. Fasciculul propriu,
14. Substanţa gelatinoasă;
15. Formaţia reticulară.
 Schema secţiunii frontale prin bulbul rahidian

1. Nucleul nrvului hipoglos;

2. Nucleul dorsal al nervului vag;
3. Nucleul cuneat;
4. Nucleul tractului spinal al nervului trigemen;
5. Nucleul ambiguu;
6. Nucleul olivar;
7. Tractul piramidal;
8. Încrucişarea lemniscurilor şi lemniscul medial;
9. Fasciculul longitudinal medial;
10. Pedunculul cerebelos inferior;
11. Tractul solitar;
12. Tracturile rubrospinal, tectospinal şi spinocerebelos;
13. Fibrele arcuate interne;
14. Fibrele arcuate externe dorsale;
15. Fibrele arcuate externe ventrale;
16. Tractul bulbotalamic;
17. Decusaţia piramidală;
18. Tractul cotrticospinal anterior;
19. Tractul cotrticospinal lateral.
X Nervul vag;
XII Nervul hipoglos.
 Structura internă a punţii
(secţiune fronatlă)

1. Corpul trapezoid;
2. Nucleul dorsal al corpului trapezoid;
3. Partea dorsală a punţii;
4. Lemniscul medial;
5. Partea ventrală a punţii;
6. Nucleele punţii;
7. Fibrele transversale ale punţii;
8. Tractul piramidal;
9. Pedunculul cerebelos mediu;
10. Nucleele nervilor V – VIII.
 Nucleele cerebelului şi componentele pedunculilor cerebeloşi

1. Vermisul;
2. Emisferele cerebeloase;
3. Nucleul fastigian;
4. Nucleul globular;
5. Nucleul emboliform;
6. Nucleul dinţat;
7. Tractul spinocerebelos anterior (Gowers);
8. Tractul cerebelotegmental;
9. Tractul pontocerebelos;
10. Tractul spinocerebelos posterior (Flechsig);
11. Fibre arcuate externe;
12. Fibre olivocerebeloare;
13. Tractul vestibulospinal.
 Relieful fosei romboide

1. Pedunculul cerebelos superior;

2. Pedunculul cerebelos inferior;
3. Şanţul median;
4. Şanţul limitant;
5. Eminenţa medială;
6. Locus ceruleus;
7. Coliculul facial,
8. Aria vestubulară;
9. Striile medulare ale ventriculului IV;
10. Triunghiul nervului hipoglos,
11. Triunghiul nervului vag;
12. Culisor (obex).
 Proiecţia nucleelor nervilor cranieni din trunchiul cerbral
(fosa romboidă) (vedere posterioară)

1. N. n.oculomotor (III); 10. N.ambiguu (IX, X, XI);

2. N. accesor al nervului oculomotor 11. N.dorsal al nervului vag (X);
(Якубович-Edinger- Westphal) (III); 12. N.spinal al n. accesor (XI);
3. N. impar (Perl) (III); 13. N.n. hipoglos (XII);
4. N. n.trohlear (IV); 14. Nn. n. vestibulocohlear (VIII):
5. Nn. senzitive ale nervului trigemen a) 14 a) partea cohleară (ventral şi dorsal);
mezencefalic, b) pontin, c) spinal şi d) 14 b) partea vestibulară
motor (V); n. superior (Бехтерев);
6. N. n.abducens (VI); n. inferior (Schwalbe);
7. N.salivator superior (VII); n. lateral (Deiters);
8. N.salivator inferior (IX); n. medial (Roller).
9. N.tractului solitar (VII, IX, X); 15. N. n.facial (VII)
 Structura internă a mezencefalului

1. Nucleul coliculului inferior;

2. Tractul tectospinal;
3. Decusaţia dorsală (Meynert);
4. Nucleul roşu;
5. Tractul rubrospinal;
6. Decusaţia ventrală (Forel);
7. Lemniscul medial;
8. Lemniscul lateral,
9. Formaţiunea reticulară;
10. Fasciculul longitudinal medial;
11. Nucleul tractului mezencefalic al nervului trigemen;
12. Nucleul nervului trohlear;
13. Substanţa neagră (Sömmerring).
I. Tractul corticopontin frontal;
II. Tractul corticonuclear;
III. Tractul corticospinal lateral,
IV. Tractul corticospinal anterior;
V. Tractul corticopontin occipitotemporal.
 Topografia nucleelor talamusului

1. Ggrupul anterior (olfactivi);

2. Ggrupul posterior (optici);
3. Ggrupul lateral (sensibilitate generală);
4. Ggrupul medial (sistemul extrapiramidal);
5. Ggrupul central (formaţiunea reticulară).
 Nucleele neurosecretoare ale hipotalamusului

1. Nucleul supraoptic;
2. Nucleul preoptic;
3. Nucleul paraventricular;
4. Nucleul infundibular;
5. Nucleul corpilor mamilari;
6. Chiazma optică;
7. Hipofiza;
8. Tuber cinereum;
9. Corp mamilar;
10. Puntea.
 Componentele capsulei interne
(după Williams P.L., Warwick R., 1989, cu modificări)

1. Crus anterior;
2. Crus posterior;
3. Genunchiul capsulei interne;
4. Capul nucleului caudat;
5. Talamul optic;
6. Nucleul lentiform;
7. Corpul geniculat medial;
8. Radiaţia acustică;
9. Corpul geniculat lateral;
10. Radiaţia optică.

a) radiationes thalamicae ante-riores (tr. frontothalamicus);

b) tr. frontorubralis
c) tr. frontopontinus;
d) tr. corticonuclearis;
e) fibrae corticospinales (tr. cor-ticospinalis);
f) fibrae talamoparietales (tr. bul-bothalamicus et spinothalami-cus);
g) fibrae (tr.) corticothalamice;
h) fasciculul (tr.) parietooccipito-pontin şi occipitotemporopon-tin;
i) radiaţia acustică;
j) radiaţia optică (occipitothala-mica, Gratiolet);
 Sistemul limbic
(după A. Guyton, 1997)
 Poligonul arterial al encefalului
(Th.Willis)

1. Artera carotidă internă;

2. Artera cerebrală anterioară;
3. Artera cerebrală medie;
4. Artera comunicantă anterioară;
5. Artera comunicantă posterioa-ră;
6. Artera vertebrală;
7. Artera bazilară;
8. Artera cerebrală posterioară;
9. Artera spinală posterioară,
10. Artera spinală anterioră;
11. Inelul (poligonul) arterial mare (Willis);
12. Inelul (poligonul) arterial mic (Захарченко);
 Localizarea funcţiilor în scoarţa emisferelor mari
(I)

1. Analizatorul motor al limba-jului scris;

2. Nucleul analizatorului ce asigură mişcarea concomitentă a capului şi ochilor în sens opus;
3. Nucleul analizatorului motor al vorbirii articulate (girus Brocá)
4. Nucleul analizatorului gustativ;
5. Nucleul analizatorului impul-surilor de la viscere şi vase;
6. Nucleul analizatorului auditiv (girus temporalis superior);
7. Nucleul analizatorului motor (coordonarea mişcărilor);
8. Nucleul analizatorului cortical al sensibilităţii generale;
9. Nucleul analizatorului stereo-gnoziei;
10. Nucleul praxiei;
11. Nucleul analizatorului optic al limbajului scris (girus angularis);
12. Nucleul optic;
13. Nucleul analizatorului acustic al vorbirii orale (girus tempo-ralis superior centrul
Wernicke).
 Localizarea funcţiilor în scoarţa emisferelor mari
(II)

1. Centrul sistemului limbic, centrul superior 3. Nucleul analizatorului optic (lobus

vegetativ, emotiv şi motivaţional (girus occipitalis);
fornicatus); 4. Nucleul analizatorului olfactiv (uncus);
2. Nucleul analizatorului motor (lobus 5. Nucleul analizatorului gustatativ (uncus).
paracentralis Betz) ;
 Sistemul piramidal (principala cale motoare)

1. I neuron (celulele Betz);

2. II neuron (nucleii motori ai nervilor cranieni);
3. II neuron (nucleii motori ai măduvei spinării);
4. Tractul corticonuclear;
5. Tractul corticospinal anterior;
6. Tractul corticospinal lateral;
7. Decusaţia piramidală (se încrucişează cca 80% din fibre);
8. Comisura albă.
 Calea sistemului extrapiramidal (tractul rubrospinal )
(fasciculul Von Monakow)

1. I neuron (nucleul roşu);

2. II neuron (nucleii motori ai coarnelor anterioare ale măduvei
spinării);
3. Tractul rubrospinal;
4. Decusaţia ventrală (Forel);
5. Formaţiunile subcorticale (cor-pul striat, talamusul, corpul
subtalamic Luys, nucleele for-maţiunii reticulare, substanţa neagră
etc).
 Căile sensibilităţii tactile şi de presiune

1. I neuron (gangionul spinal);

2. II neuron (substanţa gelatinoasă);
3. II neuron (nucleul fasciculelor graţios sau cuneat (Goll, Burdach));
4. Tractul spinotalamic anterior;
5. Tractul bulbotalamic;
6. III neuron (talamul optic);
7. Decusaţia lemniscului medial;
8. Comisura albă;
9. Girusul postcentral;
10. Exteroreceptorii cutanaţi (responsabili de simţul tactil şi de presiune).
 Calea de conducere a stereognoziei
(sensibilitatea cutanată spaţială)

1. I neuron (gangionul spinal);

2. II neuron (nucleul fasciculelor graţios sau cuneat (Goll şi Bur-dach));
3. III neuron (talamul optic);
4. Lobulul temporal superior;
5. Decusaţia lemniscului medial;
6. Exteroreceptorii cutanaţi.
 Calea conductoare a sensibilităii doloroase şi termice

1. I neuron (gangionul spinal);

2. II neuron (nucleele proprii ale cornului posterior al măduvei spinării);
3. III neuron (talamul optic);
4. Comisura cenuşie anterioară;
5. Tractul spinotalamic lateral;
6. Girusul postcentral;
7. Exteroreceptorii cutanaţi.
 Calea proprioceptivă de direcţie corticală
(sensibilitatea proprioceptivă conştientizată)

1. I neuron (gangionul spinal);

2. II neuron (nucleul fasciculelor graţios sau cuneat (Goll şi Burdach));
3. III neuron (talamul optic);
4. Decusaţia lemniscului medial;
5. Zona motorie a scoarţei;
6. Fibre arcuate externe ventrale;
7. Fibre arcuate externe dorsale;
8. Proprioreceptorii situaţi în muşchi, tendoane, articulaţii etc. (corpusculii Golgi, fusurile
neuromusculare, corpusculii Pacini, terminaţiuni libere).
 Calea proprioceptivă de direcţie cerebeloasă (involuntară)
(tractul spinocerebelos posterior Flechsig)

1. I neuron (gangionul spinal);

2. II neuron (nucleul toracic coloana Clarke;
3. Tractul spinocerebelos posterior;
4. Scoarţa cerebeloasă;
5. Nucleul dinţat al cerebelului;
6. Proprioreceptorii situaţi în muşchi, tendoane, articulaţii etc. (corpusculii Golgi, fusurile
neuromusculare, corpusculii Pacini, terminaţiuni libere).
 Calea proprioceptivă de direcţie cerebeloasă (involuntară)
(tractul spinocerebelos anterior) (Gowers)

1. I neuron (gangionul spinal);

2. II neuron (nucleul interme-diomedial
(Бехтерев);
3. Tractul spinocerebelos anterior;
4. Comisura albă;
5. Scoarţa cerebeloasă;
6. Proprioreceptorii situaţi în muşchi,
tendoane, articulaţii etc. (corpusculii
Golgi, fusurile neuromusculare,
corpusculii Pacini, terminaţiuni libere).
 Arcul reflex al sistemului nervos vegetativ

1. Ganglion spinal;
2. Nucleul intermediolateral;
3. Gangl. lanţului simpatic (paravertebrali);
4. Gangl. prevertebrali;
5. Porţiunea viscerală;
6. Porţiunea somatică;
7. Ramura comunicantă albă;
8. Ramura comunicantă cenuşie;
9. Viscer;
10. Orficiul intervertebral.
 Inervaţia aferentă a inimii

1. Ganglionul spinal (I n.);

2. Ganglionul inferior (X)(I n.);
3. Nucleul intermediolateral (IIn.);
4. Nucleul tractului solitar;
5. Talamusul optic;
6. Neuronii ganglionilor para-vertebrali;
7. O cale ganglio-spino-talamo-corticală şi una ganglio-bulbo-talamo-corticală cu nucleul
tractului solitar;
8. Zona sensitivă a scoarţei;
9. Orificiul jugular.
 Inervaţia eferentă vegetativă a inimii

1. Nucleul dorsal al nervului vag (parasimpatic);

2. Nucleul intermediolateral (simpatic);
3. Neuronii ganglionilor paravertebrali;
4. Ganglionii intramurali;
5. Orificiul jugular.
 Calea conductoare a analizatorului olfactiv (I)

1. Celulele bipolare neurosenzo-riale (neuroepiteliale) olfactive (I neuron);

2. Fibre olfactive (alcătuiesc nervul olfactiv);
3. Celulele mitrale (neuronul II) ale bulbului olfactiv;
4. Tractul olfactiv;
5. Triunghiul olfactiv, substanţa perforată anterioară., septul pelucid (neuronul III);
6. Circumvoluţiunea parahipo-campală;
7. Uncusul, corpul amigdaloidian şi area subcaloasă (centrii corticali olfactivi)
8. Nasul extern
9. Corpul calos
10. Circumvoluţiunea cingulului
 Calea conductoare a analizatorului optic (II)

1. Conuri şi bastonaşe;
2. I neuron (celulele bipolare);
3. II neuron ( celulele ganglionare multipolare;
4. III neuron (a) talamusul; b) corpii geniculaţi laterali; c) coliculii cvadrigemeni superiori);
5. Radiaţia optică (fasciculul Gratiolet);
6. Nucleul analizatorului optic (regiunea fisurei calcarine);
7. Nervul optic;
8. Chiasma optică;
9. Tractul optic;
10. Nucleii vegetativi (III);
11. Tractul tectospinal;
12. Tractul tectobulbar;
13. Decusaţia dorsală a tectului (Meynert);
14. Ganglionul ciliar.
15. segment al măduvei spinării
16. coliculii inferiori.
 Inervaţia muşchilor globului ocular
(căile conductoare ale nervilor cranieni III, IV, VI)

1. n.n. oculomotor;
2. nucleele vegetative parasimpa-tice ale n. oculomotor (a) acce-sor, Якубович-Edinger-
Westphal şi b) impar Perll);
3. nervul oculomotor
3 a. ramura superioară
3 b. ramura inferioară;
4. n. n. trohlear;
5. n. n. abducens;
6. fisura orbitală superioară;
7. ganglionul ciliar;
8. muşchiul drept superior;
9. muşchiul drept lateral;
10. muşchiul drept inferior;
11. muşchiul drept medial;
12. m. levator al pleoapei superioare;
13. m. oblic superior;
14. m. oblic inferior;
15. m. ciliar;
16. m. sfincter al pupilei;
17. trunchiul cerebral;
18. celule piramidale (circumvoluţiunea frontală medie).
 Calea conductoare a nervului trigemen (V)

1. circumvoluţiunea precentrală (porţiunea inferioară) (nucleul analizatorului motor)

2. circumvoluţiunea postcentrală (porţiunea inferioară) (nucleul ana-lizatorului sensibilităţii
generale)
3. talamusul (neuronul III)
4. n. n. trigemen
5. nucl. senzitivi ai n. trigemen;
a) mezencefalic, b) pontin, c) spinal
6. gangl. trigeminal (Gasser)
7. nervul oftalmic
8. nervul maxilar
9. nervul mandibular
10. rădăcina motorie
11. rădăcina senzitivă
12. tr.corticonuclear.
 Calea conductoare a nervului facial (VII)
(aferentă şi eferentă vegetativă)

1. celulele piramidale (Betz) (circumvoluţiunea precentrală)

2. centrul cortical al analizatoru-lui gustativ;
3. talamusul optic;
4. nucleul motor;
5. nucl. salivator sup.;
6. nucl. tractului solitar;
7. celulă pseudounipolară din gangl. genunchiului;
8. ganglionul pterigopalatin;
9. ganglionul submandibular sau sublingual;
10. canalul pterigoid;
11. canalul n. facial;
12. glandele subling. şi submandi-bulară;
13. gl. lacrimală;
14. glande nazale;
15. orificiul stilomastoidian;
16. plexul carotidian intern;
17. plexul parotidian;
18. m.scăriţei;
19. mm. mimici;
20. chorda tympani;
21. tr.corticonuclear.
 Calea eferentă motorie a n. facial (VII)

1. I n. celulele piramidale (Betz) (circumvoluţiunea precentrală)

2. II n. nucleul motor
2a. partea superioară;
2b. partea inferioară;
3. canalul n. facial;
4. muşchii mimici superiori;
5. muşchii mimici inferiori;
6. tr.corticonuclear.
 Calea conductoare a analizatorului auditiv (VIII)

1. Circumvoluţiunile Heschl (girus temporalis superior);

2. Corpul geniculat medial (neuronul III);
3. Coliculii cvadrigemeni inferiori (neuronul III);
4. Nucleele cohleare a) dorsal şi b) ventral (neuronul II);
5. Ganglionul spiral (Corti) (I neuron);
6. Organul Corti cu celulele neuroepiteliale sensoriale;
7. Tractul tectospinal;
8. Striile medulare;
9. Corpul trapezoid;
10. Lemniscul lateral;
11. Conexiuni cu nervii cranieni III, IV, VI;
12. Melcul (labirintul osos);
13. Puntea Varolio;
14. Radiaţia acustică.
 Calea conductoare a analizatorului vestibular (VIII)

1. Lobul temporal;
2. Talamusul optic (neuronul III);
3. Nucleele n. vestibular (neuronul II) (a) sup., b ( inf., c) lat., d) med.);
4. Ganglionul vestibular (Scarpa) (I neuron);
5. Celulele sensoriale ale sacului eliptic şi sferic;
6. Labirintul membranos;
7. Tractul vestibulospinal;
8. Tractul vestibulocerebelos şi cerebelovestibular;
9. Conexiuni cu nervii cranieni IX, X şi III, IV, VI.
 Calea conductoare a nervului glosofaringian (IX)

1. Circum. precentrală, (celulele Betz), (I neuron motor);

2. Circumvoluţiunea postcentrală şi centrul cortical al analizatorul gustativ;
3. Talamusul optic;
4. Nucleul ambiguu (neuronul II motor);
5. Nucl. salivator inf.;
6. Nucl. tr.solitar (neuronul II senzitiv);
7. Gangl. superior (jugular) (I neuron senzitiv)
8. Ganglion inferior (jugular) (I neuron senzitiv);
9. Gangl. otic;
10. Glanda parotidă;
11. Orificiul jugular;
12. Muşchii inervaţi de IX.
13. 1/3 posterioară a limbii (papilele circumvalate);
14. Tr.Corticonuclear.
 Calea conductoare a nervului vag (X)

1. Circumvoluţiunea precentrală (celulele Betz) (I neuron motor);

2. Circumvoluţiunea postcentrală şi centrul cortical al analizatorului gustativ;
3. Talamusul (neuron III senz.);
4. Nucl. ambiguu (neuron II motor);
5. Nucl. dorsal al n. vag;
6. Nucl. solitar (neur. II senz.);
7. Ganglion superior (jugular);
8. Ganglionul inferior (nodular);
9. Ganglioni intraorganici şi paraorganici ai viscerelor;
10. Muşchii inervaţi de n. vag
11. Orificiul jugular;
12. Nervul auricular posterior;
13. Rădăcina limbii.
 Calea conductoare a analizatorului gustativ

1. Ganglion geniculi (VII) (I neuron.);

2. Ganglionul inferior (IX) (I neuron.);
3. Ganglionul inferior (X) (I neuron.);
4. Nucleul tractului solitar (II neuron.);
5. Talamusul optic (III neuron.);
6. Circumvoluţiunea para-hipocampală;
7. Canalul nervului facial;
8. Orificiul jugular;
9. Limba.
 Calea conductoare a nervului accesor (XI)

1. Circumvoluţiunea precentrală (celulele Betz) (I neuron);

2. Nucleele motorii ale n. accesor (a) nucl. ambiguu, b) nucl. spinal al XI) (II neuron);
3. Orificiul mare occipital;
4. Orificiul jugular;
5. Muşchii inervaţi de n. accesor;
6. Rădăcina cranială a n. accesor:
7. Rădăcina spinală a n. accesor;
8. Ramura externă a n. accesor;
9. Tractul corticonuclear.
 Nervul hipoglos (XII) (schema formării şi ramificării)

1. Nucl. n. hipoglos;
2. C1, C2, C3 (segmentele cervicale superioare ale măduvei);
3. Canalul hipoglosal;
4. Rădăcina superioară a ansei cervicale;
5. Rădăcina inferioară a ansei cervicale;
6. Ansa cervicală;
7. Orificiul mare occipital;
8. Muşchii infrahioidieni;
9. Muşchii limbii;
10. Osul hioid;
11. Secţiune mandibulară;
12. Trunchiul cerebral;
13. Cerebel.
 Proiecţia punctelor de palpare a pulsului

1. Artera temporală superficială;

2. Artera carotidă comună;
3. Aorta abdominală;
4. Artera radială;
5. Artera ulnară;
6. Artera femurală;
7. Artera poplitee;
8. Artera tibială posterioară;
9. Artera dorsală a piciorului;
10. Artera brahială;
11. Artera axilară.
Punctele de acces asupra arterelor capului (după N. Diaconescu şi
coaut., 1979)

1. Artera supraorbitală;
2. Artera temporală superficială;
3. Artera occipitală;
4. Nervul occipital (Arnold)