3.

REGIMUL JURIDIC AL STRĂINILOR

3.1. Noţiuni generale
3.2. Intrarea străinilor în România
3.3. Şederea străinilor în România
3.4. Ieşirea străinului din România
Obiectivele specifice unităţii de învăţare
Rezumat
Teste de autoevaluare
Bibliografie minimală

Obiective specifice:
La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:
 să identifici regimul juridic aplicabil străinilor în România;
 să explici condiţiile de intrare, şedere şi de ieşire a străinilor de pe
teritoriul României;
 să analizeze măsurile aplicabile străinului, în caz de încălcarea
dispoziţiilor legii speciale în materia intrării şi şederii pe teritoriul
României.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

Gabriela Lupşan Regimul juridic al străinilor

3.1. Regimul juridic al străinilor

3.1.1. Noţiunea de străin
În sensul dreptului internaţional, prin străin se înţelege persoana care nu are
cetăţenia statului pe teritoriul căruia se află.
Potrivit legii speciale, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind
regimul străinilor în România1 actualizata, străinul este persoana care nu are
cetăţenia română sau cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori a
Spaţiului Economic European. În ceea ce priveşte apatridul (persoana fără
cetăţenie), acesta este considerat în legislaţia română persoană străină2.

3.1.2. Noţiunea de regim juridic al străinului

Regimul juridic al străinului desemnează totalitatea drepturilor şi obligaţiilor
pe care străinul le are la moment dat într-un anumit stat. Cu alte cuvinte,
expresia înseamnă toate regulile juridice referitoare la străini, reguli care
determină condiţia lor juridică.
Lato sensu, regimul juridic al străinului sinonim cu expresia condiţia juridică a
străinilor include şi persoanele juridice, deoarece prin străin înţelegem orice
subiect de drept, persoană fizică sau juridică.
Sediul materiei îl constituie nu numai art. 18 din Constituţie şi O.U.G. nr.
194/2002 privind regimul străinilor în România, ci şi alte acte normative
aparţinătoare altor ramuri de drept şi, desigur, convenţiile şi tratatele
internaţionale.
În România, străinii se bucură de drepturile fundamentale: dreptul la viaţă, la
integritate fizică şi psihică, inviolabilitatea domiciliului, secretul
corespondenţei etc. De asemenea, străinii au dreptul la libertatea conştiinţei,
libertatea cuvântului, libertatea presei etc. Ei au exerciţiul drepturilor izvorâte
din raporturile de familie, a drepturilor succesorale etc., precum şi a drepturilor
reale, cu unele restricţii în privinţa deţinerii terenurilor, limitări prevăzute de
art. 44 alin. (2) din Constituţia revizuită, art. 6 din Legea nr. 312/2005 privind
dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii
străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine. Străinii pot fi
angajaţi în muncă cu contract individual de muncă, dacă au obţinut în prealabil
permisul de muncă eliberat de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de
Şanse.
Deosebit de drepturile politice care, fiind legate de cetăţenie nu pot fi exercitate
de străini, aceştia nu pot organiza pe teritoriul României partide politice ori alte
organizaţii sau grupări similare acestora şi nici nu pot face parte din acestea;
nu pot ocupa funcţii şi demnităţi publice, civile sau militare şi nu pot iniţia,
organiza sau participa la manifestaţii ori întruniri care aduc atingere ordinii
publice sau siguranţei naţionale. Pentru toată perioada de şedere în ţară străinii
sunt obligaţi să respecte legile române. Celebra maximă nemo censetur legem
ignorare se aplică şi străinilor.
1
Republicată în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, cu modificarile ulterioare.
2
Statutul juridic al apatrizilor este reglementat prin Convenţia de la New York din 28 septembrie 1954, la care România a
aderat prin Legea nr. 362/2005, publicată în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 146 din 19 decembrie 2005.
Drept internaţional privat 53
Gabriela Lupşan Regimul juridic al străinilor

3.1.3. Condiţia juridică a străinilor şi conflictele de legi

O problemă aparte o constituie distincţia dintre condiţia juridică a străinilor şi
conflictele de legi. Sub acest aspect trebuie subliniat că există o delimitare între
condiţia juridică a străinilor şi conflictele de legi în domeniul stării şi
capacităţii persoanei, delimitare care presupune două probleme, şi anume:
- normele referitoare la condiţia străinului nu sunt norme conflictuale, ci
substanţiale. Dimpotrivă, regulile prin care se soluţionează conflictele de
legi sunt norme conflictuale;
- condiţia juridică a străinului se referă la capacitatea de folosinţă în timp ce
conflictul de legi trimite la capacitatea de exerciţiu.
De altă parte, conflictele de legi au un caracter subsidiar faţă de condiţia
juridică a străinilor; în mod obligatoriu chestiunea condiţiei străinilor de pune
înaintea conflictului de legi. Într-adevăr, dacă unui străin i se refuză folosinţa
unui drept în faţa forului, devine inutilă o analiză privind modalităţile în care el
va exercita acel drept. Aşadar, condiţia juridică a străinilor este prealabilă
problemei conflictelor de legi.
Regula majoră în materie este că legea statului pe care se găseşte străinul va
determina regimul său juridic. De aici rezultă că legii străine nu i se acordă
posibilitatea de a statua capacitatea de folosinţă a naţionalilor săi dincolo de
frontiere (excepţie, convenţiile internaţionale).

3.1.4. Formele condiţiei juridice a străinilor

De regulă, în practica statelor sunt utilizate următoarele forme ale regimului
străinilor:
 regimul naţional, ceea ce presupune străinilor li se acordă, în principiu,
drepturile pe care le au cetăţenii, cu excepţia drepturilor politice. În
principal, străinilor le este recunoscută o egalitate de tratament cu cetăţenii
proprii în ceea ce priveşte drepturile civile şi garanţiile individuale. Acest
regim este îmbrăţişat de majoritatea statelor; el reprezintă dreptul comun în
materie.
Constituţia României revizuită stabileşte în art. 18 alin. (1) că cetăţenii străini
şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecţia generală a
persoanelor şi averilor, care este garantată de lege;
 regimul reciprocităţii, ceea ce înseamnă că anumite drepturi sunt acordate
străinilor numai în măsura în care şi statul străin asigură un tratament identic
cetăţenilor români aflaţi în ţările cărora le aparţin străinii.
Acest tratament poate fi aplicat distinct sau împreună cu regimul naţional. Aşa
cum vom vedea, în materie jurisdicţională, legea noastră prevede unele drepturi
acordate străinilor sub condiţia reciprocităţii [de ex. art. 2561 alin. (1) Cod
civil].
Reciprocitatea este de trei feluri: legislativă, diplomatică, de fapt;
- regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate. Acest regim stabileşte că
Drept internaţional privat 54
Gabriela Lupşan Regimul juridic al străinilor

străinii beneficiază de drepturi la fel de favorabile ca şi acelea acordate

cetăţenilor oricărui alt stat terţ. Clauza naţiunii celei mai favorizate
presupune totdeauna o convenţie internaţională (bilaterală sau multilaterală),
de cele mai multe ori în materii precum comerţul, transporturile,
proprietatea intelectuală, administrarea justiţiei;
- regimul special care presupune că drepturile acordate străinilor sunt expres
menţionate prin legi sau tratate internaţionale. Acest regim poate fi utilizat
împreună cu celelalte forme ale regimului juridic al străinilor.
La aceste forme ale regimului străinilor se poate adăuga regimul instituit în
cadrul Spaţiului Schengen şi extins pentru Uniunea Europeană, şi care priveşte
libertatea de mişcare a persoanelor din statele membre, suprimarea controlului
vamal la graniţele interioare, ceea ce conduce la dispariţia distincţiei dintre
naţional şi străin sub anumite aspecte.

Sarcina de lucru 1
1. Ce se înţelege prin regimul juridic al străinului?
2. Prezintă formele condiţiei juridice a străinului.
3. Identifică din cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
194/2002 privind regimul străinilor în România drepturile şi obligaţiile
cetăţenilor străini, care sunt titularii unui drept de şedere permanentă
pe teritoriul României.

3.2. Intrarea străinilor în România

3.2.1. Condiţii generale de intrare a străinilor pe teritoriul României
Legea specială enumeră condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească străinul
pentru a putea intra pe teritoriul României, şi anume:
- să posede un document valabil de trecere a frontierei, acceptat de statul
român. De regulă, statul român acceptă următoarele documente de trecere a
frontierei de stat, cu condiţia ca ele să ateste identitatea şi cetăţenia ori, după
caz, calitatea de apatrid a deţinătorului: paşapoartele, titlurile de voiaj,
carnetele de marinar sau alte documente similare; cartea de identitate sau
alte documente similare, pe bază de reciprocitate sau unilateral pentru
cetăţenii aparţinând statele stabilite prin hotărâre de Guvern; documentele
de călătorie ale refugiaţilor şi ale apatrizilor eliberate de statele în care
aceştia din urmă îşi au domiciliul;
- să posede viza3 acordată în condiţiile legii (există următoarele tipuri de

3
Prin noţiunea de „viză”, legiuitorul înţelege autorizaţia, manifestată prin aplicarea unui colant sau a unei ştampile pe un
document de trecere a frontierei de stat valabil, care permite străinului supus acestei obligativităţi să se prezinte la un punct
Drept internaţional privat 55
Gabriela Lupşan Regimul juridic al străinilor

vize: viza de tranzit aeroportuar, viza de tranzit, viza de scurtă şedere, viza
de lungă şedere4) sau, după caz, permis de şedere valabil5, dacă prin
înţelegeri internaţionale nu s-a stabilit altfel;
În ceea ce priveşte acordarea vizei, aceasta se eliberează de autorităţi diferite,
în funcţie de tipul de viză, după cum urmează: viza diplomatică şi viza de
serviciu se acordă de Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice şi
oficiile consulare ale României; viza de şedere şi viza de tranzit se acordă de
către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României pentru afaceri,
pentru activităţi de presă, pentru angajare în muncă sau pentru studii, în scop
turistic, vizite sau alte interese, în condiţiile legii. Sunt exceptaţi de la obţinerea
vizei cetăţenii statelor cu care România a încheiat înţelegeri de desfiinţare a
vizelor.
- să prezinte documente care justifică scopul şi condiţiile şederii şi care fac
dovada existenţe unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe
perioada şederii, cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru
tranzitul către un alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea;
- să prezinte garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de
destinaţie sau că vor părăsi teritoriul României, în situaţia străinilor aflaţi în
tranzit;
- să nu facă parte din categoria străinilor împotriva cărora s-a luat măsura
interzicerii intrării în România sau care au fost declaraţi indezirabili;
- să nu fi încălcat, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau,
după caz, la intrarea la intrarea pe teritoriul României ori să fi încercat să
treacă frontiera de stat cu documente false;
- pe numele lor să nu fi fost introduse alerte în Sistemul informatic Schengen
în scopul refuzării intrării;
- să nu existe pericol pentru apărarea şi siguranţa naţională, ordinea,
sănătatea ori morala publică.

3.2.2. Regim de favoare sau exceptări pentru anumite categorii de străini

Membrii de familie ai cetăţenilor români sau străinilor titulari ai unui drept de
şedere permanentă pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene se
bucură de un regim de favoare, în sensul că li se permite intrarea pe teritoriul
României, fără îndeplinirea condiţiilor privitoare la prezentarea dovezilor
legate de scopul şi condiţiile şederii, existenţa mijloacelor pentru întreţinere şi
prezentarea dovezilor referitoare la permiterea intrării pe teritoriul statului de
destinaţie ori, după caz, de părăsire a teritoriului României.

de trecere a frontierei pentru a solicita tranzitul sau şederea temporară pentru o perioadă determinată, cu îndeplinirea
condiţiilor prevăzute de legea specială.
4
Viză de lungă şedere se acordă pentru una dintre următoarele activităţi pe care străinul urmează să o desfăşoare în România:
activitate economică, activitate profesională, activităţi comerciale, angajare în muncă, studii, reîntregirea familiei, activităţi
religioase sau umanitare, activităţi de cercetare ştiinţifică, viză diplomatică şi vize de serviciu, alte scopuri.
5
Prin „permis de şedere”, legiuitorul înţelege documentul de identitate care se eliberează în condiţiile legi de către Oficiul
Român pentru Imigrări, străinului căruia i se prelungeşte dreptul de şedere în România sau celui căruia i se acordă dreptul de
şedere permanentă, după caz.
Drept internaţional privat 56
Gabriela Lupşan Regimul juridic al străinilor

Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic

European şi ai Elveţiei se bucură de un regim special, în sensul că li se permite
intrarea pe teritoriul României pe baza cărţii de identitate valabile sau a
paşaportului.
Străinilor care provin din unul din statele cunoscute cu tendinţe de emigrare li
se pot acorda vize de intrare dacă prezintă misiunilor diplomatice ori oficiilor
consulare invitaţie scrisă din partea unei persoane fizice sau juridice care are,
după caz, domiciliul, reşedinţa ori sediul în România, precum şi o dovadă de
asigurare medicală pentru perioada sejurului. Această invitaţie se depune la
sediul formaţiunilor teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări; ea trebuie
să conţină angajamentul persoanei care invită de a suporta cheltuielile
ocazionate de şederea străinului pe teritoriul României, precum şi pe cele
impuse de eventuala returnare a acestuia în ţara de origine. Invitaţia va fi
însoţită de dovada posibilităţilor de asigurare a întreţinerii străinului invitat.
O situaţie particulară o reprezintă refugiaţii. Potrivit Legii nr. 122/2006 privind
azilul în România, statutul de refugiat se acordă la cererea străinului care
dovedeşte că în ţara de origine are temeiuri justificate de a fi persecutat pentru
considerente de rasă, naţionalitate, religie, apartenenţă la un anumit grup social
sau pentru opiniile sale politice. Acest statul poate fi însă obţinut şi pentru
considerente umanitare6.
În ce priveşte dreptul de azil Constituţia în art. 18 alin. (2) statuează că acesta
se acordă şi se retrage în condiţiile legii, cu respectarea tratatelor şi a
convenţiilor internaţionale la care ţara noastră are parte.

3.2.3. Nepermiterea intrării străinului pe teritoriul României

Sunt situaţii expres prevăzute de lege în care viza de intrare în ţară a străinului
poate fi refuzată. Astfel, se refuză intrarea în ţară a străinilor care se află într-
una din următoarele situaţii:
- nu îndeplinesc condiţiile generale cu privire la intrarea pe teritoriul
României;
- sunt semnalaţi de organizaţiile internaţionale, precum şi de instituţiile
specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc, sprijină în
orice mod sau comit acte de terorism;
- există indicii că fac parte din grupuri infracţionale organizate cu caracter
transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;
- există motive serioase să se considere că au săvârşit sau au participat la
săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război
sau crime contra umanităţii.

6
A se vedea H.G. nr. 1. 251/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România şi
Legea nr. 46/1991 pentru aderarea României la Convenţia privind statutul refugiaţilor de la Geneva, precum şi la Protocolul
privind statutul refugiaţilor
Drept internaţional privat 57
Gabriela Lupşan Regimul juridic al străinilor

De asemenea, intrarea pe teritoriul României poate fi refuzată şi străinilor care:

- au săvârşit infracţiuni pe perioada şederii în România ori în străinătate
împotriva statului sau a unui cetăţean român;
- au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi străini;
- suferă de boli care pun în pericol sănătatea publică.

Sarcina de lucru 2
1. Enumeră condiţiile prevăzute de legea specială pentru intrarea în
România a străinilor din statele extra-comunitare.
2. Câte categorii de vize sunt prevăzute de legea specială şi analizează,
la alegere, condiţiile şi procedura acordării uneia dintre vize de către
autorităţile române.
3. Ce măsură se dispune cu privire la un străin care a intrat fraudulos pe
teritoriul României, respective a depăşit termenul pentru care are viză
de şedere pe teritoriul României?

3.3. Şederea străinilor în România

3.3.1. Dreptul de şedere temporară
În funcţie de interesul lor, străinii pot veni în România pentru o şedere
temporară ori pentru a-şi stabili domiciliul, printr-o şedere permanentă.
Şederea temporară a străinilor în ţară este prevăzută în viza română de intrare
sau, după caz, prin permisul de şedere. Străinul care nu are obligaţia obţinerii
vizei pentru a intra în România pot să rămână pe teritoriul statului până la 90
de zile, în decurs de 6 luni, începând cu ziua primei intrări în ţară. Dreptul de
şedere temporară poate fi prelungit succesiv, pentru perioade de până la un an,
dacă sunt îndeplinite condiţiile speciale prevăzute de lege.
În cazul unei şederi neîntrerupte mai mari de 15 zile, persoana fizică sau
persoana juridică ce pune la dispoziţia unui străin locuinţa pentru găzduire sau
teren pentru instalarea mijloacelor de cazare mobilă este obligată să anunţe, în
termen de 3 zile, organul de poliţie din localitatea de şedere.
În conformitate cu O.U.G. nr. 194/2002, Oficiul Român pentru Imigrări poate
solicita limitarea sau întreruperea dreptului de şedere a străinului pentru
cauzele de refuz de acordare a vizei de intrare în ţară. În astfel de situaţii
străinul poate fi declarat, în baza unei hotărâri judecătoreşti pronunţată de
Curtea de Apel Bucureşti, persoană indezirabilă pentru România pe o durată
determinată.

Drept internaţional privat 58

Gabriela Lupşan Regimul juridic al străinilor

3.3.2. Dreptul de şedere permanentă

Străinii pot obţine dreptul de şedere permanentă pe teritoriul României, dacă
sunt îndeplinite următoarele condiţii:
- au avut o şedere continuă7 şi legală8 pe teritoriul României în ultimii 5 ani,
anteriori depunerii cererii.
- fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim net
pe economie, cu excepţia străinilor membri de familie ai cetăţeanului
român;
- fac dovada asigurării sociale de sănătate;
- fac dovada deţinerii unui spaţiu de locuit;
- cunosc limba română la nivel satisfăcător;
- nu prezintă pericol pentru ordinea publică şi siguranţa naţională.
Sunt exceptaţi de la acordarea dreptului de şedere permanentă următoarele
categorii de străini: titularii de şedere temporară pentru studii; solicitanţii de
azil; beneficiarii protecţiei umanitare temporare; titularii dreptului de şedere
conferit de viza diplomatică sau de serviciu.
Cererea de şedere permanentă este de competenţa Oficiului Român pentru
Imigrări, la nivelul căreia există o comisie specială. Refuzul acordării dreptului
de şedere permanentă poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de
30 de zile de la data comunicării deciziei.
Străinii, titulari ai unui drept de şedere permanentă pot să-şi stabilească şi să-şi
schimbe domiciliul pe teritoriul României, potrivit legii speciale, în aceleaşi
condiţii ca şi cetăţenii români.

Sarcina de lucru 3
1. Ce este o căsătorie de convenienţă şi care sunt efectele constatării
existenţei ei?
2. Care sunt condiţiile acordării străinului a dreptului de şedere
permanentă în România?
3. Identifică din cuprinsul legii speciale documentele care se
eliberează de Oficiul Român pentru Imigrări cetăţenilor străini cu
drept de şedere temporară, respective, permanentă.

7
Şederea este considerată „continuă” dacă perioada de absenţă a străinului de pe teritoriul României este mai mică de 6 luni
consecutiv şi nu depăşeşte în total 10 luni.
8
Şederea este considerată „legală” dacă împotriva străinului nu a fost dispusă nici o măsură de îndepărtare de pe teritoriul
statului român.
Drept internaţional privat 59
Gabriela Lupşan Regimul juridic al străinilor

3.4. Ieşirea străinilor din România

3.4.1. Documentele necesare ieşirii străinilor de pe teritoriul României
Ieşirea străinului din ţară se face prin punctele de control pentru trecerea
frontierei de stat ori prin alte locuri legal stabilite, pe baza documentului de
trecere a frontierei de stat folosit la intrarea în ţară.
Îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României îmbracă fie forma returnării
(măsură administrativă aplicată dacă străinul a intrat ilegal în ţară, şederea sa a
devenit ilegală, viza sau dreptul de şedere i-au fost anulate sau revocate, i s-a
refuzat dreptul de şedere temporară, i-a încetat dreptul de şedere permanentă, a
solicitat azil), fie străinul a fost declarat indezirabil (măsură jurisdicţională
aplicată străinului care a desfăşurat, desfăşoară ori există indici temeinici că
intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea
naţională sau ordinea publică) sau a fost dispusă măsura expulzării lui (măsură
de siguranţă prevăzută de art. 117 din Codul penal care constă în interzicerea
rămânerii în ţară a străinului sau apatridului care nu are domiciliul în România,
dacă a comis o infracţiune pe teritoriul României).

3.4.2. Nepermiterea ieşirii străinului de pe teritoriul României

Străinului nu i se permite ieşirea din ţară în unele situaţii cum ar fi, de
exemplu:
- nu prezintă documentele legale de ieşire din ţară;
- este învinuit sau inculpat într-o cauză penală şi instanţa dispune instituirea
măsurii interdicţiei părăsirii localităţii sau a ţării;
- a fost condamnat prin hotărâre rămasă definitivă şi are de executat o
pedeapsă privativă de libertate;
- este urmărit pentru creanţe exigibile datorate unor persoane fizice, persoane
juridice sau statului, iar executarea acestora nu este garantată.
Nepermiterea ieşirii din ţară a străinului se ia de către organul competent din
cadrul Ministerului internelor şi Administraţiei, la solicitarea scrisă şi motivată
a procurorului sau, după caz, a instanţei de judecată ori a organului care pune
în executare pedeapsa privativă de libertate. În mod tehnic, măsura se
realizează prin instituirea consemnului nominal în sistemul de evidenţă a
traficului de stat şi aplicarea în documentul de trecere a frontierei de stat a
ştampilei cu simbolul „C”.
Măsura de nepermitere a ieşirii din România este revocată la solicitarea scrisă
a autorităţii publice competentă şi încetează atunci când, după caz, s-a dispus
neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală, încetarea
urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal ori străinul a executat
pedeapsa, a fost graţiat, a beneficiat de amnistie sau pedeapsa aplicată a fost
dispusă cu suspendarea executării pedepsei.

Drept internaţional privat 60

Gabriela Lupşan Regimul juridic al străinilor

Sarcina de lucru 4
1. Enumeră situaţiile în care ieşirea din România a străinului nu este
permisă.
2. Care sunt măsurile de îndepărtare a străinului din România? În ce
situaţii un străin este declarat indezirabil, returnat, expulzat sau tolerat
pe teritoriul României?

Rezumat
În contextul procesului complex şi rapid al globalizării şi al dezvoltării
mijloacelor de comunicaţii, un număr tot mai mare de persoane se
deplasează, cu diverse scopuri - afaceri, turism, relaţii de muncă, vizite de
familie, ceea ce a impus reglementarea în amănunt a regimului juridic al
străinului, prin prisma condiţiilor de intrare, şedere şi de ieşire a străinului de
pe teritoriul unui stat, drepturile şi obligaţiile care îi revin. În majoritatea
sistemelor de drept, regimul juridic al străinului face obiectul dreptului
internaţional privat. În funcţie de interesele naţionale, fiecare stat sau
comunitate de state şi-au dezvoltat legislaţia în acest domeniu, adoptând un
anumit regim (regimul naţional, regimul reciprocităţii, regimul clauzei
naţiunii celei mai favorizate, regimul special). Crearea unui spaţiu fără
frontiere interioare era prevăzut în Actul Unic European, intrat în vigoare în
anul 1987. Tratatul de la Amsterdam asupra Uniunii Europene din anul 1997
şi-a propus să incorporeze în Uniunea Europeană acquis-ul Schengen, care a
fost creat la data de 14 iunie 1985 ca o colaborare între guverne - iniţial
Belgia, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Ţărilor de Jos, Germania,
Franţa, şi nu în cadrul comunitar. Extinderea spaţiului Schengen continuă să
fie o prioritate pentru Uniunea Europeană, angajată în procesul de desfiinţare
a controalelor la frontierele interne.

Teste de autoevaluare
1. Cetăţenii străini care sunt titularii unui drept de şedere permanentă pe
teritoriul României:
a) au acces la piaţa muncii;
b) nu au acces la sistemul de securitate socială, asistenţă şi protecţie
socială;
c) nu pot ocupa funcţii şi demnităţi publice.

Drept internaţional privat 61

Gabriela Lupşan Regimul juridic al străinilor

2. Străinul aflat în România are, printre altele, şi următoarele obligaţii:

a) respectarea scopului pentru care li s-a acordat dreptul de a intra şi,
după caz, de a rămâne pe teritoriul României;
b) să plătească taxele şi impozitele prevăzute de legea română;
c) să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care i s-a
aprobat şederea.

3. Intrarea pe teritoriul României poate fi refuzată străinilor care:

a) au săvârşit infracţiuni pe perioada altor şederi în România;
b) au introdus sau au încercat să introducă ilegal alţi străini în România;
c) suferă de maladii care pun în pericol grav sănătatea publică, stabilite
prin ordin al ministrului de resort.

4. Dreptul de şedere permanentă pe teritoriul României se acordă străinilor

dacă îndeplinesc condiţiile:
a) au avut o şedere continuă şi lungă în ultimii 5 ani anteriori depunerii
cererii;
b) fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului
minim pe economie;
c) cunosc limba română cel puţin la nivel satisfăcător.

5. Ieşirea străinului din România nu este permisă dacă:

a) este învinuit sau inculpat într-o cauză penală şi numai dacă s-a instituit
interdicţia de părăsire a localităţii sau a ţării;
b) este învinuit sau inculpat într-o cauză penală şi nu s-a instituit
interdicţia de părăsire a localităţii sau a ţării;
c) are de executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri
judecătoreşti definitive.

Bibliografie minimală
Sitaru, Dragoş- Alexandru (2013). Drept internaţional privat. Bucureşti: C.H. Beck,
pp. 179-315.
Macovei, Ioan (2011). Drept internaţional privat în reglementarea Noului Cod civil şi
de procedura civilă. Bucureşti: Editura C.H. Beck, pp. 111-154.
Baias, Flavius-Antoniu; Constantinovici, R.; Chelaru, Eugen & Macovei, Ioan (2011).
Noul Cod civil. Comentariu pe articole. Bucureşti: C.H. Beck.
Catrinciuc, P. (2008). Regimul juridic al străinilor. Ediţia a 2-a. Bucureşti: C.H. Beck,
pp. 311-371.
Drept internaţional privat 62
Gabriela Lupşan Regimul juridic al străinilor

Tătar, A.C. (2008). Străinul rezident în România. Bucureşti: C.H. Beck, pp.1-24; 120-
143; 145-244.
Filipescu, P. & Filipescu, A.I. (2007). Tratat de drept internaţional privat. Ediţie
revăzută şi adăugită. Bucureşti: Universul Juridic, pp. 169- 254.
Chelaru, I. & Gheorghiu, Gh. (2007). Drept internaţional privat. Bucureşti: C.H.
Beck, pp. 125-181.
Ungureanu, O., Jugastru, C., Cîrca, A. (2008). Manual de drept internaţional privat.
Bucureşti: Hamangiu, pp. 153- 160.
Lupaşcu, D. & Cristuş, N. (2009). Practică judiciară şi legislaţie în materia dreptului
internaţional privat. Bucureşti: Wolters Kluwer, speţele 66-100; pp. 230-319.

Drept internaţional privat 63