Prof.

Cornelia Cucu
Liceul cu Program
Sportiv
Bacău
 “În om sălăşluieşte o minte în stare să dea
dovadă de atâta discernământ, de atâta
înţelepciune şi de atâta judecată şi care este atât
de rodnică încât , prin sine, scoate la lumină
zămisliri de necrezut.”
Juan Luis Vives, umanist
spaniol
 False Geber descoperă acidul
sulfuric
Visul alchimiştilor din Orientul Mijlociu şi
ă acidul sulfuric
Europa a fost acela de a transforma metalele
în aur. În efortul lor de a găsi soluţia salutară,
aceştia au dezvoltat diverse tehnici de analiză
a elementelor chimice. Pe parcursul
experimentelor cu soluţii corozive, False
Geber, un alchimist necunoscut la începutul
secolului al XIV-lea a descoperit un acid
foarte puternic, acidul sulfuric, ce are şi astăzi
o largă folosire.
 
 Roata de tors este adusă în Europa

Roata de tors a constituit o invenţie cu un mare

impact asupra industriei textile. În locul
transformării manuale a fibrelor naturale în
fire, roata de tors permite executarea acestei
operaţii prin simpla apăsare a unei pedale.
Roata de tors
 Distilarea vinului de către
Arnau de Villanova
Alchimiştii au dezvoltat o serie de tehnici pentru
separarea
amestecurilor complexe de substanţe. Una dintre
metode este
distilarea. La începutul secolului al XIV-lea,
alchimistul
Arnau de Villanova a aplicat vinului tehnica
distilării.
Atunci când vinul este încălzit, alcoolul este
primul care se
vaporizează. De Villanova a captat vaporii de
alcool, iar
prin răcire a produs ceea ce s-a numit ulterior
coniac.
Theodoric şi înţelegerea formării
curcubeului

În 1304 Theodoric din Freinburg, Germania,

începe
cercetările asupra curcubeului, cercetări care
se
concretizează în cartea “De iride” (“Despre
curcubeu”), în care sunt explicate corect
multe aspecte privitoare
la formarea curcubeului. A folosit globuri cu
apă pentru
experimente.
Apariţia ceasurilor mecanice

La începutul secolului al XIV-lea apar în

Europa primele ceasuri mecanice bazate
pe acţiunea gravitaţiei asupra unei greutăţi
controlate de un mecanism de clichet.
Chinezii realizaseră cu mult timp înainte
ceasuri mecanice, numai că acestea utilizau
apa ca forţă motoare.
 Apariţia astrolabului

"Tratat despre astrolab", cartea lui

Geoffrey Chaucer apărută în 1391,
descrie cum se construieşte un astrolab
(instrument folosit pentru măsurarea
poziţiei aştrilor şi a înălţimii lor deasupra
orizontului) şi cum se foloseşte acesta.
Astrolab
Dezvoltarea noţiunii de "impuls"

Francezul Jean Buridan, în perioada 1350-

1360 dezvoltă noţiunea de "impuls",
respingând ideea că sunt implicate forţe
divine în deplasarea corpurilor cereşti,
susţinând că un impuls iniţial este suficient
pentru a le explica mişcarea.
 Leonardo da Vinci

1.Munţii au fost odată parte a unei mări .

La începutul secolului al XV-lea, Leonardo da
Vinci avansează ideea că munţii au fost odată
acoperiţi de ape, pornind de la descoperirea
fosilelor de peşti, corali şi scoici pe munţii din zona
de coastă. În acea vreme , formarea munţilor era
subiect de discuţie printre învăţaţi, dezvoltându-se
mai multe teorii.
 2. Realizează schiţa paraşutei
Caietele lui Leonardo da Vinci sunt pline cu
diverse schiţe de maşini ori dispozitive ,care,
merită menţionate datorită asemănării acestora
cu echipamentele moderne. Una dintre schiţele
eruditului italian reprezintă o paraşută care
arată , în mare măsură, ca o paraşută din zilele
noastre. Da Vinci a notat că paraşuta ar trebui
făcută din in, iar lungimea laturilor să fie de 11
metri.
Paraşuta lui Leonardo da
3.Leonardo da Vinci observă că lichidele aflate în
tuburi cu diametre mici tind să se ridice pe pereţii
tuburilor, făcând astfel una dintre primele
observaţii asupra efectului de capilaritate.

4. În 1500, realizează schiţa unei muschete cu

declanşator tip butoi, prima armă vestică. În
acelaşi an, da Vinci desenează schema primului
elicopter, modelul său nefiind realizat ,practic,
niciodată.
Nicholas din Cusa proiectează higrometrul
şi emite noi ipoteze privind Universul

În timpul Renaşterii, mulţi dintre filosofii naturii

(fizicienii de astăzi) au realizat că, pentru
înţelegerea acesteia trebuie făcute măsurători
precise ale manifestărilor care au loc în natură. În
studiul meteorologiei , de mare importanţă era
măsurarea cantităţii de apă din aer. Germanul
Nicholas din Cusa a proiectat , în jurul anului
1450, primul higrometru, demonstrând
experimental existenţa vaporilor de apă în aer.
 În secolul al XV-lea, se credea că Pământul era
centrul Universului (teoria geocentrică).
Nicholas din Cusa a respins această ipoteză
afirmând în cartea sa “De docta ignorantia”
(“Despre ignoranţă”) că Pământul este de fapt în
continuă mişcare. Mai mult, acesta a susţinut că
Universul este infinit şi că toate corpurile cereşti
se află în mişcare.
Tot Nicholas din Cusa este savantul despre care
se crede că ar fi confecţionat ochelari pentru
miopi .
Johannes Gutenberg inventează tiparul

Inventatorii chinezi construiseră presa de

tipărit în secolul al VI-lea. În anul 1454,
germanul Johannes Gutenberg a inventat presa
de tipărit mobilă. Acesta a demonstrat
utilitatea invenţiei sale tipărind “Biblia” în 300
de exemplare. Prin această invenţie, Gutenberg
a revoluţionat publicarea de cărţi în Europa.
Chiar dacă inventarea presei mobile s-a făcut
fără influenţe chinezeşti, folosirea hârtiei şi a
clişeelor au fost preluate din China.
Tiparul inventat de
În 1502, Peter Hanlein construieşte primul
ceas de buzunar. Acesta era acţionat de un
arc care permitea mişcarea limbile.
Prima hartă conţinând America

În 1507, cartograful german Martin

Waldseemuller publică o hartă în care noul
continent descoperit de Cristofor Columb şi
explorat de Amerigo Vespucci (între 1497 şi
1504) apare sub denumirea de America.
Vespucci , spre deosebire de Columb, şi-a dat
seama că noul continent nu era parte din Asia.
 Teoria heliocentrică a lui Copernic

În 1512, Nicolaus Copernic scrie prima versiune

a teoriei heliocentrice (“Comentariolus”),
potrivit căreia Soarele se află în centrul
Universului, iar Pământul este unul dintre
corpurile cereşti care se învârt în jurul Soarelui.
Cartea va fi publicată în 1543 sub numele “De
Revolutionibus Orbium Coelestium” (“Despre
mişcările de revoluţie ale corpurilor cereşti”).
Sistemul copernican realizat, în 1708,
de Andreas Cellarius
 În 1551, Leonard Digges inventează teodolitul,
instrument pentru măsurarea unghiurilor
orizontale (unghiul faţă de zenit) şi verticale (faţă
de orizont), folosit în geodezie, minerit.
 Galileo Galilei
 1581, Galileo şi oscilaţia
pendulului.Studiind
candelabrele, Galileo Galilei ajunge la
concluzia că perioada de oscilaţie a unui
pendul este independentă de amplitudinea
oscilaţiei. Această observaţie va iniţia studii
ulterioare ale savanţilor vremii, ducând la
realizarea unor ceasuri mai precise.
 1590, Galileo Galilei descrie mişcarea
corpurilor
aflate în cădere. Savantul începe
experimentele sale privind caracteristicile
mişcării corpurilor aflate în cădere. Acesta
arată că obiecte de diferite greutăţi lansate
 1600,Galileo Galilei formulează principiul
inerţiei. În timp ce îşi efectua experimentele sale
asupra mişcării, Galileo Galilei a formulat
principiul inerţiei. El a constatat că un corp ce
este în stare de mişcare tinde să rămână în
mişcare până când ceva fizic îl va opri, în timp ce
un corp aflat în stare de repaus va rămâne astfel
până ce va fi pus în mişcare de ceva. Ulterior,
Isaac Newton va extinde principiul inerţiei.
1609, Galileo Galilei construieşte primul telescop
pentru observaţii astronomice. Pornind de la
invenţia lui Lippershey, Galileo a realizat un
telescop care mărea de 20 de ori. Cu ajutorul
noului instrument , Galileo a reuşit o mai bună
cunoaştere a fazelor lunii, înţelegerea faptului că
Universul conţine mai multe stele decât cele
vizibile cu ochiul liber, observarea petelor solare
etc.
 Giordano Bruno

În 1584, Giordano Bruno, în lucrarea “De

l’infinito, universo e mondi” (“Despre infinitatea
universului şi a lumilor”), avansează ipoteza
conform căreia stele sunt asemănătoare Soarelui ,
că Universul este infint şi conţine un număr
infinit de lumi populate de fiinţe inteligente.
William Gilbert descrie Pământul
ca un magnet
În anul 1601, William Gilbert publică
lucrarea
“ Despre magnet, corpurile magnetice şi
marele magnet al Pământului” în care descrie
Pământul ca fiind un magnet gigantic şi în
care acesta analizează relaţiile dintre
magnetism şi fenomenul electricităţii. Această
lucrare a fost de mare interes şi pentru
Johannes Kepler, care a explicat cum se mişcă
planetele, considerând că Soarele exercită un
control de natură magnetică asupra
corpurilor cereşti pentru a le menţine în jurul
William Gilbert
Hans Lippershey inventează telescopul

În 1609, Hans Lippershey inventează

telescopul, proiectat pentru scopuri militare.
Lippershey foloseşte o lentilă în faţa alteia
pentru a mări un obiect aflat la distanţă.
Punând cele două lentile într-un tub de lemn,
Hans Lippershey a realizat primul telescop.
Hans Lippershey inventează
 Johannes Kepler
În 1609, Kepller descrie primele două legi ale
mişcării planetelor, bazându-se pe datele culese
de un împătimit al studierii cerului , Tycho
Brahe.Cele două legi au fost prezentate în
lucrarea “Astronomica nova” (“Noua
astronomie”), în care Kepler explică modul în
care planetele se mişcă în jurul Soarelui. Prima
lege enunţă, în contradicţie cu teoriile lui Aristotel
şi Ptolemeu, că planetele se deplasează pe
traiectorii eliptice, de forma unui cerc turtit. A
doua lege afirmă că viteza cu care planetele se
deplasează pe orbite depinde de distanţa faţă de
Soare.
 John Napier publică tabelele
logaritmilor.
În 1614, matematicianul scoţian John Napier
descrie logaritmii ca pe un mijloc ingenios de a
uşura calculele cu numere mari, considerând
aceste numere mari ca nişte baze care ridicate la
o anumită putere dau numărul mare. Lucrarea
sa „Descrierea minunatului model al
logaritmilor“, prezintă obţinerea logaritmilor şi
folosirea acestora în calcule.
John Napier
Jean Baptista van Helmont inventează
termenul “gaz”
Până la începutul secolului al XVII-lea , se
considera că aerul era o formă a materiei şi
nu un amestec de gaze. Chimistul belgian
Jean Baptista van Helmont descoperă , în
1622, în timpul experienţelor sale, că vaporii
din natură erau produşi de mai multe
substanţe. Van Helmont este cel care
foloseşte pentru prima oara termenul “gaz”,
fiind şi primul cercetător care descoperă
dioxidul de carbon.
William Harvey descrie circulaţia sângelui

Până în perioada Renaşterii, majoritatea

medicilor învăţau anatomia din cărţile lăsate de
greci, care conţineau numeroase erori şi lacune în
înţelegerea funcţiilor diferitelor sisteme ale
corpului omenesc. Începând cu secolul al XVI-lea,
se realizeză disecţii pe cadavre umane. În 1628,
medicul englez William Harvey explică circulaţia
sângelui, descriind modul în care se realiza
aceasta între inimă şi plămâni, comparând inima
cu o pompă care împinge sângele în tot
organismul.
 Semnele “>”, “<“ şi “x”

În 1631, matematicianul englez Thomas

Harriot introduce semnele “>” şi “<“ pentru
a desemna “mai mare decât” şi “mai mic
decât”, iar conaţionalul acestuia, William
Oughtred, introduce simbolul “X” pentru a
nota înmulţirea între două numere.
 Bibliografie:
1. xxx, Oameni celebri, Editura Teora,
Bucureşti,2005
2.Drâmba,O.,Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. 3,
Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1990
3.Hellemans, Al., Bunch, B.,Istoria descoperirilor
ştiinţifice, Editura Orizonturi, 2007
4.Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria
lumii.De la Renaştere până la Iluminism,1492-
1789,Editura Rao, Bucureşti,2003
5. Dumitrescu,N., Manea,M., Bojică, O.C.,
Istorie.Manual pentru clasa a IX-a, Ed.Did.şi
Ped., Bucureşti, 2006
6. Imagini : www.google.ro
SFÂRŞIT