PROIECT

Proiectarea unei cutii de viteze

pentru
Masina de gaurit

Studenti: Pop Gabriel ,

Birte Dorut

M.U.S.P – Bistrita

Proiectarea Masinilor Unelte

1. MEMORIUL TEHNIC DE PREZENTARE
1.1 Introducere

Masina unealta este o masina de lucru care are ca scop principal generarea suprafetelor
pieselor prin procesul tehnologic de aschiere in anumite conditii de productivitate, precizie
dimensionala si calitate a suprafetelor.

Cutia de viteze este un mecanism de reglare in trepte a miscarii, formata din unul sau mai
multe mecanisme elementare legate intre ele prin diferite moduri. Raportul de transmitere partial
este raportul intre o pereche de roti, iar raportul de transmitere total este produsul raportului de
transmitere partial de la motor pana la elementul final (axul principal).

1.2 Consideratii generale privind proiectarea masinilor unelte

Proiectare unei masini unelte noi impune o buna cunoastere a caracteristicilor si

performantelor utilajelor similare in exploatare, a solutiilor cinematice si constructive, a
realizarilor celor mai bune, a tendintelor pe plan mondial. Masina unealta trebuie sa raspunda
integral prescriptiilor cerute prin tema de proiectare si anume:

- prelucrarea pieselor de forma, dimensiunile si din materialele prevazute,

- sa asigure precizia si calitatea corespunzatoare a suprafetelor prelucrate,

- acordarea unei atentii sporite automatizarii pentru reducerea timpilor auxiliari, eliminarea
subiectivitatii muncitorului si solicitarii fizice si psihice,

- utilizarea pe scara larga a elementelor normalizate si standardizate reducandu-se timpul si

costul proiectarii si executiei,
 - asigurarea tehnologicitatii pieselor evitandu-se constructiile dificile si cu consum mare de
energie,

- facilitati privind transportul, asezarea si prinderea pe fundatie a masini unelte,

- existenta unei estetici a masinii unelte pentru realizarea unui climat de munca placut,

4 Principiul caracteristic al masinilor de gaurit

Masinile de gaurit sunt masini unelte pe care se executa operatii tehnologice de gaurire,
largire, lamare, filetare, adancire si gaurire fina. Clasificarea masinilor de gaurit se poate face din
mai multe puncte de vedere:

a). Dupa pozitia arborelui principal sunt:

► Masini de gaurit orizontale,

► Masini de gaurit verticale.

b). Dupa constructie si domeniul de utilizare:

► Masini de gaurit de masa (de banc),

► Masini de gaurit cu coloana,

► Masini de gaurit in coordonate,

► Masini de gaurit radiale,

► Masini de gaurit si alezat orizontale.

c). Dupa mobilitate:

► Masini de gaurit portabile,

► Masini de gaurit fixe.

Parametrii caracteristici principali ai masinilor de gaurit sunt:

► Diametrul maxim de gaurire din plin cu burghiu elicoidal in semofabricat de otel

cu rezistenta la tractiune 60-70

► Lungimea maxima a cursei arborelui principal al masinii,

► Distanta dintre arborele principal si ghidajele montajului sau coloanei,

 ► Diametrul masei de patrundere al semifabricatului,

► Puterea motorului de antrenare principal de autonomie [KW], in

care ,,D" este diametrul burghiului,

► Turatiile arborelui principal.

[rot/min] [rot/min]

TEMA DE PROIECT

Sa se proiecteze o cutie de viteze pentru o masina unealta de tip strung cu urmatoarele

caracteristici:

Numarul de trepte: z = 7 trepte

Ratia 𝜑 =1.25

Turatia maxima: nmax = 1400(rot/min]

Puterea de aschiere: P = 4 [KW]

Stabilirea sirului de turatii

n7 =1400 [rot/min]

n6c=n7/φ=1400:1,25=1120rot/min] n6=1125

n5c=n6·φ=1125:1,25=900 [rot/min] n5=900

n4c=n5·φ=900:1,25=720 [rot/min] n4=710

n3c=n4·φ=710 :1,25=568 [rot/min] n3=560

n2c=n3·φ=560:1,25=448 [rot/min] n2=450

n1c= n3·φ = 450: 1,25=360 [rot/min] n1=355

4. Alegerea variantei structurale optime

Pentru stabilirea corecta a ecuatiei structurale optime se tine seama de urmatoarele recomandari:

Numarul de rapoarte de transfer din cadrul fiecarei grupe de angrenaje se alege 2 sau 3, utilizarea
unui numar mai mare de angrenaje in cadrul unei grupe duce la dimensiuni axiale exagerate sau alte
inconveniente.

Utilizarea motoarelor electrice cu numar comutabil de poli (2-3), duce la constructii economice,
facand posibila eliminarea unui arbore din cutia de viteze.

Pentru imbunatatirea parametrilor dinamici si micsorarea efectelor inertiale grupurile de

angrenaje cu numar mare de angrenaje (3-4)sa nu fie amplasate la finalul lantului cinematic.

Analizarea variantelor ecuatiilor structurale pentru alegerea celor care da constructia omogena,
adecvata destinatiei masinii si cu gabarite mici.

La amplasarea rotilor dintate fixe si a blocurilor baladoare se va cauta obtinerea unor constructii
compacte si cu gabarite mici.

Modul de constructie si amplasare a grupurilor de angrenaje in schemele cinematice si a rotilor in

cadrul grupului influenteaza gabaritul axial al variatorului, compartimentarea, manevrarea si solutiile de
lagaruire.

Saltul unui grup de angrenaje reprezinta raportul intre doua rapoarte de transfer succesive adica
ratia seriei geometrice a rapoartelor partiale de transfer in cadrul grupului de angrenare.

Varianta structurala optima pentru 7 viteze este: 4*2=8 (o treapta se dubleaza)

Z=7 => a1=4; a2=2

 Diagrame structurale

Constructia diagramelor structurale contribuie la individualizarea mecanismului deoarece prezinta

salturile pe fie care arbore si ordinea de cuplare a grupurilor baladoare. Pentru realizarea turatiilor finale
in succesiunea lor normala. Diagramele structurale sunt constructii simetrice realizate pe un caroiaj
semilogaritmic si servesc la trasarea diagramelor de turatii contribuind prin prin vizibilitate la aprecierea
variantei optime.

Constructia diagramelor de turatii completeaza mecanismul prin stabilirea valorilor rapoartelor

de transmitere partiale si totale precum si turatiile finale si intermediare pe toti arborii mecanismului. Se
face constructia mai multor diagrame de turatii si mai multe variante pentru o anumita diagrama
structurala din care sa se aleaga cea optima. Dupa stabilirea valorilor rapoartelor de transmitere
constructiva se verifica facand limitarile si precizarile expuse la restrictii si se calculeaza numerele de
dinti ale rotilor perechi si turatiile finale efective.

Reteaua structurala constituie o reprezentare grafica a structurii variatorului in trepte.

 Ea da informatii privind la :

         numarul arborilor variatorului in trepte

         numarul angrenajelor di cadrul fiecarei grupe (nr. Rapoartelor partiale)

         numarul treptelor turatiilor pentru fiecare arbore, inclusiv cele finale

         valorile salturilor partiale si totale.

Diagrama de turatii

Diagrama turatiilor oglindeste in mod exact unele dintre valorile cinematice care iau parte la
desfasurarea procesului de antrenare a masinii unealta si indica valorile efective ale rapoartelor de
transmitere partiale si totale, turatiile arborilor intermediari si turatiile finale pe arborele principal al
masinii. Trasarea diagramelor de turatii are la baza informatiile calitative oferite de reteaua structurala.

Elementele initiale ale trasarii sunt:

 reteaua structurala optima

 valoarea ratiei;
  valoarea turatiei finale.

Diagramele de turatii sunt corecte si conduc la constructie rationala a variatorului daca sunt
respectate: valorile limita admise pentru salt, rapoartele partiale de transfer si daca parcurgand firul
inferior al diagramei de turatii de la turatia minima de iesire la turatia de intrare, turatiile au valori
crescatoare.

Aceasta conditie este impusa de realizarea unor gabarite minime la cutia de viteza. Spre deosebire de
reteaua structurala, reteaua de turatii da indicatii asupra pozitiei reciproce a turatiilor, valorile absolute ale
lor si alte caracteristici cinematice

Pt a1=4

z1 1 a 1
u11 = = = ; a +b =2
z2 1 b 1 1 1
 z3 1 1 4 a2
u12= = = = = ; a2 +b2=9
z 4 φ 1.25 5 b2

z5 1 1 2 a
u13= = 2 = = = 3 ; a3+ b3=5
z 6 φ 1.5 3 b3

z7 1 1 a4
u14= = = = ; a +b =3
z 8 φ3 2 b 4 4 4

k = 45

q∗k∗a1 q∗45∗1 q∗45

z 1= = =
a1 +b1 1+1 2

q∗k∗b1 q∗45∗1 q∗45

z 2= = =
a1 +b1 1+1 2

q∗k∗a2 q∗45∗4
z 3= = =20 q
a2 +b2 4+5

q∗k∗b 2 q∗45∗5
z4 = = =25 q
a 2 + b2 4+5

q∗k∗a3 q∗45∗2
z 5= = =18 q
a3 +b3 2+3

q∗k∗b3 q∗45∗3
z 6= = =27 q
a3 +b 3 2+ 3

q∗k∗a 4 q∗45∗1
z 7= = =15 q
a4 +b 4 1+2

q∗k∗b 4 q∗45∗2
z 8= = =30 q
a4 +b 4 1+2
Pt q=2=> Z1=45 Z5=36

Z2=45 Z6=54

Z3=40 Z7=30

Z4=50 Z8=60

b). pentru a doua serie de cuplaje

Pt a2=2

z 9 1 a5
u21= = = ; a + b =2
z 10 1 b5 5 5

z3 1 1 1 a
u22= = 3= = = 6 ; a6 +b 6=3
z 4 φ 1.95 2 b6

k=9

q∗k∗a5 q∗9∗1 9
z 9= = = q
a5 +b 5 1+1 2

q∗k∗b5 q∗9∗1 9
z 10= = = q
a5 +b5 1+1 2

q∗k∗a 6 q∗9∗1
z 11= = =3 q
a6 +b 6 1+ 2

q∗k∗b6 q∗9∗2
z 12= = =6 q
a 6 + b6 1+2

Pt q=6=> Z9=27 Z10=27

Z11=18 Z12=36
2.6. Calculul abaterilor turaţiilor faţã de turaţiile normalizate

1430∗140
∗45
143
∗27 ;
45 243243000
n7 ef =nM ∗i c∗i11∗i 21 = = =1400
27 173745

n7 ef −n7 1400−1400
Δ n7= ∗100[%]= ∗100[% ]=0.00 % ¿;
n7 1400

1430∗140
∗40
143
∗27 ;
50 216216000
n6 ef =nM ∗i c∗i 12∗i21= = =1120
27 193050

n6 ef −n 6 1120−1125
Δ n6= ∗100 [ % ] = ∗100 [ % ] =−0.44 % ¿;
n6 1125

1430∗140
∗36
143
∗27 ;
54 194594400
n5 ef =nM ∗i c∗i13∗i21= = =933.33
27 208494

n5 ef −n5 913.33−900
Δ n5= ∗100 [% ]= ∗100 [%]=1.48[ %] ;
n5 900

1430∗140
∗30
143
∗27 ;
60 162162000
n 4 ef =n M∗i c∗i 14∗i 21= = =700
27 231660

n 4 ef −n 4 700−720
Δ n4= ∗100 [ % ] = ∗100 [ % ] =−2.77 [%];
n4 720

1430∗140
∗40
143
∗18 ;
50 144144000
n3 ef =nM ∗i c∗i12∗i 22 = = =560
36 257400

n3 ef −n3 560−568
Δ n3= ∗100 [ % ] = ∗100 [ % ] =−1.40[% ];
n3 568
 1430∗140
∗36
143
∗18 ;
54 129729600
n2 ef =n M ∗ic ∗i13∗i 22 = = =466.66
36 227992

n2 ef −n2 466.66−448
Δ n2= ∗100 [ % ] = ∗100 [ % ]=4.16[% ];
n2 448

1430∗140
∗30
143
∗18 ;
60 108108000
n1 ef =n M∗ic ∗i14∗i22= = =350
36 308880

n1 ef −n1 350−360
Δ n1= ∗100 [ % ]= ∗100 [ % ] =−2.77[%] ;
n1 360

2.7. Calculul puterii pe cei patru arbori

P I =P M∗ηc∗η2l =4∗0.96∗¿;

P II =P I∗η c∗η2l =3.763∗0.96∗¿;

P III=P II ∗ηc∗ηl2=3.537∗0.96∗¿;

2.8. Calculul momentelor de torsiune pe cei patru arbori

30∗P I ∗1000
M t 1= =99.817[ N ];
π∗n 1min

30∗PII ∗1000
M t 2= =75.393[ N ];
π∗n2 min

30∗PIII∗1000
M t 3= =59.246 [N ];
π∗n3 min

2.9. Calculul modulului roţilor dintate

 M t 1∗C F∗k 2c∗k 2M

m=
√
ψ m=8;
z 21∗ψ m∗σ 2Ha
i 12
∗i 12 +1
=√ 99.817∗2.951∗¿ ¿ ¿

k c =1.77 ;

k V =1.15 ;

k M =87 ;

k HB=1.15 ;

k S=1.45 ;

C F =k s∗k c∗k v =1.45∗1.77∗1.15=2.9514

σ HA =630 ;

⇒ m =2
STAS

2.10. Calculul diametrelor efective ale celor patru arbori

16∗M t
d=
√ π∗τ at
;

τ at =100. ....250[daN /c m2 ];

16∗M tI∗10 16∗99.81∗10

d 1=
√ π∗τ at
=
√
π∗τ at
=5.821[mm ]⇒ funcţional adoptãm d 1=24 [mm];

16∗M tII ∗10 16∗75.393∗10

d 2=
√ π∗τ at
=
√
π∗τ at
=5.059[mm]⇒funcţional adoptãmd 2=24 [mm];

16∗M tIII ∗10 16∗59.246∗10

d 3=
√ π∗τ at
=
√
π∗τ at
=4.485[mm]⇒funcţional adoptãm d 3=24 [mm] ;
2.11. Calculul diametrelor medii, de picior şi de cap pentru cele douãsprezece roţi dinţate

D d 1=m∗z 1=2∗45=90[mm] ;

De 1=m∗(z 1+2)=2∗( 45+2)=94 [mm] ;

D f 1=m∗(z1 −2.25)=2∗(45−2.25)=85.5[mm] ;

b=ψ m∗m=8∗2=16 [mm ];

D d 2=m∗z 2=2∗45=90[mm] ;

De 2=m∗(z 2+2)=2∗(47+2)=94 [mm] ;

D f 2=m∗(z 2−2.25)=2∗(45−2.25)=85.5 [mm ] ;

D d 3=m∗z 3=2∗40=80[mm] ;

De 3=m∗(z 3+ 2)=2∗( 40+2)=84 [mm] ;

D f 3=m∗(z 3−2.25)=2∗(40−2.25)=75.5 [mm ] ;

D d 4=m∗z 4=2∗50=100 [mm ] ;

De 4=m∗(z 4 + 2)=2∗( 50+2)=104[mm] ;

D f 4=m∗(z 4 −2.25)=2∗(50−2.25)=95.5[mm] ;

D d 5=m∗z 5=2∗36=72[mm ] ;

De 5=m∗(z 5+ 2)=2∗(36+2)=76[mm] ;

D f 5=m∗(z 5−2.25)=2∗(36−2.25)=67.5[ mm] ;

D d 6=m∗z 6=2∗54=108[mm] ;

De 6=m∗(z 6 +2)=2∗(54+2)=112 [mm] ;

D f 6=m∗(z 6−2.25)=2∗(54−2.25)=103.5 [mm ] ;

D d 7=m∗z 7=2∗30=60[mm] ;

De 7=m∗(z 7 +2)=2∗(30+2)=64 [mm] ;

D f 7=m∗(z 7−2.25)=2∗(30−2.25)=55.5[mm] ;

D d 8=m∗z 8=2∗60=120[mm] ;

De 8=m∗(z 8 +2)=2∗(60+2)=124 [mm ] ;

D f 8=m∗(z 8−2.25)=2∗(60−2.25)=115.5[mm ] ;

D d 9=m∗z 9=2∗27=54 [mm ] ;

De 9=m∗(z 9 +2)=2∗(27+2)=58 [mm ] ;

D f 9=m∗(z 9−2.25)=2∗(27−2.25)=46.5[mm] ;

D d 10=m∗z 10=2∗27=54 [mm] ;

De 10=m∗( z10 +2)=2∗(27+ 2)=58[ mm] ;

D f 10=m∗( z10−2.25)=2∗(27−2.25)=46.5[mm] ;

D d 11=m∗z 11 =2∗18=36 [mm] ;

De 11=m∗(z 11 +2)=2∗(18+2)=40[mm] ;

D f 11=m∗(z 11−2.25)=2∗(18−2.25)=31.5 [mm ] ;

D d 12=m∗z 12=2∗36=72[mm] ;

De 12=m∗( z12 +2)=2∗(36+2)=76 [mm] ;

D f 12=m∗(z 12−2.25)=2∗(36−2.25)=67.5 [mm ]

Alegerea motorului din catalod