conducerea unui imperiu mare și puternic, denumit Imperiul Austro-Ungar, în timp ce Moldova și Muntenia aveau, fiecare, domnitorii ei.
Unirea Moldovei cu Țara Românească a fost,
la vremea aceea, un gest simbolic foarte puternic și important, care a arătat lumii întregi că cele două țări erau de fapt înfrățite, iar populațiile lor, părti ale aceluiași neam, vorbind aceeași limbă, își doreau asta. Astfel, în data de 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domnitor al Moldovei. Ulterior, într-o ședință secretă, numele sau a fost propus ca și conducător în Țara Românească, urmând ca la data de 24 ianuarie 1859 să fie ales în unanimitate și aici. Cine a fost Alexandru Ioan Cuza? Unirea principatelor române a fost realizată de un descendent al unei familii vechi de ispravnici, care a studiat la Iasi și la Paris. Pentru că a dat dovadă de deschidere și a comunicat bine cu celelalte personalități ale vremii, indiferent de partidele din care fac parte, el s-a bucurat de o largă susținere. Unirea lui Cuza este unul dintre cele mai cunoscute evenimente istorice. Ce schimbări a adus Unirea de la 1859? Viziunile moderne ale lui Cuza s-au concretizat într-o mulțime de schimbări denumite reforme. După Mica Unire din 1859, capitala țării a fost stabilită la București. Arhivele statului au fost mutate în capitală, au fost înființate oficii poștale, au fost modernizate instituțiile sanitare și a fost făcut primul recensământ, cu centralizarea datelor populației într-o bază comună. Noul Guvern din principatele unite decide secularizarea averilor mănăstirești, o mare parte din pamânturile Bisericii trecând în proprietatea țăranilor. Una dintre cele mai mari realizări de după unirea de la 24 ianuarie a fost Legea Instrucțiunii Publice. Începând din anul 1864 învățământul primar a devenit obligatoriu și gratuit. Se stabilesc și ciclurile de învățământ: primar de 4 ani, secundar de 7 ani, superior de 3 ani. Au fost înființate și primele instanțe judecătorești centralizate. In anul 1860 se înființează, la Iași, prima universitate. În 1864 se înfiițtează Universitatea București. Urmează și alte instituții de învășământ superior și se trece de la scrierea chirilică la cea latină. Dupa Unirea Mica ia ființă și Armata Naționala Română și Garda Națională – pentru aceasta din urmă Cuza fiind aspru criticat. Alte schimbări care au survenit după Mica Unire a României au fost legate de ordinul fiscalității – au fost instituite impozite pentru populație. Se organizează serviciul vamal, cursul monetar și se inființează o linie de telegraf. Reforma agrară a permis împroprietărirea țăranilor și o semnificativă creștere a producției. Aceștia primeau pământ în funcție de bunurile lor în natură și drepturi la pădure, pentru lemne de foc. Sunt desființate taxele pe care țăranii erau obligați să le plătească boierilor, se începe lucrul la sistemul de căi ferate, așa s-au pus bazele statului român modern.