GP 113 Reglementare Din 15 - 02 - 2005

Reglementare din 15/02/2005
Ministerul Transporturilor, Construc•iilor •i Turismului

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 430bis din 20/05/2005
Reglementare tehnic• "Ghid privind proiectarea •i execu•ia minipilo•ilor fora•i" (revizuirea •i completarea îndrum•torului tehnic C
245-93), indicativ GP 113-04
1. INTRODUCERE
Acest ghid se refer• la minipilo•ii fora•i utiliza•i ca elemente de fundare pentru construc•ii •i ca structuri de sus•inere •i consolidare
(stabilizare) a taluzurilor •i versan•ilor.
Ghidul furnizeaz• prevederi generale de proiectare, metode de calcul, alc•tuiri constructive •i elemente de execu•ie a lucr•rilor cu
minipilo•i fora•i.
Prezentul ghid înlocuie•te Îndrum•torul Tehnic C 245-93.
2. DEFINI•II. DOMENII DE APLICARE. CLASIFIC•RI

Minipilo•ii sunt pilo•i cu diametrul cuprins între 100 •i 300 mm realiza•i cu tehnologii specifice [1], •i utilaje de gabarit redus.
Experien•a dobândit• pân• în prezent atest• c• minipilo•ii pot prelua înc•rc•ri axiale de compresiune de la 150 kN pân• la 500 kN [2], [3].
Domeniile de aplicare a minipilo•ilor sunt redate sistematizat în fig. 2.1 [2]
Figura 2.1
Domenii de aplicare pentru minipilo•i
•••••••••••••••••••••
•DOMENII DE APLICARE•
• PENTRU MINIPILO•I •
•••••••••••••••••••••
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
•••••••••••• •••••••••••••••••••••••••
• SUPORT • •ÎMBUN•T••IREA TERENULUI•
•STRUCTURAL• • "IN SITU" •
•••••••••••• •••••••••••••••••••••••••
••••••••••••••••••••••••••••• ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
•FUNDA•IE •• SUBZIDIRE ••CONSOLIDARE•• STABILIZAREA ••ÎMBUN•T••IREA•• •• •
• PENTRU •• PENTRU •• PENTRU •• TALUZURILOR •••I PROTEC•IA ••REDUCEREA••STABILITATE•
•STRUCTURI•• FUNDA•II •• SEISM •••I ALUNEC•RILOR•• TERENURILOR ••TAS•RILOR••STRUCTURAL••
• NOI •• EXISTENTE •• •• DE TEREN •• •• •• •
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
•••••••••••••••••••••••••••••
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
•REPARA•IE•• •• CRE•TEREA •
•ÎNLOCUIRE••PREVENIREA •I••CAPACIT••II•
• SAU •• STOPAREA •• PORTANTE •
•FUNDA•IE ••DEFORMA•IILOR•• A •
•EXISTENT••• •• FUNDA•IEI •
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Minipilo•ii sunt elemente de fundare care efectueaz• transferul înc•rc•rilor de la suprastructur• c•tre terenul de fundare •i care limiteaz•
deforma•iile construc•iei.
Frecarea lateral• •i capacitatea portant• pe vârf sunt îmbun•t••ite prin injectare •i pot fi influen•ate prin adoptarea unor sec•iuni specifice
ale corpului •i respectiv bazei minipilotului (fig. 2.2) [1].
http://www.legenet.indaco.ro/?page=view_act&actiune...0gdojlyuxuz42bachinbssyxibbpfipn&idact=MTY0NTkxNA== (1 of 29)23/07/2009 7:25:44 PM

Figura 2.2
Exemple de conforma•ie ale corpului •i bazei minipilo•ilor
Pentru preluarea mai eficient• a înc•rc•rilor orizontale se pot utiliza •i minipilo•i înclina•i.
Prezentul ghid se refer• la: minipilo•i izola•i; grupuri de minipilo•i; "perdele" de minipilo•i (minipilo•i dispu•i în acela•i plan); •i re•ele de
minipilo•i (fig. 2.3) [1]
Figura 2.3
Exemple de structuri cu minipilo•i
a) minipilot izolat;
b) perdele de minipilo•i;
c) re•ele cu minipilo•i;
d) grupuri cu minipilo•i.
Minipilo•ii fora•i se clasific• de regul• în func•ie de urm•toarele criterii:

a. modul de preluare al înc•rc•rilor în raport cu terenul înconjur•tor;
b. modul de injectare.
Din punct de vedere al criteriului (a) minipilo•ii pot fi:
- înc•rca•i direct fie prin ac•iuni preponderent verticale cum este cazul funda•iilor indirecte la construc•ii (fig. 2.4 a), fie preponderent
orizontale, cum este cazul alunec•rilor de teren (fig. 2.4 b) [3]; în acest caz minipilo•ii sunt dispu•i în acela•i plan alc•tuind o "perdea" •i
preiau în totalitate înc•rc•rile;

Figura 2.4
Minipilo•i înc•rca•i direct. Exemple
- înc•rca•i împreun• cu terenul din jur, minipilo•ii fiind dispu•i într-o re•ea spa•ial•; în acest caz se formeaz• un bloc compozit (fig. 2.5 a, b)
[3].
Figura 2.5
Re•ele de minipilo•i. Exemple
Metoda de injectare (criteriul b) este foarte important• pentru calitatea realiz•rii minipilo•ilor; materialul de injectare este de regul• past• de
ciment sau mortar. Conform figurii 2.6 se deosebesc 4 tipuri de metodologii de punere în oper• a materialului din care este alc•tuit
minipilotul •i anume:
Figura 2.6
Clasificarea minipilo•ilor fora•i dup• metoda de injectare

tipul A - injectarea se face gravita•ional (injectare de umplere) deoarece coloana de injectare nu este presurizat•;
tipul B - pasta de ciment este introdus• în foraj cu presiune mic• de injectare (de ordinul 0,5 - 1 Mpa);
tipul C - injectarea se realizeaz• cu presiune mare de 1,0 - 2,0 MPa provocând ruperea hidraulic• a terenului înconjur•tor; înainte de
înt•rirea (priza) materialului introdus în prima etap• () este realizat• a doua injectare cu ajutorul unui tub cu "man•et•".
tipul D - injectarea se realizeaz• în 2 etape: etapa I conform tipului C; etapa a II-a de injectare se face, de regul• dup• 15 - 25 minute de la
etapa II, la presiuni de ordinul 2 - 8 MPa.
3. DATE DE BAZ• NECESARE PROIECT•RII

Pentru domeniul precizat anterior, utilizarea minipilo•ilor trebuie s• aib• la baz•: cunoa•terea proiectului de construc•ie, a exigen•elor
structurale specifice sistemului de minipilo•i, a propriet••ilor geotehnice ale terenului de fundare •i experien•a anterioar• acumulat• cu ocazia
execu•iei unor minipilo•i în condi•ii similare de teren.
Înainte de demararea lucr•rilor mai sunt necesare date despre:
- agresivitatea chimic• a p•mânturilor •i/sau a apelor subterane
- instabilitatea poten•ial• a terenului
- prezen•a unor pilo•i, tiran•i •i/sau a altor obstacole în terenul de fundare cum ar fi buc••i mari de lemn, beton, metal, etc.
- deforma•iile acceptabile ale structurilor vecine stabilite prin expertizarea acestora
- starea structurilor, funda•iilor •i sistemelor de drenaj ca •i deforma•iile acceptabile pentru construc•iile ce vor fi consolidate cu ajutorul
minipilo•ilor;
- stabilirea categoriei geotehnice (minipilo•ii pot fi încadra•i, de regul•, în categoria geotehnic• 2 sau 3).
Toate studiile geotehnice trebuie realizate conform documenta•iilor tehnice de referin•• (v. Referin•e normative anexate).
Adâncimea •i extinderea zonei acoperite prin studiul geotehnic vor fi stabilite în a•a fel încât s• se poat• identifica toate forma•iunile
geologice ce vor influen•a construc•ia •i respectiv s• se poat• determina to•i parametrii de rezisten•• •i stabilitate pentru terenul de fundare.
Caracteristicile p•mânturilor vor fi determinate prin încerc•ri de teren •i laborator efectuate pentru toat• fi•a minipilo•ilor sau pân• la un
nivel sub baza acestora în func•ie de natura terenului sau modul de transmitere al înc•rc•rilor (minipilo•i purt•tori pe vârf •i/sau flotan•i).
În cazul utiliz•rii minipilo•ilor purt•tori pe vârf studiul geotehnic trebuie s• arate c• stratul "suport" nu este a•ezat la rândul lui pe un strat
moale cu riscul poanson•rii sau înregistr•rii unor tas•ri inacceptabile.
În acest caz adâncimea de investigare se va prelungi pe min. 2 m sub cota vârfului minipilo•ilor.
Pentru execu•ia minipilo•ilor studiul geotehnic trebuie s• con•in• urm•toarele informa•ii:
• nivelul piezometric pentru nivelele de ap• subteran•. Este recomandat s• se urm•reasc• în timp evolu•ia nivelelor de ap• subteran•
pentru a putea anticipa pe cele mai ridicate posibile în timpul execu•iei minipilo•ilor. O aten•ie deosebit• se va acorda nivelelor cu caracter
artezian •i scurgerilor rapide (mai mari de 30 m3/zi).
• prezen•a p•mânturilor granulare grosiere foarte permeabile •i a cavit••ilor naturale •i artificiale care pot provoca pierderi de fluid de foraj
•i o instabilitate local• care necesit• m•suri speciale;
• prezen•a unor strate de argil• foarte moale •i/sau turb• care pot conduce la dificult••i de execu•ie •i la deforma•ii suplimentare prin
flambaj în exploatare;
• prezen•a unor obstacole subterane (buc••i de arbori, blocuri de roc• sau beton, buc••i de metal, etc.) care induc dificult••i în timpul
execu•iei •i necesit• metode •i utilaje speciale pentru a le extrage sau penetra;
• cota •i panta stratului portant de p•mânt sau roc•, grosimea •i extinderea zonei alterate respectiv prezen•a fisurilor •i cavit••ilor; se
recomand• determinarea rezisten•ei durabilit••ii rocii;
• agresivitatea chimic• a p•mânturilor •i apelor subterane ce pot afecta propriet••ile materialului din care va fi realizat minipilotul (past• de
ciment, mortar) •i respectiv ale o•elului;
• degradarea propriet••ilor fizico-mecanice ale p•mânturilor sau rocilor în contact cu apa.
• prezen•a adâncimii, grosimii •i naturii stratelor de p•mânt poluat sau de•eurilor care în cazul realiz•rii unor s•p•turi necesit• m•suri de
protec•ie •i securitate pentru echipele de pe •antier;
4. MATERIALE
4.1. Past• de ciment •i mortar
Pentru paste de ciment •i mortare rezisten•a minim• pe cuburi cu latura de 7 cm la 28 de zile trebuie s• fie de min. 25 MPa
Se pot utiliza urm•toarele tipuri de past•/mortar:
4.1.1. Past• de ciment
Se recomand• luarea în considerare a urm•toarelor re•ete (pentru 1 m3):
Re•eta I:
- ciment: min. 800 kg
- bentonit•/ciment: 0,03
- raport ciment/ap•: 1,5-2,0
Re•eta II:
- ciment: 1.080 kg
- bentonit•-ciment: 0,03
- ciment-ap•: 1,6-1,7
4.1.2. Mortar de ciment-nisip
Se recomand• urm•toarea re•et• (pentru 1 m3):
- ciment: min. 700 kg

- raport nisip/ciment: 1,15-1,25

- raport ciment/ap•: 1,5-2,0
- adaosuri plastifiante •i anticontractile: 15% din greutatea cimentului
Obs.: În cazul inject•rii în terenuri cu ape agresive la alc•tuirea re•etelor se vor avea în vedere prevederile din documenta•iile tehnice de
referin•• (v. spre exemplificare standardul de referin•• STAS 3349/1-83 •i NE 012-99).
Încerc•rile curente la care trebuie supuse pasta de ciment •i mortarul sunt:

Pentru paste:
- masa volumic•
- vâscozitatea (valoarea Marsh)
- timpul de priz•
- cedarea apei
Pentru mortare:
Agregatele vor respecta din punct de vedere granulometric condi•iile:
d85 <= 4 mm
d100 <= 8 mm
Controlul calit••ii mortarului se face conform documenta•iilor tehnice de referin••.
În lipsa altor reglement•ri speciale, clasa de rezisten•• a mortarului utilizat la minipilo•i trebuie s• fie cel pu•in C25/30 cu un raport ap•/
ciment inferior valorii 0,6, rezisten•• mare la segregare •i o lucrabilitate suficient• pe timpul inject•rii •i retragerii tubulaturii de protec•ie.
Pentru fiecare •antier, pentru perioada de maxim 7 zile, se vor confec•iona cel pu•in dou• serii de câte 3 probe cilindrice •i cubice care vor
fi testate pentru determinarea rezisten•ei simple la compresiune.
4.2. Arm•tura
Arm•turile minipilo•ilor se realizeaz• din:
- Bare izolate sau carcase din OB 37 sau PC 52 având ca referin•• STAS 438/1-89.
- •evi metalice sau profile metalice din OL 37 cu caracteristici geometrice precizate în standardelor de referin••.
4.3. Fluide de foraj
Fluidele de foraj pot fi apa, aerul sau bentonita.
Fluidul de foraj nu trebuie s• d•uneze calit••ii opera•iilor de injectare ulterioare.
Utilizarea fluidelor de foraj va fi abordat• cu aten•ie sporit• deoarece:
- scad frec•rile pe suprafa•a lateral• a minipilotului;
- prin reproiectarea sistemului în urma încerc•rilor de teren, utilizarea minipilo•ilor poate deveni costisitoare
În terenurile instabile este interzis• utilizarea fluidelor de foraj.
5. EXECU•IA MINIPILO•ILOR
5.1. Generalit••i
Execu•ia minipilo•ilor se realizeaz• având ca referin•• standardul SR EN 14199.
Men•ion•m c• pentru minipilo•ii proiecta•i pentru consolidarea pantelor instabile se recomand• urm•toarele:
Metoda de foraj recomandat• este forajul uscat •i tubat, utilizând atât foreze cu •nec continuu, cât •i cu rotopercu•ie.
Pentru celelalte tipuri de lucr•ri se pot utiliza •i alte metode de foraj men•ionate în standardul de referin•• SR EN 14199.
Atunci când forajul se execut• într-un teren cu ape subterane arteziene, proiectantul va face preciz•ri suplimentare privind neutralizarea
presiunii apei în timpul opera•iilor de forare •i injectare.
6. PROIECTAREA MINIPILO•ILOR FORA•I

6.1. Principii generale de proiectare
Proiectarea trebuie s• defineasc• tipul •i dimensiunile minipilotului •i s• demonstreze c• execu•ia lor este adaptat• scopului propus,
condi•iilor particulare de teren •i mediului înconjur•tor.
Dac• nu exist• o experien•• asem•n•toare în ceea ce prive•te execu•ia într-un amplasament comparabil, este necesar ca înaintea
începerii lucr•rilor propriu-zise, s• se realizeze unul sau mai mul•i minipilo•i de prob• pe amplasamentul ales.
Realizarea unui minipilot de prob• permite analiza metodei de execu•ie, materialul •i evaluarea efectului minipilotului asupra terenului •i
zonelor de influen••.
Proiectarea va cuprinde condi•iile specifice de execu•ie:
- toleran•ele geometrice
- metodele de forare •i injectare
- tipul arm•turilor (carcase, bare simple sau •evi/profile metalice - spre exemplificare vezi anexa 4)
- protec•ia împotriva coroziunii
Acoperirea minim• admis• va fi în condi•ii de teren normale conform tabelului 6.1.
Tabel 6.1
Acoperirea minim• pentru arm•turile din o•el pentru minipilo•ii

injecta•i pe loc într-un mediu pu•in agresiv

••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• Material de •Minipilo•i concepu•i pentru • Minipilo•i concepu•i s• lucreze •
• injectare •a lucra numai la compresiune•la întindere •i/sau la încovoiere•
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
•Past• de ciment• 20 mm • 30 mm •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• Mortar • 35 mm • 40 mm •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Pentru minipilo•ii executa•i într-un mediu agresiv trebuie luate precau•ii speciale, cum ar fi:
- utilizarea cimenturilor speciale;
- o acoperire cu past• de ciment de grosime mai mare;
- o protec•ie special• a arm•turilor contra coroziunii;
- utilizarea unui o•el de compozi•ie chimic• adecvat•;
- utilizarea unor arm•turi cu diametrul mai mare decât cel necesar care va include •i grosimea de o•el sacrificat;
- o protec•ie catodic•;
- tratament organic sau inorganic;
- utilizarea tubajului permanent.
6.2. Prevederi generale de proiectare pentru minipilo•ii fora•i utiliza•i ca elemente de fundare
6.2.1. Ac•iuni
Proiectarea funda•iilor pe minipilo•i se face pe baza solicit•rilor transmise de la suprastructur• în grup•rile fundamentale •i speciale de
înc•rc•ri.
Solicit•rile transmise infrastructurii •i coeficien•ii de corec•ie a înc•rc•rilor se determin• având ca referin•• documenta•iile tehnice (v.
standardele de referin•• STAS 10101/0-75 •i STAS 10101/2A1-87).
Se vor lua în considerare, de asemenea, •i alte înc•rc•ri care ac•ioneaz• direct pe radier •i/sau minipilo•i cum sunt: împingerea în stare de
repaus sau cea activ•, rezisten•a pasiv•, presiunea apei subterane, etc.
Elemente de calcul privind solicit•rile date de p•mânt se g•sesc în anexa 3.
Efectul ac•iunii seismice se va lua în considerare pe baza normativului P100-92.
6.2.2. Alegerea tipului de minipilot
Stabilirea tipului de minipilot se face pe baza unei temeinice analize tehnico-economice.
Diametrul efectiv al sec•iunii transversale depinde de caracteristicile utilajelor cu care se realizeaz• gaura de foraj •i se va încadra în
intervalul 100-300 mm.
Lungimea minipilo•ilor rezult• din calculul adâncimii pân• la care prin frecare pe suprafa•a lateral• se ajunge la preluarea înc•rc•rii de la
suprastructur• •i/sau din calculul adâncimii pân• la stratul bun de fundare.
Fundarea pe minipilo•i purt•tori pe vârf se adopt• în cazul în care în terenul de fundare sunt cuprinse strate practic incompresibile la
adâncimi convenabile din punct de vedere tehnic.
Sunt considerate strate practic incompresibile rocile stâncoase sau semistâncoase sau cele alc•tuite din p•mânturi macrogranulare cum
sunt pietri•urile, bolov•ni•urile •i blocurile. Acestea sunt caracterizate de module de deforma•ie liniar• cu valori E > 105 kPa.
Dac• în cuprinsul zonei active (v. de ex. defini•ia din standardul de referin•• STAS 3300/2-85) sub un asemenea strat practic
incompresibil se g•se•te un strat sau o lentil• compresibil•, minipilo•ii se vor considera flotan•i.
Pentru a elucida aspectele de mai sus prospect•rile geologice trebuie s• se extind• minim 2 m în forma•iunea practic incompresibil•
respectiv peste grosimea stratului alterat în cazul rocilor compacte.
6.3. Capacitatea portant• a minipilo•ilor la înc•rc•ri verticale
Capacitatea portant• depinde atât de rezisten•ele materialelor din care este alc•tuit minipilotul (capacitatea portant• intern•), care se va
verifica dup• normele de proiectare corespunz•toare, cât •i de caracteristicile terenului din jurul •i de la baza minipilotului (capacitatea
portant• extern•). Prevederile prezentate în continuare se refer• la capacitatea portant• extern•.
6.3.1. Calculul capacit••ii portante a minipilo•ilor la înc•rc•ri verticale pe baza rezultatelor încerc•rilor de teren
În fazele preliminare de proiectare capacitatea portant• a minipilo•ilor pentru toate tipurile de construc•ii se poate determina cu formule
empirice de calcul.
În cazul construc•iilor obi•nuite (încadrate de ex. conform standardului de referin•• STAS 10100/0-75 în clasele de importan•• III, IV •i V),
se admite ca •i în faza final• de proiectare s• se utilizeze formulele empirice cu dou• condi•ii •i anume:
• minipilo•ii s• lucreze pe vârf (purt•tori pe vârf);
• num•rul minipilo•ilor s• fie mai mic de 100;
În faza final• de proiectare capacitatea portant• a minipilo•ilor trebuie determinat• pe baza rezultatelor încerc•rilor statice pe
amplasament. Minipilo•ii încerca•i vor fi realiza•i cu aceea•i tehnologie •i cu acela•i tip de utilaj precum cele avute în vedere în proiectul de
execu•ie.
Încercarea static• a minipilo•ilor de prob• pentru toate tipurile de construc•ii se realizeaz• conform documenta•iilor tehnice de referin••.
Num•rul minipilo•ilor care se încearc• va fi stabilit de proiectant •i respectiv de responsabilul geotehnic al lucr•rii. Acest num•r va fi cel pu•in
egal cu cel indicat în tabelul 6.2.
Tabel 6.2

••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• Nr. de minipilo•i • 100 • 100-150 • 501-1.000 • 1.001-2.000 •
• conform proiect • • • • •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• Nr. minipilo•i de • 2 • 3 • 5 • 6 •
• încercat • • • • •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Minipilo•ii încerca•i nu vor r•mâne în lucrare decât în cazul obiectivelor cu un num•r redus de minipilo•i (sub 20).
For•a maxim• aplicat• minipilotului încercat va fi de ordinul înc•rc•rii de calcul în gruparea cea mai defavorabil•.
Capacitatea portant• la compresiune R sau smulgere R(sm) se poate determina pe baza rezultatelor experimentale astfel [5]:
P(cr k) = Min [(P(cr m))(med)/dzeta1; (P(cr m))(min)/dzeta2] (6.1)
P(cr k) este valoarea P(cr) caracteristic• pentru solicit•rile de compresiune sau de trac•iune (smulgere), în kN
P(cr k) este valoare m•surat• în kN
(P(cr m))(med) este valoarea medie m•surat• în kN
(P(cr m))(min) este valoarea minim• m•surat• în kN
dzeta1; dzeta2 sunt coeficien•i de corelare pentru valorile m•surate P(cr) medii •i minime ale c•ror valori se iau conform tabelului 6.2 în
func•ie de num•rul de încerc•ri N de pe amplasament
Tabel 6.3
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• \ N • • • • • •
• \ • 1 • 2 • 3 • 4 • >= 5 •
•dzeta \ • • • • • •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• dzeta1 • 1,40 • 1,30 • 1,20 • 1,10 • 1 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• dzeta2 • 1,40 • 1,20 • 1,05 • 1 • 1 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Conform standardului de referin•• STAS 2561/3-90 se accept• ca pentru calculul capacit••ii portante a minipilo•ilor s• se ia în considerare
ca valoare P(cr):
- valoarea medie rezultat• din încerc•rile statice, (P(crm))(med), când valorile individuale (Pcr m) se abat cu (±10 - ±40)% de la aceast•
medie.
Capacitatea portant• a unui minipilot solicitat la compresiune se determin• cu rela•ia:
R = k • m • P(cr), (kN) (6.2)
unde: k este un coeficient de omogenitate cu valoarea 0,7

m este un coeficient al condi•iilor de lucru egal cu valoare 1
P(cr) este valoarea înc•rc•rii critice la compresiune stabilit• pe baza încerc•rilor statice de teren.
Capacitatea portant• a unui minipilot solicitat la smulgere se determin• cu rela•ia:
R(sm) = k • m • P(cr sm),(kN) (6.3)
în care: k = 0,7; m = 0,6

P(cr sm) este valoarea înc•rc•rii critice la smulgere stabilit• pe baza încerc•rilor statice de teren.
Capacitatea portant• a unui minipilot vertical solicitat la for•e orizontale se determin• cu rela•ia

R(cr) = k • m • P(cr or), (kN) (6.4)
în care: k = 0,7; m = 0,7

P(cr or) este for•a critic• orizontal• determinat• prin încerc•ri statice de teren.
6.3.2. Pe baza unor rela•ii empirice de calcul

În lipsa datelor din încerc•ri statice de prob•, standardul de referin•• STAS 2561/3-90 admite predimensionarea funda•iei pe baza
capacit••ilor portante determinate prin calcul, urmând ca proiectarea final• a funda•iei s• se fac• dup• cunoa•terea rezultatelor încerc•rilor din
teren.
Capacitatea portant• la compresiune se determin• prin calcul cu rela•ia:
• ••• •
• \ •
R = K • m1 • p(v) • A + m2 • U • / f(i) • l(i) •, (kN) (6.5)
• ••• •
în care:
K - coeficient de omogenitate egal cu 0,7
m1 •i m2 - coeficien•i ai condi•iilor de lucru (prezenta•i în tabelul 7.3)
A - aria sec•iunii transversale în planul bazei minipilotului, în m2
U - perimetrul sec•iunii transversale a minipilotului, în m
p(v) - rezisten•a de calcul a p•mântului sub baza minipilotului, dat• în tabelul 7.4, în kPa. Valorile p(v) din tabel se utilizeaz• numai în
cazul minipilo•ilor injecta•i sub presiune. În cazul minipilo•ilor injecta•i prin umplere, valorile p(v) se vor calcula cu rela•iile indicate la
paragraful 6.3.2.1;
f(i) - rezisten•a de calcul pe suprafa•a lateral• a minipilotului, în dreptul stratului i, conform tabelului 6.5, în kPa;
l(i) - lungimea minipilotului în contact cu stratul i, în m.
Tabel 6.4
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• • m1 pentru • m2 pentru •
• Tehnologia de injectare a •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• minipilotului •p•mânturi•p•mânturi•p•mânturi•p•mânturi•
• •necoezive• coezive •necoezive• coezive •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
•Injectare sub presiune mare • 0,9 • 0,8 • 0,9 • 0,8 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
•Injectare cu presiune redus• • 0,8 • 0,7 • 0,6 • 0,5 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Tabel 6.5
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• • P•mânturi necoezive • • P•mânturi coezive cu I(c) •
•Adâncime••••••••••••••••••••••••••Nisip •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• de • • Nisipuri •pr•fos• • • • • • • •
•înfigere•Pietri••••••••••••••••••• •>= 1,0• 0,9 •0,8 •0,7 •0,6 •0,5 •0,4 •
• [m] • •mari •medii•fine• • • • • • • • •
• •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• • • p(v) [kPa] •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 3 • 7500 • 6500•2900 •1800• 1200 • 7000 • 4000•3000•2000•1200•1000• 600•
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 4 • 8300 • 6600•3000 •1900• 1250 • 8300 • 5100•3800•2500•1600•1200• 700•
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 5 • 8800 • 6700•3100 •2000• 1300 • 8800 • 6200•4000•2800•2000•1300• 800•
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

• 7 • 9700 • 6900•3300 •2200• 1400 • 9700 • 6900•4300•3300•2200•1400• 850•

••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 10 • 10500 • 7300•3500 •2400• 1500 •10500 • 7300•5000•3500•2400•1500• 900•
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 15 • 11700 • 7500•4000 •2800• 1600 •11700 • 7500•5600•4000•2800•1600•1000•
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 20 • 12600 • 8200•4500 •3100• 1700 •12600 • 8200•6200•4500•3100•1700•1100•
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 25 • 13400 • 8800•5000 •3400• 1800 •13400 • 8800•6800•5000•3400•1800•1200•
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 30 • 14200 • 9400•5500 •3700• 1900 •14200 • 9400•7400•5500•3700•1900•1300•
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 35 • 15000 •10000•6000 •4000• 2000 •15000 •10000•8000•6000•4000•2000•1400•
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Tabel 6.6
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• •P•mânturi necoezive• • P•mânturi coezive cu I(c) •
• ••••••••••••••••••••• •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
•Adâncime• Nisipuri • Nisip • 0,8 • 0,7 • 0,6 • 0,5 • 0,4 •
• de ••••••••••••••••••••• pr•fos • • • • • •
•înfigere•mari •fine•pr•foase• • • • • • •
• [m] • •i • • • • • • • • •
• •medii• • • • • • • • •
• •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• • f(i) [kPa] •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 1 • 35 • 23 • 15 • 35 • 23 • 15 • 12 • 5 • 2 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 2 • 42 • 30 • 20 • 42 • 30 • 30 • 17 • 7 • 3 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 3 • 48 • 35 • 25 • 48 • 35 • 25 • 20 • 8 • 4 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 4 • 53 • 38 • 27 • 53 • 38 • 27 • 22 • 9 • 5 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 5 • 56 • 40 • 29 • 56 • 40 • 29 • 24 • 10 • 6 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 7 • 60 • 43 • 32 • 60 • 43 • 32 • 25 • 11 • 7 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 10 • 65 • 46 • 34 • 65 • 46 • 34 • 26 • 12 • 8 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 15 • 72 • 51 • 38 • 72 • 51 • 38 • 28 • 14 • 10 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 20 • 79 • 56 • 41 • 79 • 56 • 41 • 30 • 16 • 12 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 25 • 86 • 61 • 44 • 86 • 61 • 44 • 32 • 18 • - •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 30 • 93 • 66 • 47 • 93 • 66 • 47 • 34 • 20 • - •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 35 • 100 • 70 • 50 • 100 • 71 • 50 • 36 • 22 • - •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Observa•ii la tabelul 6.6:

1. Adâncimea de înfigere a minipilo•ilor se m•soar• de la nivelul terenului natural pân• la nivelul bazei când umplutura sau decap•rile
prev•zute nu vor dep••i 3 m. Când umpluturile sau decap•rile sunt mai mari de 3 m, adâncimea de înfigere se m•soar• la un nivel superior,
respectiv inferior, cu 3 m deasupra nivelului terenului natural.
2. Valorile p(v) din tabelul 6.6 pot fi folosite cu condi•ia ca minipilotul s• p•trund• în terenul stabil (care nu este supus afuierii sau
alunec•rilor) cel pu•in 4 m pentru infrastructurile podurilor sau construc•iilor hidrotehnice •i 3 m pentru celelalte construc•ii.
3. Valorile p(v) din tabel sunt valabile pentru p•mânturi îndesate sau cu îndesare medie [I(d) = 0,33].
4. Pentru nisipurile mari •i pietri•uri, valorile p(v) din tabel se pot folosi în cazul în care încastrarea relativ• a vârfului pilotului în strat este t/

d >= 15. Pentru valori t/d < 15 se calculeaz• rezisten•a de calcul corectat• cu rela•ia:
p(v cor) = p(v) • (0,7 + 0,02 • t/d) [kPa] (6.6)
în care:
t - adâncimea de încastrare în stratul de nisip mare sau pietri• a bazei minipilotului, în m;
d - diametrul minipilotului în planul bazei, în m;
5. Pentru p•mânturi nisipoase (cu excep•ia nisipurilor mari, prev•zute la obs. 4) •i p•mânturi coezive, valorile din tabel se pot folosi cu
condi•ia p•trunderii vârfului minipilotului pe o adâncime t/d >= 4. Pentru valori t/d < 4 se calculeaz• rezisten•a normat• corectat• cu rela•ia:
p(v cor) = p(v) • (0,5 + 0,125 • t/d) [kPa] (6.7)
6. Pentru valorile intermediare ale adâncimilor sau consisten•ei, valorile p(v) din tabel se interpoleaz• liniar.
Observa•ii la tabelul 6.5:

1. Valorile f se adopt• pentru adâncimile medii, corespunz•toare distan•ei de la mijlocul grosimii stratului i pân• la suprafa•a terenului,
•inând seama de observa•ia de la tabelul 6.4. În cazul unor straturi cu grosimi mai mari de 2 m, determinarea valorilor f se face prin
împ•r•irea în orizonturi cu grosimea de maxim 2 m.
2. Pentru valorile intermediare ale adâncimii sau consisten•ei, f se interpoleaz• liniar.
3. Dac• în limitele lungimii minipilotului exist• o intercala•ie de p•mânt puternic compresibil, de consisten•• redus• (turb•, mâl, etc.) de cel
pu•in 30 cm grosime, iar suprafa•a terenului urmeaz• a fi înc•rcat• (în urma sistematiz•rii sau din alte cauze), valorile f pentru stratul puternic
compresibil •i pentru cele de deasupra lui se determin• astfel:
- când supraînc•rcarea este pân• la 30 kPa, pentru toate straturile situate pân• la limita inferioar• a stratului puternic compresibil (inclusiv
umpluturile) se ia f = 0;
- când supraînc•rcarea este cuprins• între la 30 •i 80 kPa, pentru straturile situate deasupra stratului puternic compresibil (inclusiv
umpluturile) se ia f din tabel multiplicat cu 0,4 •i cu semn negativ, iar pentru stratul puternic compresibil f = -5 kPa;
- când supraînc•rcarea este mai mare de 80 kPa, pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil, se ia f din tabel cu semn
negativ, iar pentru stratul puternic compresibil se ia f = 5 kPa;
4. Dac• pilotul str•bate umpluturi recente, straturi argiloase în curs de consolidare sau straturi macroporice sensibile la umezire, cu grosimi
mai mari de 5 m, valorile f se iau din tabel cu semn negativ.
În cazul minipilo•ilor considera•i ca purt•tori pe vârf capacitatea portant• la compresiune se determin• cu rela•ia:
R = k • m1 • p(v) • A, [kN] (6.8)
în care toate nota•iile au semnifica•iile anterioare •i se determin• conform preciz•rilor anterioare.

Capacitatea portant• la smulgere a unui minipilot se determin• cu rela•ia:
•••
\
R(sm) = K • m • U • / f(i) • l(i), [kN] (6.9)
•••
în care:
K, U, f(i), l(i) au semnifica•ia •i valorile deja prezentate;
m - coeficient al condi•iilor de lucru (0,6);
Deoarece aria lateral• real• a sec•iunii unui minipilot pentru anumite tehnologii este mai mare decât cea corespunz•toare diametrului
g•urii de foraj se recomand• determinarea termenului:
•••
\
P(l) = U / m2 f(i) l(i) (6.10)
•••

în care:
P(l) - for•a preluat• prin frecare pe suprafa•a lateral• a minipilotului;
U, m2, f(i), l(i) au semnifica•ia •i valorile deja prezentate.
Determinarea valorii P(l) se poate face •i cu ajutorul graficului din fig. 6.1 în care se •ine seama de volumul total de past• de ciment
injectat în teren •i unde:
V este volumul de past• de ciment, pentru gaura de foraj
V(p) este volumul de past• de ciment injectat sub presiune
Figura 6.1
Varia•ia for•ei preluate prin frecare pe suprafa•a lateral• cu volumul

de materiale injectat
6.3.2.1. Calculul valorilor p(v) pentru minipilo•ii injecta•i prin umplere

a. Pentru minipilo•ii care reazem• cu baza pe p•mânturi coezive, valoarea p(v) se calculeaz• cu rela•ia 6.11, cu condi•ia asigur•rii
p•trunderii bazei minipilotului în stratul respectiv pe o adâncime egal• cu cel pu•in diametrul minipilotului sau al bulbului.
p(v) = N(c) c(u) + gamma(l) D (kPa) (6.11)
în care:
N(c) = 9 factor de capacitate portant•
c(u) valoarea de calcul a coeziunii, determinat• în condi•ii nedrenate a stratului, în kilopascali;
gamma(l) media ponderat•, prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale greut••ilor volumice ale straturilor str•b•tute de minipilot, în
kilonewtoni pe metru cub;
D fi•a real• a minipilotului (adâncimea la care se g•se•te baza minipilotului, m•surat• de la nivelul terenului natural, sau - pentru
infrastructurile podurilor - de la nivelul fundului albiei, •inând seama de adâncimea de afuiere), în metri.
În lipsa datelor privind rezisten•a la forfecare a stratului de la baza minipilotului, se admite, pentru p•mânturi coezive, utilizarea valorilor p
(v), din tabelul 6.6.
Tabelul 6.7

••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• • I(c) •
• Adâncimea ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
•bazei pilotului• >= 1 • 0,9 • 0,8 • 0,7 • 0,6 • 0,5 • 0,4 •
• m ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• • p(v), kPa •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 3 • 850 • 750 • 650 • 500 • 400 • 300 • 250 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 5 • 1000 • 850 • 750 • 650 • 500 • 400 • 350 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 7 • 1150 • 1000 • 850 • 750 • 600 • 500 • 450 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 10 • 1350 • 1200 • 1050 • 950 • 800 • 700 • 600 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 12 • 1550 • 1400 • 1250 • 1100 • 950 • 800 • 700 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 15 • 1800 • 1650 • 1500 • 1300 • 1100 • 1000 • 800 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 18 • 2100 • 1900 • 1700 • 1500 • 1300 • 1150 • 950 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 20 • 2300 • 2100 • 1900 • 1650 • 1450 • 1250 • 1050 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 30 • 3300 • 3000 • 2600 • 2300 • 2000 • - • - •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 40 • 4500 • 4000 • 3500 • 3000 • 2500 • - • - •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
OBSERVA•II:
1. Pentru valori intermediare ale indicelui de consisten•• I(c) •i ale adâncimii, valorile p(v) se determin• prin interpolare liniar•.
2. În stratul coeziv având indicele porilor e > 0,5 se utilizeaz• valorile p(v cor) deduse cu rela•ia:
• •
• e - 0,5 •
p(v conv) = p(v) • 1 - 0,5 ••••••• • (6.12)
• 0,6 •
• •
b. Pentru minipilo•ii care reazem• cu baza pe strate necoezive, valoarea p(v) se calculeaz• cu rela•ia:
p(v) = alfa [gamma d(b) N(gamma) + gamma1 D(c) N(q)] (kPa) (6.13)
în care:
alfa - coeficient dat în tabelul 6.7, în func•ie de gradul de îndesare I(D) al p•mântului de la baza pilotului;
gamma - valoarea de calcul a greut••ii volumice a p•mântului de sub baza pilotului, în kilonewtoni pe metru cub;
gamma(l) - media ponderat•, prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale greut••ilor volumice ale straturilor str•b•tute de minipilot, în
kilonewtoni pe metru cub
D(c) - fi•a de calcul a minipilotului, în metri care se stabile•te astfel
- dac• D >= beta d(b), se consider• D(c) = beta d(b);
- dac• D < beta d(b), se consider• D(c) = D
D - fi•a real• a minipilotului (adâncimea la care se g•se•te baza pilotului m•surat• de la nivelul terenului natural, sau - pentru
infrastructurile podurilor - de la nivelul fundului albiei, •inând seama de adâncimea de afuiere), în metri
beta - coeficient în func•ie de gradul de îndesare I(D) al p•mântului de la baza minipilotului, conform tabelului 6.8
N(gamma), N(q) - factori de capacitate portant•, da•i în tabelul 6.9, în func•ie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioar• Φ' al
stratului de la baza minipilotului.
OBSERVA•IE: Când deasupra stratului de p•mânt necoeziv în care p•trunde baza pilotului se afl• un strat de umplutur• recent•,
necompactat•, sau de p•mânt plastic moale sau plastic curg•tor, sau un strat de turb•, drept fi•a D se consider• doar adâncimea pe care

p•trunde minipilotul în stratul portant, iar expresia p(v) definit• prin rela•ia 6.13 se adaug• termenul gamma2 h în care:
- gamma2 este valoarea de calcul a greut••ii volumice a stratului slab, în kN/m3;
- h grosimea stratului slab, în metri.
Tabelul 6.8
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• I(D) • alfa • beta •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 0,00 ... 0,33 • 0,5 • 10 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 0,34 ... 0,66 • 0,4 • 15 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• 0,67 ... 1,00 • 0,3 • 20 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Tabelul 6.9
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• Φ' • 26 • 28 • 30 • 32 • 34 • 36 • 38 • 40 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
•N(gamma)• 9,5 • 12,6 • 17,3 • 24,4 • 34,6 • 48,6 • 71,3 • 108,0 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• N(q) • 18,6 • 24,8 • 32,8 • 45,5 • 64,0 • 87,6 • 127,0 • 185,0 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
6.4. Capacitatea portant• pentru minipilo•ii verticali solicita•i la înc•rc•ri orizontale.

Capacitatea portant• la înc•rc•ri orizontale se poate stabili, în mod aproximativ, cu ajutorul valorii lungimii conven•ionale de încastrare l0,
dat• în tabelul 6.10 în func•ie de denumirea p•mântului •i de diametrul minipilotului
Lungimea conven•ional• de încastrare l0 reprezint• lungimea unei console la care momentul încovoietor maxim de încastrare este acela•i
cu momentul maxim care se dezvolt• în minipilot.
For•a orizontal• P(cr or) a unui minipilot vertical cu radier jos se determin• cu rela•iile:
- în cazul minipilotului considerat încastrat în radier
2M(cap)
P(cr or) = •••••••, (kN) (6.14)
l0
- în cazul minipilotului considerat articulat în radier
M(cap)
P(cr or) = ••••••, (kN) (6.15)
l0
în care:
l0 - lungimea conven•ional• de încastrare, în metri;
M(cap) - momentul încovoietor capabil al sec•iunii minipilotului, determinat conform documenta•iilor tehnice de referin•• privind calculul
elementelor de beton armat, în kN*m.

Figura 6.2
Scheme de lucru pentru minipilo•ii fora•i vertical sub ac•iunea

înc•rc•rilor orizontale
Tabelul 6.10
Lungimea conven•ional• de încastrare
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• Denumirea p•mântului • l0 •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
•Nisipuri afânate •i p•mânturi coezive având I(c) <= 0,5 • 4d •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
•Nisipuri de îndesare medie •i p•mânturi coezive având • 3d •
•0,5 < I(c) <= 0,75 • •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
•Nisipuri •i pietri•uri îndesate, p•mânturi coezive având • 2d •
•0,75 < I(c) <= 1 • •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
•P•mânturi coezive tari I(c) > 1 • 1,5d •
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Capacitatea portant• la înc•rc•ri orizontale a minipilotului vertical se determin• cu rela•ia:
R(or) = km P(cr or), (kN) (6.16)
în care:
k = 0,7
m = 0,7
OBSERVA•II:
1. Rela•iile 6.15, 6.16 pot fi utilizate în cazul în care fi•a minipilotului D > 5 l0
2. În cazul unei stratifica•ii neomogene, l0 se stabile•te ca medie ponderat• (prin grosimile de straturi) ale valorilor corespunz•toare
straturilor întâlnite pe o adâncime egal• cu 1,5 l0, în care l0 reprezint• valoarea corespunz•toare stratului de la suprafa••.
Pentru determinarea capacit••ii portante la înc•rc•ri orizontale a minipilo•ilor verticali sau înclina•i, în special în cazul funda•iilor cu radier
înalt precum •i pentru calculul la deforma•ii al funda•iilor supuse atât la înc•rc•ri verticale cât •i la înc•rc•ri orizontale pot fi utilizate diverse
metode de calcul; se recomand• utilizarea metodelor bazate pe teoria grinzilor pe mediu elastic.
Spre exemplificare, în anexa A a standardului de referin•• STAS 2561/3-90 se prezint• o metod• de calcul a unui pilot izolat supus la
solicit•ri transversale, iar în anexa B a aceluia•i standard, o metod• de calcul a unui grup de minipilo•i cu radier rigid.
Aceste metode pot fi utilizate prin asimilare •i pentru minipilo•i.
La radiere joase pe minipilo•i, solicitate la înc•rc•ri orizontale, se verific• condi•ia:

• ••• •
• \ •
H(tot) <= m • / H(in) + n R(or) •, (kN) (6.17)
• ••• •
unde:
H(tot) - componenta orizontal• a efortului total care ac•ioneaz• asupra radierului;
H(in) - suma tuturor componentelor orizontale ale eforturilor axiale care ac•ioneaz• în pilo•ii înclina•i, în kN;
R(or) - capacitatea portant• a minipilo•ilor verticali la solicit•ri orizontale, în kN;
n - num•rul minipilo•ilor verticali;
m - coeficientul condi•iilor de lucru, egal cu 0,9.
6.5. Calculul minipilo•ilor fora•i la flambaj [4]

În terenuri instabile poate fi necesar s• se prevad• un tubaj permanent pentru a proteja pasta de ciment sau mortarul proasp•t.
Pentru minipilo•ii executa•i pe loc în strate de p•mânt în care rezisten•a la forfecare nedrenat• este mai mic• de 15 kPa, se va lua lua în
considerare flambajul, •inând cont de toleran•ele geometrice de execu•ie.
Cu ajutorul abacelor din anexa 3 pentru un minipilot izolat (v. figura 6.3) considerând diferite ipoteze pentru extremit••i se determin• for•a
critic•, N(cr), pentru care se produce flambajul.
De asemenea se poate utiliza direct formula lui Euler (6.18) [3].
Figura 6.3
Tipuri de flambaj pentru minipilo•i

(exemplificare pentru minipilot cu cap•t liber)
pi2 E I
N(c) = ••••••• (6.18)
L2
unde:
N(c) - înc•rcarea critic• axial• de compresiune care produce flambajul (kN)
E - modulul lui Young pentru sec•iunea echivalent• a minipilotului (kN/m2)
I - momentul de iner•ie pentru sec•iunea minipilotului (m4)
L - lungimea de flambaj a minipilotului (m)
omega - coeficient care •ine seama de condi•iile de rezemare a minipilotului (omega = 1 pt. minipilo•i articula•i la ambele extremit••i;
omega = 0,5 pt. minipilo•i încastra•i la ambele extremit••i; omega = 2 pt. minipilo•i încastra•i la o extremitate •i liberi la cealalt•; omega =
0,699 pt. minipilo•i articula•i la o extremitate •i încastra•i la cealalt•.
h - lungimea total• a unui minipilot
6.6. Capacitatea portant• a minipilo•ilor fora•i realiza•i în grup [4]

"Efectul de grup" poate fi cuantificat prin coeficientul de eficacitate C(e) definit conform rela•iei:
R(g)
C(e) = •••• (6.19)
n R

unde:
R(g) = m(u) R - este capacitatea portant• a grupului (v. standardul de referin•• STAS 2561/3-90)
n - este num•rul de minipilo•i
R - este capacitatea portant• a minipilotului izolat
Încerc•rile la scar• natural• •i în special pe modele la scar• redus• au condus la urm•toarele rezultate:
- coeficientul de eficacitate are valori maxime de ordinul C(e) = 1,3 pentru interdistan•a S = 4d (d = diametrul minipilotului) •i lungimi de
minipilo•i de peste 10 m.
- coeficientul de eficacitate are valori apropiate de 1,00 pentru interdistan•e S = 2d respectiv S = (6 - 7)d •i C(e) < 1 pentru S < 2d
respectiv S > (6 - 7)d.
6.7. Determinarea num•rului de minipilo•i verticali
Într-o prim• etap• de predimensionare a funda•iilor pe minipilo•i num•rul necesar de minipilo•i se determin• cu rela•ia:
• N H •
n = max • 1,3 • ••• sau 1,3 • ••••• • + 1 - 2 buc. (6.20)
• R R(or) •
Num•rul final de minipilo•i se stabile•te dup• dispunerea acestora în planul radierului respectiv verificarea eforturilor din înc•rc•rile
transmise de la suprastructur•.
În cazul for•elor orizontale mari se recomand• utilizarea minipilo•ilor înclina•i.
6.8. Calculul eforturilor în minipilo•ii unei funda•ii
6.8.1. Determinarea eforturilor din minipilo•ii verticali
La calculul funda•iilor pe minipilo•i se consider• c• înc•rc•rile de la suprastructur• se transmit terenului prin intermediul acestora.
Efortul într-un minipilot al funda•iei cu radier jos •i minipilo•i verticali, solicitat• la înc•rc•ri verticale •i momente încovoietoare se poate
calcula cu rela•ia:
N M(x) y M(y) x
S = ••• + G(p) ± •••••••• ± ••••••••, [kN] (6.21)
n n
••• •••
\ \
/ y 2 / x 2
••• i ••• i
i=1
în care:
N - efortul vertical de calcul, în kN;
M(x) •i M(y) - momentele de calcul, fa•• de axele principale ale grupului de minipilo•i, în kNm;
x(i) •i y(i) - distan•ele de la axa minipilo•ilor i din grup, la axele principale ale grupului de minipilo•i, în metri;
x •i y - distan•ele de la axa minipilotului considerat, la axele principale ale grupului de minipilo•i, în metri
n - num•rul minipilo•ilor în grup
G(p) - greutatea minipilotului, •inând seama de variabilitatea geometriei •i a greut••ii volumice a materialului constituient, precum •i de
efectul de submersare al apei subterane, în kN.
N, M(x) •i M(y) se iau cu valorile rezultate din înc•rc•rile în greutatea special• (v. de ex. standardele de referin•• STAS 10101/OA-77 •i
STAS 10101/OB-87).
În cazul în care o funda•ie cu radierul jos este solicitat• •i la înc•rc•ri orizontale, trebuie s• se verifice dac• minipilo•ii verticali din grup sunt
capabili s• preia aceast• înc•rcare prin încovoiere.
În caz contrar se prev•d pilo•i înclina•i.
6.8.2. Determinarea eforturilor din minipilo•ii înclina•i
Determinarea eforturilor din minipilo•ii înclina•i se face, în cazul funda•iilor cu radiere joase, astfel:
- eforturile în pilo•ii verticali •i componentele verticale ale eforturilor în pilo•ii înclina•i se pot determina cu rela•ia (6.21)
- componenta orizontal• a efortului într-un minipilot înclinat H(in) se poate determina cu rela•ia:
H(in) = V(in) tg delta, (kN) (6.22)
în care:
V(in) - componenta vertical• a efortului în acela•i minipilot în kN;

delta - unghiul fa•• de vertical• al axei minipilotului considerat.
Calculul eforturilor din minipilo•ii funda•iilor cu radier considerat infinit rigid în raport cu pilo•ii se poate efectua folosind o metod• de calcul
care s• •in• seama de deforma•iile •i de conlucrarea acestora cu terenul, precum cea prezentat• în anexa B din standardul de referin•• STAS
2561/3-90.
6.9. Verificarea funda•iilor pe minipilo•i la st•ri limit•
Se iau în considerare urm•toarele st•ri limit•:
- starea limit• de deforma•ii (S.L.D.) din categoria st•rilor limit• de exploatare normal• (S.L.E.N.);
- starea limit• de capacitate portant• (S.L.C.P.) din categoria st•rilor limit• ultime (S.L.U.)
Verificarea grupului de minipilo•i la starea limit• de deforma•ii se face cu rela•ia:
.. •••••
DELTA - U DELTA (6.23)
unde:
DELTA - este tasarea probabil• a funda•iei pe minipilo•i; aceasta se calculeaz•
cu metoda bazat• pe schema funda•iei conven•ionale (v. de ex. "Anexa D"
din standardul de referin•• STAS 2561/3-90)
•••••
DELTA - este tasarea admisibil• a construc•iei stabilit• conform documenta•iilor
tehnice de referin•• (v. de ex. standardele de referin•• STAS 3300/1-85
•i STAS 3300/2-85)
Verificarea grupului de minipilo•i la starea limit• de capacitate portant• se face cu rela•ia:
..
S - U R (6.24)
în care:
S este efortul de calcul ce activeaz• într-un minipilot;
R este capacitatea portant• a minipilotului
7. PREVEDERI GENERALE DE PROIECTARE PENTRU MINIPILO•II FORA•I UTILIZA•I LA SUS•INEREA •I CONSOLIDAREA

PANTELOR NATURALE •I ARTIFICIALE INSTABILE
7.1. Generalit••i
Lucr•rile de sus•inere •i consolidare (stabilizare) a pantelor cu ajutorul minipilo•ilor se refer• la sus•inerea •i consolidarea terasamentelor
cu minipilo•i dispu•i în grup (fig. 2.4b •i 2.5b) •i solidariza•i la cap•tul superior cu un radier din beton armat.
7.2. Sus•inerea •i consolidarea terasamentelor cu minipilo•i dispu•i în grup •i solidariza•i la cap•tul superior cu un radier din beton armat
7.2.1. Descrierea procedeului
Minipilo•ii dispu•i în grup cu radier de solidarizare la cap•tul superior constituie o lucrare folosit• în general la sus•inerea •i consolidarea
terasamentelor de drum •i de cale ferat•.
Sistemul "grup de minipilo•i - radier" permite analogia cu funda•ia indirect• pe minipilo•i tratat• în prezentul ghid, cu deosebirea c•
înc•rc•rile verticale sunt neglijabile în raport cu cele orizontale •i c•, în acest caz, nu se ia în calcul flambajul.
Solu•ia de sus•inere •i consolidare a terasamentelor cu minipilo•i dispu•i în grup •i solidariza•i la cap•tul superior cu un radier din beton
armat prezint• urm•toarele avantaje:
- consolideaz• terasamentul poten•ial instabil prin realizarea unei sus•ineri continue f•r• s•p•turi deschise;
- necesit• un consum redus de ciment •i de o•el-beton;
- permite o execu•ie complet mecanizat•;
- reduce durata de execu•ie;
- permite execu•ia lucr•rilor pe drumuri cu trafic intens cu stânjenirea minim• a circula•iei, datorit• gabaritului redus al utilajelor.
7.2.2. Elemente de calcul
7.2.2.1. Stabilirea înc•rc•rilor orizontale
Înc•rcarea preponderent• este împingerea p•mântului pe lucrarea de sus•inere care se poate calcula atât pe baza coeficien•ilor k(a) ai
împingerii active (conform teoriilor Rankine sau Coulomb), cât •i pe baza unui calcul invers care stabile•te for•a orizontal• dat• de masivul
alunec•tor.
Valoarea înc•rc•rii orizontale luat• în considerare pentru calculul grupului de minipilo•i va fi valoarea maxim• rezultat• din compararea
celor dou• ipoteze.
În cazul efectu•rii calculului invers pentru a determina împingerea masivului aflat în echilibru limit• (fig. 7.1) se ia în considerare
urm•toarea ecua•ie:

• ••• • •••
• \ • \
F(s,0) + DELTA F(s) = • / [G(i) cos alfa(i) tg fi'(i) + c'(i) l(i)] + E • / / G(i) sin alfa(i),
(7.1)
• ••• • •••
în care:
G(i) - greutatea unei fâ•ii verticale i din masivul aflat în echilibru limit•, [kN/m];
E - rezultanta for•elor orizontale date de împingerea masivului de p•mânt, [kN/m];
c'(i) - coeziunea p•mântului în eforturi efective care ac•ioneaz• la baza fâ•iei i, [kN/m2];
fi'(i) - unghiul de frecare intern• în eforturi efective care ac•ioneaz• la baza fâ•iei i, [grade];
l(i) - lungimea bazei fâ•iei i, [m];
alfa(i) - unghiul format între tangenta la baza fâ•iei i •i orizontal•;
F(s,0) - factorul de siguran•• pentru masivul aflat în echilibru limit• [F(s,0) = l];
DELTA F(s) - sporul prescris al valorii factorului de siguran•• pentru asigurarea stabilit••ii masivului (DELTA F(s) >= 0,3).
Din rezolvarea ecua•iei (7.1) rezult• valoarea E.
Figura 7.1
Efectuarea calculului invers pentru a determina împingerea masivului

aflat în echilibru limit•
7.2.2.2. Determinarea valorilor împingerii p•mântului pe fiecare minipilot în parte func•ie de dispunerea minipilo•ilor în planul radierului de
solidarizare [7, 8]:
Pentru minipilo•ii dispu•i în grup cu interdistan•e a <= 4b (fig. 8.1), înc•rcarea orizontal• E(m), aferent• fiec•rui minipilot în parte, dup• cum
urmeaz•:
E(m) = B k e(a)/n, [kN/m] (7.2)
în care:
n - num•rul de minipilo•i conform fig. 8.1;
B = B' + 3b, unde:
B' - distan•a între axele minipilo•ilor marginali ai radierului, [m];
b - diametrul minipilo•ilor, [m];
k - coeficientul de reparti•ie al înc•rc•rii orizontale conform pozi•iei minipilotului în plan, indicat în fig. 8.1;
e(a) - împingerea activ• a p•mântului care se poate determina cu rela•ia general•:
______
e(a) = gamma z k(a) + q k(a) - 2 c \/ k(a) , [kN/m2]
în care:
gamma - greutatea volumic• a p•mântului, [kN/m3];
z - adâncimea de calcul a împingerii active, [m];
k(a) - coeficientul împingerii active;
q - suprasarcina la nivelul terenului natural, [kN/m2];

c - coeziunea p•mântului, [kN/m2].
Figura 7.2
Coeficientul k de reparti•ie al înc•rc•rii orizontale [7, 8]
8. ELEMENTE CONSTRUCTIVE. LEG•TURA DINTRE MINIPILO•I •I SUPRASTRUCTUR•

Se recomand• ca distan•a minim• între axele minipilo•ilor fora•i s• fie S = 3d (d este diametrul sec•iunii minipilotului).
Repartizarea minipilotului sub radier se face într-un rând, în rânduri paralele, în •ah, radial, respectând distan•ele minime •i •inând seama
de tehnologia de realizare.
Tipul •i adâncimea de fundare a radierului se stabilesc în func•ie de:
- existen•a subsolurilor •i instala•iilor subterane;
- condi•iile geologice •i hidrogeologice ale amplasamentului (nivelul apelor subterane •i varia•ia acestuia în timpul execu•iei exploat•rii);
- gelivitatea p•mânturilor •i posibilitatea varia•iilor de volum din alte cauze.
Radierul de beton armat se calculeaz• conform documenta•iilor tehnice de referin•• (v. de ex. standardele de referin•• STAS 10102-75 •i
STAS 10107/0-90) sub ac•iunea înc•rc•rilor transmise de suprastructur• •i a reac•iunilor din minipilo•i. În•l•imea radierului se determin• prin
calcul dar nu va fi mai mic• de 30 cm. Clasa betonului din radier va fi cel pu•in C16/20.
Distan•a între fa•a exterioar• a minipilo•ilor marginali •i extremitatea radierului trebuie s• fie de minimum 1d, dar nu mai mic• de 25 cm.
Lungimea p•r•ii minipilotului cuprins• în radierul de beton armat se determin• func•ie de tipul de solicitare •i de tipul arm•turii longitudinale
din corpul pilotului (nu se include în grosimea radierului grosimea stratului de beton turnat sub ap•, sau betonul de egalizare) conform
reglement•rilor tehnice specifice.
În cazul funda•iilor pe minipilo•i supu•i la solicit•ri axiale de compresiune •i la for•e orizontale reduse, care pot fi preluate de minipilo•ii
considera•i articula•i în radier, minipilo•ii trebuie s• p•trund• în radier cu capetele intacte pe o lungime de 5 cm, iar arm•turile longitudinale
ale minipilo•ilor sau •eava s• se înglobeze în radier pe minimum 25 cm.
În cazul funda•iilor pe minipilo•i supu•i la solicit•ri axiale de smulgere sau la for•e orizontale mari care impun preluarea prin pilo•i
considera•i încastra•i în radier, minipilo•ii trebuie s• p•trund• în radier cu capetele intacte pe o lungime de 15 cm, iar arm•turile longitudinale
ale minipilo•ilor trebuie s• se înglobeze în radier pe o lungime determinat• prin calcul, sau pân• la partea superioar• a radierului.
În cazul în care minipilotul este armat cu •eav•, în func•ie de tipul solicit•rilor, se poate adopta •i o leg•tur• cu suprastructura de tipul celor
redate în figura 9.1.
Figura 8.1
Leg•tura dintre un minipilot •i grinda de fundare în func•ie de

tipul de solicitare
În cazul consolid•rii unor infrastructuri vechi cu ajutorul minipilo•ilor se pot distinge dou• tipuri de conlucrare •i anume:
a. minipilo•ii sunt fora•i prin infrastructura existent• •i conlucrarea este asigurat• prin aderen•• (fig. 8.2)
b. minipilo•ii preiau înc•rc•rile prin intermediul unor noi elemente cum ar fi o nou• talp• de fundare (fig. 8.3) sau o nou• grind•-radier
precomprimat• ce înglobeaz• •i vechea funda•ie (fig. 8.4)

Figura 8.2
Transmiterea înc•rc•rilor prin aderen•• pentru:

a) funda•ie veche direct• din zid•rie, b) funda•ie veche pe pilo•i de
lemn, c) suprastructura din zid•rie a unei pile de pod
În ceea ce prive•te primul tip de conlucrare se recomand• realizarea unor încerc•ri pentru determinarea valorii eforturilor admisibile
corespunz•toare aderen•ei între pasta de ciment •i o•el.
În general aderen•a mobilizabil• este de ordinul a 0,5 MPa pentru o•elul OB37 respectiv 1,0 MPa pentru barele din o•el PC52.
Figura 8.3
Conlucrarea funda•iei pe minipilo•i cu suprastructura

Figura 8.4
Asigurarea conlucr•rii prin precomprimare
Pentru al doilea tip de conlucrare se recomand• în cazul betonului armat a armare ca în figura 9.3.
În cazul precomprim•rii se va considera un efort de precomprimare N = (2-3)Q pentru asigurarea unei bune conlucr•ri.
ANEXA Nr. 1
la ghid
Adaosuri folosite la minipilo•i
Adaosurile pot fi utilizate pentru îmbun•t••irea lucrabilit••ii •i durabilit••ii pastei de ciment •i mortarului utilizate la realizarea minipilo•ilor. De
asemenea prin aceste adaosuri se urm•re•te cre•terea valorilor rezisten•elor mecanice.
Pe de alt• parte aceste adaosuri trebuie s• respecte anumite condi•ii de chimism pentru a nu degrada o•elul din care sunt confec•ionate
arm•turile sau chiar pasta de ciment. Nu se vor folosi adaosuri con•inând > 0,1% din masa total•, cloruri, sulfuri •i nitra•i.
În cazul utiliz•rii bentonitei ca aditiv (ceea ce este recomandat); cantitatea va fi sub 10 kg/m3 pentru un raport ap•/ciment sub 0,5.
Atunci când pentru îmbun•t••irea lucrabilit••ii •i pentru reducerea contrac•iei se utilizeaz• adaosuri, calitatea acestora trebuie s• fie
comparabil• cu cea a cimentului utilizat.
ANEXA Nr. 2
la ghid
Împingerea în stare de repaus, împingerea activ• •i rezisten•a pasiv• a

p•mântului asupra funda•iilor pe minipilo•i. Presiunea apei
Pentru calculul împingerii în stare de repaus, împingerii active •i rezisten•ei pasive a p•mântului, în cazul st•rilor limit• de exploatare
normal• (SLEN), se recomand• luarea în considerare a parametrilor rezisten•ei la forfecare (Φ', c') •i F(s) = 1,00.
Pentru presiunea apei se vor lua în considerare cele mai defavorabile situa•ii din punct de vedere al nivelului subteran cât •i al apari•iei
unor accidente ce induc solicit•ri suplimentare.
Presiunea p•mântului asupra minipilo•ilor la o adâncime z în teren se exprim• printr-un efort unitar efectiv orizontal calculat cu rela•ia:
sigma'(h) = k • gamma • z
unde:
gamma - este greutatea volumic• a p•mântului în stare umed• (gamma'- greutatea volumic• în stare imersat• - sub nivelul apei subterane)
k - este un coeficient ce poate fi:
- k0 pentru împingerea p•mântului în stare de repaus
k0 = 1 - sin Φ'
- k(a) pentru împingerea activ• •i poate fi calculat cu rela•ia
• Φ' •
k(a) = tg2 • 45 - ••• •
• 2 •

- k(p) pentru împingerea pasiv• •i poate fi calculat cu rela•ia
• Φ' •
k(p) = tg2 • 45 + ••• •
• 2 •
ANEXA Nr. 3
la ghid
Grafice pentru calculul minipilo•ilor la flambaj
Nota•ii:
N(c) - înc•rcarea critic• axial• de compresiune care produce flambajul (kN)
E - modulul lui Young pentru sec•iunea echivalent• a minipilotului (kN/m2)
I - momentul de iner•ie pentru sec•iunea minipilotului (m4)
omega - coeficient care •ine seama de condi•iile de rezemare a minipilotului (omega = 1 pt. minipilo•i articula•i la ambele extremit••i;
omega = 0,5 pt. minipilo•i încastra•i la ambele extremit••i; omega = 2 pt. minipilo•i încastra•i la o extremitate •i liberi la cealalt•; omega =
0,699 pt. minipilo•i articula•i la o extremitate •i încastra•i la cealalt•).
h - lungimea total• a unui minipilot
K - modulul de reac•ie al terenului
Grafic 1

Grafic 2

Grafic 3

Grafic 4
Grafic 5

Grafic 6

Grafic 7

Grafic 8
ANEXA Nr. 4
la ghid
Exemple de carcase pentru minipilo•i
Imagine
REFERIN•E NORMATIVE
I. REGLEMENT•RI TEHNICE CONEXE
C 28-99 - Normativ pentru sudarea arm•turilor din o•el-beton.

C 56-85 - Normativ pentru verificarea calit••ii •i recep•ia lucr•rilor de construc•ii
•i instala•ii aferente.
C 241-92 - Metodologie de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de
fundare la solicit•ri seismice.
GT 035-2002 - Ghid privind modul de întocmire •i verificare a documenta•iilor geotehnice
pentru construc•ii.
NP 074-2002 - Normativ privind principiile, exigen•ele •i metodele cercet•rii geotehnice
a terenului de fundare.
NE 012-99, - Cod de practic• pentru executarea lucr•rilor din beton •i beton armat.
partea A
P 100-92 - Normativ pentru proiectarea antiseismic• a construc•iilor de locuin•e
social-culturale, agrozootehnice •i industriale.
NP 045-2000 - Normativ privind încercarea în teren a pilo•ilor de prob• •i a pilo•ilor
din funda•ii.
II. STANDARDE DE REFERIN••

SR EN 196-1:1995 - Metode de încerc•ri ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezisten•elor

mecanice.
SR EN 197-1:2002 - Ciment. Partea 1: Compozi•ie, specifica•ii •i criterii de conformitate ale
cimenturilor uzuale.
SR EN 197-1:2002 - Ciment. Partea 2: Evaluarea conformit••ii.
SR EN 1008:2003 - Ap• de preparare pentru beton. Specifica•ii pentru prelevare, încercare •i
evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate
din procese ale industriei de beton, ca ap• de preparare pentru beton.
STAS 438/1-89 - Produse de o•el pentru armarea betonului. O•el beton laminat la cald. M•rci
•i condi•ii tehnice de calitate.
STAS 1242/1-89 - Teren de fundare. Principii generale de cercetare.
STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane •i mortare cu lian•i minerali.
STAS 2561/1-83 - Teren de fundare. Pilo•i. Clasificare •i terminologie.
STAS 2561/3-90 - Teren de fundare. Pilo•i. Prescrip•ii generale de proiectare.
STAS 3300/1-85 - Teren de fundare. Principii generale de calcul.
STAS 3300/2-85 - Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fund•rii directe.
STAS 3349/1-83 - Betoane de ciment. Prescrip•ii pentru stabilirea gradului de agresivitate a
apei.
STAS 3950-81 - Geotehnica. Terminologie, simboluri •i unit••i de m•sur•.
STAS 9305-81 - Bentonit• activat• pentru fluide de foraj.
STAS 10100/0-75 - Principii generale de verificare a siguran•ei construc•iilor.
STAS 10101/0-75 - Ac•iuni în construc•ii. Clasificarea •i gruparea ac•iunilor.
STAS 10101/0A-77 - Ac•iuni în construc•ii. Clasificarea •i gruparea ac•iunilor pentru
construc•ii civile •i industriale.
STAS 10101/0B-87 - Ac•iuni în construc•ii. Clasificarea •i gruparea ac•iunilor pentru podurile
de c.f. •i •osea.
STAS 10101/2A1-87 - Ac•iuni în construc•ii. Înc•rc•ri tehnologice din exploatare pentru
construc•ii civile, industriale •i agrozootehnice.
STAS 10102-75 - Construc•ii din beton, beton armat •i beton precomprimat. Prevederi
fundamentale pentru calculul •i alc•tuirea elementelor.
STAS 10107/0-90 - Construc•ii civile •i industriale. Calculul •i alc•tuirea elementelor
structurale din beton, beton armat •i beton precomprimat.
SR EN 14199 - Execu•ia lucr•rilor geotehnice speciale. Minipilo•i.
LUCR•RI DE REFERIN••
[1] EN 14199 (2003) - Execution of special geotechnical works. Micropiles

[2] Bruce, D.A., Juran, I., Dinillio, A.F. (2001) - Proc. of the 15th International Conference
on Soil Mechanics and Geotechnical Engineering, Istanbul
[3] S.S. Liew & C.C. Fong (2003) - Design & Construction of Micropiles. Gue & Partners Sdn
Bhd, Kuala Lumpur, Malaysia
[4] M.J.J. Aznar & M.J. Renault (1986) - Les micropieux
[5] H. Cyna, F. Schosser, R. Franki, C. Plumette, R. Estephan, F. Altmayer, N. Goulesco, I.
Jouran, C. Mauriel, I. Shakrour, P. Vezole - (2002) - FOREVER - Synthese des resultats et
recommendations du Projet National sur les micropieux (1993-2001)
[6] Mihai Popescu (1995) - "Back analysis of slope failures to design stabilizing piles"
Keynote Lecture, Proc. 2nd Turkish Symp. on Landslide, Adapazari
[7] Konrad Simmer (1985) - "Grundbau"
[8] Ulrich Smoltczyk (1987) - "Grundbau - Taschenbuch" vol. 3

GP 113 Reglementare Din 15 - 02 - 2005

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GP 113 Reglementare Din 15 - 02 - 2005

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reglementare din 15/02/2005

Ministerul Transporturilor, Construc•iilor •i Turismului

2. DEFINI•II. DOMENII DE APLICARE. CLASIFIC•RI

http://www.legenet.indaco.ro/?page=view_act&actiune...0gdojlyuxuz42bachinbssyxibbpfipn&idact=MTY0NTkxNA== (1 of 29)23/07/2009 7:25:44 PM

Exemple de conforma•ie ale corpului •i bazei minipilo•ilor

Exemple de structuri cu minipilo•i

Minipilo•ii fora•i se clasific• de regul• în func•ie de urm•toarele criterii:

http://www.legenet.indaco.ro/?page=view_act&actiune...0gdojlyuxuz42bachinbssyxibbpfipn&idact=MTY0NTkxNA== (2 of 29)23/07/2009 7:25:44 PM

Minipilo•i înc•rca•i direct. Exemple

Re•ele de minipilo•i. Exemple

Clasificarea minipilo•ilor fora•i dup• metoda de injectare

http://www.legenet.indaco.ro/?page=view_act&actiune...0gdojlyuxuz42bachinbssyxibbpfipn&idact=MTY0NTkxNA== (3 of 29)23/07/2009 7:25:44 PM

3. DATE DE BAZ• NECESARE PROIECT•RII

http://www.legenet.indaco.ro/?page=view_act&actiune...0gdojlyuxuz42bachinbssyxibbpfipn&idact=MTY0NTkxNA== (4 of 29)23/07/2009 7:25:44 PM

- raport nisip/ciment: 1,15-1,25

Încerc•rile curente la care trebuie supuse pasta de ciment •i mortarul sunt:

6. PROIECTAREA MINIPILO•ILOR FORA•I

Acoperirea minim• pentru arm•turile din o•el pentru minipilo•ii

http://www.legenet.indaco.ro/?page=view_act&actiune...0gdojlyuxuz42bachinbssyxibbpfipn&idact=MTY0NTkxNA== (5 of 29)23/07/2009 7:25:44 PM

http://www.legenet.indaco.ro/?page=view_act&actiune...0gdojlyuxuz42bachinbssyxibbpfipn&idact=MTY0NTkxNA== (6 of 29)23/07/2009 7:25:44 PM

P(cr k) = Min [(P(cr m))(med)/dzeta1; (P(cr m))(min)/dzeta2] (6.1)

R = k • m • P(cr), (kN) (6.2)

unde: k este un coeficient de omogenitate cu valoarea 0,7

Capacitatea portant• a unui minipilot solicitat la smulgere se determin• cu rela•ia:

R(sm) = k • m • P(cr sm),(kN) (6.3)

în care: k = 0,7; m = 0,6

http://www.legenet.indaco.ro/?page=view_act&actiune...0gdojlyuxuz42bachinbssyxibbpfipn&idact=MTY0NTkxNA== (7 of 29)23/07/2009 7:25:44 PM

R(cr) = k • m • P(cr or), (kN) (6.4)

în care: k = 0,7; m = 0,7

6.3.2. Pe baza unor rela•ii empirice de calcul

http://www.legenet.indaco.ro/?page=view_act&actiune...0gdojlyuxuz42bachinbssyxibbpfipn&idact=MTY0NTkxNA== (8 of 29)23/07/2009 7:25:44 PM

• 7 • 9700 • 6900•3300 •2200• 1400 • 9700 • 6900•4300•3300•2200•1400• 850•

Observa•ii la tabelul 6.6:

http://www.legenet.indaco.ro/?page=view_act&actiune...0gdojlyuxuz42bachinbssyxibbpfipn&idact=MTY0NTkxNA== (9 of 29)23/07/2009 7:25:44 PM

p(v cor) = p(v) • (0,7 + 0,02 • t/d) [kPa] (6.6)

p(v cor) = p(v) • (0,5 + 0,125 • t/d) [kPa] (6.7)

Observa•ii la tabelul 6.5:

R = k • m1 • p(v) • A, [kN] (6.8)

în care toate nota•iile au semnifica•iile anterioare •i se determin• conform preciz•rilor anterioare.

http://www.legenet.indaco.ro/?page=view_act&actiune...0gdojlyuxuz42bachinbssyxibbpfipn&idact=MTY0NTkxNA== (10 of 29)23/07/2009 7:25:44 PM

Varia•ia for•ei preluate prin frecare pe suprafa•a lateral• cu volumul

6.3.2.1. Calculul valorilor p(v) pentru minipilo•ii injecta•i prin umplere

p(v) = N(c) c(u) + gamma(l) D (kPa) (6.11)

http://www.legenet.indaco.ro/?page=view_act&actiune...0gdojlyuxuz42bachinbssyxibbpfipn&idact=MTY0NTkxNA== (11 of 29)23/07/2009 7:25:44 PM

http://www.legenet.indaco.ro/?page=view_act&actiune...0gdojlyuxuz42bachinbssyxibbpfipn&idact=MTY0NTkxNA== (12 of 29)23/07/2009 7:25:44 PM

6.4. Capacitatea portant• pentru minipilo•ii verticali solicita•i la înc•rc•ri orizontale.

- în cazul minipilotului considerat articulat în radier

http://www.legenet.indaco.ro/?page=view_act&actiune...0gdojlyuxuz42bachinbssyxibbpfipn&idact=MTY0NTkxNA== (13 of 29)23/07/2009 7:25:44 PM

Scheme de lucru pentru minipilo•ii fora•i vertical sub ac•iunea

Lungimea conven•ional• de încastrare

Capacitatea portant• la înc•rc•ri orizontale a minipilotului vertical se determin• cu rela•ia:

R(or) = km P(cr or), (kN) (6.16)

http://www.legenet.indaco.ro/?page=view_act&actiune...0gdojlyuxuz42bachinbssyxibbpfipn&idact=MTY0NTkxNA== (14 of 29)23/07/2009 7:25:44 PM

6.5. Calculul minipilo•ilor fora•i la flambaj [4]

Tipuri de flambaj pentru minipilo•i

6.6. Capacitatea portant• a minipilo•ilor fora•i realiza•i în grup [4]

http://www.legenet.indaco.ro/?page=view_act&actiune...0gdojlyuxuz42bachinbssyxibbpfipn&idact=MTY0NTkxNA== (15 of 29)23/07/2009 7:25:44 PM

H(in) = V(in) tg delta, (kN) (6.22)

http://www.legenet.indaco.ro/?page=view_act&actiune...0gdojlyuxuz42bachinbssyxibbpfipn&idact=MTY0NTkxNA== (16 of 29)23/07/2009 7:25:44 PM

delta - unghiul fa•• de vertical• al axei minipilotului considerat.

Verificarea grupului de minipilo•i la starea limit• de capacitate portant• se face cu rela•ia:

7. PREVEDERI GENERALE DE PROIECTARE PENTRU MINIPILO•II FORA•I UTILIZA•I LA SUS•INEREA •I CONSOLIDAREA

http://www.legenet.indaco.ro/?page=view_act&actiune...0gdojlyuxuz42bachinbssyxibbpfipn&idact=MTY0NTkxNA== (17 of 29)23/07/2009 7:25:44 PM