Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Toaz - Info Jocuri Didactice Pentru Educarea Limbajului Elena Pintilie PR

    Încărcat de

    Irina Ciuca
    44 vizualizări70 pagini
    jocuri didactice

    Titlu original

    toaz.info-jocuri-didactice-pentru-educarea-limbajului-elena-pintilie-pr_596270623fd426531aa318d31964f5fe

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    jocuri didactice

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    44 vizualizări70 pagini

    Toaz - Info Jocuri Didactice Pentru Educarea Limbajului Elena Pintilie PR

    Încărcat de

    Irina Ciuca
    jocuri didactice

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 70
    Elena Pintilie JOCURI DIDACTICE . PENTRU EDUCAREA LIMBAJULUI Bibby Mustrafii: Tatiana Murari Tehnoredactare computerizaté; Claudia Durac © Copyright 1999 ISBN 973-9333-23-0 Elena Pintilie Jocuri Didactice Pentru Educarea Limbajului (Ghid Metodic) Citit - Scris Grupa Mare gi Grupa Pregatitoare Editura Apollonia Tasi, 1999 Cuprins oe = Cate euvinte? 76 Introducere ete = Al catelea cuvaint este? sa. oe 78 Capitolul I - Jocuri didactice destinate comunicarit Cine spune mai repede? : . 80 realizarii acordurilor gramaticale van 10 = Cine a primit mesajul? : evsuee 2 - Spune ceva despre! Ht ~ Jocul silabelor ae . - Mai spune ceva!.. od = Ne juctim cu silaba..! serene 86 ~ Cum intrebi si ce rispunzi Spune mai departe! 89 ~ Spune ceva! . 19 = Propozifii, cuvinte, silabe ...- ot - Eu am ... Cine mai ate? 23 Cu ce sunct incepe cuvantul? a - Oglinda fermecati ... eevee 26 = Cine spune mai multe cuvinte? 96 = Cum este? Cm sunt? .. — 29 = Cine pleacit in ealitorie? : . seven 97 ~ Ce stii despre...? ee 31 - inlocuieste sunctul! .... Soneceeee LOL = Ce stii despre Mine? .osresseesusen sevtnnetseee 36 - Cine stie mai bine? .... oa 103 - Cine este? Cum este? ... pee a7 Capitolul IIL - Jocuri didactice destinate expresivitayit - Cine este? Cine sunt? 40 limbajului 106 ~ Cine {i-a dat jucairia? 42 ~ Eu zic ... tu zici! . : 107 = A (al, ai, ale) cui este (Sunt)? .oroen 43 - Gasiti rima! - seven 109 - Cui trimite{i scrisoarea? oe AS - Cauli perechea! ...... on m1 - Ruspunde repede gi bine! : 47 = Cum se mai poate spune’ 113 + Ce face? Ce facem? ae 49 = Ce mai poate insemna? on 16 - Va rog sii-mi dati! . . 52 Telefon oo . us - Bu intreb, voi rispundefil seo sé Capitolul 1V = Jocuri didactice destinate formaril 2 (Ge face?) Cum taco! nee 56 de CUVINEE rene oe soe 119 = CAnd face (fac) aga? .errsotneenecte 58 “9A formar ia cuvaint nou! seve 120 - Spune unde se afla? ove OF ‘¢ cuvant ai format? - : eve 122 - Completeazit ce lipseste! " 64 Si-i cfutim familial on 125 - Continua tut! . se evcnesneecee 66 - Acum spune tu! . : 67 - Spune ce vezi! 70 Capitolul II - Jocuri didactice destinate qnalizelor lexicale si fonetice 73 ~ Alege coreet! .ronnn soe sevens 74 he INTRODUCERE “4 Motto; “Limba unui neam este actul su de identitate" Emil Cioran imbajul uman, cel mai important mijloe de relic intre constiin{t gi realitatea obiectiva, instrument al cuno. teri, al creafiilor valor?’or eultural-moral al transformari vaterici, constituie unul dintre cele mai comptcac fenomene psi: sociale El reprezinté actul fundamental de legitimare a omul’ situ- are a sa pe scara evolntici si progresului materici vii. + Vorbirea, privilegiul fiinfei umane, se naste in chip spontan, dar, lipsitt de ajutorul nostru, ea riméne frusti gi adesiva incoree- 18, mai ales dacé mediul familial are un aport scfizui ‘n acest domeniu, unde-totul se invafi prin imitatic. Cea maismare bucurie a paringilor naturali si spirituali, a dascalilor, este de a vedea copii sinatosi, cu vorbiren «i scrierea frumos curgitoare si limpezi ea cristalul, cum ar fi zis o-! care s-a daruit copiilor mai mult ca nimeni altul, marele povestitor Ion Creang’. ‘Aci inzestra pe copii cu acest minunat mijloc de comunicare pe care il reprezintii o limba bogatt si corecti, expresiva si nuanati, inseamn’ un sprijin temeinie in vederea pregitirii lor pentru a intra in Inme, jn ceea ce priveste pregitirea copilului prescolar pentru infelegerea si insusirea limbii mateme, din experiena practic’ am constatat c& acesta dispune de capacititi si resursc,care va loriticate gi dirijate continuu, in sistemul activitatilor educare a limbajului specific grdinifei, poate asimila gi inteleys 0 multi- tudine de cuvinte gi expresii, prin mijloace si procedce adaptate particularitajilor de varsti 9 Avind in vedere volunnul lingvistie cu care vine copilul in dini{%, pornind de la o bung cunoastere a dezvoltitii psihofi- rice a acestuia, de la cunoasterea cerinfelor invi{timéntului pri- nar, consider c& jocul didactic poate contribui mai mult Is edu- sarea limbajului sub aspect sintactico-morfologie (propozifia), lexical (cuvantul), fonetic (silaba gi sunetul) si al bogijici gi expresivitilii dacd se folosese metode activ-pafticipative si daci abiectivele educirii limbajului se realizeazi prin jocuri si vari- ante concepute sau adaptate in acest sens, Culegerea de fafi este destinati educatoarelor de la grupa mare si progatitoare gi se doreste a fi un ghid metodic, un i ment de lucra la indemdna acestora in vederea pregatirii copiilor CAPITOLUL I pentru integrarea in sistemul de exigente ale invafti cilit-serisu- c : Jui in clasa I. . JOCURI DIDACTICE DESTINATE Pregitirca prescolarilor pentru activitatea de citit-scris a fost, COMUNICARI $I REALIZARI este gi rimane un obiectiv major al tntregii activitayi din graidinifa AAD AT) este si rimdne un obiectiv major al tntregii activitati din gradiniy ACORDURILOR GRAMATICALE si in special al celei de cducare a limbajului in eadrul care'a am acordat jocului didactic un loc privilegiat deoarece-acesta repre~ vinti forma ideala, atractiva si accesibili de rezolvare a pro- blemelor ridicate de actuala programa de invajimant. fn transpunerea in practic& a confinutului agesteia am avut in * Motto. vedere realitatea psihologic’ a copilului in dezvoltare, adaptand "Neputdndu-se scurge in cuvinte, cerin{ele instructiv-educative la nivelul de injelegere al fiecdrui gandurile mele raiman fagii de ceaga.” copil si la particularitajite individuale. Jean-Paul Sartre h. st SPUNE CEVA DESPRP! Tema: Propozitia simpla Obiectivul general: familiarizarea copiilor cu notiunea de rropozitic; valorificarea cunostinfetor acumutate in situatit noi; ezvollarea gindirii logice, a rapiditagii si promptitadinit in Aspunsuri Obiective operafionale: si denumeased juciria xtrasé; s formuleze 0 propozijie simpl Jenumeste juctria sau imag wunogtin(ele acumulate fn si Regulile jocului: actioncazA gi rZispunde copilul al crui nut “le seris pe bilefelul extras din eosule} sau cel este primeste ningea. Elemente de joc: extragered bitetelor gi juctrilor, legarea sehilor, aruncarea si prinderea mingii, migcare, ghicite, aplauze Strategii didactice: explicatia, demonstratia, exercifiul, sur- sriza, . Resurse’ materiale: juctrii (pipust, ursule,, rafuset hasinuf’, vulpe etc.) si jetoane teprezentand flori, iepurasi, flu- uti, puigori, albine, edine § 1 cuvantul ce ca respectiva; st valorifice uatii noi, Varianta I Se pun inteaun cosulet biletele cu mumele copiitor si se extrage de rand, de catre educatoare, un bilefel. Copilul al cirui nume ste séris pe bilet va fi legat la ochi si va scoate din sicule| 0 juctrie. © pipiie si la indemnul adr despre!" copilul rispunde printr-o propozitie simpla, Exemplu: "Ursuleyul mormaie." "Papuga este mare." 'Villpea este gireatd.” “Raijugea inoati.” Grupa de copii confirma prin aplauze corectitudines raspun- Lului gi va aledtui si dlte propozifii in care s& spuna si altceva despre aceeagi juctitic sau ceca ce simbolizeazit ea. at de colegi "Spune ceva Varianta a II-a Pe o masa, in fafa copiilor, se afla, cu fafa in jos, mai multe jetoane ilustréind intagini cunoscute. Copilul care prinde mingea, ‘aruncati de educatoare sim de colegul care preia conducerea spunsului corect, vine Ia masa, alege un jeton i imperativ "Spune ceva despre!", jocului in urma ris si dupa ce il priveste, la ac pleatuieste o propozitie simpli cu cuvantul ilustrat. Exemplu: "Cainele latr’." “Plututasii zhoar’." "Puigorii piuie.” Varianta a Ud-a Educatoarea denumeste obiecte sau fiinfe din lumea juvitoare, iar copili vor formula, propozifii simple Ja indemaul "Spune ceva despre!". Pent fiecare caz in parte se soliciti copiilor eft mai multe propozifii determihfind astfel 0 participare activa si activizarca intensti a vocabularului, Se urmareste gi corectitudinea exprimirii, realizarea corect a acordului intre patfile principale de propozitie. in final, educatoarea mentioneaz’ ci propozitia este cea mai simpli form’ de comunicare, specific umam’i. icone MA! SPUNE CEVA! Tema: Propozitia dezvoliata, Fraza, Obiectivul general: consolidarea deprinderit copiilor de a dezvolta 0 propozitic simpli, de a aleitui fraze logice realizaind corcet acordurile in cadrul propozitiei si frazei; activizarea gi dezvollarea yooabularului: stimularea gindirii logice si cre atoare Obicctive operationale: si alcituiasea: 6 propozitie simpli; si dezvolte o propozitic’ simpli; s& aleatuiasea fraze in prezenta si absenja materialului didactic; si urmareasea cu atentie rispun- surile colegilor pentru a fe completa sau. corecta Regulile jocului: copilul care primeste plicul il deschide, priveste (citeste) imaginea gi rosteste © propozitie. La impera- tivul "Mai spune ceval", pe rind, copii adaugi la propozitia cenunjati alte cuvinte ca Jemente de joe: surpriza, transmiterea plicurilor, edlutarea cuvintelor. Strategii didactice: conversatia, explicatia, exercitiul oral, clemente de problematizar Resurse m je: © pipus’, plicuri contindind imagini » gestive: un aspect de toamni, jocurile copiilor in timpul iemnii, sosirea berzelor din firile calde, copii culegind ghiocei din pidure, 0 cisul’ sub a cirei streagina se afl un cuib cu pui de randunicd ete. c-i dau sens logic va anta I prezinti, sub forma de surpriza, musafirul care a venit in vizita si anume papusa Monica, Ea le propune copiilor si joace Jmproun’ un joc. Prin intermediul educatoarei, papusa va rosti o propozitie i si la indemnut acesteia "Mai spune ceva! copiii vor adiuga mai multe cuvinte potrivite contextului formulat pan’ vor byine 0 propozitie dezvoltati sau fraza Exemplu: "Copilul merge." "Copilul merge frumos." "Copilul merge frumos pe trotuar, "Copilul merge Frumos, pe trotuar, la geticinitl." Daca este mulfumita, pipuya acorda pentru fiecare raspuns orect cate o bilut’ colorata Se va urmari ca enunfurile formulate sf fie coreete atat din unct de vedere gramatical, cat si logic. Exemplu: "Avionul zboard,", dar nu $i "Creionul zboard." Varianta a U-a Papusa Monica precizeazi ca ea a adus niste ilustrafi gi trans- aite, pe rand, copiilor cate un plic. La semnalul "STOP", copilul are are plicul il deschide, "citeste” ilustrafia gi spune 0 propo- itie. Exemplu: "Vin berzete." D& apoi ilustratia altui coleg adresindu-i ai spune eval, Acesta va mai adttuga fa propozifia enunfati unul s: aulte cuvinte. “” Exemplu: "Vin berzcle din firile calde." Dupa ce a rostit propozifia, acesta transmite ilustrajia altui opil care va incerca si, mai adauge un euvant sau mai multe Exemplu: "Vin berzele din jarile ealde gi ne aduc primavara _ Se pot adauga atitea cuvinte pani ce s-au epuizat toate posi ilitite. ips ficcare dati se noteazi rispunsutile corecte acordandu-se bil. _ In finaly! jocutui, dupa ce gi-au numirat bilufele dobandite, Apusa Monica precizeaza care copii au rispuns corect, stabilind aiar o ierathic: locul I, locul If etc. 16 CUM INTREBI SI. CE RASPUNZI ? Tema: Propozifia interogativa si enunfiativa. Obiectivul general: familiarizarea cu nofiunile de propr interogativa gi enunfiativa gi cu simbolurile acestora, Obiective operafionale: si observe imaginile; si personajele gi actiunile acestora; s& formuleze prop gative Gntrebare) si propozifii enuniative (rispuns); sh le serie | cu ajutorul simbolurilor; sit coreleze enunturile formulate cu sim- bolurile de pe reyeaua grafic’. j Regulile jocului: copilul desemnat alege un jeton, if observ’ cu atentie gi adrescazi o intrebare Ia care va rispunde un alt } copil Elemente de joc: extragerea jetoanelor, cZutarea jetonului corespunzitor acfiunii s)ccifice, Strategit didactice: conversafia, explicatia, demoustratia, exercifiul, clemente de problematizare. \ Resurse materiale: jetoane cu imagini care si sugereze intre~ biri si rispunsuri: un ursulet care scric, un ursulef méncdnd) mure; un iepuras eu sania, un copil cu sania; o pisic’ citind, oF pisicd cu un goricel; 0 vulpe cfintand fa’pian, o fetifa cantand la pla, cretl, fise, carioca. ig pin etc Varianta I Educatoarca subliniaA faptul c& © comunicare se realizeazt cu ajutorul propozifiilor si ci acestea sunt de mai multe feluri, it ) fanctie de ceed ce dorim si exprimim, o intrebare sau uy Fispuns, 4 Propune coplitor jocul pentru a invafa si diferentieze propo | zitiile-intrebare de cele raspuns, atat in comunicare, cat si grafic i Copilul desetnnat de educatoare extrage dintr-un siculet (H are sunt imaginile-intrebare) un jeton, va observa eu atentic, actiunea ilustrata si la intrebarea “Cum intrebi?” va formula © topozilic interogativa Gntrebare). Dac mu reugeste, cduc jatea i va sprijini ew informatii suplimentare, Dupit enunta ei-intrebare, w copil indicat prin adresarea intreba De riispunzi? . ilustreazi ific’ subicetului ilustrat si formuteazd rispunsul uu: 1. - Ursuletul serie? R. - Ursulejul mandn Se apreciazit rispunsurile sew copiilor ef, intrucit ci m ropozifiile cu ajutorul unor si Se descoperi tabla pe care s oreazit 0 propozitie-intrebare g ropozitie-rispun: fiecare i poz va ct jetonul cai apoi educas bo! e douti imagini, una cealalia, alaturat, suger se afl o Tinie orizontala, contin. de semnul inttebiirii si respectiv de punet Se vor intui imaginile si grafismele cu semnul 1 fb masa, cu degetul, rea Varianta a Ti-a ‘opiii vor enuna propozitii-intrebare, vor formula prope ins gi vor Incerca s& Ie scric ta tabla, denumind sin; {in partea de suis, la mijloc fe incadrewzai simbolurile cclor dowd tipuri’ d si incepul apoi e un rind de lini ocizont nurebarit Jucaloarea preciz, i si ne anata ce a rin simbolurile seri Copi az ci dreplunghiul reprozinti titlul a inviqat saw vom invéifa Jnlr-o activitat in interior continua rindurife cu grafismele incepple in final, educatoarea "va dicta’ te @ propazitie de ficeare x copii scriind pe fise simbolurile corespunzitoare, Se mnlireste semnul de punctuafie soris la sf i ificad gi se corecteaz’i Jmpreuns cu copii. Activitatea se va repeta sub alts w ‘oral Goe-exoreifiu sau cl ede ereatie "De-a gridinita") in momente ale zi SPUNE CEVS Tema: Propozifia esciamativa Obicetivul general: identificoron gi transerierea propozijiilor pxclamative Obiective eporngionete: eh aleatidased prepoitii simple gi ezve i expen V verbal, a aiinding, state, senti “nent sau emojie provocata de o anvine situalie sugerata de ima- gine; si stic ce este o propozitie exclamaliva; sa diferentieze propozijia exclamativa dle celelalte tipuri de propozitii, atat ver bal, eft si grafic; sa sciie simbolul grafic corespunziior propo- titiei exclamative Regulile joculu fa indemnul "Spuie eeval", copilul desem- hat prin tragere Ja sorfi formuleazd @ propozifie exclamativa (mirare) sugerata de imagine. Elemente de joe: (iy darea de recompense Strateyii didactice: conversafia, explicaia, demonstratia, ‘exervifiul, cleinente de problematizare. Resurse materiale: lar pisicd dormind nedind peste, un baiefel murdar, o fetita care pling a., un bol tabla, erett, fige, carioca la sori, ghicitea, notarsa gi acor- pgtaf, imagini reprezentind: 0 juin urs md »pii la mae, Nori metticolore, snunti Variant b Se reactualizeasa vinustintéte copiiloren privire la propoziti ile interogative (intrebare) gi propozijiile enunfiative (cispuns) si redarea grafict a acestora Apoi educatoarea rosteste 0 propozific exclamativa (mirare), atrgind atenjia copiilor asupra deosebirii dintre aceesta gi cele rostite anterior (intonatie) asemenea propozifii se aume: c exclamative 1), emofiile, Se precizeaza sick cle ne ajuta sine exprindin uimirea (mirar 20 fave (bucuric,-suparare) fatti de ceali- ndemn sentimentele, @ anumiti s tatea nconjurdtoare sate un in continu izen, . vor desfigura vor alcatui ei ingigi prapozitii excl F titel jocului exprimand un indemn, adic& 0 prov vzitie 4 copiilor ea prin jocul lamative, e, educatoaren pre wht exelamati Pe flanclograf se fl mai multe plicuri cu imagini nunyrotate dela 1 la 10, in functic de nnviirul lor, agezate in dezordir intr-un bol (cosules) sunt hilefele eu numele copiitor. Pdueatoarea extrage, pe rind, efite un bilefel. Copilul a: cari nume este nscris pe bilet spune un numir de la f ta 10, aut pe flanclograf plicul en numirul corespunziitor, scoate jr inea si dup ce o priveste cu atentie, Ia imperativul adresa eg ‘Spune ceval”, va rosti o propozitie-mirare (exclamativ’ fn cazul tn care un copii intimpind greutati in fo: irea exclamative, clucatoarea intervine eu ini hari, 1 sprijine in acest sens. Cmperativa), propocitie informatii care Se aliseazi imaginca pe ianclograf si se solicit copier sa iledituiascd $i alte propozifii-mirare, Se notea rispunsurile corecte prin acordarca une imu- lente (buline, bainufi de ciocolata, befisoare). Excmplu: "Ce mult peste a prins ursul!” "Ce tacom este ursul!” Ce inalfi sunt mumtii!" Ce lencsi este pisical” "Ce driguta este pisica!” "Ce tare plange fetifal" "Ce supirati este fetital” ete Varianta a Tea Copii vor formula propozitii exelamative in absen!* materi- alului diduetic dup modelut celor enunjate anterior. Se descoperi tabla intuindu-se imaginile expuse (copii c eit o gfiind in © solicit copi- alive pe buza aces Copiii vor exersa pe nului exclamirii, dupa io, fn final educatoarea "va dicta” 2-3 propozijii exclamative, copii le vor serie pe fige, vor previza la solicitarea educatoarei re ce fel de propozilie au invajat gi vor completa tithul }) cu sitnbolul respeetiv (1) 23 EU AM... CINE MAL ARE? Substantive comune la - Ten ingular gi plural, Obiectivul general: folosirea.corectt tn exprimare a substan tivelor comune la singular gi plural, articulate cu articol hotirat sinchotirdt; alcdtuirea de propozitii; activizarea vocabularului Obiective operafionale; sa denumease’ imaginea ilustratas si aledituiascd propozifii cu cuvéntul ilustrat (subs‘antivul); si respecte flexiunea substantivului dup gen, numi: si caz; si urmireasea rispunsurile colegilor gi sa le coreeteze cand este azul : Regulile jocului: copitul desemnat alege gi denumeste un din obiectele expuse si la intrebarea adresatfi "Cine mai are?" rispunde copilul care are mai multe abiecte de acelasi fel Elemente de joc: miycare, gisirea jucariilor si imaginilor pottivite, aplauze. Strategii didactice: conversafia, explicafia, exercitivl Resurse materiale: Juctirii: cite’, iepurasi, elefinfei, rafuste, papusi, masinnte etc; imagini ilustrdnd ete un obicct gi mai multe obiecte de acelagi fel: floare-flori, Muture-fluturi, cal-cai, copac-copaci, imiir-mere, prund-prune §.0 Varianta I Pe o masa in fafa copiilor sunt mai multe jucarii, cate una de ficcare fel, Edueatoarea distribuie unor copii cate dow juctirii la fal ou cele expuse. Se desemneaza cate un copil, vane nu a pri- mit juctcii, sa numele juciriei Exemplu: “Eu am un iepuray." Apoi intreabii: "Cine mai are?". Copilul care are’in man’ fepu- rasi se ridicd gi rispunde "Eu am doi iepuragi". fi aduce i-i ayeazi pe o masa alaturata si aleagd o jucdrie de pe mast si precizeaza ee Se solicité copiilor si aletituiasct propozitii cu ambele cuvinte snplu: “Fepuragul are o blinifi moale.” "fepuragii mandned morcovi." Se urmireste flexiunea corect& a substantiyului,, realizarea acordurilor in cadvul propozitiel De. fiecare dati se apreciaz’i rispunsuril stimula interesul copiitor pentmn acttvitate. corecte’ pentru a Varianta a Ila Se distribuie eopiilor jetoane cu imasini ale unui obiect gi,ale mai multor obiecte de acclagi fel. Ecueatoarea numeste un copil care va preciza ce anume are ef desenat pe jeton. Exemplu; "Eu am un mir." Adreseaza intrebarea "Cine, mai are?" gi copilul care are pe jotonul sit desenate cout mere se ridic& si rispunde: "Eu am dou’ mere." fn cazul in care copilul desemnat are imaginea a dou objecte de acclasi fel (fori), 1a tntrebarea “Cine mai are?" va raspunde: copilul care are pe jeton o floare, Se aledtuiese propozifii cu substantivele respective. Exemplu: "Floarea mea este roi "Bu am fa grading dowd floric" sau "Florile sunt par- famate." Varianta a [I-a aienan ¢ Jocul se poate éesfisura ca in variantele precedente, dar in absenja materiatului didactic Edueatoarea rosteste un substantiv te singular copii avind sareina sf giiseasc! | OGLINDA FERMECATA ‘Tema: Substantive comune gi propri Obicctival gencral: dezvoltarea cupacilatii de a folosi corect in comunicare substantivele comune si proprii cu flexiunea lor: perfectionarea deprinderii de a aleatui propozitii simple gi dez: cte din punet de vedere gramatical si cu sens logic. ive operal reeunoasc’ personajul prezentat; si precizeze div ce poveste face par fact o caracterizare sumari a acestuia. Regulile jocului: oglinda se opreste la copilul la care se ter mina ultimele euvinte recitate de conducatorul jocului (educa: area sau un copil), acesta o deschide, spune numele personaju- Jui, titlul povestii si eventual.povesteste episodul ilistrat sau face: un portret sumar al personajului, Dact éopilul nu recunoaste per- chide gi trece la copilul urneitor Elemente de joe: recitarea versurilor, transmiterea oglinzii de la copil la copil, deschiderea gi inchiderea ci, alegerea siluctelor. Strategii didactice: conversa{ia, explicatia, demonstratia, exereijiul, elemente de problematizare Resurse materiale; o “oglind’ fermeeata" confection carton in care sunt introduse imagini ale unor personaje din povesti si povestiri cunoseute: Lizuca si Patrocle, Motanul incaljat, Prastea cel Voinic, fata mogului, fata babei s.a., preeum gi siluctele unor perso flnite in majoritatea povestilor: ca, ursul, vanitorul, iedul cu tei eapre, sonajul, oglinda se fin cocosul, lupul, vulp ginnsa molatd ete. VariantaT Jocul Tncepe prin seeitarea de 8 versurilor “Oglinda, oglinjoar’ ferm Te rog si-mi spui pe dati ye edueatoare sau in cor a cl tir gi chiar autorul, In contin najul respeetiv, din episodal ilustrat Dupa reed per ‘oglincda tai gi coate imagines spisodului, 18 si jocut se rein oa, enesivitaten si expre in mod, deosebit, cauite, ew prec xiunii substantives color feminine iv atiea fafa copiilor AM i jul denumit si-i va face 0 nentul de problena Iupul, cocosul, valpea, ursul povesti imagine de amnint car sonajul respe po) sn alt, Fi inlalnit in mai multe hntic sa analizeze ew mith aten a CUM ESTE? CUM SUNT? ‘ema: Adjectival Obiectivul general: folosirea corectd in comunieare a adjec tivelor, tealizarea acordului acestora in gen, numa gi caz cu sub stantivele pe care le determind; activizarea si imbogifirea voca “bularului. Obiective ope precizeze o insugire ca intre substantiv si adjectiv; si reali cadrul propozitici. . Regulile jocului: copilul desemnat de edueatoate extrage un Jjoton gi la fulrebarea "Cum este?" sau "Cum sunt?" rispunde printt-o propozitie folosind un cuvant ce desemneaza micar 0 «igire caracteristicd imaginii “ilustrate, Pentru raspansutile corecte se acordt buline sau befigoare, cAstigind in final ecpilul (copiii) care au dobandit cele mai multe buline (belisoure) Elemente de joe: migcare, exiragerea jetonnelor, intrecere, wansmiterea plicurior, aplauze. Strategii didactice: conversatia, explicatia, demonsiratia, exereifiul. Resurse materiale: jetoane ilustednd: fetifi, biiat, veveriti, urs, lup, vulpe, copii sddind un pom, flori, Auta, icp rayi ete. sti imaginea extra: A; sii realizeze cor ¢ corect acurdurile in Varianta f Pe o masii, in fata copiilor, se afl asczate in form’ de ev: mai mulle jetoane. Copilul desemnat de educstoare, Ia incaput, apoi de colegul care a rispuns corect, extrage un jeton si Ja inirc barea "Cum esto?" riispunde uind 0 propozifie in care pre: cizeaza o insusire caracteristicd obiectului sau fiin{et ilustrate emply: "Lupul este ru." "Vulpea este hoa{i.” Educatoarea va solicita copjii si gi alte in notind prin acordarea unei buline (beligor) fieeare rispun: Imagwile prozentate vor justia substantive comune la singu- ia Varianta a U1 Se transmite din mani in mand céte un plic in care se ascund jmagini ale mai multor obiecte saw fiinfe de acelasi fel (substan- tive comune la plural), Educatoarea di semnalul "STOP" gi copilul la care se alfa plicul in acest moment il deschide, priveste sunt?" folosind imaginea gi rispunde la intrebarea adresatii "Cum s {ce desemneazii o Tnsusire sau mai multe ale imaginit un cuvai ilustrate. Exempla: "Plorile sunt frumo: : Se urmireste in mod special realizarea acordului adjectivutui si caz cu substantivul detormtinat posibil: harnic, cuminte, bun(@), vanitoare, nic, sprintene, ager’, rogcata, vielcand, sireala, J, morocainos, cafenity, frt- .¢ si parfumate." in gen, num Vocabular leneg’, draguy mare, cenugiu, 72u, foros, hain, imoase, frumogi, hernici, vredniei, mici, fricosi, urecheati §.a, i t eee ite eine CE STH DESPRE...? Te Obiectivul general: dezvoltarea a; Plexiunea adjectivals apacitiii de exprimare in propozifii simple si dezvoltate prin activizarea si imbo, yocabularului cu cuvinte ce'denumese obiecte, finte (substan- tive) gi insusiri ale acestora (adjective); dezvoltarea gindirii lo- gice, « rapiditaqii si promptitudinii in formularea rispunsurilor. Obiective operation: recunoascil gi si denumea: obiectele din sala de grupa; si citeascd imaginile des: aleatuiases propozifii cu ajutorul cuvintelor ce le denumes uri cu atentie rispynsurite colegilor si daca este cazul, 2 . Regulile jocului: actioneazi gi rispunde copilul care este . atins de "bagheta fermecata sau cel la care s-a opsit steguletul Elemente de joe: atingerea cu *bagheta fermeeati", legarea ochilor, ghicirea, transmiterea stegulejului din mana in mand, “notarea” rispunsurilor. Strategii didactic exercifiul Resurse mater Ia alegerea edu: operite; sa le corecteze conversaia, explicalia, demonstrafia, ale: juciiii, obiecte de uz personal, rechizite joarei, jetoane reprezentind diferite imagini: © fetita cu un carucior gi 0 papusa, doi copii cu barea pe un lac inconjurat de stuf si papuri, un maguroi de furnici, o bu cdnd lind si nepojica, un izvor, o gtind ciugulind doab Varianta T in diferite locuri in sala de grup’ sunt expuse ciferite obiecte cunoscute copiilor: cirfi, caiete, creioane colorate, piepte periuta de dinfi, maging, cuburi, minge s.a, Educatoarea va inchide ochii gi va atinge cu o baghet un copil. Azesta legati, va ura bagheta care- va conduce spre un loc unde va deseoperi un obieet. fl pipitie gi apoi la intrebarea "Ce. stii cu ochii 32 despre...?" va denumi obicctul sau obiectele gasite gi va aleatui 0 propozifie Exemplu: "Mingea este rotunda." "Masina este mici." "Carfile sunt frumoase (interesante)." Ficcare rispuns corect se va aprecia prin acordarea de buline Varianta a H-a Se transmite din mana in mani un stegulet gi la indemnul »gTOP", dat de educatoare, copilul fa care s-a oprit sioguleful vine la masii, alege un plic in care se afl’ o imagine, 0 priveste cu atentic gi Ia intrebarca adresata de colegi "Ce stii despre...?" rispunde printr-o propozitie simpli sau dezvoltata Exemplu: "Bunica toarce lind moale." "Nepotica este harniet." “Purnicile sunt vredni *Papurigul este des." Educatoarea poate interveni cu intrebari in legituri eu ima- ginea respectiva pentru a determina copiii la 0 comunicare: mai activil. e vor apreeia de fiecare dati rispunsurile coreete prin acor- darea de buline. in final, in fanctie de numirul bulinelor objinute de fiecare copil, se va stabili cine a dat cele mai multe rispunsuri corecte. Vocabular posibit: - substantive: pisica, caiet, minge, c&rfi, pieptene, perie de Uinfi, maging, cuburi, creioane, fetift, pipug’, elrucior, copii, barca, loted, suf, pipuris, alt, Ine, izvor, apa, musuroi, furnici brand, provizii, bunici, nepoatt, fured, fus, caier, lind, gin’, boabe; How - adjective: mica, mare, drigu(’, curat(A), juctusi, sprinten’, rotunda, frumoasi(c), colorat(e), harnici, vrednici(c), limpede, ema; Flexiunea adjectival’ Obicctivul general: dezvoltarea capacitiyii de a folosi in comunicarea curentii substantive comune gi proprii, simple si compuse, adjective cu flexiunea adcevati. } Obiective operationale: si recunoase’ personajul prezentat; si precizeze din ce poveste face parte; si relateze ce stie despre, personajul respectiv; sit realizeze corect acordurile gramaticale. ; Regulile jocului: copiii urmirese si asculta un fragment dintr-o poveste binecunoscutd, interpretat de una dintre papusi. La intre- barea acesteia "Ce slii despre mine?", ci vor denumi personajul face parte, precizind apoi ceca ce il carac- si povestea din {erizeazi in mod deosebit, Elemente de joe: surpriza, interpretarea rolului, aplauze. Strategii didactice: explicalia, demonstrafia, expunerea, dramatizaitca, elemente de problematizare. Resurse materiale: un cadru pentru teatrul de papugi sau umbre, pipugi sau silucte reprezenténd personaje din povestile cunoscule de copii: Puf Alb si Puf Gri, Cenusiireasa, Fetifa cu chibrituri, Seufifa Rogie, Lizuca , Floarea-soarel citelusa din povestea."Pata babei si fata mogneagului, Turtita, lupul, vulpea, iepurasul, vanitorul, mama vitregi din "AIDA ca Zapada" etc. seers Varianta 1 iin cadrul teatrului de p&ipusi sau de umbre se vor perinda, pe tind, personaje care vor interpreta un scurt fragment din-poveste (cducatoarea va selecta fragmentul cel mai reprezentativ pentru ficcate petsonaj in parte). Apoi, personajul va intreba "Ce gtii despre mine?" si va numi copilul care siti rispunda. Copitul numit va preeiza numele personajului gi povestes din care face parte, enumerdnd cdteva insusiri fizice si morale sau faptele cele | ql Hl at | Ht ul ‘por fa preeizezs ” 4 a q 5 © Obicetivul general: Toto: CUM ESTE Substantive proprii gi adjective A in vorbieca curenti a 1 vocubu- ast si compuse: aetivizar fui cu eusinte (adjective) ee denumese insusiti fiiee gi dle ale personajelor cunuscute: dezvoltarea atentiei, memo- tantivelor proprii. simple vi. ginditli Obie rationale: si recunoasea personajul pre7enta: ive op din ee poveste five parte: Si menfionese eitecs 40 perso nsusiti fizice si morale eare-l earacterizeazd: S8 fe dupa criterii stabilize de et (gma. fapte) Regulile jocutui: copilul desemnat prin tragere La sori se Va nba (ealztor’) prin funies povestitor si se va opri in fant ene rsonaj numai la semnalul elopotelului, Va tua imagines (siluc~ iy si ba inure "Cine este? Cum este? vit cnumi personajul si va fice © seurtd easteterizare ag eunn spunsul este wea adresati de col jee din comportarea gi Ruptele sale, Daca Jncomplet va Thajutat de cavehipieri. i # © ‘povestilor Flemente de joe: wayere la sort, inteecere, aevedare de buline i recompense, aplauze. Strategii didactice creifiul. elemente de problematizare Resurse materiale reprezentnd siluete ale personajelor din povestile cunoscute. asetofon. caseta eu inreyistrarea unor flagmente din we din povesti. ecusoane eu conversafia, explicatia, demonstra. macheta "Lumea lopotel. ferite povesti, medalioane cu de wleagi desene. panou, buline 1osit Varianta I Se imparte grupa de copii in doua echipe. copiii din fiecare ‘ipa primind medalioane cu diferite fnsemne (uesulet, piste osulequl Scufiqed Rogii, condurul Cenusii i reed s.a.). fn, drepral 38 —_————__—_ ----- figelire’ echipe se alla cite un cosulel cu accleasi insemmne purtate de copiii echipei respective. Se va estrae. pe rind.cate wn ecu- son _din cogiley si copilul care are pe medalionul sau acelagi desen va pleca in cakitorie ta lumea povestilor. La clinehetul clopofelulai Se opreste in’ dreptul unui persona. il ia gi-vine in {aja colegilor. La intrebarea adresata de acestia "Cine este? Cum sie?" va denumi personayjul sil va descrie succint Exempli;, "Seufita Rogie este a etith drigilaya. zburcatnied, oane gi naiva (eredula: neascul Pentru wa Fispuns comet, vehipa pe cate o reprezinta fi copil va primi lt panoa o bulind rogie. Daca este nevaie. eoechi- piceii igi pot ajuta reprezentamtal in Formulares wnui wispuns edt mai complet. + Varianta a Tea Educatoarea precizeaza ed sunt personae tndr lipsese din lunes povestilor, dar au iis o casely pe care au strat fragmente din povestile earn le aparin, Fieeare site dle ei care inre: hip vaasculta, pe rind, edte un fragment gi va avea sarcina de a preeiza im este?” personajul ba care se refer fragmentul. Cine ghiveste gi rspunde corect primeste o bulina rosie penteu echipya sa. in, finalul jocului se stabileste impreuna cu copii echipa are este recompen: ine este? Ci | CINE FSTE? CINE SUNT? Tema: Pronume! Obicetivul gener: de exprimare con folosind eorect pronumele verificarea pric in structuri_ gi sonal, de ular gi de apropiere si departare. la sin putarului eperilor si deprindesitor ramaticale mai ‘ample. politele gi demonstrativ plu tivizarea voca- Obicctive operationale: sa foloseasea pronumele personal, forme accentuate, Ja ar gi plural: demonstrativ de apropiere si dep foloseased pronumele de politete: saa care 88 foloseasea promume: Regulile jheuluk: copii cate 0 ju hares "Cine este?” sau "Cine sunt?" vor demonstiativ sau de polite ceria mele perso Elemente de joe: manuiren am Strat mente ale invatarii prin d Resurse materiale coperite, Jucdril: papusa, ursulet. iepuray. ver jeroune reprezentind: 0 felitd care wd citind, baiofi jucdind mingea. albine roind Varianta 1 in diferite locuri din clast se alld Copii vor primi cetsoane cu imaginen j iepuras, pipusd). Educatoarea va indi: are ecusonul pe care este desert asc pronumele lar gi plural: sa tuiasel propozitit in sf fol ta sing ah frig sau jeton gi fs ftre= rispunde folosind. pron: ote. dip’ Tmprejura. shui ii didaetice: explicasia. demonstratia, exercitiul. cle- coviga, equ. 44 flori, un bitiat gi 0 fetiy2 J in jurul unvi stup ete. ‘asezate diverse ‘jucarii lor expuse (ursulet, 1 0 jucarie, copilul care juctria respeetiva rispunde la intiebarea "Cine-este?" printr-o propozifie in care ya folosi, in locul substantivului ce. 0 denumeste;’ demonstrativ de apropiere sau departa juctiriei fa de copii. pronumele “personal. §i ie, in funeyie de pozitia Exemplu: "Aceasta este ea (papusa)." ceva este ea (veverifa)." "Acesta este el (ursul)." : “Acela este el (iepuragul)." “Acestea sunt civil. “Acelea sunt creioancle.” Se vor solicita propozitii in care copiii sa Foloseascd promune. Exemplit: "El este prictenul meu." A 1a merge la scout a di-a Variant Copii vor al ge de pe mast cdte un jeton gi, dupa ee Lau prie ntiv. vor raspunde ka intrebarea "Cine este Cine printe-o propovitie in eare vor folosi pronumele personal sa demonsteatiy, la singular sau plural, dup eaz Exemply: "Ea uda Norile,” "El si ea citese o curte." gitese 0 carte.” Var Ilh-a je adreseazi intrebari reeiproce: educatoare-copil: copi!

    S-ar putea să vă placă și