NOŢIUNI DE BIOLOGIE CELULARĂ 

 
Biologia celulară este ramura biologiei care se ocupă cu studiul celulei. 
Celula ​(lat. cella = cămăruţă, compartiment, căsuţă)​ ​reprezintă _________________________________ 
_______________________________________________________________________________________________ . 
Există  două  tipuri  de  celule  după  absenţa  sau  prezenţa  nucleului:  ___________________  şi 
__________________ . 
După numărul nucleilor, celulele pot fi: 
Tipuri de celule  Exemple 
_________________________________________  majoritatea celulelor 
binucleate  ___________________________________________ 
_________________________________________  fibrele musculare striate, osteoclastele 
anucleate  ___________________________________________ 
După formă, celulele pot fi: 
Tipuri de celule  Exemple 
_______________________________________  ovulul,  celula  adipoasă,  celulele  cartilaginoase,  celulele 
sângelui 
fusiforme  _____________________________________________________ 
______________________________________  fibrele musculare striate 
stelate  _____________________________________________________ 
______________________________________  celulele Purkinje din scoarţa cerebeloasă 
pavimentoase/cubice/prismatice  _____________________________________________________ 
 
Celula prezintă trei componente fundamentale: _______________, _______________ şi ______________ . 
I. Membranele celulare. ​Există mai multe categorii de membrane:  
1.  membrana  citoplasmatică  (membrana  plasmatică,  plasmalema)  (Figura  1)  –  reprezintă  limita 
externă a citoplasmei; 
2.  membranele  organitelor  celulare  (citomembrane,  endomembrane)  –  delimitează  organitele 
celulare; 
3.  membranele  speciale  (membrana  bazilară,  membrana  Reissner,  membrana  sinovială, 
membranele pre- şi postsinaptică) 
 
 

Compoziţia  chimică  a  membranelor  biologice.  ​Pricipalele  componente  sunt  ​lipidele  şi 

proteinele​. Lipidele întâlnite în membrană sunt: _______________ şi ______________ . 
Lipidele determină proprietăţile mecanice ale membranei şi asigură funcţia de barieră a acesteia. 
Proteinele pot fi: _____________, _________________________ şi _____________ .  
*Argumentaţi afirmaţia ​”Proteinele conferă funcţionalitate membranei celulare”. 
Organizarea  moleculară  a  membranelor  biologice.  ​Modelul  actual  acceptat  este  ​modelul  în 
mozaic fluid.  
*Explicaţi acest model. 
Proprietăţile membranelor ​sunt ​semipermeabilitatea​ şi ​polarizarea​.  
*Explicaţi cele două proprietăţi. 
Rolurile ​îndeplinite de membranele biologice sunt multiple. 
*​Precizaţi cinci roluri îndeplinite de membrana citoplasmatică. 
Transportul  prin  membrană  se  poate  face  prin  mai  multe  mecanisme:  pasiv  (difuziune  simplă, 
difuziune  facilitată,  osmoză,  canale  ionice),  activ  (mediat  de  proteine  de  transport  care  pot 
transporta  substanţele  în  sistem  uniport  sau prin cotransport – simport sau antiport; de exemplu 
pompele ionice) şi special (exocitoza, endocitoza – fagocitoza şi pinocitoza). 
 
1
II.  Citoplasma  ​(matrice  citoplasmatică,  citosol)  este  substanţa  fundamentală  a  celulei  şi  ocupă 
spaţiul  dintre  plasmalemă  şi  nucleu. Se poate împărţi în: ​hialoplasmă (citoplasma fundamentală, 
nestructurată)  şi  ​granuloplasma  (citoplasma  structurată  reprezentată  de organitele celulare şi de 
incluziunile  citoplasmatice).  ​Citoscheletul  este  o  reţea  de  microfilamente  şi  tubuli  de  natură 
proteică. 
Organitele  celulare  ​sunt  compartimente  celulare  în  care  se  desfăşoară  procese  metabolice 
specifice. Ele sunt ​comune​ şi ​specifice​. 
Organitele celulare comune​ sunt: 
Organitul  Tipuri  Localizare  Structură  Funcţie 
Reticulul  Reticul  endoplasmatic  spre perferia celulei  Sistem  de  canalicule  Sistem  circulator 
endoplasmatic  neted (REN)  (tubului,  cisterne,  intracitoplasmatic 
(R.E.)  vezicule)  delimitate  de  o  Rol  în  metabolismul 
membrană simplă  glicogenului,  în 
biosinteza  lipidelor,  în 
detoxifierea 
organismului,  în 
acumularea/eliberarea 
ionilor de Ca 
Reticul  endoplasmatic  în  jurul  nucleului,  Formă  diferenţiată  a  Sistem  circulator 
granular/rugos  (REG)  având  legătură  R.E.,  prezentând  intracitoplasmatic 
(ergastoplasma)  directă  cu  ribozomi  pe  suprafaţa  Rol în sinteza de proteine 
Aglomerările  de  REG  membrana nucleară  externă a membranelor 
din  neuron  reprezintă   
corpusculii  Nissl  sau 
corpii tigroizi 
Aparatul  Golgi  -  _________________  Sistem  format  din  Rol  în  secreţia/excreţia 
(alcătuit  din  _________________  micro-  şi  macrovezicule  celulară,  biogeneza 
unităţi  numite  şi  cisterne  (saci)  membranelor,  în 
dictiozomi)  alungite,  aplatizate,  transportul prin vezicule 
suprapuse,  delimitate 
de o membrană simplă 
________________  -  în  întreaga  Corpusculi  sferici  Digerarea  materialelor, 
  hialoplasmă,  mai  delimitaţi  de  o  substanţelor  pătrunse  în 
numeroşi  în  membrană  simplă,  care  celulă  şi  a  fragmentelor 
leucocite, macrofage  conţin enzime hidrolitice  de  celule  sau  ţesuturi, 
şi  în  celulele  bacterii 
bătrâne 
Ribozomii  -  liberi  în  matricea  Sunt  organite  _________________________ 
(corpusculii  lui  citoplasmatică  sau  nedelimitate  de  o  _________________________ 
Palade)  asociaţi R.E.  membrană 
Au  aspectul  unor 
granule  rotunde  sau 
ovale 
Au  natură 
ribonucleoproteică 
(conţin ARNr şi proteine) 
Sunt  alcătuiţi  din  două 
subunităţi: mare şi mică 
________________  -  în  funcţie  de  Au  forme  diferite  Rol  în  producerea  de 
necesităţile  (rotundă, ovală, alungită  energie  (sinteza  de  ATP)  - 
energetice  ale  etc.)  ”centrale energetice” 
celulei  Prezintă  două 
membrane  (externă  şi 
internă  care  formează 
creste  mitocondriale)  şi 
o  matrice  mitocondrială 
în  care  se  află  sisteme 
enzimatice şi ADNm 
Centrozomul  -  în  apropierea  Alcătuit  din  doi  centrioli  Rol  în  diviziunea 
(centrul celular)  nucleului  cilindrici,  dispuşi  celulară,  în  formarea 
lipseşte  în  perpendicular  unul  pe  fusului de diviziune 
__________________  celălalt  şi  înconjuraţi  de 
o  zonă  citoplasmatică 
densă  numită 
centrosfera 
Organite  ______________________  la  polul  apical  al  Prezintă  un  corpuscul  ________________________ 
locomotorii   celulelor  epiteliului  bazal  şi  o  axonemă  ________________________ 
mucoaselor  alcătuită  din 
respiratorii  (trahee,  microtubuli  centrali  şi 
bronhii)  periferici 
Flageli  _________________ 

2
Organitele specifice sunt: ​corpusculii Nissl şi ​neurofibrilele (în neuroni) şi ​miofibrilele (în fibrele 
musculare). 
Incluziunile  citoplasmatice  sunt  reprezentate  prin  granule  de  substanţă  de  rezervă,  produşi  de 
secreţie şi incluziuni pigmentare.  
 
III.  Nucleul  ​(Figura  2)  ​reprezintă  centrul  coordonator,  de  comandă  şi  control  al  celulei  (conţine 
materialul genetic, transmite informaţia genetică, controlează metabolismul celular). 
Forma,  poziţia  şi  numărul  nucleilor  variază  în  funcţie  de  tipul  celulei,  starea  funcţională,  vârsta 
celulei şi activitatea metabolică. 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Alcătuirea nucleului interfazic: 
Componente  Caracteristici 
Membrană dublă, prevăzută cu pori  Membrana  externă  este  asociată  cu  ribozomi  şi  se  continuă  cu 
canaliculele R.E. 
Membrana internă este aderentă la miezul nuclear 
Carioplasma (nucleoplasma, matrice  Soluţie coloidală cu aspect omogen 
nucleară) 
Nucleolul/nucleolii   Granulă  densă  lipsită  de membrană proprie cu rol în sinteza ARNr şi 
biogeneza ribozomilor 
Cromatina  Reţea  de  filamente  subţiri,  formate  din  granulaţii  fine  de  cromatină 
din care se formează cromozomii la începutul diviziunii celulare 
 
Diviziunea  celulară  ​este  o  caracteristică  esenţială  a  organismelor  vii  şi  ​presupune  formarea  a 
două  sau  mai  multe  celule  fiice  dintr-o  singură  celulă  mamă.  Celulele  eucariote  se  reproduc  pe 
două căi:  
- prin diviziune directă (amitoză). ​*​Precizaţi caracteristicile acestui tip de diviziune. 
- prin diviziune indirectă (cariochineză şi citochineză): mitoza şi meioza 
Mitoza ​(Figura 3) 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Este  întâlnită  la  toate  celulele  somatice  şi  se  caracterizează  prin  faptul  că celulele fiice au acelaşi 
număr  de  cromozomi  ca  şi  celula mamă (sunt celule diploide, 2n). Clasic se descriu patru faze ale 
mitozei: profaza, metafaza, anafaza şi telofaza.  
*​Identificaţi  în  figura  3  fazele  diviziunii  mitotice  şi  precizaţi  prin  ce  se  caracterizează 
fiecare fază. 
 
Meioza ​(Figura 4) 
 
 
 
 
 
 
3
 
 
 
Este  întâlnită  la  organismele  cu  reproducere  sexuată.  Are  loc  în  organele  reproducătoare  şi  se 
finalizează  cu  formarea  celulelor  reproducătoare  care  au  număr înjumătăţit de cromozomi faţă de 
celulele  somatice  (celule  haploide,  n).  Această  reducere  compensează  dublarea  numărului  de 
cromozomi  în  urma  fecundaţiei.  Meioza  constă  în  două  diviziuni  nucleare  succesive:  etapa 
reducţională (meioza I) şi etapa ecvaţională (meioza II).  
*​Identificaţi  în  figura  4  fazele  diviziunii  meiotice  şi  precizaţi  prin  ce  se  caracterizează 
fiecare fază. 
 
NOŢIUNI DE HISTOLOGIE 
 
Histologia este ramura biologiei care se ocupă cu studiul ţesurilor. 
Ţesutul ​reprezintă ____________________________________________________________________________ 
_______________________________________________________________________________________________ . 
În corpul animalelor se întâlnesc patru tipuri de ţesuturi: _______________, _____________________ , 
_________________ şi _________________ . 
I. Ţesuturile epiteliale 
Tipuri de epitelii ​(Figura 1) 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Figura 1 – Tipuri de epitelii 
Tabelul 1 – Epitelii de acoperire 
Tipul epiteliului  Forma celulelor  Localizarea  Funcţii principale 
Simplu  pavimentoase  tunica inernă a vaselor sanguine  __________________________ 
(unistrastificat)  şi limfatice, pleură, pericard, 
peritoneu 
cubice  _________________________  protecţie, secreţie 
4
 cilindrice  mucoasa tubului digestiv de la  protecţie, absorbţie, secreţie, de 
stomac la rect, mucoasa  transport 
trompelor uterine 
 
Pseudostratificat  cilindrice  _________________________  protecţie, secreţie, transport  
Pluristratificat  pavimentoase  ________________________  protecţie 
cheratinizate 
pavimentoase  cavitate bucală, faringe, esofag,  protecţie, secreţie 
necheratinizate  vagin, canal anal 
cubice  canalele glandelor exocrine  protecţie 
cilindrice  canalele glandelor exocrine  protecţie 
de tranziţie  vezica urinară, uretere  _____________________________ 
(uroteliul) 
 
Tabelul 2 – ​Glande exocrine pluricelulare 
Tipul glandelor  Tipul glandei  Localizare 
Simple  Tubuloase  Glandele intestinale Lieberkuhn  
Acinoase  Glandele lacrimale 
Alveolare  Glandele sebacee 
Compuse  Tubuloase  Glandele duodenale Brunner  
Tubulo-acinoase  Glandele salivare, pancreasul exocrin 
Tubulo-alveolare  Prostata 
Tubulo-glomerulare  Glandele sudoripare 
 
Glandele endocrine​ sunt formate din foliculi (tiroida), cordoane (adenohipofiza, paratiroidele) sau 
insule (pancreasul endocrin). ​Glandele mixte​ sunt pancreasul, ovarele şi testiculele. 
 
II. Ţesuturile conjunctive 
A. Componente: 
- celule conjunctive – diferă de la un ţesut la altul 
- fibre  conjunctive  –  de  colagen,  de  reticulină  şi  de  elastină,  după  tipul  substanţei  din  care 
sunt alcătuite 
- substanţă fundamentală – moale, semidură şi dură, după consistenţă 
B. Clasificare: 
Ţesuturile conjunctive se clasifică în: moi, semidure (cartilaginoase) şi dure (osoase) (Tabelul 3). 
 
Tabelul 3 - ​Ţesuturile conjunctive  
  Subtipul  Localizare  Rol 
Tipuri de ţesuturi  ţesutului 
conjunctive 
Moi  Lax  în  hipoderm,  în  stratul  papilar  al  dermului,  în  trofic, de susţinere, de 
medulara  ovarului, în canalele Havers, formează  apărare 
stroma  conjunctivă  de  susţinere  a  organelor, 
ocupă  spaţiile  libere  dintre  organe,  însoţeşte 
epiteliile 
Reticulat  în ganglioni limfaci, splină, măduva roşie osoasă  în hematopoieză 
Adipos  în  hipoderm,  în jurul unor organe (ochi, rinichi),  rezervor  de  grăsimi, 
în regiunile axilare şi inghinale  izolant termic 
Elastic  în tunica medie a vaselor mari (artere şi vene)  rol mecanic 
Fibros  în  tendoane,  aponevroze,  ligamente,  capsule  rol mecanic 
articulare,  fascii  musculare,  capsulele  unor 
organe, în derm 
Semidure  Hialin  formează  scheletul  embrionului,  cartilagii  rol mecanic 
articulare, costale, traheale, bronşice 
Elastic  în  epiglotă,  pavilionul  urechii,  trompa  lui  rol mecanic 
Eustachio 
Fibros  formează  discurile  intervertebrale,  meniscurile  rol mecanic 
articulare şi simfiza pubiană 
Dure  Compact  în  diafiza  oaselor  lungi,  la exteriorul epifizelor şi  rol mecanic 
(haversian)  al oaselor scurte şi oaselor late 
Spongios  în  interiorul  epifizelor  oaselor  lungi,  al  oaselor  rol mecanic 
(trabecular)  scurte şi al oaselor late 
 

5
 Sângele  este  o  varietate  de  ţesut  conjunctiv  fluid.  Sângele  este  alcătuit din ______________ 
şi  elemente  figurate  (Tabelul  4).  __________  reprezintă  55-60%  din  sânge,  conţine  apă  (90%), 
substanţe organice (9%) şi anorganice (1%). 
 
 
 
Tabelul 4 – ​Elementele figurate ale sângelui 
Elemente figurate  Structură   Funcţii 
__________________________  4-5  mil./mm3​   sânge,  formă  de  disc  transportă  gazele  respiratorii 
biconcav,  anucleate la maturitate, durata de  sub  formă  de  oxihemoglobină şi 
viaţă de 120 zile, conţin hemoglobină;  carbohemoglobină 
formarea=eritropoieză, distrugerea=hemoliză 
Neutrofile  3000-7000  mm3​   sânge,  formă  sferică,  intervin  în  procesul  inflamator, 
nucleu  cu  3-5  lobi,  conţin  granulaţii  neutre  fagocitând intens bacterii 
la colorare 
Acidofile (eozinofile)  100-400  mm3​   sânge,  nucleu  bilobat,  conţin  intervin  în  bolile  parazitare  şi 
granulaţii care se colorează cu eozina  alergice 
Bazofile  20-50  mm3​   sânge,  nucleu  lobat,  conţin  intervin  în  stadiile  tardive  ale 
granulaţii  care  se  colorează  cu  coloranţi  inflamaţiilor 
bazici, conţin heparină şi histamină 
__________________________  1500-3000  mm3​   sânge,  au  forme  variate,  asigură  imunitatea  mediată 
sunt de două tipuri: T şi B  celular  (T)  şi  umoral  prin 
transformarea  în  plasmocite 
care produc anticorpi (B) 
Monocite  100700  mm​3  sânge,  conţin  numeroşi  migrează  în  ţesuturi  unde  se 
lizozomi  transformă  în  macrofage  şi 
fagocitează  microorganisme  şi 
celule moarte 
_________________________  300000/mm3​   sânge,  fragmente  _______________________________
citoplasmatice,  durata  de  viaţă  7-10  zile,  ____ 
conţin factori ai coagulării 
 
Pe  suprafaţa  hematiilor  se  pot  găsi  antigene  (aglutinogene):  A  şi  B,  iar  în  plasmă  se  pot  găsi 
anticorpi  (aglutinine):  α  şi  β.  Prezenţa  unui  antigen  determină  apartenenţa  individului  la o grupă 
de  sânge.  La  85%  dintre  indivizii  umani,  pe  hematii  există  antigenul  D  (Rh),  aceştia  fiind 
consideraţi Rh+​ ​. 
*Explicaţi de ce este importantă determinarea grupei de sânge şi a factorului Rh? 
 
III.  Ţesuturile  musculare  ​sunt  alcătuite  din  celule  musculare  alungite  numite  fibre  musculare. 
Fibra  musculară  prezintă  o  membrană  celulară  (sarcolema),  citoplasmă  (sarcoplasmă),  unul  sau 
mai  mulţi  nuclei  şi  organite  comune  şi  specifice  (miofibrile). Miofibrilele sunt elemente contractile 
formate  din  două  tipuri  de  miofilamente:  de  miozină  şi  de  actină.  Ţesutul  muscular  este  bogat 
vascularizat  şi  inervat.  Ţesuturile  musculare  sunt  de  trei  tipuri:  ţesut  muscular  striat (scheletic), 
ţesut muscular striat cardiac şi ţesut muscular neted (Tabelul 5). 
Figura 2 - ​Structura sarcomerului 

 
Tabelul 5 – ​Tipuri de ţesuturi musculare 

6
 Tipul de  Răspândire  Caracteristici ale  Caracteristici ale  Control 
ţesut  fibrelor musculare  miofibrilelor  nervos şi 
muscular  viteza de 
reacţie 
Striat  muşchi  striaţi  scheletici,  cilindrice,  neramificate,  -aspect  striat  -control 
scheletic  muşchii  limbii,  cu  lungimi  de  1  mm-10  (discurile  clare  şi  cele  voluntar 
faringelui,  laringelui,  (15)  cm  şi  diametrul  de  întunecate  se  află  la  -contracţie 
muşchii  extrinseci  ai  10-100 µ, multinucleate  acelaşi nivel)  rapidă, 
globilor oculari  -organizate  în  precisă 
sarcomere 
Striat  muşchiul  cardiac  cilindrice,  ramificate,  cu  -aspect striat  -control 
cardiac  (miocard)  discuri  intercalare,  -organizate  în  involuntar 
uninucleate  sarcomere  -contracţie 
medie, 
moderată 
Netede  -Muşchii  netezi  viscerali  fusiforme,  cu  lungimi  de  -aspect  neted,  -control 
(din  pereţii  organelor  100-400 µ şi diametrul de  omogene, fără striaţii  involuntar 
interne,  vaselor  de  2-10 µ, uninucleate  -nu  sunt  organizate  -contracţie 
sânge),  muşchii  erectori    în sarcomere  lentă, slabă 
ai firelor de păr     
-Muşchiul  neted  fibre  fusiforme  fără  -control 
multiunitar  (muşchii  joncţiuni între ele  involuntar 
irisului)  -contracţie 
lentă, 
progresivă 
 
IV.  Ţesutul  nervos  ​este  alcătuit  din  două  tipuri  de  celule:  neuroni  –  celule  nervoase  diferenţiate 
specific  care  generează  şi  conduc  impulsurile  nervoase  şi  nevroglii  sau  celule  gliale  –  care 
formează un ţesut de suport sau interstiţial al sistemului nervos. 
Neuronii se pot clasifica după: formă, numărul de prelungiri, funcţii (Tabelul 6) 
 
Tabelul 6 – ​Tipuri de neuroni 
Criterii de  Tipuri de neuroni  Exemple 
clasificare 
Forma neuronilor  rotundă, ovalară  neuronii din ganglionii spinali 
stelată  neuronii din coarnele anterioare medulare 
fusiformă  neuronii din mucoasa olfactivă 
piramidală  neuronii din scoarta cerebrală 
piriformă  neuronii Purkinje din scoarţa cerebeloasă 
Numărul  de  unipolari  celulele cu conuri şi celulele cu batonaşe din retină 
prelungiri  pseudounipolari  neuronii din ganglionii spinali 
bipolari  neuronii  olfactivi,  neuronii  din  gg.  Corti  şi  gg.  Scarpa,  neuronii 
bipolari din retină 
multipolari  neuronii din coarnele anterioare medulare 
Funcţie  senzitivi  neuronii somatosenzitivi şi visceosenzitivi 
motori  neuronii somatomotori şi visceromotori 
de  asociaţie  neuronii  din  arcurile  polisinaptice  care  asigură  legătura  dintre 
(intercalari)  neuronii senzitiv şi motor 
secretori  neuronii din hipotalamus care produc neurosecreţii 
 
Neuronul  este  acătuit  dintr-un  corp  neuronal  (pericarion)  şi  două  tipuri  de  prelungiri  neuronale: 
dendrite şi axon. Axonul este prevăzut cu trei teci: de mielină, Schwann şi Henle. 
Figura 3 - ​Componentele neuronului 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
7
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Transmiterea  impulsurilor  nervoase  interneuronale  sau  între  receptori  şi  neuroni,  respectiv  între 
neuroni  şi  efectori  (celule  musculare,  celule  glandulare)  se  realizează  prin intermediul ​sinapselor 
(synapsis  =  unire).  Există  două  tipuri  de  sinapse:  chimice  (predominante  la  nivelul  S.N.)  şi 
electrice. 
Figura 4 – ​Sinapsa chimică 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
* Identificaţi componentele unei sinapse chimice. 
* Precizaţi care sunt etapele transmiterii sinaptice în cazul unei sinapse chimice.