„Multe păcate bântuie neamul omenesc.

Cel mai mare şi mai groaznic

dintre ele este avortul. Este un păcat cu adevărat groaznic, pentru că un avort
este o crimă, cel ucis fiind un copil nevinovat. Ucigaşa este propria sa mamă,
cea mai gingaşă făptură omenească, plăsmuită şi ea, după chipul şi
asemănarea lui Dumnezeu, ca să transmită şi să întreţină viaţa pe pământ.
Ucigaşa nu ştie ce ar fi urmat să nască şi nici pe cine ucide. Poate ucide
un geniu sau un sfânt. Mama ucigaşă este duşmana lui Dumnezeu. Pentru că
Dumnezeu fiind însăşi viaţă, suflă asupra pruncului viaţă, iar mama îi distruge
locuinţa, adică trupul.
Ceea ce mai poate face o asemenea mamă ucigaşă este cuprins în
această broşură.
Fraţilor fiţi smeriţi şi umili, flămânzi şi în suspine pătimind durerea
pentru cele trecute, păzindu-vă şi luând aminte la cele de aici înainte ale vieţii
voastre. Că aşa, oarecând şi Zaheu vameşul s-a mântuit; aşa iarăşi şi Matei
rob al lui Hristos s-a arătat. La fel şi desfrânata, căzând la picioarele
Mântuitorului, şi-a dezlegat împletiturile părului şi I-a şters picioarele, cu
părul capului, şi aşa a ieşit din groapa patimilor.
Tot aşa şi voi să vă plecaţi grumazul pe genunchi şi să vă arătaţi umili
şi cu aceasta vă veţi mântui. Vedeţi cetatea Sodomei şi a Gomorei, a neamului
cel nesupus şi spurcat. Fugiţi de acel neam necurat, asupra căruia Dumnezeu a
plouat cu foc şi pucioasă şi a ars toată cetatea lor. Vezi limpezimea cetăţii
Ninive şi înflorirea ei cea frumoasă. Căci ea a fost plină de păcate şi răutăţi,
încât Domnul poruncise ca să o piardă. Dar după ce a văzut pe niniviteni în
saci şi în cenuşă umblând, în foame şi în sete pedepsindu-se, tremurând şi
cuprinşi de frică, din toate părţile în plângere, unul pe altul tânguindu-se, cei
slobozi, cei robiţi, cei bogaţi, săracii, stăpânii şi dregătorii, bătrânii şi tinerii,
împreună cu pruncii. S-a milostivit spre ei, i-a miluit şi i-a mântuit.
Judecata pe care o poruncise Dumnezeu pentru ei, a schimbat-o. Şi aşa,
din cei păcătoşi, pe cei nesupuşi îi munceşte, iar pe cei ascultători nu îi lasă să
piară.
Deci, sârguiţi-vă, fraţilor, ca să vă pocăiţi şi vă veţi mântui. Gata este
Dumnezeu spre milă şi spre vindecare, grabnic spre ajutor, osârdnic spre
izbăvire, celor ce cer le dă şi celor ce bat, le deschide. Celui ce se roagă îi dă
iertare, nu respinge pe cei căzuţi, ci spre mântuire îi trage. Dăruieşte dezlegare
celor ce cer, ceartă pe cel ce nu ascultă. Te-ai poticnit, deşteaptă-te; ai căzut,
scoală-te, roagă-te şi cere; cazi, năzuieşte; caută-L pe Cel ce voieşte să te
mântuiască, trezeşte-te să nu cazi iarăşi; iar chiar de vei şi cădea, să te scoli
din nou.
Doborât fiind, îndreptează-te, iar de ai greşit, întoarce-te. Iar după ce te-
ai vindecat, poartă-te sănătos totdeauna. Să nu cazi în spurcăciunea din care
te-ai ridicat, să nu te asemenea porcilor, care se bucură de spurcăciune, să nu
te asemenea câinilor, care îşi mănâncă murdăriile.
Slobozitu-te-ai, apoi nu te mai face rob prin voia ta! Te-ai spălat, nu te
mai spurca iarăşi.
 Peste fire, din păcate aflându-te, să nu deznădăjduieşti, nicidecum;
numai să te pocăieşti şi te vei mântui.
Fericit lucru, cu adevărat, este a nu păcătui. Iar dacă unii vor păcătui, să
nu deznădăjduiască, ci să plângă pentru cele în care a păcătuit, ca prin plâns
iarăşi să dobândească fericirea. Bun lucru este deci totdeauna a ne ruga şi a nu
ne îngreuna, rugându-ne a nu slăbi după cum a zis şi Domnul şi apoi
Apostolul: «Neîncetat rugaţi-vă!» adică şi ziua şi noaptea, şi în tot ceasul.“
(Sfântul Efrem Sirul – Cuvânt despre cei care în fiecare zi păcătuiesc şi în
fiecare zi se pocăiesc)
Dragii mei, trebuie să ştiţi că nu există păcat în faţa lui Dumnezeu care
să nu fie iertat.
Cei ce au săvârşit avorturi să facă următoarele: Să-şi mărturisească
păcatele; Să boteze şi să îmbrace copii în locul celor ucişi; Să nască alţi copii
în loc sau să înfieze copii fără părinţi; Să postească o zi pe săptămână, până
seara, în toată viaţa, vinerea sau miercurea; Să facă metanii; Să facă
milostenie după putere; Să facă rugăciuni, slujbe şi pomeniri.
Era un împărat care a cucerit pe un alt împărat, şi a vrut să omoare tot
neamul împăratului, după ce a intrat în palatele lui. Şi într-o cameră a
descoperit un copil mic. Copilul când l-a văzut, a ridicat mâinile spre tiran,
râzând şi astfel l-a dezarmat complet. Ei vedeţi? Copilul în pântece nu poate
să se apere. S-a demonstrat că fătul simte pericolul, îl simte pe ucigaş şi se
roteşte puternic, într-un strigăt mut, dar nu se poate nicidecum apăra. Va să
zică este fiinţă! El nu se poate apăra şi tu îl ucizi cu atâta cruzime şi cu
dezinvoltură … Poate să iasă un preot, poate să iasă un mare despicător de
idei … Nu ştiţi pe cine omorâţi. Avortul a devenit un obicei, iar acum
statisticile însumează cifre îngrozitoare.

Icoană pictată de Serghei Osipov, Samara, Rusia – el a aflat că mama

sa a vrut inițial să îl avorteze și apoi s-a răzgândit. În timpul pictării icoanei a
trecut printr-o depresie severă, iar când a terminat de pictat icoana s-a
vindecat. În icoană, Iisus și Fecioara Maria țin în brațe și plâng un copil
avortat.