Hale industriale

Constructiile industrial se executa dupa proiecte in ateliarele de proiectare de

catre arhitecti, ingineri constructori si ingineri specialisti in instalatii. Proiectele sunt
alcatuite din desenele viitoarelor constructii, breviare de calcul, memorii justificative si
devize.
Desenele ce intra in dosarul proiectului sunt:
- planul de situatie al constructiei sau al ansamblului de constructii;
- vederile pe cele trei plane ale cladirii;
- sectiuni prin cladirea respective;
- detalii constructive;
- reprezentarea generala a intregii cladiri in perspectiva si umbre.
Planul de situatie, sectiunile prin cladire si detaliile constructive sunt reprezentate
in proiectie ortogonala.
Pentru reprezentarea constructiilor industriale se folosesc elementele
standardizate din desenul tehnic.
Elementele pentru care se folosesc reprezentari coventionale sunt: zidurile,
grinzile si stalpii de beton, usile si ferestrele , canalele de ventilare, scarile, instaltiile
electrice, instalatiile termice etc.
Reprezentarea zidurilor.
In reprezentarea cladirilor pein sectiune orizontala (in plan)sau prin sectiune
verticala , zidurile se traseaza cu linie continua groasa, iar muchiile vazute in vederi si
sectiuni cu linie continua subtire.
Reprezentarea golurilor pentru usi si ferestre.
Golurile pentru usi si ferestre se reprezinta ca in figura??????/. Golurile pentru usi
apar in sectiune orizontala ca si o intrerupere a zidului corespunzatoare latimii
usii.Golurile pentru ferestre apar in sectiune orizontala ca si golurile pentru usi, numai ca
in acest caz golurile sunt marginite de doua linii subtiri ce reprezinta proiectia parapetului
ferestrei. In mijlocul golului respective se traseaza o linie de axa de-a lungul careia se trec
dimensiunile usi: latimea – deasupra liniei, iar inaltimea – dedesubt.
Pe desenele de executie, cantul usii se reprezinta printr-o linie perpendicular pe
linia de contur a zidului. Sensul de deschidere a usii se indica printr-un arc de cerc.
Geamurile se traseaza cu linie continua subtire. Dimensiunile ferestrelor se trec
de-a lungul liniei de axa a ferstrei, ca si in cazul usilor.
Spre deosebire de desenul industrial, in desenul de constructii proiectia principal
este proiectia orizontala.
Vederile din fata, laterale si din spate poarta denumirea de fatade. De obicei
vederea de sus a cladirii impreuna cu celelalte nu pot da o imagine clara a interiorului
cladirii.
Pentru a se cunoaste in detaliu caracteristicile dimensionale ale cladirii se recurge
obligatoriu la reprezentarea acesteia sub forma de sectiuni. Se deosebesc deci sectiuni
orizontale ( in plan) si sectiuni verticale (longitudinale si transversal). La cladirea
construita in osatura scheletul este din beton armat. Elementele care alcatuiesc osatura
din beton armat sunt stalpii, acoperisul si grinzile de sustinere respective. Acoperisurile in
dinti de ferastrau sau cilindrice, prevazute cu luminatoare, sunt specific constructiilor
industrial.
 Cladirile cu character industrial (ateliare, sali de masini, hale de montaj, hale de
depozitare etc.) sunt constructii special care difera dupa specificul muncii, procesului
tehnologic sau gradul de perfectionare tehnica.
In tehnologia moderna, constructiile industrial se executa in osatura (schelet) din
beton armat. Majoritatea lor se executa cu un singur nuvel (parter) si, numai in situatii
special, etajate (constructii de autoturisme, cladiri pentru mori obtinerea de faina si
malai).
Reprezentarea instalatiilor industriale
Desenele de instalatii cuprinde regulile si conventiile privitoare la reprezentarea
ortogonala a instaltiilor cu character industrial, civil si edilitar.
Prin instalatii industrial se transporta apa potabila, gazelle combustibile, aerul etc.,
se produc si se transporta produsele petroliare, aburul, energia electrica etc.
Reprezentarea instalatiilor de orice natura are la baza sistemul orthogonal de
proiectie si reguli special de reprezentare a cladirilor in care sunt amplasate.
Reprezentarea pe desen a instalatiilor se face utilizandu-se semnele conventionale,
simbolurile si notatiile corespunzatoare tipurilor de instalatii respective.
Desenele de instalatii se impart dupa natura elementului extras (produs),
transportat si eventual depozitat.
Astfel se deosebesc:
- instalatii pentru exras fluide (pompe cu piston, centrifuge etc.);
- instalatii pentru transport si distributia fluidelor;
- instalatii pentru transportul si distributia energiei electrice;
- instalatii pentru actionari electrice;
- instalatii pentru curenti slabi (electronica industrial);
- instalatii pentru automatizari in productie.
 A
A

8 8 8

8,20
4,4
3,00
1,40
3,00
1,40
2,20
2,20

1,50
D
ep
ar
tame
ntu
lde
AQP
S T
ra
ta
men
tete
rmic
e
8

-1,40
3
,00
1
,4
0
1
,40
1
,40
2,2
0
2,2
0
8

8 8
M
on
ta
j

2,20
1,40
1,40
2,20

2,20
1,40
3,00
1,40

3,00
1,40
1
,40
2,2
0

M
on
ta
jS.D
.V
.

8
8

3,0
0 2
,2
0 2
,2
0
1
,40 2
,2
0 2
,2
0

1
,40
2,2
0
0
,
4
1,40
2,20

1
,40

0,4
V
ES
TI
A R 2,2
0
3

S
alame
se
T
oa
le
ta
1,40
2,20
2,20
1,40

3,0
0

8
8

24
1
,40
A
te
lie
rpr
eluc
ra
rim
ec
anic
e
2,20
1,40

T
oa
le
ta
2,20
1,40
3

S
efs
ecti
e V
ES
TI
A R 1
,40
2,2
0
2,20
1,40

A A

8 4
,4

3
,00
1
,40 1
,4
0

8
8

3,0
0 2,2
0 S
er
vic
iulte
hnic
1
,40 De
par
tam e
ntpr
odu
ctie

2
0

1,40
2,20
1,40
2,20
1,40
2,20
1,40
2,20

3,00
1,40
3,00
1,40
3,00
1,40

3,0
0
8

M
ag
azies
emi
fab
ri
cate M
ag
aziep
ie
sef
init
e M
ag
azieS.D
.V
. 1
,40