Codul Tehnic Al Retelei Electrice de Transport Revizia 1

C O D U L TEHNIC
Al Reţelei Electrice de Transport
Cod ANRE: 51.1.112.0.01.27/08/04
C O D U L TEHNIC
Al Reţelei Electrice de
Transport
Revizia I
Aprobat prin Ordinul ANRE nr. 20/27.08.2004
Elaborator: Compania Naţională de Transport al

Energiei Electrice “Transelectrica” S.A.
August 2004
august 2004 1/120

C O D U L TEHNIC
CUPRINS
GLOSAR ............................................................................................................................. 5
ACRONIME ..................................................................................................................................................................... 6
DEFINIŢII ....................................................................................................................................................................... 7
PARTEA I. REGULI GENERALE DE BAZĂ .................................................................. 19
CAP.1. INTRODUCERE ..................................................................................................................................... 20
1.1. Autoritate .................................................................................................................................................. 20
1.2. Scop ........................................................................................................................................................... 20
1.3. Domeniul de aplicare ............................................................................................................................... 21
1.4. Atribuţii şi competenţe.............................................................................................................................. 21
1.5. Administrarea Codului ............................................................................................................................. 22
1.6. Alte reglementări ...................................................................................................................................... 22
CAP.2. SERVICIILE DE TRANSPORT ŞI DE SISTEM ................................................................................. 23
2.1. Serviciul de transport ............................................................................................................................... 23
2.2. Activităţi .................................................................................................................................................... 23
2.3. Consumul propriu tehnologic din RET ................................................................................................... 25
2.4. Serviciul de Sistem ................................................................................................................................... 25
2.5. Servicii tehnologice de sistem utilizate pentru a asigura stabilitatea frecvenţei .................................... 27
2.5.1. Rezervele de putere.............................................................................................................................................. 27
2.5.2. Rezerva de reglaj primar....................................................................................................................................... 27
2.5.3. Rezerva de reglaj secundar ................................................................................................................................... 27
2.5.4. Rezerva de reglaj terţiar (rezerva “minut”) .......................................................................................................... 28
2.5.5. Rezerva terţiară lentă ............................................................................................................................................ 28
2.6. Servicii de sistem tehnologice utilizate pentru a asigura stabilitatea tensiunii ...................................... 28
2.7. Servicii de sistem tehnologice utilizate pentru a asigura restaurarea funcţionării SEN la rămânerea
fără tensiune, în cazul unor avarii extinse sau al unui colaps de sistem .............................................................. 29
2.8. Disponibilitatea consumatorilor de a-şi reduce sarcina, manual sau automat ...................................... 30
2.9. Cerinţe privind sistemul teleinformational necesar pentru realizarea serviciului de sistem în SEN
(conducerii prin dispecer)....................................................................................................................................... 30
2.9.1. Sistemul de achiziţie şi prelucrare automată a datelor (EMS SCADA) .......................................................... 30
2.9.2. Sistemul de telecomunicaţii-voce ........................................................................................................................ 31
2.9.3. Regulatorul central de frecvenţă - putere .......................................................................................................... 32
2.9.4. Sistemul teleinformational de schimb de date cu TSO din UCTE ................................................................... 32
CAP.3. CERINŢELE DE CALITATE PENTRU SERVICIILE DE TRANSPORT ŞI DE SISTEM .............. 33
3.1. Frecvenţa în SEN ..................................................................................................................................... 33
3.2. Tensiunea în RET şi în reţeaua de 110 kV .............................................................................................. 33
3.3. Calitatea curbelor de tensiune şi curent .................................................................................................. 33
3.4. Siguranţa în funcţionare .......................................................................................................................... 34
3.5. Criteriul (N – 1) în conducerea prin dispecer a RET .............................................................................. 35
CAP.4. PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII REŢELEI ELECTRICE DE TRANSPORT ............................. 37
4.1. Atribuţii şi competenţe.............................................................................................................................. 37
4.2. Obiectivele activităţii de planificare a dezvoltării RET ........................................................................... 38
4.3. Elaborarea planului de dezvoltare a RET ............................................................................................... 38
4.4. Criteriul (N-1) în planificarea dezvoltării RET ....................................................................................... 39
4.5. Criterii tehnice pentru verificarea dimensionării RET din punctul de vedere al stabilităţii SEN ......... 39
4.6. Criterii tehnice în dimensionarea instalaţiilor de compensare a puterii reactive .................................. 40
4.7. Verificarea şi determinarea plafonului de scurtcircuit şi a curentului nominal al echipamentelor ..... 40
4.8. Alte prevederi ............................................................................................................................................ 40
CAP.5. CONDIŢII DE RACORDARE LA REŢEAUA ELECTRICĂ DE TRANSPORT ............................ 41
5.1. Introducere ............................................................................................................................................... 41
5.2. Etapele procesului de racordare la RET ................................................................................................. 41
5.3. Cerinţe tehnice de racordare la RET ....................................................................................................... 45
5.4. Cerinţe impuse utilizatorilor RET ............................................................................................................ 45
5.4.1. Grupuri generatoare dispecerizabile racordate la reţelele electrice de interes public ...................................... 45
august 2004 2/120

C O D U L TEHNIC
5.4.2. Cerinţe asupra echipamentelor de telecomunicaţii ........................................................................................... 47

5.4.3. Instalaţiile OD şi ale consumatorilor................................................................................................................... 48
5.4.4. Sisteme de telecomunicaţii şi achiziţii de date şi telemăsurare ........................................................................ 48
CAP.6. TESTARE, CONTROL ŞI MONITORIZARE .................................................................................... 50
6.1. Introducere ............................................................................................................................................... 50
6.2. Scop şi domeniu de aplicabilitate ............................................................................................................. 50
6.3. Principii de control şi monitorizare ......................................................................................................... 50
6.4. Testarea capacităţii de răspuns la solicitările Transelectrica şi de furnizare a serviciilor tehnologice de
sistem 51
6.4.1. Testarea capacităţii de generare/absorbţie a puterii reactive .......................................................................... 51
6.4.2. Testarea capacităţii de reglaj primar şi secundar............................................................................................... 51
6.4.3. Testarea capacităţii de pornire rapidă ............................................................................................................... 52
6.4.4. Testarea capacităţii de participare la restaurarea funcţionării SEN .............................................................. 52
6.4.5. Alte servicii tehnologice de sistem........................................................................................................................ 52
CAP.7. PROTECŢIA MEDIULUI ..................................................................................................................... 53
CAP.8. SCHIMBURI DE INFORMAŢII ........................................................................................................... 54
8.1. Schimburi de informaţii între Transelectrica şi utilizatorii RET .......................................................... 54
8.2. Informarea Autorităţii competente .......................................................................................................... 55
CAP.9. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII ............................................................................................ 57
9.1. Bazele legale ............................................................................................................................................. 57
9.2. Situaţii neprevăzute în Cod ...................................................................................................................... 57
PARTEA II. REGULAMENTUL DE PROGRAMARE A GRUPURILOR
DISPECERIZABILE .......................................................................................................... 58
PARTEA III. REGULAMENT PENTRU CONDUCEREA PRIN DISPECER A

SISTEMULUI ELECTROENERGETIC NAŢIONAL .......................................................... 60
CAP.10. INTRODUCERE ..................................................................................................................................... 61
10.1. Scop ........................................................................................................................................................... 61
10.2. Domeniu de aplicare ................................................................................................................................ 61
10.3. Documente de referinţă ............................................................................................................................ 61
CAP.11. CADRU GENERAL. NOŢIUNI DE BAZĂ........................................................................................... 62
CAP.12. NOŢIUNI SPECIFICE CU PRIVIRE LA CONDUCEREA PRIN DISPECER ................................ 64
CAP.13. AUTORITATEA DE CONDUCERE PRIN DISPECER ..................................................................... 65
CAP.14. ORGANIZAREA CONDUCERII PRIN DISPECER A SISTEMULUI ELECTROENERGETIC
NAŢIONAL ................................................................................................................................................................ 68
CAP.15. ACTIVITĂŢILE PRINCIPALE ALE CENTRELOR DE DISPECER ............................................... 69
CAP.16. PLANIFICAREA OPERAŢIONALĂ A FUNCŢIONĂRII SEN ........................................................ 71
16.1. Planificarea schemei normale de funcţionare......................................................................................... 71
16.2. Planificarea retragerilor din exploatare ale instalaţiilor de producere, transport şi distribuţie din SEN
72
16.3. Planificarea operaţională a protecţiilor prin relee şi a automatizărilor ................................................ 73
16.4. Planificarea tensiunilor .......................................................................................................................... 73
CAP.17. PROGRAMAREA OPERAŢIONALĂ A SEN ..................................................................................... 74
17.1. Prognoza consumului de putere activă în SEN ....................................................................................... 74
17.2. Programul de retragere din exploatare a grupurilor generatoare .......................................................... 75
17.3. Programul de retragere din exploatare a echipamentelor de reţea ........................................................ 75
17.4. Programul de funcţionare a centralelor electrice ................................................................................... 75
17.5. Programarea rezervelor de putere activă ................................................................................................. 75
17.6. Programul frecvenţei de consemn ........................................................................................................... 76
17.7. Programul schimburilor de energie cu sistemele electroenergetice vecine ............................................ 76
17.8. Schema programată de funcţionare ........................................................................................................ 77
17.9. Programarea operaţională a protecţiilor şi automatizărilor ................................................................... 78
17.10. Programarea operaţională a tensiunilor în nodurile de control ........................................................ 78
CAP.18. SCHIMBUL DE INFORMAŢII IN CADRUL PROGRAMĂRII OPERAŢIONALE - REGIMUL
CERERILOR.............................................................................................................................................................. 79
CAP.19. COMANDA OPERAŢIONALĂ ÎN SEN .............................................................................................. 82
19.1. Relaţii de subordonare operaţională ........................................................................................................ 82
august 2004 3/120

C O D U L TEHNIC
19.2. Exercitarea autorităţii de decizie de către personalul de comandă operaţională ................................... 84

19.3. Exercitarea comenzii de coordonare de către personalul de comandă operaţională ............................. 84
19.4. Exercitarea competenţei de către personalul de comandă operaţională ................................................ 85
19.5. Comanda operaţională a SEN în condiţii normale de funcţionare ........................................................ 85
19.6. Comanda operaţională a SEN la retragerea din exploatare a echipamentelor energetice .................... 87
19.7. Comanda operaţională a SEN la darea în exploatare şi/sau punerea în funcţiune a noilor obiective
(echipamente) energetice. ....................................................................................................................................... 88
19.8. Comanda operaţională în SEN la retragerea definitivă din exploatare a echipamentelor .................... 89
19.9. Comanda operaţională în SEN în condiţii de incidente/avarii ............................................................. 89
19.10. Comanda operaţională în SEN în cazul abaterii parametrilor de funcţionare de la valorile normale
93
CAP.20. REGLAJUL PARAMETRILOR DE FUNCŢIONARE A SEN ........................................................ 94
20.1. Reglajul frecvenţei .................................................................................................................................... 94
20.2. Reglajul tensiunii ..................................................................................................................................... 95
20.3. Reglajul circulaţiilor de putere activă şi reactivă .................................................................................... 96
20.4. Reglajul puterilor de schimb cu sistemele electroenergetice ale altor ţări cu care se funcţionează
interconectat ........................................................................................................................................................... 97
20.5. Reglajul sarcinii active şi reactive al centralelor electrice ...................................................................... 97
CAP.21. MODUL DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII DISPECERULUI DE SERVICIU........................ 99
21.1. Locul desfăşurării activităţii dispecerului de serviciu ............................................................................. 99
21.2. Preluarea serviciului ................................................................................................................................ 99
21.3. Efectuarea serviciului ............................................................................................................................ 100
21.4. Predarea serviciului ............................................................................................................................... 101
CAP.22. CONDIŢIILE CE TREBUIE ÎNDEPLINITE DE CĂTRE PERSONALUL OPERAŢIONAL ŞI DE
COMANDĂ OPERAŢIONALĂ ............................................................................................................................. 102
22.1. Formarea profesională pe post - funcţie ............................................................................................... 102
22.2. Întreţinerea profesională ....................................................................................................................... 104
CAP.23. DISPECER CENTRAL DE URGENŢĂ ............................................................................................. 106
CAP.24. DISPOZIŢII FINALE ........................................................................................................................... 107
ANEXE
Anexa nr. 1: Norme în vigoare ........................................................................................ 108

Anexa nr. 2: Detalii tehnice care se anexează cererii de racordare la RET şi date
referitoare la instalaţiile producătorilor şi consumatorilor racordaţi la RET ............... 112
august 2004 4/120

C O D U L TEHNIC
GLOSAR
august 2004 5/120

C O D U L TEHNIC
Acronime
ANRE Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei
DASF Deconectarea Automată a Sarcinii la Frecvenţă (scăzută)
DEN Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice
Transelectrica - Unitatea Operaţională Dispecerul Energetic
Naţional
DEC Dispecerul Energetic Central
DET Dispecerul Energetic Teritorial
DMS Sistem de Management al Distribuţiei (Distribution
Management System)
EMS Sistem de Management al Energiei (Energy Management
System)
ETSO Organizaţia Operatorilor de Transport şi Sistem Europeni
(European Transmission System Operators)
NSPM-TDEE Norme specifice de protecţia muncii în transportul şi distribuţia
energiei electrice
NTC Capacitatea Netă de Transfer a liniilor de interconexiune (Net
Transfer Capacity)
OD Operator de Distribuţie
OUG Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului
PE Prescripţie Energetică
RAR Reanclanşare Automată Rapidă
RARM Reanclanşare Automată Rapidă Monofazată
RAT Regulator Automat de Tensiune
RAV Regulator Automat de Viteză
RCD Regulament de Conducere prin Dispecer a SEN
RED Reţea Electrică de Distribuţie
RET Reţeaua Electrică de Transport
SCADA Sistem de Monitorizare, Comanda şi Achiziţie de Date
(Supervisory Control And Data Aquisition)
SEN Sistemul Electroenergetic Naţional
SS-F Servicii de Sistem Funcţionale
SS-T Servicii de Sistem Tehnologice
TSO Operator de Transport şi de Sistem (Transmission System
Operator)
UCTE Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice
august 2004 6/120

C O D U L TEHNIC
Definiţii
Acces la reţea (electrică de Dreptul agenţilor economici care produc şi/sau

interes public) furnizează energie electrică, precum şi al
consumatorilor de energie electrică de a se
racorda şi de a folosi în condiţiile legii reţelele
electrice de transport şi distribuţie.
Acord de confidenţialitate Documentul semnat în comun de către
Transelectrica şi solicitantul de acces la reţea în
privinţa obligaţiilor reciproce pe care şi le asumă
fiecare de a respecta confidenţialitatea unor date
şi informaţii.
Adecvanţa SEN (Adequacy) Capacitatea sistemului electroenergetic de a
satisface în permanenţă cererile de putere şi
energie ale consumatorilor, luând în considerare
ieşirile din funcţiune ale elementelor sistemului,
atât cele programate cât şi cele rezonabil de
aşteptat a se produce neprogramat.
Autoritatea competentă Autoritatea Naţională de Reglementare în
domeniul Energiei
Autorizaţie de înfiinţare Actul tehnic şi juridic emis de ANRE, prin care, la
solicitarea unei persoane române sau străine,
acesteia i se acordă permisiunea de a înfiinţa sau
a retehnologiza şi pune în funcţiune capacitaţi de
producere, transport sau distribuţie a energiei
electrice
Avarie (incident) Eveniment accidental care apare în instalaţiile de
producere a energiei electrice, în reţelele de
transport şi de distribuţie a energiei electrice cu
tensiunile de peste 1 kV, care se manifestă prin
modificarea stării anterioare a ansamblurilor
funcţionale, prin abateri ale parametrilor
funcţionali ai acestora în afara limitelor prevăzute
prin reglementări sau contracte sau prin reduceri
ale puterii electrice produse pe centrală sau pe
grupuri, indiferent de efectul evenimentului
asupra consumatorilor şi indiferent de momentul
în care se produce.
Aviz de amplasament Răspunsul scris al operatorului de reţea la
cererea unui solicitant, în care se precizează
punctul de vedere al acestuia faţă de propunerea
de amplasament a obiectivului solicitantului.
august 2004 7/120

C O D U L TEHNIC
Aviz tehnic de racordare la Aviz scris, valabil numai pentru un anumit

RET amplasament care se emite de către
Transelectrica, la cererea unui utilizator, asupra
posibilităţilor şi condiţiilor de racordare la reţeaua
electrică de transport, pentru satisfacerea
cerinţelor utilizatorului precizate la solicitarea
avizului.
Banda primară de reglaj al Zona din diagrama de funcţionare P-Q a unui
tensiunii grup generator sincron în care energia reactivă
produsă/absorbită nu se plăteşte.
Banda secundară de reglaj Zonele din diagrama de funcţionare P-Q a unui
al tensiunii grup generator sincron în care
producerea/absorbţia energiei reactive se face cu
costuri suplimentare şi solicitări mari ale acestuia
şi în care se plăteşte energia reactivă
produsă/absorbită.
Capacitatea de transport a Valoarea maximă a puterii aparente care poate fi
RET vehiculată prin RET în condiţii de siguranţă şi
stabilitate în funcţionare şi cu respectarea
limitelor normate ale parametrilor tehnici de
calitate.
Centrală electrică Ansamblu de instalaţii, construcţii şi echipamente
care are ca scop producerea energiei electrice.
Centru de dispecer Structura organizatorică care este investită cu
atributele autorităţii de conducere prin dispecer
asupra unor echipamente şi instalaţii din SEN.
Cerere de racordare Document prin care se solicită accesul la reţeaua
electrică şi emiterea avizului tehnic de racordare.
Cogenerare Producerea combinată a energiei electrice şi
termice.
Comanda operaţională a Componentă a conducerii prin dispecer a SEN,
SEN care constă în comanda exercitată ierarhizat, în
timp real de către un centru de dispecer şi toate
centrele de dispecer subordonate, referitoare la
acţiunile asupra echipamentelor şi instalaţiilor din
SEN în scopul coordonării acestora şi menţinerii
SEN în stare normală de funcţionare.
Conducerea prin dispecer Activitatea tehnică specifică sectorului energiei
electrice, care este efectuată de unităţi
specializate ce au relaţii de autoritate asupra
participanţilor la piaţa energiei electrice, în scopul
exploatării coordonate a instalaţiilor şi
echipamentelor componente ale SEN care
necesită o comandă unitară.
august 2004 8/120

C O D U L TEHNIC
Congestii (restricţii de retea) Situaţiile de funcţionare în care transportul

energiei între două noduri sau zone de sistem
conduce la nerespectarea parametrilor de
siguranţă în funcţionare a SEN, fiind necesară
abaterea de la ordinea de merit a grupurilor
dispecerizabile.
Consum propriu tehnologic Integrala în funcţie de timp, pe un interval
determinat a diferenţei între puterea activă totală
la intrarea şi respectiv la ieşirea dintr-o reţea,
dintr-o parte de reţea sau dintr-un element de
reţea.
Consumator (de energie Persoana fizică sau juridică ce cumpără energie
electrică) electrică pentru consumul propriu şi eventual,
pentru un subconsumator racordat la instalaţiile
sale.
Consumator dispecerizabil Consumatorul care, în concordanţă cu
aranjamentele contractuale, îşi reduce sarcina
sau este întrerupt fie prin acţiunea directă a TSO,
fie prin acţiunea consumatorului, la cererea TSO.
Consumator eligibil Consumatorul care poate să aleagă furnizorul şi
să contracteze direct cu acesta energia necesară,
având acces la reţeaua de transport şi/sau de
distribuţie.
Contingenţă simplă Ieşirea din funcţiune a unui singur element (linie,
transformator, autotransformator, grup generator)
din SEN, în condiţiile funcţionării corecte a
echipamentelor de comutaţie, protecţie şi
automatizare din SEN.
Criteriul (N-1) Regula conform căreia, după defectarea unui
singur element de reţea (cum ar fi: o linie
electrică, un transformator, un grup generator sau
în unele cazuri o bară de staţie electrică),
elementele rămase în funcţiune trebuie să poată
face faţă schimbărilor circulaţiilor de curenţi în
reţea provocate de această singură defectare.
Criteriul este satisfacut dacă o contingenţă simplă
nu are ca efect:
 întreruperi în alimentarea consumatorilor de
energie electrică;
– trecerea într-un regim staţionar de funcţionare
în care există depăşiri ale limitelor admisibile
ale curentului (stabilite pentru durată
nedeterminată şi, respectiv, pe durată limitată
de timp) şi tensiunii care au drept consecinţă
august 2004 9/120

C O D U L TEHNIC
deteriorări de echipamente;
– trecerea într-un regim staţionar de funcţionare
în care valorile tensiunii nu se încadrează în
benzile admisibile;
– depăşiri ale limitelor admisibile ale puterii de
scurtcircuit în noduri;
– pierderea stabilităţii SEN;
– declanşarea altor echipamente din RET, cu
excepţia celor care declanşează prin
automatizări prevăzute special împotriva
extinderii unei avarii în situaţia respectivă;
– pierderea caracterului unitar al SEN.
Criteriul de stabilitate statică Criteriu de dimensionare şi verificare constând în
respectarea puterilor maxime admisibile în
secţiunile SEN astfel încât să fie asigurată o
rezervă normată de stabilitate statică de:
1. krez=20% din puterea limită de stabilitate
statică pentru fiecare secţiune, în schema cu
N elemente în funcţiune;
2. krez=8% din puterea limită de stabilitate statică
pentru fiecare secţiune, în cazul unei
contingenţe simple,
luând în considerare şi puterea fluctuantă.
Puterea maximă admisibilă (P max adm) în
secţiune care asigură o anumită rezervă de
stabilitate statică se calculează cu formula:
P  Pf

limita
P maxadm
k rez %
1
100
unde:
-Plimită este puterea limită de stabilitate
statică în secţiune;
-krez este procentul normat de rezervă (8%
sau 20%) de stabilitate statică în secţiune.
-Pf este puterea fluctuantă
Distribuţie Transmiterea energiei electrice, prin reţelele de

distribuţie, de la RET sau de la producători către
instalaţiile consumatorilor de energie electrică.
Durata medie de întrerupere Timpul mediu al întreruperii alimentării cu energie
august 2004 10/120

C O D U L TEHNIC
electrică calculat pe o bază multianuală.

Funcţionare în paralel Stare de funcţionare a unui ansamblu de grupuri
generatoare interconectate printr-o reţea,
(Funcţionare în sincronism)
caracterizată prin faptul că tensiunile
electromotoare ale tuturor grupurilor generatoare
se rotesc sincron.
Furnizor de energie electrică Persoană juridică, titular al unei licenţe de
furnizare, care asigură alimentarea cu energie
electrică a unuia sau a mai multor consumatori, în
baza unui contract de furnizare.
Furnizor SS-T calificat Persoană juridică ce furnizează unul sau mai
multe tipuri de servicii de sistem tehnologice,
calificată în acest sens de către Transelectrica.
Grup (generator) Ansamblu de maşini rotative destinat să
transforme energia de altă formă în energie
electrică.
Grup dispecerizabil Grup generator care poate fi programat pe piaţa
angro şi a cărui putere se încadrează în
următoarele categorii:
-- grupuri generatoare hidroenergetice cu putere
mai mare de 10 MW,
-- grupuri generatoare termoenergetice cu
putere mai mare de 20 MW.
Indicatorul „minute sistem‟ Parametru de performanţă al serviciului de
(MS) transport care estimează durata medie de
întrerupere anuală prin raportare la vârful de
consum anual:
EN [ MWh / an]  60
MS  [minute sistem]
PV [ MW ]
unde:
EN este energia nelivrată [MWh/an]
consumatorilor din cauza incidentelor
produse în RET;
PV este vârful anual de consum [MW].
Indicatorul de severitate (IS) Parametru de performanţă al serviciului de
transport care estimează, pe baza timpului mediu
de întrerupere (TMI) pe an, durata medie a unei
întreruperi a serviciului de transport:
TMI
IS  [minute/întrerupere]
NI
unde: NI este numărul de incidente produse în
august 2004 11/120

C O D U L TEHNIC
RET, însotite de întreruperi în alimentare la

consumatori, pe an.
Interconexiune Echipament (ex. linie sau transformator) prin care
se conectează două arii de reglaj sau două
sisteme electroenergetice.
Licenţă Actul tehnic şi juridic emis de Autoritatea
competentă, prin care se acordă o permisiune
unei persoane juridice, română sau străină:
– de exploatare comercială a instalaţiilor
autorizate de producere, transport,
dispecerizare, distribuţie şi măsurare a
energiei electrice;
– de furnizare (comercializare) a energiei
electrice.
Limita de stabilitate statică Puterea activă maximă transferabilă printr-o
în secţiune (vezi putere secţiune a SEN, pentru care se păstrează
limita de stabilitate statică ) stabilitatea statică.
Mentenanţă Ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi
organizatorice care se execută asupra
structurilor, instalaţiilor (sisteme), ansambluri,
echipamente şi componente pentru menţinerea
sau restabilirea funcţiei pentru care au fost
proiectate.
Norme Standarde, coduri, regulamente, reglementări,
instrucţiuni, prescripţii energetice, hotărâri, alte
acte legislative, contracte sau alte documente
oficiale.
Obiectiv energetic Ansamblu al instalaţiilor, construcţiilor şi
echipamentul aferent, care este proiectat să
producă/să consume, să transporte şi/sau să
distribuie energia electrică.
Operator de distribuţie Persoană juridică, titulară a unei licenţe de
(distribuitor) distribuţie, care deţine, exploatează, întreţine,
modernizează şi dezvoltă reţeaua electrică de
distribuţie.
Operator de Transport şi de Persoană juridică, titulară de licenţă pentru
Sistem transportul energiei electrice şi servicii de sistem.
Ordine de merit Ordinea în care un producător de energie
electrică este luat în considerare pe baza preţului
ofertat pentru acoperirea necesarului de energie
electrică în SEN.
august 2004 12/120

C O D U L TEHNIC
Ordinul de investire a Documentul prin care se stabileşte autoritatea de

centrelor de dispecer cu conducere prin dispecer asupra instalaţiilor şi
atributele autorităţii de modul de exercitare a acesteia.
conducere prin dispecer
asupra instalaţiilor (ordinul
de investire)
Parametri normali de Parametri care respectă valorile limită următoare:
funcţionare a SEN - tensiuni: în benzile admisibile
- curenţi: sub valorile maxime admisibile de
durată prin elementele reţelei;
- frecvenţa: 49,95 - 50.05 Hz.
Perturbaţie majoră Scurtcircuite, declanşări de linii, unităţi de
transformare sau grupuri generatoare care
determină abateri semnificative ale parametrilor
de funcţionare ai SEN.
Planificarea operaţională Activitate constând în planificarea de către
Transelectrica a schemei normale de funcţionare
pentru RET şi reţeaua de 110kV din autoritatea
să de decizie, a schemei de funcţionare pe
diferite orizonturi de timp (lunar, anual etc.) şi în
analiza siguranţei în funcţionare a SEN.
Planul de apărare a SEN Documentul conţinând măsuri tehnice şi
împotriva perturbaţiilor organizatorice, cu rol de a împiedica extinderea
majore avariilor în SEN şi de a limita consecinţele
acestora.
Planul de restaurare a Documentul conţinând toate măsurile tehnice şi
funcţionării SEN după organizatorice ce se iau în vederea revenirii la
rămânerea parţială sau starea normală de funcţionare după un colaps al
totală fără tensiune (Planul SEN sau al unei zone a SEN.
de restaurare a funcţionării
SEN)
Probabilitatea de Probabilitatea de neacoperire a vârfului de
neacoperire a sarcinii consum în sistemul electroenergetic, cu puterea
disponibilă existentă, calculată pentru o perioadă
de un an.
Producător (de energie Persoană fizică sau juridică, titulară de licenţă,
electrică) având ca specific activitatea de producere a
energiei electrice, inclusiv în cogenerare.
Programarea operaţională Activitate constând în programarea pe un orizont
de timp de cel mult o săptămână, de către
Transelectrica, a schemei de funcţionare a RET şi
a reţelei de 110kV din autoritatea să de decizie şi
a modului de echilibrare a balanţei producţie –
consum.
august 2004 13/120

C O D U L TEHNIC
Punct de delimitare Loc în care instalaţiile utilizatorului RET se

delimitează ca proprietate de instalaţiile
Transelectrica / operatorului de reţea.
Punct de măsurare Punct al unei reţele electrice unde se află instalat
grupul de măsurare a energiei electrice.
Punct de racordare Punctul fizic din reţeaua electrică la care se
racordează un utilizator.
Putere programată Puterea activă prevăzută a fi produsă pentru
acoperirea consumului prognozat.
Putere disponibilă Puterea activă maximă brută, de durată, pe care
un grup generator o poate da, cu respectarea
condiţiilor de siguranţă mecanică şi electrică.
Putere instalată Puterea activă nominală indicată în documentaţia
tehnică a fabricii constructoare, care este înscrisă
pe plăcuţa indicatoare sau care este indicată de
fabricant.
Putere în avarie Valoarea medie multianuală, la nivel SEN, a
puterii indisponibile datorita retragerilor
neprogramate ale grupurilor
Putere fluctuantă Se calculează cu formula Pf  1,4  Pc ,
unde: -Pc este puterea consumată în zona cu cel

mai mic consum de o parte sau alta a secţiunii.
Puterea limită de stabilitate Puterea activă maximă transferabilă printr-o
statică într-o secţiune a SEN secţiune a SEN pentru care se păstrează
(Plimita) [MW] stabilitatea statică.
Puterea maximă admisibilă Puterea activă maximă transferabilă printr-o
(Pmax adm) secţiune a SEN pentru care sunt respectate
rezervele de stabilitate statică normate.
Putere netă Puterea activă pe care un grup o poate injecta în
reteaua electrică. Se obtine prin scăderea din
puterea disponibilă a consumului necesar pentru
serviciile proprii ale grupului.
Putere neutilizabilă Parte din puterea instalată care nu poate fi
produsă la un moment dat datorită: lipsei energiei
primare, unor limitări temporare, lipsei capacităţii
de evacuare, producţiei în cogenerare,
insuficientei dimensionări a sistemelor de răcire,
unor restricţii ecologice etc.
Putere în reparaţie Puterea totală, la nivel SEN, a grupurilor retrase
programat pentru lucrări de mentenanţă.
august 2004 14/120

C O D U L TEHNIC
Reglaj primar (reglajul Reglarea automată şi rapidă (timp<30sec) a

frecvenţei, reglajul primar al puterii active a grupurilor generatoare sub
frecvenţei) acţiunea regulatoarelor de viteză proprii, în scopul
menţinerii echilibrului dintre producţie şi consum
la o frecvenţă apropiată de valoarea de consemn,
asigurând securitatea reţelei pe principiul
solidarităţii partenerilor de productie.
Reglaj secundar (reglajul Reglarea automată şi centralizată a puterii active
frecvenţă-putere) a unor grupuri generatoare desemnate, în scopul
readucerii frecvenţei şi soldului SEN la valorile de
consemn în cel mult 15 minute.
Reţea (electrică) Ansamblu de linii, inclusiv elementele de
susţinere şi de protecţie a acestora, staţiile
electrice şi alte echipamente electroenergetice
conectate între ele. Reţeaua electrică poate fi
reţea de transport sau reţea de distribuţie.
Reţea electrică de distribuţie Reţea electrică cu tensiunea de linie nominală
până la 110 kV inclusiv.
Reţea electrică de transport Reţea electrică de interes naţional şi strategic cu

(RET) tensiunea de linie nominală mai mare de 110 kV.
Rezerva de stabilitate Se calculează cu formula :
statică într-o secţiune Rst
Rst={(Plimita-Pf-Pfuncţionare)/ Pfuncţionare }X100 [%]
[%]
Unde: Plimita-este puterea limită de stabilitate
statică într-o secţiune a SEN;
-Pfuncţionare- puterea care tranzitează o secţiune a
SEN în momentul evaluării.
-Pf- puterea fluctuantă
Rezervă de reglaj primar Rezerva de putere care, la abaterea frecvenţei de
la valoarea de consemn, poate fi mobilizată
automat în 30 secunde şi poate rămâne în
funcţiune pe durată de minimum 15 minute.
Rezervă de reglaj secundar Rezerva de putere care, la abaterea frecvenţei
şi/sau soldului SEN de la valoarea de consemn,
poate fi mobilizată automat într-un interval de
maximum 15 minute.
Rezervă terţiară lentă Rezerva de putere asigurată de grupuri
generatoare care au timp de pornire şi preluare a
sarcinii mai mic de 7 ore.
Rezervă terţiară rapidă Rezerva de putere asigurată de grupuri
generatoare care sunt calificate pentru a realiza
încărcarea sarcinii în maximum 15 minute.
august 2004 15/120

C O D U L TEHNIC
SCADA Sistem informatic de monitorizare, comandă şi

achiziţie de date a unui proces
tehnologic/instalaţie.
Schema de funcţionare Schema electrică de conexiuni a echipamentelor
şi aparatajului primar dintr-o instalaţie, reţea sau
sistem electroenergetic, inclusiv starea protecţiilor
prin relee şi automatizările de sistem aferente.
Schema normală de Schema de funcţionare aprobată de centrul de
funcţionare dispecer cu autoritate de decizie pentru o
perioadă de timp determinată.
Schema programată de Schema de funcţionare aprobată de centrul de
funcţionare dispecer cu autoritate de decizie pentru ziua
lucrătoare următoare şi, după caz, pentru zilele
nelucrătoare care o preced, ţinând cont de
situaţia energetică, retragerile din exploatare şi
indisponibilităţile din SEN.
Secţiune (a SEN) Totalitatea liniilor care leagă două zone ale SEN.
Serviciul de sistem Serviciul asigurat pentru menţinerea nivelului de
siguranţă în funcţionare a SEN, precum şi a
calităţii energiei electrice conform normelor în
vigoare.
Servicii de sistem Servicii de sistem asigurate de Transelectrica,
functionale (SS-F) care exprimă activitatea curentă a TSO. Au o
natură de monopol.
Servicii de sistem Servicii de sistem asigurate de utilizatorii RET, de
tehnologice (SS-T) regulă de către producători, la solicitarea
Transelectrica. Reprezintă resurse care in
general se achiziţionează de către Transelectrica
de pe o piaţă de natură concurenţială.
Serviciul de transformare Asigurarea modificării nivelului de tensiune şi/sau
şi/sau conexiune transmiterii unei cantităţi de energie electrică
pentru beneficiar, prin elementele componente
ale staţiei aparţinând prestatorului.
Serviciul de transport Serviciul asigurat de Transelectrica care constă în

asigurarea transmiterii unei cantităţi de energie
electrică între două sau mai multe puncte ale
reţelei de transport cu respectarea parametrilor
de calitate.
Serviciul public (de Activitate prin care titularul de licenţă are obligaţia
transport) de a asigura accesul reglementat la reţeaua
electrică de transport în condiţii nediscriminatorii
pentru toţi participanţii la piaţa energiei electrice
precum şi pentru alti consumatori racordaţi direct
august 2004 16/120

C O D U L TEHNIC
la reţeaua electrică de transport.

Siguranţa în funcţionare a Performanţa sistemului electroenergetic de a
SEN asigura livrarea energiei electrice la consumatori
în limitele normelor acceptate şi în cantitatea
dorită. Siguranţa la nivelul transportului poate fi
cuantificată prin frecvenţa, durata, probabilitatea
şi magnitudinea unor efecte negative asupra
furnizarii / transportului / producţiei energiei
electrice. Siguranţa SEN poate fi caracterizată
luând în considerare două aspecte de bază şi de
funcţionalitate ale unui sistem electroenergetic:
-adecvanţa şi
-securitatea
Securitatea SEN Capacitatea SEN de a face faţă unor perturbaţii
bruşte cum ar fi scurtcircuitele sau pierderii
neprevăzute ale unor elemente ale sistemului.
Sistem electroenergetic Ansamblul instalaţiilor electroenergetice
interconectate, prin care se realizează
producerea, transportul, conducerea
operaţională, distribuţia, furnizarea şi utilizarea
energiei electrice.
Sistem electroenergetic Sistemul electroenergetic situat pe teritoriul
naţional - SEN naţional. SEN constituie infrastructura de bază
utilizată în comun de participanţii la piaţa de
energie electrică.
Solicitant Persoana juridică, actual sau potenţial utilizator
RET, care solicită un Aviz tehnic de racordare la
reţeaua electrică de transport.
Stabilitate statică Capacitate a unui sistem electroenergetic de a
(Stabilitate la perturbaţii ajunge într-o stare de regim permanent, identic cu
mici) regimul iniţial sau foarte aproape de acesta, în
urma unei perturbaţii mici oarecare.
Stabilitate tranzitorie Capacitate a unui sistem electroenergetic de a
reveni la o stare de funcţionare sincronă, după
una sau mai multe perturbaţii majore.
Stare critică Regim permanent în care instalaţia electrică sau
sistemul electroenergetic funcţionează cu
parametrii în afara limitelor normale.
Stare normală de Stare de funcţionare care îndeplineşte
funcţionare următoarele criterii:
i) parametrii de funcţionare sunt parametri
normali de funcţionare;
ii) este stare sigură de funcţionare.
august 2004 17/120

C O D U L TEHNIC
Stare perturbată de Orice stare diferită de starea normală de

funcţionare funcţionare.
Stare sigură de funcţionare Stare de funcţionare în care sunt satisfăcute
criteriul de siguranţă (N-1), criteriul de stabilitate
statică şi condiţiile de stabilitate tranzitorie.
Statismul (unui grup Raportul dintre abaterea cvasistaţionară relativă
generator) de frecvenţă din reţea şi variaţia relativă de
putere a grupului ca urmare a acţiunii
regulatorului de viteză. Acest parametru este
ajustabil la nivelul regulatorului.
Telecomanda Acţionarea de la distanţă a aparatelor de
comutaţie şi reglaj din alt loc decât camera de
comandă a unei staţii/centrale.
Teleconducerea Monitorizarea şi telecomanda unei staţii/centrale
electrice fără personal.
Timpul mediu de întrerupere Parametru de performanţă care se calculează în
(TMI) felul următor:
EN
TMI  8760  60  [minute/an]
EC
unde EN este energia nelivrată datorită
întreruperilor serviciului de transport
[MWh/an], iar
EC este consumul anual net pentru
sistemul electroenergetic (fără consumul
propriu tehnologic) [MWh/an].
Utilizatori RET Producători, consumatori, operatori de distribuţie,
furnizori, beneficiari ai serviciului de sistem sau ai
serviciului de transport.
Vârf de consum (vârf de Valoare maximă a sarcinii înregistrată într-o
sarcină) perioadă de timp.
Zonă (de sistem) Parte semnificativă a unui sistem electroenergetic
formată dintr-un ansamblu de linii şi staţii electrice
grupate în concordanţă cu un criteriu stabilit
(administrativ, geografic, operaţional ş.a.)
august 2004 18/120

C O D U L TEHNIC
PARTEA I. REGULI GENERALE DE

BAZĂ
august 2004 19/120

C O D U L TEHNIC
CAP.1. INTRODUCERE
1.1. Autoritate
Art. 1. Codul tehnic al RET, denumit în continuare Cod, este elaborat de Compania
Naţională de Transport al Energiei Electrice, denumită în continuare
Transelectrica, în conformitate cu prevederile Legii Energiei Electrice nr.
318/08.07.2003, art. 34, publicată în Monitorul Oficial al României nr.
511/16.07.2003, HG nr. 627/13.07.2000, art.1, 6, 7, 8 şi 9, publicată în
Monitorul Oficial al României nr. 357/31.07.2000.
Art. 2. Codul se aprobă prin ordin de către Autoritatea Competentă.
Art. 3. Codul este act normativ care face parte din sistemul de reglementări specific
transportului energiei electrice şi conducerii prin dispecer a SEN.
Art. 4. Prevederile acestui Cod sunt în concordanţă cu cerintele UCTE şi cu
prevederile Codului Comercial al pieţei de energie electrică şi au prioritate
faţă de interesele individuale de natură economică sau financiară ale
utilizatorilor RET.
1.2. Scop
Art. 5. Scopul Codului este stabilirea regulilor şi cerinţelor minimale de ordin tehnic
pentru participanţii la piaţa de energie electrică, menite să realizeze
funcţionarea sigură şi economică a SEN.
Art. 6. Codul are ca obiective:
(a) stabilirea unui set de reguli şi norme pentru asigurarea accesului
utilizatorilor la RET;
(b) stabilirea unui set de reguli şi norme pentru conducerea prin dispecer a
SEN;
(c) stabilirea responsabilităţilor şi obligaţiilor Transelectrica şi ale tuturor
utilizatorilor RET;
(d) specificarea parametrilor tehnici de calitate în funcţionarea RET;
(e) stabilirea procedurilor de conducere prin dispecer a grupurilor
generatoare, în conformitate cu regulile pieţei de energie electrică;
(f) stabilirea cerinţelor tehnice pentru racordarea la RET;
(g) stabilirea cerinţelor tehnice pentru grupurile dispecerizabile racordate la
reţeaua electrică de distribuţie;
(h) stabilirea principiilor pentru dezvoltarea RET;
(i) stabilirea interfeţelor şi a fluxurilor informaţionale dintre Transelectrica
şi utilizatorii RET.
august 2004 20/120

C O D U L TEHNIC
1.3. Domeniul de aplicare

Art. 7. Codul reglementează activităţile Transelectrica şi ale centrelor de dispecer şi
se aplică nediscriminatoriu utilizatorilor RET.
Art. 8. Utilizatorii RET au obligaţia de a respecta prevederile Codului.
1.4. Atribuţii şi competenţe

Art. 9. Conform Legii Energiei Electrice nr. 318/16.07.2003 şi HG 627/13.07.2000
Transelectrica este societate comercială de interes naţional care desfaşoară
următoarele activităţi specifice:
(a) Serviciul de Transport al energiei electrice şi Serviciul de Sistem în
calitate de TSO;
(b) administrarea pieţei de energie electrică în calitate de Operator
Comercial;
(c) coordonarea planificării şi dezvoltării SEN în baza politicii energetice
naţionale;
(d) măsurarea energiei electrice tranzacţionate pe piaţa angro de energie
electrică în calitate de Operator de Măsurare.
Art. 10. Transelectrica prestează, în calitate de TSO, serviciu public pentru toţi
utilizatorii RET, permiţând accesul nediscriminatoriu la RET, potrivit legii,
oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele tehnice prevăzute în Cod.
Art. 11. Transelectrica potrivit Legii Energiei Electrice nr. 318/16.07.2003, HG
627/13.07.2000 şi prezentului Cod, în calitate de TSO asigură:
(a) activitatea tehnică legată de exploatarea, mentenanţa, modernizarea şi
dezvoltarea RET;
(b) reglementarea şi coordonarea serviciilor de racordare la RET în scopul
stabilirii condiţiilor tehnice pentru instalaţiile utilizatorilor;
(c) convenirea legăturilor şi instalaţiilor necesare pentru interconectarea cu
alte sisteme electroenergetice;
(d) coordonarea funcţionării instalaţiilor din SEN, în scopul conducerii
funcţionării integrate a SEN, având ca obiectiv satisfacerea consumului
de energie electrică în condiţii de siguranţă şi calitate;
(e) stabilirea prin studii pe termen mediu şi lung a cerinţelor de adecvanţă
ale SEN;
(f) stabilirea, contractarea şi gestionarea serviciilor tehnologice de sistem;
(g) managementul interconexiunilor SEN cu alte sisteme
electroenergetice;
(h) coordonarea activităţilor de import-export sau de tranzit.
august 2004 21/120

C O D U L TEHNIC
Art. 12. Transelectrica, la cererea Autorităţii competente şi în conformitate cu

programul de reglementări al acesteia, sau din proprie iniţiativă şi cu acordul
Autorităţii competente, revizuieşte, actualizează, modifică şi dezvoltă textul
Codului şi modul său de implementare, consultând şi alţi titulari de licenţă
interesaţi din sectorul energiei electrice.
1.5. Administrarea Codului

Art. 13. Transelectrica este administratorul Codului.
Art. 14. Transelectrica are dreptul, în calitate de administrator al Codului, să ceară
utilizatorilor RET să dovedească respectarea prevederilor din Cod.
Art. 15. Transelectrica are obligaţia să informeze Autoritatea competentă în cadrul
Raportului anual asupra activităţii de administrare a Codului.
1.6. Alte reglementări

Art. 16. Aplicarea Codului obligă la respectarea, după caz, a prevederilor din
regulamentele, prescripţiile şi instrucţiunile tehnice cuprinse în Anexa nr. 1.
Art. 17. Documentele avute în vedere la redactarea prezentului Cod sunt:

(a) Codul tehnic al reţelelor electrice de distributie;
(b) Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia
energiei electrice;
(c) Regulament general de manevre în instalaţiile electrice;
(d) Codul comercial al pieţei angro de energie electrică;
(e) Manualul de operare UCTE.
august 2004 22/120

C O D U L TEHNIC
CAP.2. SERVICIILE DE TRANSPORT ŞI DE SISTEM
2.1. Serviciul de transport

Art. 18. Serviciul de transport constituie serviciu public, conform Legii Energiei
Electrice.
Art. 19. Transelectrica asigura serviciul de transport în condiţii nediscriminatorii
pentru utilizatorii RET, cu respectarea normelor şi performanţelor prevăzute
în prezentul Cod.
2.2. Activităţi
Art. 20. Transelectrica desfăşoară următoarele activităţi conform Licenţei de
Transport:
(a) Gestionează, exploatează, întreţine, modernizează şi dezvoltă:
- instalaţiile din RET (linii, echipamentele din staţiile de conexiune şi
staţiile de transformare, instalaţiile de protecţie şi automatizare etc);
- instalaţiile de măsurare şi contorizare a transferului de energie
electrică prin RET şi la interfaţa cu utilizatorii RET;
- instalaţiile de informatică şi telecomunicaţii proprii din SEN.
(b) Asigură serviciul de transport prin RET pentru utilizatorii RET în
conformitate cu contractele încheiate.
(c) Elaborează :
- programul de dezvoltare optimă a RET pe baza studiilor de
perspectivă, în conformitate cu prevederile din prezentul Cod;
- programele de revizii/reparaţii ale instalaţiilor din RET;
- programe specifice de studii şi cercetări pentru instalaţiile din RET.
(d) Propune tarife pentru serviciul de transport conform metodologiei
aprobate de Autoritatea competentă;
(e) Analizează şi avizează îndeplinirea condiţiilor tehnice de racordare de
către utilizatorii RET, în conformitate cu Regulamentul privind
racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public şi cu
prevederile prezentului Cod.
(f) Stabileşte testele necesare pentru racordarea la RET şi pentru
grupurile dispecerizabile racordate la RED şi participă la efectuarea
acestora, în conformitate cu prevederile din prezentul Cod.
(g) Realizează, modernizează, dezvoltă, verifică şi întreţine periodic
sistemele de măsurare a energiei electrice, potrivit prevederilor
reglementărilor în vigoare; asigură transmiterea rezultatelor măsurărilor
august 2004 23/120

C O D U L TEHNIC
la Operatorul Comercial; asigură accesul beneficiarilor serviciului de

transport pentru verificarea grupurilor de măsurare ce îi aparţin.
(h) Realizează, exploatează, modernizează şi dezvoltă sistemele de
protecţii şi automatizări din RET.
(i) Realizează, întreţine, modernizează şi dezvoltă infrastructuri proprii de
informatică şi de telecomunicaţii şi asigură servicii de informatică şi
telecomunicaţii pentru nevoile proprii, ale Operatorului Comercial şi
terţilor, pe bază de contracte cu respectarea prevederilor legale în
vigoare.
(j) Realizează, întreţine, modernizează şi dezvoltă un sistem SCADA
centralizat şi sisteme informatice de interfaţă cu sistemele SCADA
locale care să permită monitorizarea şi conducerea operaţională a
SEN.
(k) Monitorizează şi evaluează siguranţa în funcţionare a instalaţiilor din
RET.
(l) Evaluează indicatorii de fiabilitate ai instalaţiilor în conformitate cu
prevederile normelor tehnice în vigoare, în vederea fundamentării
dezvoltării şi modernizării RET.
(m) Asigură serviciul de transformare şi/sau conexiune pentru utilizatorii
RET.
Art. 21. Transelectrica este obligată ca în termen de maximum 15 zile lucrătoare de
la primirea unei cereri de contractare a serviciului de transport din partea
unui titular de licenţă sau consumator eligibil racordat la RET, să facă o
ofertă şi, în cazul acceptării acesteia, să încheie contractul.
Art. 22. Transelectrica trebuie să asigure serviciul de transport astfel încât să
îndeplinească integral condiţiile tehnice necesare funcţionării interconectate
sincrone conform cerinţelor UCTE prin:
(a) asigurarea unei capacităţi de interconexiune suficiente îndeplinirii
criteriului de siguranţă “N-1” în schema programată de funcţionare, fără
a influenţa negativ din punct de vedere tehnic sau economic
funcţionarea sistemelor electroenergetice vecine;
(b) asigurarea echipării RET cu sisteme de protecţie, automatizare,
transmisiuni şi comutaţie primară care să permită izolarea rapidă şi
eficientă a incidentelor din reţea şi evitarea extinderii acestora;
(c) asigurarea sistemelor de reglaj al tensiunii în vederea menţinerii
acesteia în limitele prevăzute în prezentul Cod şi realizarea
schimburilor de putere reactivă cu sistemele electroenergetice vecine.
Art. 23. Transelectrica este responsabilă pentru administrarea documentaţiei tehnice
şi a normelor care reglementează proiectarea, funcţionarea, întreţinerea şi
dezvoltarea instalaţiilor componente ale RET. În acest context, Transelectrica
reexaminează periodic normele şi face propuneri pentru revizuirea lor atunci
când este cazul.
august 2004 24/120

C O D U L TEHNIC
2.3. Consumul propriu tehnologic din RET

Art. 24. Transelectrica gestionează energia electrică pentru acoperirea consumului
propriu tehnologic din RET.
Art. 25. Consumul propriu tehnologic din RET este acoperit de producătorii/furnizorii
care au contracte în acest sens cu Transelectrica.
2.4. Serviciul de Sistem

Art. 26. (1) Transelectrica este singurul furnizor al serviciului de sistem.
(2) Serviciul de sistem este realizat în beneficiul tuturor utilizatorilor RET cu
scopul de a asigura:
(a) funcţionarea în siguranţă a SEN
(b) funcţionarea eficientă a pieţei de energie
(c) menţinerea în permanenţă a parametrilor normaţi ai energiei electrice
la toţi participanţii la piaţă
(d) restaurarea funcţionării SEN după un colaps total sau al unei zone.
Art. 27. Pentru realizarea serviciului de sistem, Transelectrica utilizează:
(a) resurse proprii constând în serviciile de sistem funcţionale pe care le
furnizează utilizând competenţa şi mijloace tehnice specifice;
(b) resurse achiziţionate constând în servicii de sistem tehnologice.
Art. 28. (1) Serviciile de sistem funcţionale exprimă activitatea operaţională a
Transelectrica şi sunt destinate să asigure următoarele funcţii:
(a) comanda operaţională
(b) programarea operaţională şi
(c) planificarea operaţională a SEN.
(2) Regulile privind activitatea de la aliniatul (1) sunt prezentate în
Regulamentul de programare a funcţionării grupurilor dispecerizabile - Partea
a II –a şi în Regulamentul pentru conducerea prin dispecer a SEN - Partea a
III-a.
Art. 29. Serviciile de sistem tehnologice sunt furnizate de utilizatorii RET şi utilizate
de Transelectrica în scopul de a asigura:
(a) compensarea variaţiei de sarcină în SEN, respectiv reglarea frecvenţei
şi a soldului SEN;
(b) compensarea diferenţelor faţă de programul de funcţionare a SEN,
respectiv menţinerea de capacităţi de rezervă de putere activă;
(c) reglarea tensiunilor în RET;
(d) compensarea consumului propriu tehnologic din RET;
august 2004 25/120

C O D U L TEHNIC
(e) restaurarea funcţionării SEN după un colaps total sau al unei zone.
Art. 30. Serviciile de sistem tehnologice sunt realizate cu următoarele mijloace
(resurse):
(a) Sistemele de reglaj primar a frecvenţei;
(b) Sistemul de reglaj secundar frecvenţă-putere;
(c) rezervele de putere;
(d) sistemele locale de reglare a tensiunii;
(e) sistemele automate de izolare pe serviciile proprii şi de autopornire a
grupurilor în vederea restaurării funcţionării SEN după un colaps total
sau al unei zone;
(f) consumatorii dispecerizabili care îşi reduc sarcina sau pot fi
deconectaţi la dispozitia Transelectrica.
Art. 31. Transelectrica răspunde de siguranţa funcţionării SEN şi în consecinţă deţine
controlul şi are drept de utilizare necondiţionată asupra tuturor serviciilor de
sistem tehnologice.
Art. 32. Toţi utilizatorii RET sunt obligaţi să furnizeze servicii de sistem tehnologice,
la solicitarea Transelectrica, în conformitate cu performanţele tehnice ale
instalaţiilor lor, în scopul asigurării siguranţei în funcţionare a SEN.
Art. 33. Furnizorii de servicii de sistem tehnologice sunt calificaţi de Transelectrica
prin proceduri specifice. Aceste proceduri includ şi posibilitati de acordare a
unor derogări pe termen limitat pentru a se conforma unor condiţii de
calificare.
Art. 34. Utilizatorii RET care au fost calificaţi în acest scop pot incheia contracte de
furnizare de servicii de sistem tehnologice.
Art. 35. Transelectrica solicită furnizarea necondiţionată de servicii de sistem
tehnologice, în scopul realizării siguranţei în funcţionare a SEN, în primul
rând de la furnizorii de servicii de sistem tehnologice care au oferte şi care
au încheiate contracte pentru servicii de sistem tehnologice şi, în cazuri
justificate, şi de la utilizatorii RET cu care nu sunt încheiate contracte.
Art. 36. Serviciile de sistem tehnologice care nu sunt contractate dar sunt solicitate
de către Transelectrica şi prestate de furnizorii de servicii de sistem
tehnologice respectivi vor fi plătite în baza reglementărilor specifice ale pieţei
de electricitate.
august 2004 26/120

C O D U L TEHNIC
2.5. Servicii de sistem tehnologice utilizate pentru a asigura

stabilitatea frecvenţei
2.5.1. Rezervele de putere

Art. 37. Rezervele de putere se clasifică, în funcţie de timpul şi modul (manual sau
automat) în care pot fi mobilizate, astfel:
(a) rezerva de reglaj primar;
(b) rezerva de reglaj secundar;
(c) rezerva de reglaj tertiar rapid (rezerva “minut”);
(d) rezerva terţiară lentă.
Art. 38. Principalele setări pentru regulatorul de viteză (insensibilitate, statism
permanent, consemn de frecvenţă) şi pentru repartitorul local al grupurilor
participante la reglajul secundar (viteza de încărcare/descarcare grup,
consemn de frecvenţă, funcţionare simultană sau nu în reglaj primar şi
secundar) sunt la dispoziţia Transelectrica în limitele declarate şi verificate la
punerea în funcţiune.
2.5.2. Rezerva de reglaj primar

Art. 39. Rezerva de reglaj primar trebuie să fie mobilizată automat şi integral în
maxim 30 s, la o abatere cvasistaţionară a frecvenţei de  200 mHz de la
valoarea de consemn şi trebuie să ramână în funcţiune pe o durată de minim
15 minute dacă abaterea se menţine.
Art. 40. Toţi producătorii de energie electrică sunt obligaţi să asigure reglaj primar
conform solicitării Transelectrica, prin grupurile dispecerizabile proprii sau
prin colaborare cu alţi producători.
Art. 41. Rezerva de reglaj primar trebuie să fie distribuită cât mai uniform în SEN.
Art. 42. Ofertele de producţie ale producătorilor vor ţine seama de obligativitatea
menţinerii disponibile a rezervei de reglaj primar, în conformitate cu
performanţele tehnice ale fiecărui grup generator.
2.5.3. Rezerva de reglaj secundar

Art. 43. Rezerva de reglaj secundar este rezerva care, la abaterea frecvenţei şi/sau
soldului SEN de la valoarea de consemn, poate fi integral mobilizată,
automat, într-un interval de maximum 15 minute.
Art. 44. Rezerva de reglaj secundar are rolul de a participa la refacerea rezervei de
reglaj primar şi de a readuce frecvenţa şi soldul SEN la valoarea programată.
Art. 45. Transelectrica stabileşte, atât în vederea programării şi planificării funcţionării
grupurilor cât şi în dispecerizare, rezerva de reglaj secundar necesară şi
repartizarea să pe grupuri.
august 2004 27/120

C O D U L TEHNIC
Art. 46. Producătorii asigură, în limitele caracteristicilor tehnice ale grupurilor,

rezerva de reglaj secundar conform solicitării Transelectrica.
2.5.4. Rezerva de reglaj terţiar (rezerva “minut”)

Art. 47. Rezerva de reglaj terţiar (rezerva “minut”) are rolul de a asigura refacerea
rapidă (maximum 15 min.) a rezervei de reglaj secundar şi de a participa la
reglarea frecvenţei şi a soldului SEN programate.
Art. 48. Rezerva “minut” este furnizată sub forma de rezervă turnantă sau sub formă
de rezervă terţiară rapidă.
Art. 49. Rezerva “minut” se încarcă de către producători, la dispoziţia Transelectrica,
pe durata solicitată.
2.5.5. Rezerva terţiară lentă

Art. 50. Rezerva terţiară lentă are rolul de a reface rezerva “minut”, asigurând
echilibrul productie - consum în cazul apariţiei unor abateri de durată de la
programul stabilit.
Art. 51. Rezerva terţiară lentă se încarcă de către producători, la dispoziţia
Transelectrica, pe durata solicitată.

stabilitatea tensiunii
Art. 52. Stabilitatea tensiunii se realizează sub coordonarea Transelectrica, prin
participarea cu instalatiile proprii de reglaj, a producatorilor, a Transelectrica
şi a consumatorilor. Stabilitatea tensiunii în nodurile de graniţă se realizează
în colaborare cu TSO ai sistemelor electroenergetice vecine.
Art. 53. Producătorii au obligaţia să asigure producţia/absorbţia de putere reactivă de
către grupurile generatoare la cererea Transelectrica, conform condiţiilor de
racordare la RET.
Art. 54. Transelectrica, distribuitorii şi consumatorii racordaţi la RET trebuie să-şi
compenseze consumul/producţia de putere reactivă din reţeaua proprie. Pot
fi admise schimburi de putere reactivă între RET şi reţelele de distribuţie sau
consumatorii racordaţi la RET dacă acestea nu afectează siguranţa în
funcţionare a SEN.
Art. 55. Schimburi de putere reactivă între RET şi reţelele de distribuţie sau
consumatorii racordaţi la RET care afectează funcţionarea economică a
partenerilor respectivi, pot fi efectuate pe baza unor acorduri între aceştia.
august 2004 28/120

C O D U L TEHNIC

restaurarea funcţionării SEN la rămânerea fără tensiune, în cazul
unor avarii extinse sau al unui colaps de sistem
Art. 56. Restaurarea rapidă a funcţionării SEN se realizează utilizând surse de
tensiune, care pot fi:
(a) grupuri generatoare cu autopornire;
(b) grupuri generatoare izolate pe servicii proprii;
(c) grupuri generatoare insularizate pe o zonă de consum;
(d) interconexiuni cu sistemele electroenergetice vecine.
Art. 57. Sursele de tensiune trebuie să permită realimentarea serviciilor auxiliare ale
grupurilor generatoare care nu au reuşit izolarea pe servicii proprii, precum şi
ale centralelor electrice şi staţiilor incluse în traseele de restaurare.
Art. 58. Participarea grupurilor generatoare la restaurarea funcţionării SEN este
asigurată prin condiţiile de racordare sau/şi prin Planul de restaurare a
funcţionării SEN, în funcţie de necesităţile SEN.
Art. 59. Producătorii trebuie să asigure în fiecare centrală izolarea a cel puţin un grup
generator pe servicii proprii.
Art. 60. Transelectrica elaborează şi revizuieşte periodic Planul de restaurare a
funcţionării SEN.
Art. 61. Transelectrica realizează coordonarea cu operatorii sistemelor vecine a
planurilor de restaurare a funcţionării sistemelor electroenergetice
participante la interconexiune.
Art. 62. Transelectrica stabileşte cu utilizatorii RET dreptul de a recurge la
capacitatea de izolare pe servicii proprii, de insularizare cu o zonă de
consum şi la capacitatea de autopornire a grupurilor generatoare pentru
asigurarea serviciului "restaurarea funcţionării", conform condiţiilor de
racordare.
Art. 63. Utilizatorii RET au obligaţia de a colabora cu Transelectrica la întocmirea
Planului de restaurare a funcţionării SEN şi la testarea acestuia.
Art. 64. Măsurile pentru restaurarea funcţionării SEN vor fi luate de către
Transelectrica, producători şi distribuitori sub coordonarea Transelectrica, în
conformitate cu Planurile de restaurare a funcţionării şi în funcţie de situaţia
concretă.
Art. 65. Utilizatorii RET au obligaţia să actioneze pentru restaurarea funcţionării SEN
şi să-şi demonstreze faţă de Transelectrica capacitatea de a îndeplini
condiţiile de calificare.
Art. 66. În procesul restaurării funcţionării SEN, fiecare distribuitor şi consumator
execută dispoziţiile Transelectrica cu privire la etapizarea în timp şi volum a
restaurării consumului.
august 2004 29/120

C O D U L TEHNIC
2.8. Disponibilitatea consumatorilor de a-şi reduce sarcina, manual

sau automat
Art. 67. Deconectarea manuală sau automată a consumului este necesară pentru a
permite menţinerea funcţionării SEN în situaţii excepţionale caracterizate prin
apariţia unor deficite temporare de energie sau putere.
Art. 68. Deconectarea consumului se face conform unor proceduri specifice,
aprobate de Autoritatea competentă.
Art. 69. Transelectrica revizuieşte semestrial listele din “Normativul de deconectări
manuale ale unor categorii de consumatori de energie electrică” şi
“Normativul de limitare a consumului de energie electrică pe tranşe în situaţii
deosebite în SEN”. Pentru aceasta, Transelectrica primeşte de la operatorii
de distribuţie datele necesare referitoare la consumatorii racordaţi la RED.
2.9. Cerinţe privind sistemul teleinformaţional necesar pentru

realizarea serviciului de sistem în SEN (conducerii prin dispecer)
Art. 70. Sistemul teleinformaţional constă din totalitatea dotărilor tehnice - hard şi soft
- prin care se asigură în timp real şi în afara timpului real informaţiile
necesare conducerii prin dispecer a instalaţiilor energetice (măsuri,
semnalizări, alarme, dispoziţii, setări reglaje etc).
Art. 71. Sistemul teleinformaţional corespunde structurii centralizat - ierarhizate a
conducerii prin dispecer a SEN.
Art. 72. Sistemul teleinformaţional cuprinde echipamente de achiziţie, transmitere şi
prelucrare a informaţiilor din instalaţiile energetice şi/sau centrele de
dispecer: sistem informatic propriu de proces, sistem de telecomunicaţii -
date şi voce, sisteme de telecomandă şi teleconducere, inclusiv a sistemelor
de protecţii şi alte mijloace tehnice.
Art. 73. Alimentarea cu energie electrică a sistemelor teleinformaţionale utilizate în
conducerea prin dispecer se realizează din surse neintreruptibile.
2.9.1. Sistemul de achiziţie şi prelucrare automată a datelor (EMS SCADA)

Art. 74. Centrele de dispecer ale Transelectrica trebuie să fie dotate cu un sistem
propriu de achiziţie şi prelucrare automată a datelor (EMS SCADA) aferent
reţelei de transport şi centralelor / amenajărilor hidro care conţin unităţi
dispecerizabile.
Art. 75. Centrele de dispecer ale operatorilor de distribuţie trebuie să fie dotate cu
sisteme proprii de achiziţie şi prelucrare automată a datelor (DMS SCADA)
aferente reţelei de 110 kV care poate funcţiona buclat, precum şi pentru
unităţile producătoare nedispecerizabile care debitează în reţeaua electrică
de distribuţie.
august 2004 30/120

C O D U L TEHNIC
Art. 76. Între sistemele EMS SCADA ale Transelectrica si sistemele DMS SCADA ale
operatorilor de distribuţie, precum şi între sistemele DMS SCADA ale
operatorilor de distribţie, se fac schimburi de date în timp real în conformitate
cu necesităţile de conducere prin dispecer a SEN. Aceste schimburi se
realizează în baza unor convenţii între părţi.
Art. 77. Tipul, volumul şi rata de actualizare a informaţiilor pentru fiecare sistem EMS
SCADA/DMS SCADA şi instalaţie se stabileşte având în vedere necesităţile
conducerii prin dispecer.
Art. 78. Sistemele EMS SCADA/DMS SCADA trebuie să permită arhivarea
informaţiilor necesare analizării funcţionării SEN, în conformitate cu cerinţele
de conducere prin dispecer.
Art. 79. Sistemele EMS SCADA/DMS SCADA trebuie să asigure validarea datelor şi
posibilitatea introducerii lor manuale în caz de necesitate.
Art. 80. Pentru fiecare instalaţie racordată la reţeaua de transport sau la reţeaua de
distribuţie, gestionarul acesteia trebuie să asigure colectarea şi transmiterea
informaţiilor la sistemele EMS SCADA/DMS SCADA în conformitate cu
cerinţele Transelectrica şi cu cerinţele operatorilor de distribuţie.
Art. 81. Cerinţele de la articolul precedent vor fi solicitate de utilizator încă din fazele
de proiectare. Verificarea implementării lor va fi o condiţie de acordare a
avizului de racordare.
2.9.2. Sistemul de telecomunicaţii-voce

Art. 82. Realizarea legăturilor de telecomunicaţii-voce pentru conducerea prin
dispecer se face prin căi de transmisie proprii şi /sau închiriate.
Art. 83. Toate centrele de dispecer trebuie să fie dotate cu centrale telefonice proprii
şi instalaţii de înregistrare automată a convorbirilor operative.
Art. 84. Centralele cu unităţi dispecerizabile şi staţiile electrice din reţeaua electrică
de transport trebuie să fie dotate cu centrale telefonice proprii.
Art. 85. DEN trebuie să aibă legături telefonice directe cu TSO ai sistemelor
electroenergetice vecine.
Art. 86. Centralele cu unităţi nedispecerizabile şi staţiile electrice din reţeaua electrică
de distribuţie trebuie să fie dotate cu legături telefonice cu centrele de
dispecer cu comandă nemijlocită.
Art. 87. Staţiile electrice din reţeaua electrică de transport care au şi tensiuni de 110
kV şi mai mici trebuie să aibă legături telefonice şi cu centrele de dispecer
care au comandă nemijlocită în aceste staţii.
Art. 88. Centrele de dispecer având relaţii de subordonare operaţională/ funcţională
trebuie să fie asigurate cu legături telefonice între ele prin două căi
independente, din care cel puţin una directă.
Art. 89. Toate centrele de dispecer vor avea obligatoriu o legatură telefonică la o
reţea publică.
august 2004 31/120

C O D U L TEHNIC
Art. 90. Centrele de dispecer nesubordonate operaţional, dar care au relaţii

operaţionale între ele, se prevăd cu legătură telefonică directă între ele, de la
caz la caz, în funcţie de importanţa şi volumul relaţiilor operaţionale dintre ele
sau de necesitatea stabilirii de legături de rezervă.
Art. 91. Centralele şi staţiile electrice aflate în comanda nemijlocită a DEC sau DET
trebuie să aibă cu centrul de dispecer respectiv cel puţin două circuite directe
de telecomunicaţii-voce cu acesta.
Art. 92. Realizarea legăturilor telefonice cu centrele de dispecer este obligaţia
gestionarilor centralelor şi staţiilor electrice respective.
Art. 93. Personalul operaţional şi personalul de comandă operaţională are prioritate
în utilizarea legăturilor de telecomunicaţii pentru efectuarea convorbirilor cu
caracter operaţional. În acest scop, toate legăturile de telecomunicaţii se fac
prin centrale telefonice de dispecer - dacă deservesc şi alte compartimente -
cu posibilitatea tehnică de preluare de către dispecer a legăturii telefonice în
caz de necesitate.
Art. 94. Unităţile gestionare au obligaţia de a asigura realizarea, închirierea,
întreţinerea şi plata costului legăturilor de telecomunicatii şi de telemecanică
necesare între instalaţiile proprii şi centrul de dispecer care are comanda
nemijlocită şi între centrul de dispecer propriu şi centrul de dispecer superior.
Pentru legăturile asigurate prin reţeaua proprie a DEN, realizarea legăturilor
şi întreţinerea lor se fac în înţelegere cu acesta.
Art. 95. Intervenţiile pentru remedierea defecţiunilor legăturilor de telecomunicaţii din
activitatea de comandă operaţională se efectuează în timpul cel mai scurt
posibil, în scopul asigurării unei desfăşurări normale a conducerii prin
dispecer.
2.9.3. Regulatorul central de frecvenţă - putere

Art. 96. DEC este dotat cu regulator central de frecvenţă - putere cu performanţe
tehnice în conformitate cu cerinţele UCTE.
Art. 97. Regulatorul central de frecvenţă - putere trebuie să permită racordarea
tuturor unităţilor calificate pentru serviciul de reglaj secundar.
2.9.4. Sistemul teleinformational de schimb de date cu TSO din UCTE

Art. 98. Transelectrica este racordată la magistrala electronică a operatorilor de
transport şi de sistem din UCTE, printr-un nod teleinformaţional (nod ETSO),
cu respectarea condiţiilor tehnice şi organizatorice cerute de UCTE.
Art. 99. Între sistemul EMS SCADA şi nodul ETSO se realizează schimb de date în
timp real.
august 2004 32/120

C O D U L TEHNIC
CAP.3. CERINŢELE DE CALITATE PENTRU SERVICIILE DE

TRANSPORT ŞI DE SISTEM
3.1. Frecvenţa în SEN

Art. 100. Frecvenţa nominală a SEN este de 50 Hz.
Art. 101. Limitele normate de variaţie a frecvenţei în funcţionare sunt:
(a) 47,00 - 52,00 Hz timp de 100 % din an
(b) 49.50 – 50.50 Hz timp de 99,5 % din an;
(c) 49.75 – 50.25 Hz timp de 95% din săptămână;
(d) 49.90 – 50.10 Hz timp de 90% din săptămână;
Art. 102. Frecvenţele de consemn sunt 49.99, 50.00, 50.01. În mod excepţional pot fi
49,95 şi 50.05 Hz.
Art. 103. La funcţionarea interconectată cu alte sisteme electroenergetice, în cazul
declanşării celui mai mare grup generator din aria sincronă, nu au condiţii de
acţionare automatizările DASF, iar frecvenţa revine la o valoare
cvasistaţionară aflată în limitele normate prin utilizarea rezervei de reglaj
primar, secundar şi tertiar.
3.2. Tensiunea în RET şi în reţeaua de 110 kV

Art. 104. Valorile nominale ale tensiunii în RET şi reţelele de 110 kV sunt 750 kV, 400
kV, 220 kV şi 110 kV.
Art. 105. Valorile normale ale tensiunii se consideră cele situate în interiorul benzilor
admisibile de tensiune după cum urmează:
(a) în orice punct al reţelei electrice de 750 kV banda admisibilă de
tensiune este între: 735 kV şi 765 kV;
(b) în orice punct al reţelei electrice de 400 kV banda admisibilă de
(c) în orice punct al reţelei electrice de 220 kV banda admisibilă de
(d) în orice punct al reţelei electrice de 110 kV banda admisibilă de
tensiune este între: 99 kV şi 121 kV.
3.3. Calitatea curbelor de tensiune şi curent

Art. 106. Calitatea curbelor de tensiune şi curent corespunde reglementarilor tehnice
în vigoare conform celor prezentate în Tabelul nr. 1.
august 2004 33/120

C O D U L TEHNIC
Tabelul nr. 1: Cerinţe referitoare la calitatea curbelor de tensiune şi curent
Obiectul reglementării Prevederea

Forma curbei de tensiune Factorul total de distorsiune
armonică: 3% (la înalta
tensiune*)
Se indică valorile admisibile
pentru nivelul armonicei.
Raportul între secvenţa Factor de nesimetrie de
negativă şi secvenţa pozitivă secvenţă negativă:
1% - înalta tensiune*
* înalta tensiune ≥110kV
3.4. Siguranţa în funcţionare

Art. 107. RET este dimensionată şi i se asigură funcţionarea astfel încât să se
respecte criteriul de siguranţă (N -1), criteriul de stabilitate statică şi condiţiile
de stabilitate tranzitorie.
Art. 108. Sunt exceptate de la această regulă cazurile consumatorilor sau zonelor de
consum care în schema programată sunt alimentate radial, printr-un singur
element de reţea (linie, transformator sau autotransformator), fără rezervă în
alt element de reţea, precum şi cazurile grupurilor generatoare care sunt
racordate la SEN printr-un singur element de reţea.
Art. 109. Un eveniment probabil care are ca efect pierderea unor elemente din SEN
(grupuri generatoare, elemente ale reţelei electrice de transport, instalaţii de
compensare etc.), nu trebuie să ducă la afectarea siguranţei funcţionării
interconectate, producând declanşări în cascadă sau pierderea unui volum
mare de consum; elementele de reţea rămase în funcţiune trebuie să poată
suporta încărcarea suplimentară rezultată, abaterea de tensiune şi regimul
tranzitoriu cauzat de defectul iniţial.
Art. 110. Transelectrica defineşte, în baza propriei experienţe, setul de contingenţe
probabile avute în vedere în programarea şi planificarea operaţională şi în
timp real pentru a respecta condiţia de mai sus.
Art. 111. În cazul unor perturbaţii majore care pun în pericol funcţionarea SEN în
ansamblu sau a unei zone importante a acestuia, sunt aplicate automat
şi/sau manual, la dispozitia Transelectrica, măsuri în conformitate cu
Normativul de deconectări manuale ale unor categorii de consumatori de
energie electrică, Normativul de limitare a consumului de energie electrică pe
august 2004 34/120

C O D U L TEHNIC
tranşe în situaţii deosebite în SEN, Planul de apărare a SEN împotriva

perturbaţiilor majore şi Planul de restaurare a funcţionării SEN.
Art. 112. Transelectrica este responsabilă pentru evaluarea indicatorilor de
performanţă la nivel de RET în conformitate cu prevederile în vigoare,
aliniate la normele europene.
Art. 113. Indicatorii de performanţă calculaţi sunt:
(a) timpul mediu de întrerupere;
(b) indicatorul de severitate;
(c) indicatorul „minute sistem‟.
Art. 114. Indicatorii de siguranţă calculaţi pentru fiecare nod al RET sunt:
(a) durata medie de întrerupere;
(b) numărul mediu de întreruperi urmate de reparaţii;
(c) numărul mediu de întreruperi urmate de manevre.
3.5. Criteriul (N – 1) în conducerea prin dispecer a RET

Art. 115. Criteriul (N-1) aplicat în operarea RET este satisfăcut dacă o contingenţă
simplă nu are ca efect:
(a) întreruperi în alimentarea consumatorilor de energie electrică;
(b) trecerea într-un regim staţionar de funcţionare în care există depăşiri
ale limitelor admisibile ale curentului (stabilite pentru durată
nedeterminată şi, respectiv, pe durată limitată de timp) şi tensiunii care
au drept consecinţă deteriorări de echipamente;
(c) trecerea într-un regim staţionar de funcţionare în care valorile tensiunii
nu se încadrează în benzile admisibile; se admite, ca încadrare în
criteriu, scăderea tensiunii până la 360 kV (în reţeaua de 400 kV), 180
kV (în reţeaua de 220 kV), 90 kV (în reţeaua de 110 kV), după o
contingenţă, dacă prin măsuri operaţionale de încărcare/descărcare a
unor grupuri sau/şi de modificare a configuraţiei reţelei, se revine la
valorile normale într-un interval de 15 de minute;
(d) depăşiri ale limitelor admisibile ale puterii de scurtcircuit în noduri;
(e) pierderea stabilităţii SEN;
(f) declanşarea altor echipamente din RET, cu excepţia celor care
declanşează prin automatizări prevăzute special împotriva extinderii
unei avarii în situaţia respectivă;
(g) pierderea caracterului unitar al SEN.
Art. 116. Prin contingenţă simplă se înţelege declanşarea unui singur element din
SEN, care poate fi:
(a) un circuit de linie;
august 2004 35/120

C O D U L TEHNIC
(b) ambele circuite ale unei linii dublu circuit pe stâlpi comuni, dacă
lungimea porţiunii comune este mai mare de 10 km;
(c) un transformator sau autotransformator;
(d) un echipament de compensare (capacitiv sau inductiv);
(e) un grup generator sau mai multe grupuri generatoare, în cazul în care
sunt legate la reţea printr-un singur element;
(f) un consum concentrat
în condiţiile funcţionării corecte a protecţiilor şi automatizărilor din SEN.
august 2004 36/120

C O D U L TEHNIC
CAP.4. PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII REŢELEI ELECTRICE DE

TRANSPORT
4.1. Atribuţii şi competenţe

Art. 117. Activitatea de planificare privind dezvoltarea RET în cadrul SEN se
realizează de către Transelectrica în conformitate cu competenţele şi
atribuţiile stabilite prin Legea Energiei Electrice nr. 318/16.07.2003.
Art. 118. (1) În conformitate cu Legea Energiei Electrice nr. 318/16.07.2003,
Transelectrica are obligaţia de a elabora un plan de perspectivă pentru
fiecare 10 ani succesivi, cu actualizare la 2 ani, privind transportul energiei
electrice în concordanţă cu stadiul actual şi evoluţia viitoare a consumului de
energie electrică, cuprinzând modalităţile de finanţare şi de realizare a
invesţitiilor rezultate din acest plan, cu luarea în considerare şi a planurilor de
amenajare şi de sistematizare a teritoriului străbătut de instalaţiile electrice
de transport.
(2) Criteriile tehnice de proiectare precum şi procedurile şi normele aplicate
în planificarea dezvoltării RET, trebuie respectate de toţi utilizatorii RET în
planificarea dezvoltării propriilor instalaţii de racordare la RET.
Art. 119. Activitatea de planificare a dezvoltării RET se desfăşoară în concordanţă cu
strategia şi politica energetică naţională.
Art. 120. Datele necesare activităţii de planificare a dezvoltării RET sunt furnizate
obligatoriu către Transelectrica de utilizatorii RET, după cum urmează:
(a) toţi producătorii autorizaţi şi/sau licenţiaţi de către Autoritatea
Competentă sau în curs de autorizare;
(b) toţi distribuitorii şi consumatorii eligibili autorizaţi şi/sau licenţiaţi de
către Autoritatea Competentă sau în curs de autorizare;
(c) toţi furnizorii licenţiaţi de către Autoritatea Competentă.
Art. 121. Planul de perspectivă este supus spre avizare Autorităţii competente şi spre
aprobare ministerului de resort. Acesta este document cu caracter public şi
se afişează pe pagina de internet a Transelectrica.
Art. 122. Planul de perspectivă al dezvoltarii RET trebuie să prevadă:
(a) acoperirea consumului de putere şi energie electrică, în condiţii de
siguranţă şi de eficienţă economică, în conformitate cu politica
energetică naţională;
(b) corelarea acţiunilor între Transelectrica şi participanţii la piaţa de
energie electrică, referitor la orice serviciu solicitat care poate avea
impact asupra siguranţei în funcţionare a SEN;
(c) oportunităţile zonale pentru racordare şi utilizare a RET funcţie de
prognoza de dezvoltare a consumului şi necesităţile de capacităţi noi
instalate, în scopul funcţionării eficiente, în conditii de siguranţă;
august 2004 37/120

C O D U L TEHNIC
(d) stabilirea nivelului de rezervă în SEN pentru producerea şi transportul

energiei electrice la vârf de consum în conformitate cu cerinţele de
dimensionare.
4.2. Obiectivele activităţii de planificare a dezvoltării RET

Art. 123. Activitatea de planificare a dezvoltării RET urmăreşte realizarea următoarelor
obiective:
(a) să asigure dezvoltarea RET astfel încât aceasta să fie corespunzător
dimensionată pentru transportul de energie electrică prognozată a fi
produsă, importată, exportată şi tranzitată şi să elaboreze un plan de
dezvoltare în perspectivă;
(b) să asigure funcţionarea în condiţii de siguranţă a SEN şi să permită
transportul energiei electrice la niveluri de calitate corespunzătoare în
conformitate cu prevederile prezentului Cod;
(c) să concretizeze rezultatele activităţii de planificare a dezvoltării prin:
- iniţierea procedurilor necesare promovării investiţiilor noi în RET
rezultate ca eficienţe;
- evaluarea costurilor marginale pe termen lung în fiecare nod al
RET;
- furnizarea de informaţii pentru elaborarea sistemelor de tarife de
transport.
4.3. Elaborarea planului de dezvoltare a RET

Art. 124. Elaborarea planului de dezvoltare a RET are la bază următoarele date de
intrare:
(a) prognoza consumului obţinută de la Comisia Naţională de Prognoză,
conform HG 757/2003 publicată în Monitorul Oficial al României nr.
570/10. 07. 2003;
(b) situaţia curentă şi pentru o perspectivă de 10 ani a cererii de consum
pusă la dispoziţie de către furnizori şi consumatori eligibili, licenţiaţi sau
în curs de licenţiere;
(c) ofertele de producţie de energie electrică ale producătorilor pentru
minim 10 ani, licenţiaţi sau în curs de licenţiere;
(d) informaţiile tehnice necesare planificării dezvoltării RET, puse la
dispoziţie de OD la cererea Transelectrica, în conformitate cu normele
în vigoare;
(e) nivelul de siguranţă în funcţionare a SEN în ansamblu şi pe fiecare nod
conform normelor în vigoare;
(f) probabilitatea de neacoperire a sarcinii;
(g) strategia dezvoltării infrastructurii sistemului de telecomunicaţii.
august 2004 38/120

C O D U L TEHNIC
Art. 125. Alte categorii de date necesare planificării dezvoltării RET vor fi furnizate la
cererea expresă a Transelectrica.
4.4. Criteriul (N-1) în planificarea dezvoltării RET

Art. 126. Dimensionarea RET se efectuează în condiţiile îndeplinirii criteriului (N-1).
Art. 127. Criteriul (N-1) este utilizat pentru justificarea tehnică a propunerilor de
dezvoltare a RET.
Art. 128. Verificarea criteriului (N-1) se face pentru transferul maxim de putere
prognozat prin RET.
Art. 129. Pentru RET (400 kV, 220 kV), criteriul (N-1) se aplică la dimensionarea unei
secţiuni a SEN, pentru un moment de timp corespunzător celor mai grele
condiţii de funcţionare, având la bază:
(a) ieşirea din funcţiune neplanificată a celui mai mare grup generator
dintr-o zonă deficitară;
(b) puterea maximă generată într-o zonă excedentară.
Art. 130. Pentru dimensionarea evacuării în sistem a puterii produse în centralele
nuclearoelectrice se utilizează criteriul (N -2).
4.5. Criterii tehnice pentru verificarea dimensionării RET din punctul

de vedere al stabilităţii SEN
Art. 131. Criterii tehnice pentru verificarea dimensionării RET la încărcare maximă
admisă din criteriile de stabilitate statică:
(a) verificarea RET la încărcare maximă admisă din criteriile de stabilitate
statică se face pentru o perspectivă de până la 10 ani pentru
configuraţia de reţea rezultată ca optimă din punct de vedere tehnic şi
economic;
(b) la vârf de consum maxim anual, RET trebuie să asigure o rezervă de
stabilitate statică de minimum 20% în configuraţia cu toate liniile
electrice în funcţiune şi o rezervă de cel puţin 8% în regim cu (N-1)
elemente în funcţiune.
Art. 132. Criterii tehnice pentru verificarea dimensionării RET din condiţii de stabilitate
tranzitorie:
(a) verificarea RET din condiţii de stabilitate tranzitorie se face pentru o
perspectivă de până la cinci ani pentru configuraţia care satisface
criteriile de stabilitate statică.
(b) verificarea condiţiilor de stabilitate tranzitorie se realizează la
următoarele tipuri de perturbaţii:
- în configuraţia cu N elemente în funcţiune: scurtcircuit polifazat
permanent (bifazat cu pamântul sau trifazat), pe o linie electrică de
august 2004 39/120

C O D U L TEHNIC
400 kV sau 220 kV izolat prin acţionarea corectă a protecţiilor de bază

şi a întreruptoarelor;
- în configuraţia cu (N -1) elemente în funcţiune:
 scurtcircuit monofazat pe o linie electrică de 400 kV sau 220 kV
eliminat prin acţionarea corectă a protecţiilor de bază şi a
întreruptoarelor şi urmat de RARM reusit;
 scurtcircuit polifazat permanent (bifazat cu pamântul sau
trifazat), pe o linie electrică de 400 kV sau 220 kV izolat prin
acţionarea corectă a protecţiilor de bază şi a întreruptoarelor,
pentru vârf de consum vara.
4.6. Criterii tehnice în dimensionarea instalaţiilor de compensare a

puterii reactive
Art. 133. Dimensionarea instalaţiilor de compensare a puterii reactive se face cu
respectarea benzilor de tensiune admisibile în toate nodurile RET, în toate
regimurile de funcţionare în configuraţii cu (N) şi (N-1) elemente în funcţiune.
Art. 134. Dimensionarea instalaţiilor de producere a puterii reactive necesare
optimizării funcţionării SEN în scopul menţinerii tensiunii în banda admisibilă
de funcţionare şi reducerii consumului propriu tehnologic în stare normală de
funcţionare se realizează pentru o perspectivă de până la 5 ani în regimurile
de încărcare maximă a RET.
Art. 135. Dimensionarea instalaţiilor de absorbţie a puterii reactive în scopul menţinerii
tensiunii în banda admisibilă se realizează pentru o perspectivă de până la 5
ani în regimurile de încărcare minimă.
4.7. Verificarea şi determinarea plafonului de scurtcircuit şi a

curentului nominal al echipamentelor
Art. 136. Determinarea şi verificarea curenţilor de scurtcircuit şi a curentului nominal al
echipamentelor primare de comutaţie în nodurile RET se realizează pe etape
de dezvoltare ale SEN în cadrul planului de perspectivă.
4.8. Alte prevederi

Art. 137. Eficienţa investiţiilor în RET pe termen scurt şi mediu trebuie să fie justificată
în faza de planificare, cel puţin pe baza duratei de recuperare actualizate.
Art. 138. Studiile de planificare a RET pe termen lung de 10 ani trebuie să prezinte
soluţii de dezvoltare ierarhizate pe criterii economice.
august 2004 40/120

C O D U L TEHNIC
CAP.5. CONDIŢII DE RACORDARE LA REŢEAUA ELECTRICĂ DE

TRANSPORT
5.1. Introducere
Art. 139. Transelectrica are obligaţia de a asigura în mod reglementat accesul la RET.
5.2. Etapele procesului de racordare la RET

Art. 140. Procesul de racordare la RET este reglementat prin următoarele documente:
(a) Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de
interes public (aprobat prin HG nr. 867/2003);
(b) Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori (aprobat
prin HG 1007/2004);
(c) Metodologie pentru emiterea avizelor de amplasament de către
operatorii de reţea (aprobată prin Ordinul ANRE nr. 38 /2003);
(d) Procedura privind colaborarea operatorilor de distribuţie, de transport şi
de sistem pentru avizarea racordării utilizatorilor la reţelele electrice
(aprobată prin Decizia ANRE nr. 245 /2003);
(e) Procedura de soluţionare a neînţelegerilor privind racordarea
utilizatorilor la reţelele electrice de interes public şi emiterea avizelor de
amplasament (aprobată prin Decizia ANRE nr. 18 /2004).
Art. 141. Etapele procesului de racordare la RET sunt:
(a) avizarea amplasamentului;
(b) emiterea avizului tehnic de racordare;
(c) încheierea contractului de racordare;
(d) executarea lucrărilor propriu-zise de racordare;
(e) efectuarea testelor asupra instalaţiilor utilizatorilor în scopul pregătirii
punerii în funcţiune;
(f) punerea în funcţiune a instalaţiilor de racordare;
(g) punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare.
Art. 142. Pentru obţinerea avizului de amplasament, solicitantul depune anexat cererii
de eliberare a avizului documentaţia a cărei structură depinde de categoria
construcţiei/obiectivului/instalaţiei pentru care se emite avizul. Aceasta
cuprinde după caz :
(a) studiu de coexistenţă pentru stabilirea gradului şi condiţiilor de
compatibilitate dintre reţeaua electrică de transport şi
construcţie/obiectiv/instalaţie;
(b) certificatul de urbanism, în copie;
(c) plan de încadrare în zonă;
august 2004 41/120

C O D U L TEHNIC
(d) plan de situaţie cu amplasamentul obiectivului, vizat spre neschimbare

de emitentul certificatului de urbanism, inclusiv anexe dacă este cazul
pentru trasee, profil sau/şi secţiuni. Din acestea trebuie să rezulte clar
coordonatele viitoarei construcţii sau instalaţii, în plan orizontal şi
vertical faţă de punctele de reper fixe existente în teren şi să poată fi
stabilită poziţia faţă de instalaţiile reţelei electrice de transport din
zonă.
(e) dovada achitării tarifului pentru emitere a avizului de amplasament.
Art. 143. La cererea făcută de orice solicitant (producător de energie electrică,
distribuitor, furnizor, consumator eligibil) cu privire la realizarea unui nou
racord sau modificarea unui racord existent la RET, Transelectrica realizează
următoarele:
(a) analizează cererea de racordare şi documentaţia tehnică anexată pe
baza unei proceduri elaborate de Transelectrica. Procedura include
modul şi termenele pentru emiterea avizului tehnic de racordare,
conţinutul documentaţiei tehnice precum şi lista altor acte necesare, cu
respectarea prevederilor documentelor de la Art. 140;
(b) emite avizul tehnic de racordare;
(c) propune contractul de racordare (pe baza contractului – cadru de
racordare, a avizului tehnic de racordare acordat de Transelectrica şi a
autorizaţiei de înfiinţare emise de Autoritatea competentă) care conţine
cel puţin următoarele:
- lucrările ce trebuie efectuate pentru realizarea racordului la
RET;
- lucrările ce trebuie efectuate pentru extinderea sau întărirea
RET impuse de realizarea sau modificarea racordului
respectiv;
- variante de eşalonare a lucrărilor de racordare;
- serviciile asigurate de către Transelectrica în exploatarea
racordului;
- tariful de racordare.
Contractul de execuţie al lucrărilor pentru racordul propriu – zis şi/sau
al lucrărilor de întărire sau dezvoltare a RET în amonte trebuie să
precizeze condiţiile privind accesul şi desfăşurarea lucrărilor.
Art. 144. Cererea de racordare impune specificarea cel puţin a următoarelor informaţii:
(a) solicitantul titular de licenţă pentru domeniul său de activitate (numele,
adresa şi telefon/fax/e-mail ale solicitantului);
(b) obiectul solicitării de racordare (grupuri generatoare, instalaţii de
distribuţie, instalaţii consumatoare etc., inclusiv amplasamentul);
(c) angajamentul solicitantului de a respecta Codul;
(d) lista documentaţiilor anexate cererii de racordare.
august 2004 42/120

C O D U L TEHNIC
Art. 145. Documentaţia aferentă cererii de racordare va cuprinde:

(a) studiul de soluţie pentru racordarea la RET;
(b) pentru grupurile generatoare: datele cuprinse în Anexa nr. 2 (Tabelul
1 şi 3);
(c) pentru instalaţii de distribuţie, instalaţii consumatoare: datele cuprinse
în Anexa nr. 2 (Tabelele 2, 3 şi 4);
(d) pentru instalaţii de compensare a puterii reactive: datele cuprinse în
Anexa nr. 2 (Tabelul 4);
(e) pentru alte instalaţii datele tehnice se stabilesc de către Transelectrica
la prezentarea cererii de racordare;
(f) pentru toate categoriile de instalaţii:
- nivelul de siguranţă în alimentare solicitat de utilizator;
- propunerea de etapizare privind fazele următoare de realizare
a proiectului: proiectare, execuţie, probe, punere în funcţiune.
Art. 146. Transelectrica va solicita date suplimentare ori de câte ori este nevoie.
Art. 147. În vederea emiterii Avizului tehnic de racordare, Transelectrica analizează:
(a) încadrarea în capacitatea de transport a RET;
(b) posibilităţile de racordare;
(c) soluţii privind instalaţia de racordare în amplasamentul solicitat din
punct de vedere al:
- nivelului de siguranţă;
- curentului de scurtcircuit;
- efectelor asupra consumului propriu tehnologic din RET;
- alimentării serviciilor proprii ale grupului generator;
(d) evaluarea modului de utilizare a capacităţii de transport a RET
existente;
(e) selectarea soluţiei optime din punct de vedere al ansamblului RET;
(f) identificarea unor necesităţi de întărire a RET;
(g) evaluarea costurilor în RET în urma racordării instalaţiilor solicitanţilor;
(h) îndeplinirea condiţiilor de racordare;
(i) îndeplinirea prevederilor Codului.
Art. 148. Dacă în urma analizei rezultă că soluţia optimă de racordare este la
tensiunea de 110 kV sau mai mică, în instalaţiile care aparţin reţelei electrice
de distribuţie, atunci cererea de racordare se transmite OD care are licenţă
pentru zona respectivă a RED .
Art. 149. Avizul tehnic de racordare acordat de către Transelectrica conţine:
august 2004 43/120

C O D U L TEHNIC
(a) termenii şi condiţiile generale în care se realizează racordarea

acestuia;
(b) descrierea soluţiei de racordare, care include şi lucrările ce trebuie
efectuate pentru extinderea sau întărirea RET impuse de realizarea
sau modificarea racordului respectiv;
(c) condiţiile specifice pentru racordare;
(d) conformitatea cu Codul;
(e) cerinţele Transelectrica privind instalaţiile de racordare ale utilizatorilor
RET;
(f) cerinţele de monitorizare şi reglaj, inclusiv interfaţa cu sistemele
SCADA şi de telecomunicaţii;
(g) date înregistrate care necesită verificarea în timpul funcţionării;
(h) evaluarea costurilor pentru:
- lucrări de întărire a reţelei electrice în amonte de punctul de
racordare;
- lucrări pentru realizarea instalaţiilor cuprinse între punctul de
racordare şi punctul de delimitare, din afara responsabilităţii
Transelectrica, care sunt suportate de solicitant;
(i) nivelul de siguranţă al RET în punctul de racordare;
(j) obligaţii legate de participarea solicitantului la Planul de apărare a SEN
împotriva perturbaţiilor majore şi Planul de restaurare a funcţionării
SEN;
(k) cerinţe şi condiţii specifice pentru furnizarea de servicii de sistem
tehnologice către Transelectrica;
(l) cerinţe privind protecţiile şi automatizările la interfaţa cu RET;
(m) condiţiile în care solicitantul poate fi deconectat de la RET de către
Transelectrica;
(n) cerinţe pentru echipamentele principale, de măsură, control, protecţie
şi automatizare din instalaţiile solicitantului;
(o) puterea aprobată pentru racordare şi evoluţia acesteia;
(p) durata de valabilitate a avizului tehnic de racordare;
(q) nominalizarea altor avize şi acorduri după caz.
Art. 150. Acordarea avizului tehnic de racordare se face în termen de maxim 90 de
zile calendaristice de la înregistrarea de către Transelectrica a cererii de
racordare a solicitantului şi a documentaţiei aferente complete.
Art. 151. Obţinerea autorizaţiei de înfiinţare de la Autoritatea competentă pe baza
avizului tehnic de racordare obligă Transelectrica să considere în cadrul
Planului de perspectivă persoana juridică autorizată, ţinând seama de datele
de planificare comunicate (Anexa nr. 2).
august 2004 44/120

C O D U L TEHNIC
5.3. Cerinţe tehnice de racordare la RET

Art. 152. (1) Cerinţele tehnice de racordare reprezintă:
(a) condiţiile tehnice asigurate de Transelectrica în punctele de racordare
în conformitate cu normele prevăzute în prezentul Cod;
(b) cerinţele tehnice de proiectare, racordare şi funcţionare pentru
utilizatorii RET;
(2) Cerinţele tehnice de racordare sunt similare pentru toţi utilizatorii RET din
aceeaşi categorie (producători, consumatori şi distribuitori);
(3) Echipamentul şi aparatajul din staţiile de racordare dintre instalaţiile
utilizatorilor şi RET trebuie să corespundă normelor tehnice în vigoare în
România;
(4) Conexiunile între instalaţiile utilizatorilor şi RET trebuie să fie controlate
prin întrerupătoare capabile să întrerupă curentul maxim de scurtcircuit în
punctul de racordare şi să nu producă supratensiuni de comutaţie în afara
normelor tehnice în vigoare;
(5) Analizele în vederea determinării solicitărilor la scurtcircuit şi a curentului
nominal al echipamentelor primare de comutaţie în punctele de racordare se
fac de către Transelectrica pentru fiecare cerere de aviz tehnic de racordare;
(6) Protecţiile instalaţiilor în punctele de racordare între utilizatori şi RET
trebuie să îndeplinească cerinţele minime conform normelor tehnice în
vigoare astfel încât să reducă la minim impactul asupra RET a incidentelor
din instalaţiile utilizatorilor;
(7) Timpii de eliminare a defectelor prin protecţiile de bază şi de rezervă ale
utilizatorului se stabilesc de Transelectrica şi se specifică prin avizul tehnic
de racordare;
(8) Condiţiile tehnice minime pentru legarea la pământ a instalaţiilor
utilizatorilor trebuie să respecte cerinţele tehnice stipulate în normele tehnice
în vigoare.
5.4. Cerinţe impuse utilizatorilor RET
5.4.1. Grupuri generatoare dispecerizabile racordate la reţelele electrice de interes

public
Art. 153. Fiecare grup generator trebuie să fie capabil să furnizeze puterea activă
nominală la frecvenţe ale SEN între 49,5 şi 50,5 Hz.
Art. 154. Fiecare grup generator trebuie să fie capabil să producă simultan puterea
activă şi puterea reactivă conform diagramei de funcţionare P-Q, în banda de
frecvenţe 49,5 – 50,5 Hz şi pentru întreaga gamă de tensiuni prevăzute în
prezentul Cod.
august 2004 45/120

C O D U L TEHNIC
Art. 155. Fiecare grup generator trebuie să fie capabil să furnizeze puterea reactivă
solicitată de Transelectrica, în conformitate cu diagrama sa de funcţionare P-
Q.
Art. 156. Grupurile generatoare trebuie să fie prevăzute cu echipamente care să
asigure declanşarea automată de la sistem în cazul pierderii stabilităţii.
Art. 157. Grupurile dispecerizabile trebuie să fie capabile să participe la reglajul primar
al frecvenţei prin variaţia continuă a puterii active furnizate. Se exceptează
grupurile cu turbine cu contrapresiune.
Art. 158. Fiecare grup generator trebuie să fie dotat cu RAV capabil să asigure în orice
moment siguranţa turbinei şi să mobilizeze puterea în reglaj primar cu viteză
mare de raspuns (timp< 30s).
Art. 159. In situaţia izolării de SEN a unui grup generator pe un consum local, RAV
trebuie să fie capabil să asigure reglajul frecvenţei în gama 49 - 52 Hz.
Art. 160. Pentru grupurile dispecerizabile termoenergetice variaţia de putere
comandată de RAV trebuie susţinută de către cazan prin funcţionarea pe
automat a buclei de reglare sarcină bloc în regimul “turbina conduce
cazanul”. Consemnul principalelor bucle de reglare ale cazanului ţine seama
de variaţia de putere cerută de RAV la o variaţie de frecvenţă.
Art. 161. RAV al grupurilor generatoare prevăzute la Art. 157 trebuie să permită o
valoare reglabilă a statismului între 2%÷12%, zona de insensibilitate a
întregului sistem de reglaj să fie mai mică decât ±10mHz, iar valoarea de
consemn a frecvenţei să fie ajustabilă între 47,5 şi 52 Hz.
Art. 162. Grupurile dispecerizabile trebuie să fie capabile să funcţioneze stabil pe o
durată nelimitată la o putere cuprinsă cel puţin în intervalul 40 % – 100 % din
puterea nominală. Se exceptează cele cu cogenerare.
Art. 163. Pentru fiecare grup generator precizat la Art. 157 valorile de: statism,
insensibilitate - pentru regulatoarele numerice, rezerva de reglaj primar şi
valoarea de consemn a frecvenţei prevăzute în prezentul Cod se setează
conform dispoziţiilor Transelectrica.
Art. 164. Pentru grupurile generatoare prevăzute a funcţiona în reglaj secundar,
valoarea vitezei de încărcare/descărcare în reglaj secundar, valoarea benzii
de reglare, în limitele declarate şi intrarea în reglaj secundar sunt dispuse de
Transelectrica.
Art. 165. Grupurile generatoare care funcţionează în reglaj secundar trebuie să fie
capabile să funcţioneze simultan şi în reglaj primar.
Art. 166. Fiecare grup generator va fi capabil să încarce/descarce în mai putin de 30
secunde rezerva de reglaj primar la o abatere cvasistaţionară a frecvenţei de
±200 mHz şi să menţină aceasta pentru cel puţin 15 minute.
Art. 167. Fiecare grup generator dispecerizabil trebuie să fie dotat cu sistem de reglaj
al excitaţiei capabil să contribuie la reglajul tensiunii prin variaţia continuă a
puterii reactive generate/absorbite.
Art. 168. Fiecare grup generator dispecerizabil trebuie să fie dotat cu RAT care să fie
permanent în funcţiune.
august 2004 46/120

C O D U L TEHNIC
Art. 169. Sistemul de reglaj al excitaţiei, inclusiv RAT şi sistemele de stabilizare cu rol
de atenuare a oscilaţiilor de putere activă, atunci când acestea sunt necesare
din condiţii de sistem, se specifică în Avizul tehnic de racordare. Setările
sistemelor de stabilizare se fac conform dispoziţiei Transelectrica.
Art. 170. Grupurile generatoare noi trebuie să fie capabile să se separe de SEN din
orice punct de funcţionare din diagrama P-Q a grupului generator şi să
funcţioneze cu alimentarea serviciilor proprii cel puţin 1 oră şi în condiţii de
insularizare peste minimul tehnic cel puţin 3 ore, în vederea restaurării
funcţionării SEN. Fac excepţie grupurile cu turbine cu gaz şi cele cu
contrapresiune.
Art. 171. Este o cerinţă esenţială ca RET să încorporeze grupuri generatoare cu
capabilitate de pornire fără sursă de tensiune din sistem. Transelectrica
poate să impună această cerinţă în Avizul tehnic de racordare dacă grupul
generator se află într-un amplasament care necesită realizarea acestui
serviciu.
Art. 172. Producătorii capabili din punct de vedere tehnic să ofere servicii de sistem
tehnologice au obligaţia să furnizeze aceste servicii la solicitarea
Transelectrica, chiar dacă nu au fost contractate.
Art. 173. Instalarea echipamentelor de supraveghere în timp real este solicitată de
către Transelectrica pentru anumite generatoare, pentru a asigura în timp
real sau cu o întârziere mică, informaţii asupra:
(a) indicatorilor de stare;
(b) acţionarii protecţiilor;
(c) mărimilor măsurabile.
Art. 174. Producătorii instalează, la cererea Transelectrica, echipamente de
telecomandă în timp real pentru anumite generatoare, în scopul asigurării
reglajului asupra puterii active şi reactive produse, încărcării/descărcării,
pornirii/opririi, trecerii din regim compensator în regim generator şi invers.
Art. 175. Producătorul racordat la SEN are obligaţia să comunice Transelectrica orice
modernizare sau înlocuire a RAV şi RAT şi să transmită documentaţia
tehnică a noilor regulatoare încă din faza de contractare, precum şi
programele de probe de performanţă detaliate.
5.4.2. Cerinţe asupra echipamentelor de telecomunicaţii

Art. 176. Grupurile generatoare trebuie să aibă asigurată alimentarea cu energie
electrică pentru instalaţiile de monitorizare şi reglaj astfel încât acestea să fie
disponibile cel puţin trei ore după pierderea sursei de alimentare a acestora.
Art. 177. Producătorul trebuie să asigure la performanţele cerute de Transelectrica, căi
de comunicaţie cu rezervare, de la instalaţiile de monitorizare şi instalaţiile de
reglaj secundar ale oricărui grup până la interfaţa cu Transelectrica aflată
într-o amplasare acceptată de aceasta. Construirea şi întreţinerea căii de
comunicaţie între utilizator şi interfaţa Transelectrica este în sarcina
utilizatorului.
august 2004 47/120

C O D U L TEHNIC
Art. 178. Sistemul de telecomunicaţii de la interfaţa grupului generator cu

Transelectrica este în responsabilitatea Transelectrica.
5.4.3. Instalaţiile OD şi ale consumatorilor

Art. 179. Infăşurările de tensiune superioară ale transformatoarelor trifazate racordate
la RET la tensiuni nominale de 110 kV şi mai mult trebuie să aibă conexiune
stea cu punct neutru accesibil sau punct neutru rigid legat la pământ.
Art. 180. Grupa de conexiuni a transformatoarelor racordate la RET va fi precizată de
către Transelectrica în Avizul tehnic de racordare.
Art. 181. Fiecare OD şi consumator racordat la RET este obligat să asigure
deconectarea automată la frecvenţă şi/sau tensiune scăzute a unui volum de
consum stabilit de Transelectrica. Prin Avizul tehnic de racordare şi
convenţia de exploatare se va specifica modul în care consumul este
deconectat la frecvenţa şi/sau tensiunea scăzută.
Art. 182. In conformitate cu Planul de apărare a SEN împotriva perturbaţiilor majore
stabilit de Transelectrica, OD şi consumatorii racordaţi la RET (după caz) au
obligaţia să realizeze şi să menţină în funcţiune instalaţiile care să asigure:
(a) deconectarea automată a unui consum pe criteriul scăderii frecvenţei;
(b) deconectarea automată a unui consum pe criteriul scăderii tensiunii.
(c) deconectarea automată a unui consum şi pe alte criteriii, conform
cerinţelor Transelectrica .
Art. 183. OD şi consumatorii racordaţi la RET au obligaţia, la solicitarea
Transelectrica, să aplice prevederile Normativului de deconectari manuale a
unor categorii de consumatori de energie electrică.
Art. 184. OD şi consumatorii racordaţi la RET au obligaţia, la solicitarea
Transelectrica, să aplice prevederile Normativului de limitare a consumului
de energie electrică în situaţii deosebite în SEN, program care este avizat de
ministerul de resort.
Art. 185. OD şi consumatorii racordaţi la RET au obligaţia să participe la reglajul
tensiunii în nodurile de racordare.
Art. 186. Transelectrica are dreptul să solicite justificat unor utilizatori instalarea unor
echipamente de reglaj al puterii active şi reactive, în scopul realizării
funcţionării SEN în condiţtii de siguranţă.
5.4.4. Sisteme de telecomunicaţii şi achiziţii de date şi telemăsurare

Art. 187. In scopul asigurării conducerii şi controlului instalaţiilor din SEN, instalaţiile
de telecomunicaţii între utilizatorii RET şi operatorii din RET vor respecta
normele specifice în vigoare. Detaliile referitoare la racordarea la sistemul de
telecomunicaţie se stabilesc în Avizul tehnic de racordare.
Art. 188. Utilizatorii au obligaţia de a permite accesul la ieşirile din sistemele de
măsurare proprii pentru tensiune, curent, frecvenţă, puteri active şi reactive şi
august 2004 48/120

C O D U L TEHNIC
la informaţiile referitoare la echipamentele de comutaţie care indică starea

instalaţiilor şi a semnalelor de alarmă, în scopul transferului acestor informaţii
către interfaţa cu sistemul de control şi achizitii de date, sistemul de
telemăsurare / RET.
Art. 189. Instalaţiile de comandă şi achiziţie de date ca sisteme de interfaţă între
utilizator şi RET se stabilesc prin Avizul tehnic de racordare.
Art. 190. Utilizatorii îşi compatibilizează echipamentele de schimb de date la nivelul
interfeţei cu sistemul teleinformaţional al Transelectrica cu caracteristicile
acestuia.
august 2004 49/120

C O D U L TEHNIC
CAP.6. TESTARE, CONTROL ŞI MONITORIZARE
6.1. Introducere
Art. 191. Activitatea de testare, control şi monitorizare se desfăşoară în conformitate
cu procedurile pentru:
(a) efectuarea probelor de performanţă, verificare şi determinare a
parametrilor tehnici de funcţionare declaraţi la calificarea ca furnizori de
servicii tehnologice de sistem;
(b) monitorizarea modului în care grupurile generatoare dispecerizabile
respectă în funcţionare parametrii declaraţi în conformitate cu Anexa
nr. 2;
(c) testarea, controlul şi monitorizarea modului în care toţi utilizatorii RET
şi furnizorii de servicii tehnologice de sistem respectă instrucţiunile de
funcţionare şi reglare dispuse de Transelectrica;
(d) testarea şi controlul instalaţiilor de racordare a utilizatorilor RET, la
punerea în funcţiune şi după reparaţii capitale;
(e) testarea, controlul şi monitorizarea instalaţiilor de telecomunicaţii şi
măsurare a energiei electrice ale utilizatorilor la interfaţa cu RET, în
faza de punere în funcţiune şi în timpul funcţionării.
6.2. Scop şi domeniu de aplicabilitate

Art. 192. Scopul procedurilor menţionate la articolul anterior este de a stabili dacă:
(a) grupurile generatoare dispecerizabile funcţionează în concordanţă cu
parametrii tehnici înregistraţi, în conformitate cu Anexa nr. 2;
(b) furnizorii serviciilor de sistem tehnologice prestează acele servicii
pentru care au fost calificaţi, respectând caracteristicile tehnice de
furnizare declarate în documentele de calificare şi reglajele dispuse de
către Transelectrica. Producătorii sunt calificaţi ca furnizori de servicii
de sistem tehnologice pe grupuri;
(c) viitorii utilizatori RET respectă condiţiile de racordare la RET prevăzute
în avizul tehnic de racordare.
6.3. Principii de control şi monitorizare

Art. 193. Operaţiunile de control şi monitorizare sunt executate de către Transelectrica
în condiţiile prezentului Cod.
Art. 194. În situaţia în care:
(a) un grup generator dispecerizabil nu respectă parametrii de funcţionare
înregistraţi, sau
(b) un utilizator RET nu respectă dispoziţiile Transelectrica sau
august 2004 50/120

C O D U L TEHNIC
(c) un utilizator RET nu furnizează serviciile de sistem tehnologice

solicitate de Transelectrica la parametrii înregistraţi la calificare,
Transelectrica are dreptul şi obligaţia să ceară informaţiile relevante de la
utilizatorul RET în cauză. Acesta este obligat să furnizeze informaţiile cerute
cât mai curând posibil, incluzând totodată şi un plan concret de remediere a
situaţiei create.
Art. 195. Transelectrica şi utilizatorul RET în cauză vor stabili de comun acord
măsurile care trebuie luate în vederea remedierii situaţiei şi termenele în care
aceste măsuri trebuie să atingă efectele scontate.
Art. 196. Dacă în termen de 10 zile de la sesizarea Transelectrica nu se ajunge la un
acord de remediere a situaţiei, atât Transelectrica cât şi utilizatorul RET în
cauză pot solicita efectuarea unui test în conformitate cu prevederile din
prezentul Cod.
6.4. Testarea capacităţii de răspuns la solicitările Transelectrica şi de

furnizare a serviciilor tehnologice de sistem
6.4.1. Testarea capacităţii de generare/absorbţie a puterii reactive

Art. 197. Ridicarea diagramei de funcţionare P-Q şi stabilirea benzilor primare şi
secundare de reglaj al tensiunii se execută obligatoriu la punerea în funcţiune
a unui grup generator dispecerizabil.
Art. 198. Transelectrica poate oricând (dar nu mai mult de două ori pe an pentru
fiecare grup generator) să solicite efectuarea unui test pentru a se face
dovada că grupul generator are capacitatea de generare/absorbţie a puterii
reactive conform parametrilor săi de înregistrare. Solicitarea se va face cu cel
puţin 48 ore înainte de efectuarea testului.
Art. 199. Testarea prevazută în articolul anterior poate fi făcută de către Transelectrica
doar în perioadele în care producătorul a declarat disponibilă capacitatea
grupului generator dispecerizabil de generare/absorbţie a puterii reactive.
Art. 200. Dacă grupul generator nu trece în mod favorabil testul, producătorul
respectiv trebuie să redacteze către Transelectrica, în termen de trei zile
lucrătoare, un raport detaliat în care să specifice motivele pentru care grupul
generator nu corespunde declaraţiilor de disponibilitate.
Art. 201. Soluţionarea eventualelor dispute se va face în concordanţă cu termenii
contractului şi cu reglementările în vigoare.
6.4.2. Testarea capacităţii de reglaj primar şi secundar
Art. 202. Testarea capacităţii de reglaj primar şi secundar se execută obligatoriu la
punerea în funcţiune a unui grup generator dispecerizabil, cât şi după
modernizări, reabilitări, retehnologizări.
august 2004 51/120

C O D U L TEHNIC
Art. 203. Testarea funcţionării în reglaj primar şi secundar poate fi solicitată de

Transelectrica şi în afara cazurilor menţionate la articolul anterior. Testul de
funcţionare în reglaj secundar se efectuează fără anunţarea prealabilă a
producătorului.
generator nu a îndeplinit testul.
6.4.3. Testarea capacităţii de pornire rapidă
Art. 205. Testarea capacităţii de pornire rapidă se execută obligatoriu la punerea în
funcţiune a unui grup generator dispecerizabil cu această caracteristică.
Art. 206. Transelectrica poate să solicite efectuarea unui test pentru a se face dovada
că grupul generator respectiv are capacitatea de pornire rapidă conform
parametrilor săi declaraţi la înregistrare.
Art. 207. Solicitarea de testare menţionată în articolul anterior poate fi făcută de către
Transelectrica doar în perioadele în care grupul generator dispecerizabil a
fost declarat disponibil.
6.4.4. Testarea capacităţii de participare la restaurarea funcţionării SEN

Art. 209. Transelectrica poate să solicite unui grup generator dispecerizabil prevăzut
să participe la Planul de restaurare a funcţionării SEN, efectuarea unui test
nu mai mult de o dată pe an pentru fiecare grup generator, pentru a se face
dovada că grupul generator respectiv are capacitatea de pornire conform
cerinţelor Planului de restaurare a funcţionării SEN.
Art. 210. Testarea se poate face în una din următoarele situaţii:
(a) pornirea grupului generator izolat de orice sursă externă de alimentare
cu energie electrică din sistem;
(b) izolarea grupului generator pe servicii proprii.
Art. 211. Solicitarea de testare amintită în Art. 209 trebuie făcută de către
Transelectrica cu cel puţin 7 zile înainte de momentul realizării testului.
6.4.5. Alte servicii tehnologice de sistem
Art. 213. Disponibilitatea celorlalte servicii tehnologice de sistem va fi monitorizată.
august 2004 52/120

C O D U L TEHNIC
CAP.7. PROTECŢIA MEDIULUI
Art. 214. In vederea reducerii/limitării/eliminării impactului reciproc între instalaţiile

electrice de transport şi mediu, este obligatorie respectarea atât a normelor
tehnice energetice cât şi a normelor aplicabile în domeniul protecţiei mediului
(Anexa nr. 1).
august 2004 53/120

C O D U L TEHNIC
CAP.8. SCHIMBURI DE INFORMAŢII
8.1. Schimburi de informaţii între Transelectrica şi utilizatorii RET

Art. 215. Schimbul de informaţii între utilizatorii RET şi Transelectrica se desfăşoară în
conformitate cu procedura privind achiziţia şi circulaţia datelor între entităţile
din sectorul energiei electrice şi cu respectarea celorlalte norme în vigoare.
Art. 216. Utilizatorii RET se asigură că informaţiile confidenţiale obţinute de ei în cursul
desfăşurării activităţilor ce fac obiectul licenţei nu pot fi transmise unor
persoane neautorizate să primească astfel de informaţii, fapta constituind
contravenţie conform Legii energiei electrice nr. 318/2003. Fac excepţie
cazurile când:
(a) se dispune de consimţământul scris al persoanei ale cărei interese pot
fi afectate de diseminarea informaţiei;
(b) informaţia este deja publică;
(c) titularul licenţei este obligat sau are permisiunea de a divulga
informaţia în scopul respectării condiţilor licenţei, a unui ordin al
Autorităţii competente sau a unei legi în vigoare;
(d) informaţia trebuie transmisă în cursul îndeplinirii normale a activităţilor
autorizate prin licenţă.
Art. 217. Transelectrica va emite un acord cadru de confidenţialitate în baza căruia se
vor încheia înţelegeri standard cu toţi utilizatorii RET. Această prevedere nu
se va aplica atunci când informaţiile au fost deja făcute publice.
Art. 218. Utilizatorii RET au obligaţia ca la solicitarea Transelectrica să furnizeze orice
informaţie tehnică necesară pentru asigurarea condiţiilor de siguranţă şi
calitate a funcţionării SEN.
Art. 219. Utilizatorii RET sunt obligaţi să furnizeze, la cerere, toate informaţiile tehnice
relevante necesare Transelectrica pentru analiza avariilor din RET, în
conformitate cu licenţele emise şi cu acordul Autorităţii competente.
Art. 220. Transelectrica transmite la, şi primeşte de la TSO ai altor sisteme
electroenergetice cu care SEN este interconectat, informaţiile necesare
pentru a permite funcţionarea sigură şi interoperabilitatea sistemului
electroenergetic interconectat.
Art. 221. Utilizatorii RET sunt obligaţi să furnizeze la cererea Transelectrica date şi
informaţii necesare raportărilor referitoare la funcţionarea şi evoluţia în
ansamblul a SEN, solicitate de organizatiile internaţionale la care
Transelectrica este afiliată, conform procedurilor în vigoare.
Art. 222. Transelectrica evaluează indicatorii de performanţă la nivelul RET şi
indicatorii de siguranţă în nodurile RET în conformitate cu prevederile
normelor tehnice în vigoare, în vederea fundamentării dezvoltării şi
modernizării RET; în acest scop utilizatorii RET trebuie să furnizeze datele
solicitate de Transelectrica în conformitate cu procedurile în vigoare.
august 2004 54/120

C O D U L TEHNIC
Art. 223. Utilizatorii RET trebuie să transmită către Transelectrica periodic, conform
procedurii privind achiziţia şi circulaţia datelor între entităţile din sectorul
energiei electrice, datele tehnice necesare evaluării indicatoriilor de fiabilitate
pentru instalaţiile pe care le gestionează.
8.2. Informarea Autorităţii competente

Art. 224. Transelectrica ca titular de licenţe furnizează Autorităţii competente datele şi
informaţiile care îi sunt necesare în exercitarea atribuţiilor sale, în
conformitate cu cerinţele precizate în licenţa de funcţionare şi cu
reglementările în vigoare.
Art. 225. Transelectrica ca titular de licenţe întocmeşte şi supune anual Autorităţii
competente un Raport anual cu privire la activităţile desfăşurate în anul
precedent; în funcţie de natura activităţii acesta va cuprinde:
(a) un rezumat şi o analiză a:
- activităţilor desfăşurate pe baza licenţei deţinute;
- respectării Standardului de performanţă a serviciului şi a
măsurilor luate pentru îmbunătăţirea calităţii acestuia;
- principalelor incidente şi avarii;
- problemelor deosebite existente în SEN;
- plângerilor şi reclamaţiilor ce i-au fost adresate şi nu au fost
soluţionate la nivelul său;
- modificărilor intervenite în instalaţiile proprii şi în activele
societăţii;
- modificărilor survenite în structura pe specialităţi a personalului.
(b) statistici legate de activitatea titularului licenţei;
(c) o strategie privind evoluţia instalaţiilor proprii pe termen mediu şi pe
anul curent, cu detalii privind intenţiile de instalare de noi capacităţi, de
transferare parţială, totală sau de încetare a activităţii.
Art. 226. De la caz la caz, Autoritatea competentă poate cere rapoarte semestriale,
trimestriale, lunare sau zilnice asupra activităţii titularilor de licenţe din
sectorul energiei electrice. Informaţiile de la Art. 224 şi Art. 225 sunt
considerate publice şi, la cererea Autorităţii competente, Transelectrica în
calitate de titular de licenţe este obligat să le publice.
Art. 227. Transelectrica ca titular de licenţe întocmeşte un raport către Autoritatea
competentă ori de cîte ori în instalaţiile sale se produc evenimente soldate cu
pagube materiale importante, victime, sau întreruperi semnificative ale
serviciului.
Art. 228. Modul de raportare precum şi conţinutul detaliat al rapoartelor face obiectul
procedurii de raportare aprobate de Autoritatea competentă.
Art. 229. Autoritatea competentă poate cere, examina şi copia orice informaţii,
înregistrări şi documente ale titularilor de licenţe, pe care le considera legate
august 2004 55/120

C O D U L TEHNIC
în vreun fel de activităţile sau afacerile acestuia în sectorul energiei electrice.

Informaţiile solicitate pot conţine secrete de stat, de serviciu sau de afaceri.
Art. 230. Autoritatea competentă utilizează aceste informaţii numai în scopul pentru
care au fost furnizate şi nu va dezvălui nici unei alte persoane neautorizate
conţinutul acestora.
Art. 231. Orice comunicare, accept, confirmare, aprobare sau altă informaţie cerută se
va face în scris şi se poate transmite prin telefax cu condiţia ca, în toate
cazurile, originalul să se depună prin curier sau serviciile poştale la sediul
destinatarului.
august 2004 56/120

C O D U L TEHNIC
CAP.9. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
9.1. Bazele legale

Art. 232. Transelectrica va urmări aplicarea prevederilor Codului de către toţi utilizatorii
RET. În caz de nerespectare, Transelectrica va sesiza Autoritatea
Competentă pentru orice abatere de la prevederile Codului a unuia dintre
utilizatorii RET şi va aplica măsuri în conformitate cu normele în vigoare.
Art. 233. Transelectrica va asigura revizuirea tuturor normelor tehnice referitoare la
funcţionarea SEN şi va propune norme noi, în cadrul programelor de
revizuire şi completare a reglementărilor tehnice, aprobate de Autoritatea
Competentă.
9.2. Situaţii neprevăzute în Cod

Art. 234. Orice măsură pe care Transelectrica va fi obligată să o ia pentru situaţii
neprevăzute în Cod şi care îi va afecta pe ceilalţi utilizatori ai RET, va fi luată
de aşa manieră încât să afecteze cât mai puţin parametrii tehnici de
funcţionare ai acestora, urmând ca ulterior să fie obţinute acordurile celor
implicaţi.
august 2004 57/120

C O D U L TEHNIC
PARTEA II. REGULAMENTUL DE

PROGRAMARE A
GRUPURILOR
DISPECERIZABILE
2004
august 2004 58/120

C O D U L TEHNIC
La data aprobării prezentei versiuni, revizia I-a, a Codului tehnic al reţelei

electrice de transport este în vigoare Regulamentul de programare şi dispecerizare
a SEN, aprobat prin Decizia ANRE nr.18/10.06.1999, publicat în Monitorul Oficial al
României nr. 350/23.07.1999, cu modificările ulterioare.
Documentul este în curs de revizuire, urmând ca textul modificat şi aprobat al
acestuia să fie inserat în acest loc.
august 2004 59/120

C O D U L TEHNIC
REGULAMENT PENTRU CONDUCEREA PRIN DISPECER A SISTEMULUI ELECTROENERGETIC NAŢIONAL
PARTEA III. REGULAMENT PENTRU

CONDUCEREA PRIN
DISPECER A SISTEMULUI
ELECTROENERGETIC
NAŢIONAL
Elaborator: Compania Naţională de Transport al

Energiei Electrice “Transelectrica” S.A.
august 2004 60/120

C O D U L TEHNIC
CAP.10. INTRODUCERE
10.1. Scop
Art. 1. Regulamentul de conducere prin dispecer a SEN, denumit în continuare
RCD, are scopul de a stabili normele de organizare şi desfăşurare a
conducerii prin dispecer a SEN. RCD procedurează realizarea Serviciului de
sistem.
10.2. Domeniu de aplicare

Art. 2. (1) Prevederile RCD sunt obligatorii şi se aplică de către personalul de
conducere operaţională al tuturor centrelor de dispecer şi de personalul
operaţional din centralele electrice, staţiile electrice, instalaţiile
consumatorilor şi zonele de sistem, indiferent de titularul gestiunii, ale căror
instalaţii fac parte din SEN.
(2) Prevederile RCD au prioritate faţă de interesele individuale sau de grup
de natură economică sau financiară ale utilizatorilor reţelelor electrice de
transport şi/sau distribuţie.
(3) Dispoziţiile locale, procedurile şi instrucţiunile privind conducerea prin
dispecer şi exploatarea echipamentelor şi instalaţiilor din SEN se elaborează
în conformitate cu prevederile RCD.
10.3. Documente de referinţă

Art. 3. RCD este elaborat de Transelectrica în conformitate cu prevederile Legii
Energiei Electrice nr. 318/16.07.2003, HG nr. 627/13.07.2000, art.1, 6, 7, 8 şi
9, publicată în Monitorul Oficial al României nr.357/31.07.2000.
Art. 4. Documentele avute în vedere la redactarea RCD sunt:
(a) Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia
energiei electrice;
(b) Regulament general de manevre în instalatiile electrice;
(c) Codul comercial al pietei angro de energie electrică;
Art. 5. Documentele referite se utilizează la ediţia în vigoare.
august 2004 61/120

C O D U L TEHNIC
CAP.11. CADRU GENERAL. NOŢIUNI DE BAZĂ

Art. 6. Conducerea prin dispecer a SEN este o activitate specifică sectorului
energiei electrice exercitată prin unităţi specializate, numite centre de
dispecer, care au relaţii ierarhizate de autoritate între ele şi asupra
participanţilor la piaţa energiei electrice. Aceste relaţii sunt distincte de cele
administrative.
Art. 7. Conducerea prin dispecer a SEN se realizează unitar şi este organizată
ierarhizat, la nivel central, teritorial, zonal şi local.
Art. 8. Scopul conducerii prin dispecer a SEN este asigurarea funcţionării acestuia
conform normelor, în condiţii de siguranţă, calitate şi economicitate, prin
exploatarea coordonată a instalaţiilor şi echipamentelor componente ale SEN
care necesită o conducere şi comandă unitară.
Art. 9. Conducerea prin dispecer realizează:
(a) funcţionarea sigură şi unitară a SEN;
(b) echilibrul permanent între producţia şi consumul de energie electrică în
scopul menţinerii frecvenţei în limitele normate de funcţionare, în cazul
funcţionării izolate a SEN;
(c) reglarea schimburilor de energie electrică cu sistemele
electroenergetice ale altor ţări, considerând corecţia de frecvenţă, în
cazul funcţionării interconectate;
(d) coordonarea regimurilor de funcţionare şi a manevrelor în instalaţiile
electrice din SEN;
(e) efectuarea manevrelor de coordonare, de executie şi prin telecomandă;
(f) utilizarea, în conformitate cu reglementarile în vigoare, a resurselor
hidroenergetice şi a combustibililor pentru producerea energiei
electrice;
(g) corelarea productiei energiei electrice cu cea termică, la centralele în
cogenerare, în conformitate cu reglementarile în vigoare.
Art. 10. Producerea de energie electrică în centralele hidroelectrice se corelează cu
necesarul de apă pentru alte utilităţi.
Art. 11. Conducerea prin dispecer a SEN la funcţionarea interconectată se realizează
în conformitate cu acordurile şi convenţiile în vigoare.
Art. 12. Deciziile şi acţiunile personalului de conducere prin dispecer pentru
prevenirea avariilor, limitarea extinderii acestora şi revenirea la starea
normală de funcţionare au prioritate faţă de interesele individuale sau/şi de
grup ale participanţilor la piaţa de energie electrică.
Art. 13. Funcţiile principale ale conducerii prin dispecer a SEN sunt:
(a) planificarea operaţională;
august 2004 62/120

C O D U L TEHNIC
(b) conducerea operaţională.

Art. 14. Planificarea operaţională este activitatea de planificare de către un centru
de dispecer în limitele autorităţii sale de conducere prin dispecer, pe diferite
orizonturi de timp – anual, semestrial, lunar, a modului de echilibrare a
balanţei producţie – consum, a schemei de funcţionare a reţelei electrice, etc.
Art. 15. Conducerea operaţională constă în programarea operaţională şi comanda
operaţională (sinonim operativă).
Art. 16. Programarea operaţională este activitatea de programare pentru ziua
lucrătoare următoare şi, după caz, pentru zilele nelucrătoare care o preced,
de către un centru de dispecer, în limitele autorităţii sale de conducere prin
dispecer, a modului de echilibrare a balanţei producţie – consum, a schemei
de funcţionare a reţelei electrice etc.
Art. 17. Comanda operaţională este o componentă a conducerii prin dispecer a
SEN, prin care se realizează, în timp real, ierarhizat, de către personalul de
comandă operaţională din centrele de dispecer funcţionarea sigură şi
economică a echipamentelor şi instalaţiilor din SEN.
august 2004 63/120

C O D U L TEHNIC
CAP.12. NOŢIUNI SPECIFICE CU PRIVIRE LA CONDUCEREA PRIN

DISPECER
Art. 18. Centrul de dispecer este structura organizatorică care este investită cu
atributele autorităţii de conducere prin dispecer asupra unor echipamente şi
instalaţii din SEN prin ordinul de investire.
Art. 19. Un centru de dispecer cuprinde cel puţin două structuri:
(a) O structura de comandă operaţională care conduce în timp real
funcţionarea instalaţiilor, prin coordonarea regimurilor şi a manevrelor
acestora, în conformitate cu ordinul de investire.
În acest scop realizează deciziile centrului de dispecer superior, ia
decizii proprii şi dă dispoziţii în consecinţă centrelor de dispecer
subordonate sau personalului operaţional.
Personalul acestei structuri este denumit personal de comandă

operaţională şi îşi desfăşoară activitatea în ture, într-un spatiu special
amenajat, numit camera de comandă, în care accesul este
reglementat.
(b) O structură de conducere funcţională care asigură programarea

operaţională, urmăreşte şi analizează funcţionarea echipamentelor
aflate în autoritatea de conducere prin dispecer a centrului respectiv. În
funcţie de necesităţi, aceasta structură va asigura şi planificarea
operaţională, elaborarea reglementărilor specifice activităţii de dispecer
etc.
Termenul de structură folosit mai sus are drept scop delimitarea
responsabilităţilor şi activităţilor distincte ce se desfaşoară în cadrul
centrului de dispecer. Formele organizatorice ale acestor structuri pot fi
diferite de la un centru de dispecer la altul, în raport cu volumul,
importanţa şi specificul activităţii lor.
Art. 20. Centrele de dispecer aflate la acelaşi nivel ierarhic formează o treaptă de
conducere prin dispecer.
august 2004 64/120

C O D U L TEHNIC
CAP.13. AUTORITATEA DE CONDUCERE PRIN DISPECER

Art. 21. Autoritatea de conducere prin dispecer reprezintă ansamblul următoarelor
atribute cu care este investit un centru de dispecer în scopul realizării cu
eficienţă a conducerii SEN: autoritatea de decizie, comanda de coordonare,
competenţa, comanda nemijlocită, care sunt stabilite prin ordinul de investire.
Art. 22. Autoritatea de decizie este dreptul şi obligaţia cu care este investit un
singur centru de dispecer pentru a decide asupra stării operaţionale a
echipamentelor, asupra regimului şi siguranţei funcţionării, pentru instalaţiile
şi echipamentele precizate prin ordinul de investire.
Art. 23. Comanda de coordonare este activitatea de corelare în timp a unor grupe
distincte de operaţii sau operaţii distincte, a căror succesiune se
conditionează reciproc. Se efectuează în cadrul unei manevre care se
execută în instalaţii sau zone de reţea diferite, de două sau mai multe
formaţii operaţionale, două sau mai multe centre de dispecer, care
efectuează operaţiile de mai sus şi/sau prin telecomandă, combinaţii între
formaţii operaţionale şi centre de dispecer care efectuează operaţiile prin
telecomandă. Comanda de coordonare se atribuie unei singure trepte de
dispecer prin ordinul de investire.
Art. 24. Competenţa este dreptul şi obligatia centrelor de dispecer, de a-şi exprima
punctul de vedere referitor la starea operaţională a echipamentelor, regimul
şi siguranţa funcţionării a unor echipamente sau instalaţii aflate în autoritatea
de decizie a altor centre de dispecer, dar al căror regim de funcţionare
influenţează regimul de funcţionare al echipamentelor şi instalaţiilor aflate în
autoritatea să de decizie.
Art. 25. Toate centrele de dispecer cu competenţă trebuie incluse în fluxul
informational aferent conducerii echipamentului respectiv.
Art. 26. Personalul operaţional are dreptul şi obligatia de a-şi exprima punctul de
vedere cu privire la starea operaţională a echipamentelor, regimului şi
siguranţei funcţionării, pentru instalaţiile şi echipamentele operate.
Art. 27. Comanda nemijlocită este comanda operaţională prin care se exercită
autoritatea de conducere prin dispecer proprie centrului de dispecer
respectiv sau a altor centre de dispecer ierarhic superioare, asupra
echipamentelor prevăzute în ordinul de investire, prin telecomanda şi/sau
prin efectuarea convorbirilor direct între personalul de comandă operaţională
al centrului de dispecer respectiv şi personalul operaţional din instalaţii sau
zone de reţea.
Art. 28. Telecomanda echipamentelor şi instalaţiilor efectuată de către personalul de
comandă operaţională specializat de la un centru de dispecer se consideră
comandă nemijlocită.
august 2004 65/120

C O D U L TEHNIC
Art. 29. Comanda echipamentelor şi instalaţiilor din camera de comandă a staţiei sau
centralei de către personal de comandă operaţională nu reprezintă
telecomanda în spiritul RCD.
Art. 30. Într-o instalaţie: centrală, staţie electrică, comanda nemijlocită se atribuie, de
regulă, la cel mult două centre de conducere prin dispecer.
Art. 31. Unitatea gestionară este persoana fizică sau juridică căreia îi revine obligaţia
să asigure efectuarea lucrărilor de gestionare şi mentenanţă precum şi
conducerea prin dispecer a instalaţiilor electrice pe care le gestionează sau
le-a preluat prin convenţie de exploatare sau sub orice alta formă.
Art. 32. Personalul operaţional este personalul a cărui activitate este exploatarea
instalaţiilor electrice: monitorizarea funcţionării, executarea în mod nemijlocit
a operaţiunilor de reglaj al parametrilor de funcţionare şi efectuarea
manevrelor de executie într-o instalaţie sau zonă de reţea.
Art. 33. Personalul operaţional, de regulă, este cuprins în organigrama unităţii
gestionare şi îşi desfăşoară activitatea nemijlocit în instalaţiile şi zonele de
reţea respective.
Art. 34. Nominalizarea instalaţiilor sau echipamentelor care se află în operarea unei
formaţii se face prin decizia unităţii gestionare.
Art. 35. Telecomanda se va realiza de regulă de către personalul specializat de
comandă operaţională din cadrul unui centru de dispecer.
Art. 36. Unităţile gestionare au responsabilitatea luării tuturor măsurilor necesare ca
instalaţiile să funcţioneze în condiţii de siguranţă la parametrii stabiliţi, să
asigure efectuarea lucrărilor de mentenanţă în conformitate cu normele în
vigoare, să asigure intervenţia promptă în situaţii de avarii (incidente), cu
disponibilizarea echipamentelor în timpul cel mai scurt posibil, conform
cerintelor centrului de dispecer cu autoritate de decizie.
Art. 37. Unităţile gestionare sunt obligate să asigure formarea şi perfecţionarea
personalului operaţional pentru operarea corespunzătoare a echipamentelor
şi instalaţiilor, în conformitate cu reglementările tehnice şi normativele în
vigoare, să întocmească procedurile şi instrucţiunile necesare şi să asigure
disciplina în muncă şi în relaţiile cu centrele de dispecer.
Art. 38. Centrul de dispecer al unităţii gestionare ce nu are competenţa asupra unor
echipamente din instalaţiile unităţii respective (aceasta fiind în autoritatea de
decizie sau în competenţa centrelor de dispecer superioare) are sarcini,
responsabilităţi şi drepturi privind:
(a) regimul şi siguranţa echipamentelor sub aspectul funcţionării acestora
în cadrul instalaţiilor aflate în operarea unităţii respective şi asupra
cărora îşi exprimă punctul de vedere în relaţiile cu centrele de dispecer
care au competenţă, respectiv autoritate de decizie;
(b) primirea, analiza la nivelul său, exprimarea punctului său de vedere,
avizarea şi înaintarea cererilor, precum şi primirea – transmiterea
răspunsurilor;
august 2004 66/120

C O D U L TEHNIC
(c) predarea echipamentelor pentru lucrări admitenţilor, primirea şi darea

confirmărilor respective.
Art. 39. Ordinul de investire a centrelor de dispecer cu atribute ale autorităţii de
conducere prin dispecer este documentul prin care se stabileşte autoritatea
de conducere prin dispecer asupra instalaţiilor şi modul de exercitare a
acesteia.
Art. 40. Ordinele de investire se emit ierarhic, de fiecare centru de dispecer pentru
echipamentele preluate în autoritatea să de decizie.
Art. 41. Criteriile de elaborare a ordinelor de investire se stabilesc de către
Dispecerul Energetic Naţional sub forma unei proceduri scrise, cu
consultarea unităţilor gestionare.
Art. 42. Pentru echipamentele de graniţă între două centre de dispecer
nesubordonate operaţional care au autoritate de decizie asupra celulelor din
capete, ordinul de investire se va stabili de comun acord între cele două
centre de dispecer.
Art. 43. Echipamentele care prin ordinele de investire emise nu sunt atribuite în
autoritatea de decizie a unui centru de dispecer, rămân în autoritatea de
decizie a unităţii gestionare, care emite ordin de investire pentru aceste
echipamente, numit ”ordin de investire intern”. Unităţile gestionare îşi exercită
această autoritate de decizie prin personalul propriu de conducere şi
operaţional (dispecerul şef de tură pe centrală electrică, inginerul de serviciu
pe centrală sau şeful de tură din staţiile electrice etc.).
Art. 44. Subordonarea de dispecer constă în stabilirea unor relaţii ierarhice între
centrele de dispecer, precum şi între centrele de dispecer şi personalul
operaţional din centrale, staţii electrice şi zone de reţea, în exercitarea
autorităţii conducerii prin dispecer.
Art. 45. Subordonarea de dispecer este independentă şi are prioritate faţă de
subordonarea tehnico-administrativă sau de altă natură. Subordonarea
tehnico-administrativă constă în existenţa unor relaţii de subordonare din
punct de vedere tehnic şi administrativ între personalul de comandă
operaţională sau operaţional şi conducătorii săi ierarhici.
Art. 46. Convenţia de exploatare este actul juridic, încheiat între unităţile
gestionare, prin care se precizează aspecte legate de delimitarea
instalaţiilor, realizarea conducerii prin dispecer, condiţii de exploatare şi
întreţinere reciprocă a instalaţiilor, reglajul protecţiilor, executarea
manevrelor, intervenţii în caz de incidente etc.
Art. 47. Convenţii de exploatare se încheie şi pentru interconexiunile cu alte sisteme
electroenergetice de către DEN cu TSO din ţările vecine.
august 2004 67/120

C O D U L TEHNIC
CAP.14. ORGANIZAREA CONDUCERII PRIN DISPECER A SISTEMULUI

ELECTROENERGETIC NAŢIONAL
Art. 48. Conducerea prin dispecer a SEN se realizează în mod unitar şi ierarhizat,
indiferent de subordonarea administrativă a unităţilor care operează
instalaţiile.
Art. 49. Treptele de conducere prin dispecer din SEN sunt:
(a) Dispecerul Energetic Central (DEC);
(b) Dispeceri Energetici Teritoriali (DET);
(c) Dispeceri Energetici de Distribuţie (DED); Dispeceri Energetici de
Hidroamenajare (DHE); Dispeceri Energetici Locali pe Centrală (DLC);
Dispeceri Energetici Locali ai Consumatorilor (DELC);
(d) Dispeceri Energetici de Distribuţie Locali (DEDL).
Art. 50. Dispecerul Energetic Central (DEC) şi Dispecerii Energetici Teritoriali (DET)
funcţionează în cadrul DEN. Acesta conduce funcţionarea SEN, realizând
serviciul de sistem.
Art. 51. In sensul celor de mai sus, directorul DEN este Dispecerul Sef al SEN.
Art. 52. Celelalte centre de dispecer prevăzute mai sus funcţionează în cadrul
unităţilor gestionare care fac parte din SEN.
Art. 53. In sensul celor de mai sus, conducătorul unui centru de dispecer DET, DED
şi DEDL este Dispecerul Sef al zonei aflate în autoritatea sa de conducere
prin dispecer.
august 2004 68/120

C O D U L TEHNIC
CAP.15. ACTIVITĂŢILE PRINCIPALE ALE CENTRELOR DE DISPECER

Art. 54. Transelectrica este singurul furnizor al serviciului de sistem constând în
menţinerea siguranţei funcţionării SEN, a echilibrului producţie-consum, la
parametrii normaţi de calitate ai energiei şi cu respectarea regulilor privind
schimburile de energie cu sistemele vecine.
Art. 55. Pentru realizarea serviciului de sistem, Transelectrica utilizează resurse
constând în servicii de sistem funcţionale, servicii tehnologice de sistem,
mijloace tehnice din dotarea proprie.
Art. 56. DEC asigură echilibrul permanent între producţia şi consumul de energie
electrică din SEN cu respectarea parametrilor tehnici de calitate normaţi şi a
Codului comercial al pieţei angro de energie electrică, realizează schimburile
de energie electrică cu sistemele electroenergetice ale altor ţări, conduce
regimurile de funcţionare din RET, conduce sistemele de protecţie şi
automatizare din RET, coordonează manevrele din RET şi exercită comanda
nemijlocită în centralele şi staţiile electrice conform ordinului de investire.
Art. 57. DET-urile asigură realizarea regimului de funcţionare şi a manevrelor
coordonate de DEC, conduc regimul de funcţionare şi coordonează
manevrele în instalaţiile energetice stabilite prin ordinul de investire.
Art. 58. DED-urile sunt organizate în cadrul operatorilor de distribuţie a energiei
electrice şi exercită atribute ale conducerii prin dispecer a reţelei de
distribuţie la tensiunile de până la 110 kV inclusiv, în conformitate cu ordinul
de investire.
Art. 59. Fiecare operator de distribuţie a energiei electrice, în raport cu volumul de
instalaţii, are numărul corespunzator de centre de dispecer.
Art. 60. Organizarea comenzii operaţionale pentru RED va fi stabilită de Operatorul
de distribuţie respectiv ţinând seama de volumul şi specificul instalaţiilor,
nivelul de dotare tehnică şi reglementările în vigoare şi aprobată la nivelul
administrativ ierarhic superior şi de DEN din punct de vedere al conducerii
prin dispecer.
Art. 61. Centrele DHE organizate în cadrul unităţilor gestionare a amenajărilor
hidroelectrice, asigură conducerea prin dispecer a instalaţiilor şi
echipamentelor amenajării din zona respectivă, în conformitate cu ordinul de
investire.
Art. 62. Centrele DLC organizate în cadrul centralelor electrice asigură conducerea
prin dispecer a instalaţiilor şi echipamentelor din centrala respectivă în
conformitate cu ordinul de investire emis de centrele de dispecer cât şi cu
ordinul de investire intern emis de conducerea unităţilor respective.
Art. 63. Centrele DELC organizate în cadrul unor mari consumatori cu sau fără
centrale electrice proprii asigură conducerea prin dispecer a instalaţiilor
energetice ale unităţii gestionare respective, în conformitate cu prevederile
august 2004 69/120

C O D U L TEHNIC
prezentului Regulament, a convenţiilor încheiate cu Operatorii de distribuţie

precum şi cu reglementările interne ale unităţilor gestionare de care aparţin.
Art. 64. Centrele DEDL sunt organizate în cadrul operatorilor de distribuţie şi asigură
conducerea prin dispecer a instalaţiilor şi reţelelor electrice de distribuţie de
medie tensiune în conformitate cu ordinul de investire.
Art. 65. În funcţie de particularităţile reţelei electrice de distribuţie de medie tensiune
şi de importanţa consumatorilor, sunt organizate mai multe centre DEDL în
cadrul aceluiaşi operator de distribuţie.
Art. 66. Principiile de organizare, de stabilire a autorităţii de conducere prin dispecer
şi a relaţiilor de subordonare în cadrul conducerii prin dispecer a SEN se
aprobă de DEN.
Art. 67. Organizarea centrelor de dispecer se realizează cu avizul DEN, în funcţie de
structura instalaţiilor, volumul şi importanţa lor, sistemul teleinformaţional
propriu şi alte mijloace tehnice, astfel încât să se asigure eficienţa conducerii
prin dispecer. In funcţie de nivelul centrului de dispecer şi atribuţiile ce-i revin,
structura de conducere funcţională poate cuprinde şi alte activităţi:
informatică, telecomunicatii etc.
Art. 68. Centrele de dispecer sunt dotate obligatoriu cu cameră de comandă special
amenajată, sistem teleinformaţional şi alte mijloace tehnice necesare
conducerii prin dispecer .
august 2004 70/120

C O D U L TEHNIC
CAP.16. PLANIFICAREA OPERAŢIONALĂ A FUNCŢIONĂRII SEN

Art. 69. Activitatea de planificare operaţională are următoarele componente:
(a) planificarea schemei normale de funcţionare;
(b) planificarea retragerilor din exploatare ale instalaţiilor de producere,
transport şi distribuţie din SEN;
(c) planificarea sistemelor de protecţii şi automatizări;
(d) planificarea tensiunilor.
16.1. Planificarea schemei normale de funcţionare

Art. 70. Prin schema normală de funcţionare se înţelege schema electrică de
conexiuni a echipamentelor şi aparatajului primar dintr-o instalaţie, reţea sau
sistem electroenergetic, inclusiv starea protecţiilor prin relee şi a
automatizărilor aferente, aprobată de centrul de dispecer cu autoritate de
decizie pentru o perioadă de timp determinată. Reprezentarea grafică a
schemei normale de funcţionare va cuprinde automatizările a căror stare
operaţională prezintă importanţă la efectuarea manevrelor.
Art. 71. Reprezentarea grafică a schemei normale de funcţionare se va face conform
convenţiilor UCTE şi normelor în vigoare.
Art. 72. Instalaţiile trebuie să funcţioneze conform schemei normale. Funcţionarea
într-o altă schemă se poate face numai cu aprobarea personalului de
comandă operaţională din centrul de dispecer cu autoritate de decizie şi se
înscrie în evidenţele operaţionale ca abatere de la schema normală,
specificându-se şi prin ce anume se abate.
Art. 73. Schemele normale de funcţionare trebuie să permită şi să asigure, în limitele
performanţelor echipamentelor disponibile, funcţionarea sigură şi economică
a SEN.
Art. 74. Criteriile de stabilire a schemei normale sunt:
(a) stabilitatea statică şi tranzitorie a funcţionării SEN;
(b) continuitatea în alimentarea consumatorilor iar în cazul întreruperii
funcţionării diferitelor echipamente ale SEN, alimentarea rapidă a
consumatorilor;
(c) posibilitatea eliminării rapide a perturbaţiilor prin funcţionarea protecţiei
prin relee şi a automatizărilor;
(d) posibilitatea lichidării şi limitării rapide a avariilor, precum şi a realizării
descărcării automate şi manuale a sarcinii în caz de necesitate;
(e) reducerea puterii de scurtcircuit până la limitele admise pentru
echipamentele instalate în reţelele electrice ale SEN;
august 2004 71/120

C O D U L TEHNIC
(f) posibilitatea utilizării la capacitatea maximă disponibilă a surselor de

putere activă şi reactivă;
(g) menţinerea nivelului tensiunilor în limitele normale;
(h) alimentarea sigură a serviciilor interne ale centralelor şi staţiilor
electrice.
Art. 75. Schema normală de funcţionare se stabileşte pe baza calculelor de verificare
de circulaţii de puteri şi de niveluri de tensiune, a verificării limitelor de
stabilitate a SEN şi a părţilor sale componente, a puterilor de scurtcircuit, a
modului de tratare a neutrului reţelelor electrice şi a condiţiilor de acţionare a
dispozitivelor de protecţie prin relee şi automatizări.
Art. 76. Schema normală de funcţionare a reţelelor electrice din autoritatea de
conducere prin dispecer a unui centru de dispecer se elaborează de către
acesta şi se aprobă de către şeful centrului de dispecer, conform procedurilor
şi instrucţiunilor în vigoare.
Art. 77. La nivelul instalaţiilor, pentru fiecare centrală, staţie, zonă de reţea electrică
se elaborează propuneri de scheme normale de funcţionare, în concordanţă
cu schemele normale ale reţelei electrice din autoritatea de conducere prin
dispecer a centrelor de dispecer. Acestea se aprobă de către conducătorul
tehnic al unităţii gestionare. Schema normală trebuie să permită funcţionarea
sigură şi economică a instalaţiei respective.
Art. 78. Schemele normale de funcţionare înaintate spre aprobare centrelor de
conducere prin dispecer cu autoritate de decizie constituie “propuneri de
schemă normală” şi nu sunt valabile decât după aprobarea lor.
Art. 79. Orice modificare care apare în schema normală de funcţionare în cursul
perioadei de valabilitate se poate face numai cu aprobarea centrului de
dispecer care a aprobat schema normală respectivă.
16.2. Planificarea retragerilor din exploatare ale instalaţiilor de

producere, transport şi distribuţie din SEN
Art. 80. Unităţile gestionare întocmesc programe anuale de retragere din exploatare
care vor fi detaliate prin programe lunare. Aceste programe se înaintează,
prin centrele de dispecer cu competenţă, centrelor de dispecer cu autoritate
de decizie spre aprobare. Aprobarea are în vedere prioritar realizarea
funcţionării sigure a SEN.
Art. 81. Pentru echipamentele în gestiunea mai multor unităţi gestionare, termenele
şi duratele de retragere din exploatare vor fi corelate, în prealabil, de către
acestea.
Art. 82. În baza programelor lunare aprobate, unităţile gestionare emit cererile de
retragere din exploatare şi le înaintează centrului de dispecer cu autoritate de
decizie, prin centrele de dispecer intermediare.
august 2004 72/120

C O D U L TEHNIC
16.3. Planificarea operaţională a protecţiilor prin relee şi a

automatizărilor
Art. 83. Planificarea operaţională a protecţiilor prin relee şi a automatizărilor este
componentă a planificării schemei normale.
Art. 84. Sistemele de comandă-control, protecţii şi automatizări ale echipamentelor
din RET intră în autoritatea de decizie a DEC.
Art. 85. Sistemele de comandă-control, protecţii şi automatizări ale echipamentelor
utilizatorilor RET: distribuitori, producători, consumatori ale căror reglaje sau
stare operaţională necesită coordonare cu reglajele sau starea operaţională
a sistemelor de comandă-control, protecţii şi automatizări ale unor
echipamente din RET, intră de regulă în autoritatea de decizie a DET-urilor
şi, după caz, a DEC.
Art. 86. Unităţile gestionare au obligaţia să asigure realizarea în timpul cerut, a
reglajelor dispuse şi a verificărilor periodice sau când s-au constatat
funcţionări neconforme ale dispozitivelor de protecţie prin relee şi
automatizări.
Art. 87. La centrele de comandă ale centralelor, staţiilor electrice şi centrelor de
dispecer trebuie să se găsească situaţia principalelor reglaje ale protecţiilor
prin relee şi automatizărilor echipamentelor.
Art. 88. Atribuirea autorităţii de decizie asupra sistemelor de comandă-control,
protecţii şi automatizări, calculul reglajelor, parametrizarea, coordonarea
reglajelor, fluxul informaţional, evidenţa reglajelor, urmărirea funcţionării
acestora etc. se face în conformitate cu principiile stabilite în procedurile şi
instrucţiunile emise de DEN.
Art. 89. Calculul reglajelor protecţiilor prin relee şi automatizărilor se face ori de câte
ori este nevoie sau cel puţin o dată la 4 ani.
16.4. Planificarea tensiunilor

Art. 90. Benzile de tensiune din staţiile electrice ale reţelei se planifică semestrial
(vară-iarnă) de către centrul de dispecer cu autoritate de decizie, astfel
încât să se menţină niveluri de tensiune normale în toate nodurile reţelei,
stabilitatea statică a regimului de funcţionare a SEN şi reducerea consumului
propriu tehnologic în reţea.
Art. 91. Benzile de tensiune de funcţionare pentru staţiile de interconexiune cu alte
sisteme electroenergetice se planifică respectând convenţiile şi acordurile
încheiate cu partenerii de interconexiune.
august 2004 73/120

C O D U L TEHNIC
CAP.17. PROGRAMAREA OPERAŢIONALĂ A SEN

Art. 92. Centrele de dispecer, prin structurile lor de conducere funcţională, întocmesc
zilnic programul de funcţionare al echipamentelor şi instalaţiilor aflate în
autoritatea lor de decizie, pentru ziua lucrătoare următoare şi, după caz,
pentru zilele nelucrătoare care o preced.
Art. 93. Programul de funcţionare cuprinde, în totalitate sau partial, în funcţie de
nivelul ierarhic al centrului de dispecer, următoarele componente:
(a) prognoza consumului de putere activă;
(b) programul de retragere din exploatare a grupurilor generatoare;
(c) programul de retragere din exploatare a echipamentelor de reţea;
(d) programul de funcţionare a centralelor electrice/grupurilor generatoare;
(e) programarea rezervelor de putere activă;
(f) programul frecventei de consemn;
(g) programul schimburilor de energie cu sistemele electroenergetice
vecine;
(h) schema programata de funcţionare;
(i) programarea operaţională a protectiilor şi automatizarilor;
(j) programarea operaţională a tensiunilor în nodurile de control;
(k) ordinea de merit a grupurilor dispecerizabile;
(l) regimul de funcţionare al echipamentelor;
(m) modul de efectuare a manevrelor programate;
(n) indicaţii privind utilizarea rezervelor programate;
(o) alte programe prevăzute în procedurile şi instrucţiunile în vigoare, după
caz.
Art. 94. Programul de funcţionare trebuie să asigure, în limitele performanţelor
echipamentelor disponibile, funcţionarea sigură a SEN, cu respectarea
criteriului (N-1) în operarea acestuia.
Art. 95. Transelectrica poate lua în considerare în programare şi contingenţe multiple
(N-k), în cazul în care, în baza experienţei sale, poate estima în mod
rezonabil că producerea unor astfel de incidente are un grad mare de
probabilitate şi are consecinţe importante.
17.1. Prognoza consumului de putere activă în SEN

Art. 96. Prognoza consumului de putere activă se elaborează pentru fiecare interval
bază de programare stabilit conform reglementărilor în vigoare, pe baza
august 2004 74/120

C O D U L TEHNIC
analizei statistice a consumului, a prognozei meteorologice şi a estimărilor

privind influenţa evenimentelor sociale sau de altă natură previzibile.
17.2. Programul de retragere din exploatare a grupurilor generatoare

Art. 97. Retragerea din exploatare a grupurilor generatoare se face pe baza cererilor
emise de unităţile gestionare şi aprobate de centrele de dispecer cu
autoritate de decizie.
Art. 98. Unităţile gestionare şi centrele de dispecer cu autoritate de decizie vor
respecta planurile lunare şi anuale de retrageri din exploatare aprobate.
17.3. Programul de retragere din exploatare a echipamentelor de reţea

Art. 99. Retragerea din exploatare a echipamentelor de reţea se face pe baza
cererilor emise de unităţile gestionare şi aprobate de centrele de dispecer cu
autoritate de decizie.
Art. 100. Unităţile gestionare şi centrele de dispecer cu autoritate de decizie vor
respecta planurile lunare şi anuale de retrageri din exploatare aprobate.
17.4. Programul de funcţionare a centralelor electrice

Art. 101. La întocmirea programului de funcţionare a centralelor electrice se aplică
reglementările specifice emise de ANRE, avându-se în vedere următoarele:
(a) prognoza consumului de putere activă;
(b) programul schimburilor de energie cu alte sisteme electroenergetice;
(c) ordinea de merit a grupurilor dispecerizabile;
(d) programul de funcţionare a grupurilor nedispecerizabile;
(e) congestiile (restricţiile de reţea);
(f) funcţionarea economică pe ansamblu a SEN;
(g) folosirea raţională a combustibililor şi a resurselor hidroenergetice.
Art. 102. Producatorii trebuie să pună la dispoziţia dispecerului întreaga putere
disponibilă, inclusiv cea neinclusă în programul de funcţionare, pentru
rezolvarea abaterilor de la program sau a incidentelor în SEN.
17.5. Programarea rezervelor de putere activă

Art. 103. DEN programează rezervele de putere activă (rezerva de reglaj primar,
rezerva de reglaj secundar, rezerva de reglaj terţiar, rezerva terţiară lentă)
astfel încât să se asigure parametrii tehnici de calitate ai energiei electrice,
conform Codului tehnic al RET.
august 2004 75/120

C O D U L TEHNIC
Art. 104. DEN respectă convenţiile şi acordurile de funcţionare interconectată

referitoare la reglajul frecvenţei şi programarea rezervei conform cerinţelor
UCTE şi principiilor de solidaritate din sistemul interconectat.
Art. 105. La declararea disponibilităţii şi a ofertelor de producţie în vederea
programării, producătorii au în vedere obligativitatea asigurării rezervei de
reglaj primar.
Art. 106. La declararea disponibilităţii şi a ofertelor de producţie în vederea
programării, producătorii au în vedere asigurarea sursei primare de energie:
apa sau combustibil, pe toată perioada de programare.
17.6. Programul frecvenţei de consemn

Art. 107. DEN programează frecvenţa de funcţionare în SEN astfel încât să respecte
limitele normate ale frecvenţei.
Art. 108. DEN stabileşte zilnic, pentru fiecare interval bază de programare, valoarea
programată a frecvenţei de funcţionare în SEN, având în vedere şi corelarea
orei sincrone cu ora astronomică. Valoarea programată a frecvenţei devine
valoare de consemn pentru reglajul secundar frecvenţă-putere.
Art. 109. DEN convine valoarea program a frecvenţei cu TSO ai sistemelor
interconectate, conform convenţiilor şi acordurilor în vigoare în cazul
funcţionării interconectate.
Art. 110. DEN stabileşte valoarea de consemn pentru regulatoarele automate de
viteză ale grupurilor dispecerizabile.
17.7. Programul schimburilor de energie cu sistemele

electroenergetice vecine
Art. 111. DEN stabileşte programul schimburilor de energie cu sistemele
electroenergetice vecine luând în considerare următoarele:
(a) programele de import/export comunicate de agenţii economici, în
conformitate cu prevederile contractelor de transport încheiate de
aceştia cu Transelectrica;
(b) programele de compensare a schimburilor neplanificate de energie
electrică calculate de Centrul de coordonare a decontarii la care este
afiliat Transelectrica;
(c) programele de compensare bilaterală cu sistemele vecine a
schimburilor neplanificate de energie electrică, în baza convenţiilor şi
acordurilor în vigoare încheiate cu TSO ai acestora;
(d) programele de ajutoare de avarie sau returnare a acestora convenite
cu TSO ai sistemelor interconectate, în baza convenţiilor şi acordurilor
în vigoare în cazul funcţionării interconectate;
(e) capacitatea netă de transfer a interconexiunilor (NTC).
august 2004 76/120

C O D U L TEHNIC
Art. 112. DEN comunică agenţilor economici programele de import/export acceptate,

în conformitate cu prevederile contractelor de transport încheiate de aceştia
cu Transelectrica.
Art. 113. DEN convine programul schimburilor de energie cu TSO ai sistemelor
vecine, conform convenţiilor şi acordurilor în vigoare.
Art. 114. DEN comunică programul schimburilor de energie Centrului de coordonare a
decontării, în condiţiile convenite cu acesta.
17.8. Schema programată de funcţionare

Art. 115. Programarea schemei de funcţionare se realizează de către centrul de
dispecer pentru echipamentele aflate în autoritatea sa de decizie.
Art. 116. La programarea schemei de funcţionare se vor avea în vedere retragerile din
exploatare ale echipamentelor aprobate şi de alte centre de dispecer.
Art. 117. Centrele de dispecer vor corela schema de funcţionare programată de ele cu
schemele programate de alte centre de dispecer, având ca principiu
siguranţa funcţionării.
Art. 118. DEN şi TSO ai sistemelor electroenergetice vecine aflate în funcţionare
interconectata cu SEN vor corela schemele programate de funcţionare ale
reţelelor lor, în măsura în care aceasta corelare este cerută de siguranţa
funcţionării.
Art. 119. Schema programata de funcţionare a RET şi a reţelelor buclate de 110 kV
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
(a) respectă criteriul (N-1), considerând că schema cu (N) elemente este
schema programată de funcţionare; sunt exceptate cazurile de
alimentare radială a unor zone printr-un singur echipament de reţea;
(b) se admite abaterea temporară de la criteriul (N-1) în conformitate cu
normele în vigoare;
(c) rezerva de stabilitate statică este de cel puţin 20% în schema cu (N)
elemente în funcţiune şi cel puţin 8% în schema cu (N-1) elemente în
funcţiune, considerând că schema cu (N) elemente este schema
programată de funcţionare;
(d) condiţiile de stabilitate tranzitorie sunt îndeplinite în conformitate cu
reglementările în vigoare;
(e) curenţii de rupere ai întreruptoarelor nu sunt depăşiţi de curentul de
scurtcircuit;
(f) sunt îndeplinite condiţiile de tratare a neutrului;
(g) sunt realizate conditiile normale de funcţionare a sistemelor de
protecţie şi automatizări;
(h) tensiunile în toate staţiile electrice sunt în limitele benzilor admisibile şi
pe cât posibil în limitele benzilor economice.
august 2004 77/120

C O D U L TEHNIC
17.9. Programarea operaţională a protecţiilor şi automatizărilor

Art. 120. Centrele de dispecer cu autoritate de decizie programează starea
operaţională şi reglajele protecţiilor prin relee şi ale automatizărilor corelat cu
schema şi regimul de funcţionare programate.
17.10. Programarea operaţională a tensiunilor în nodurile de control

Art. 121. Programarea tensiunilor în nodurile reţelelor electrice se face pe cât posibil
în benzile economice şi se verifică încadrarea în benzile admisibile în cazul
unei contingenţe simple, respectând pentru staţiile de graniţă convenţiile şi
acordurile încheiate cu partenerii.
Art. 122. Pentru fiecare bară din staţiile şi centralele electrice din reţeaua de
distribuţie, centrele de dispecer cu autoritate de decizie stabilesc programe
ale nivelurilor de tensiune (benzile de tensiune) pentru perioadele
caracteristice ale zilei (vârf dimineaţă, vârf seară, gol zi, gol noapte), atât
pentru zilele de lucru cât şi pentru cele de sărbătoare. Programele vor
cuprinde atât benzile normale de tensiune cât şi benzile de tensiune minimă,
respectiv maximă, admisibile.
Art. 123. Pentru barele nodurilor de control din RET se stabilesc benzile de tensiune
de funcţionare admise, benzile de tensiune de funcţionare economica şi de
deconectare manuala /de sacrificiu a consumatorilor.
august 2004 78/120

C O D U L TEHNIC
CAP.18. SCHIMBUL DE INFORMAŢII IN CADRUL PROGRAMĂRII

OPERAŢIONALE - REGIMUL CERERILOR
Art. 124. Unui echipament i se poate modifica starea operaţională, independent de
existenţa unui program aprobat anterior, pe baza unei cereri făcute de
unitatea gestionară şi aprobate de centrul de dispecer care are autoritatea
de decizie asupra acestuia.
Art. 125. Cererile se emit de către unitatea gestionară şi se înscriu în registrul de
cereri existent la unitatea respectivă. În acelaşi registru se vor înscrie şi
aprobările sau răspunsurile primite. Acest registru poate fi şi un registru
electronic, tip fişier etc, având un regim reglementat de acces şi protectie.
Art. 126. Unităţile gestionare înaintează cererile pentru modificarea stării operaţionale
a unui echipament centrului de dispecer cu autoritate de decizie, prin centrul
de dispecer propriu sau/şi centrele de dispecer care au competenţă asupra
echipamentului respectiv.
Art. 127. În cazul în care un echipament este în regim de operare a două sau mai
multor unităţi gestionare, unitatea care iniţiază cererea de modificare a stării
operaţionale a echipamentului, cerere programată normal, are obligaţia să
anunţe şi celelalte unităţi gestionare pentru a se corela lucrările între ele,
după care emite cererea către centrul de dispecer ce are autoritate de
conducere prin dispecer asupra echipamentului respectiv.
Art. 128. Termenele pentru înaintarea cererilor de modificare a stării operaţionale a
echipamentelor către centrele de dispecer cu autoritate de decizie precum şi
cele de transmitere a aprobărilor sau a răspunsurilor se stabilesc prin
proceduri specifice.
Art. 129. Prin reglementări interne, unităţile gestionare stabilesc modalitatea şi
termenele în care vor fi înaintate cererile de către subunităţile lor, corelat cu
termenele prevăzute pentru înaintarea cererilor către centrele de dispecer cu
autoritate de decizie. Cererile înaintate de către unităţile gestionare centrelor
de dispecer superioare sunt semnate de conducerea unităţii gestionare
respective.
Art. 130. Cererile primite de centrul de dispecer se vor înscrie în “registrul de cereri”.
Cererea trebuie să aibă următorul conţinut:
(a) numărul curent al cererii din registrul centrului de dispecer;
(b) numărul curent al cererii de la unitatea gestionară care o înaintează;
(c) denumirea unităţii gestionare care o înaintează;
(d) numele persoanei din conducerea unităţii gestionare care semnează
cererea;
(e) numele persoanei de la centrul de dispecer cu competenţă ce vizează
cererea;
august 2004 79/120

C O D U L TEHNIC
(f) numele persoanelor care transmit – primesc cererea;

(g) data şi ora transmiterii – primirii cererii;
(h) durata cerută (incluzând timpul necesar manevrelor ce se execută la
echipamentul respectiv);
(i) echipamentul cerut (denumirea exactă, iar în cazul agregatelor de
producere a energiei electrice şi termice sau a componentelor acestora
şi puterea care se reduce, precum şi puterea disponibilă care rămâne
în centrala electrică respectivă);
(j) scopul modificarii stării operaţionale;
(k) starea operaţională în care trebuie adus echipamentul;
(l) durata maximă în care echipamentul poate fi redat în exploatare şi pus
în funcţiune în caz de necesitate/timpul maxim de redare in exploatare;
(m) acordul consumatorilor/furnizorilor sau producatorilor afectaţi;
(n) observaţiile asupra funcţionării ulterioare: executarea de modificări,
schimbarea parametrilor de funcţionare etc.;
(o) numele fiecărei persoane/ admitent: funcţia, unitatea gestionară de
care aparţine căreia i se va preda pentru lucrări echipamentul de către
persoana de comandă operaţională; numele acestora vor fi înaintate
numai la nivelul centrului de dispecer care va preda echipamentul;
(p) in cazul retragerilor din exploatare pentru probe, măsurători etc. se va
menţiona şi numele persoanei care va răspunde de coordonarea şi
executarea acestora;
(q) observaţiile şi punctul de vedere al centrelor de dispecer intermediare.
Art. 131. În registrul de cereri se vor înscrie si:
(a) aprobările sau răspunsurile transmise solicitantului (numele persoanei
care transmite-primeşte, data şi ora, conţinutul aprobării sau
răspunsului şi numele persoanei care le semnează);
(b) anunţarea unităţilor gestionare sau centrelor de dispecer interesate.
Art. 132. Centrul de dispecer care are autoritatea de decizie va ţine seama la analiza
şi rezolvarea cererii şi de punctele de vedere ale centrelor de dispecer care
au în competenţă echipamentul respectiv.
Art. 133. Prin analiza cererii se înţelege, după caz, analiza balanţei de puteri, a
regimului şi siguranţei funcţionării rezultate în urma modificării stării
operaţionale a echipamentului cerut, precum şi a măsurilor privind
modificarea schemei şi regimului de funcţionare, corelarea reglajelor
protecţiei prin relee şi automatizărilor etc., în scopul unei funcţionări normale.
Art. 134. Aprobările centrelor de dispecer care au autoritate de decizie sunt de
principiu. Aceste aprobări se aplică în funcţie de regimul de funcţionare
efectiv al instalaţiilor sau reţelelor electrice din acel moment, prin aprobarea
august 2004 80/120

C O D U L TEHNIC
operativă a cererii ce se dă de către personalul de comandă operaţională de

serviciu, de la centrul de dispecer cu autoritate de decizie.
Art. 135. Dacă condiţiile concrete din SEN nu permit modificarea stării operaţionale a
echipamentului cerut şi aprobat, personalul de comandă
operaţională/dispecerul din tură cu autoritate de decizie anulează aprobarea,
înscriind aceasta şi motivul anulării în registrul operativ.
Art. 136. În cazul în care se cunoaşte din timp (ex: ca urmare a unor incidente) că
regimul de funcţionare nu va permite modificarea stării operaţionale a
echipamentului pentru care s-a comunicat aprobarea, centrul de dispecer
care a dat această aprobare este obligat să decidă anularea ei şi să o
comunice solicitantului.
Art. 137. În cazul anulării unei aprobări, solicitantul urmează să revină cu cererea, cu
excepţia cazurilor în care centrul de dispecer care are autoritate de decizie
aprobă cererea respectivă pentru o altă dată, propusă de solicitant.
Art. 138. Cererile înaintate centrelor de dispecer cu întârziere faţă de prevederile
reglementărilor în vigoare nu se iau în considerare. Răspunzător de
neexecutarea lucrărilor este cel care a întârziat înaintarea cererii.
Art. 139. În cazuri excepţionale: prevenire de incidente, accidente şi incendii sau
necesităţii înlăturării acestora, cererile se pot înainta oricând şi poartă
indicativul „în prevenire de incident”. Cererea se soluţionează operativ de
către centrul de dispecer cu autoritate de decizie.
Art. 140. În cazul în care retragerea din exploatare are caracter de urgenţă şi nu este
timp pentru întocmirea unei cereri scrise, solicitarea se face direct prin
centrele de dispecer până la centrul de dispecer cu autoritate de decizie,
printr-o cerere operativă care se înscrie în registrele la solicitant şi centrele
de dispecer.
Art. 141. Unitatea gestionară rămâne responsabilă pentru declararea cererii cu
caracter de prevenire de incident sau operativă şi asigură respectarea
normelor N.S.P.M. ca şi la cererile întocmite în scris.
august 2004 81/120

C O D U L TEHNIC
CAP.19. COMANDA OPERAŢIONALĂ ÎN SEN
19.1. Relaţii de subordonare operaţională

Art. 142. Personalului de comandă operaţională de serviciu al centrului de dispecer îi
sunt subordonaţi din punct de vedere funcţional potrivit ordinului de investire:
(a) personalul de comandă operaţională de serviciu de la centrele de
conducere prin dispecer subordonate;
(b) personalul de comandă operaţională de serviciu din centrale,
personalul operţional din staţii electrice şi zone de reţea, care operează
echipamente ce se află în autoritatea de conducere prin dispecer a
centrului de dispecer respectiv.
Art. 143. Activitatea personalului de comandă operaţională la centrele de dispecer
este condusă şi controlată de şeful centrului de dispecer.
Art. 144. Conducătorii administrativi trebuie să transmită dispecerului de serviciu
dispoziţiile necesare prin şeful compartimentului de comandă operaţională
sau locţiitorul acestuia. Dacă în lipsa acestuia dispecerul de serviciu primeşte
dispoziţii de la personalul de conducere administrativă, el este obligat ca
după îndeplinirea acestora, imediat ce este posibil, să comunice acest lucru
şefului compartimentului de comandă operaţională. Pentru echipamentele
aflate în autoritatea de conducere prin dispecer a unui centru superior,
îndeplinirea dispoziţiilor respective se va face cu aprobarea acestuia.
Art. 145. Personalul de comandă operaţională de serviciu al unui centru de dispecer
dă dispoziţiile operative în următorul mod:
(a) direct personalului de comandă operaţională de serviciu al centrului de
dispecer subordonat;
(b) direct personalului operaţional de serviciu, pentru echipamentele
asupra cărora centrul de dispecer respectiv exercită comandă
nemijlocită;
(c) direct personalului operaţional de serviciu de către personalul de
comandă operaţională care exercită autoritatea de decizie, pentru
echipamentele din staţiile, centralele electrice sau zonele de reţea în
care comanda nemijlocită o exercită un centru de dispecer subordonat,
dar numai în situaţiile în care se impun acţiuni de urgenţă pentru
prevenirea producerii sau extinderii avariilor şi lichidarea lor. În aceste
cazuri, personalul operaţional este obligat să execute dispoziţiile, să
raporteze îndeplinirea lor, inclusiv centrului de dispecer ce exercită
comanda nemijlocită la restabilirea legăturilor de telecomunicaţii, în caz
contrar, imediat ce este posibil şi înainte de îndeplinirea oricărei
dispoziţii date de acest centru de dispecer, să informeze asupra
manevrelor efectuate, situaţia în care s-a ajuns.
august 2004 82/120

C O D U L TEHNIC
Art. 146. Centrul de dispecer care a primit o dispoziţie operativă de la un centru de

dispecer superior este obligat să o aplice imediat, corespunzător cu sarcinile
şi responsabilităţile ce-i revin din exercitarea autorităţii de conducere prin
dispecer pe care o are asupra echipamentelor respective şi să transmită
dispoziţiile necesare îndeplinirii acesteia personalului operaţional, dacă
exercită comanda nemijlocită în instalaţia respectivă, sau centrelor de
dispecer subordonate.
Art. 147. Centrele de dispecer fără competenţă asupra echipamentelor, precum şi
personalul operational, pot fi folosite de către centrele de dispecer superioare
ca intermediari pentru transmiterea dispoziţiilor, acestea fiind obligate să le
transmită, precizând cine a dat dispozitia. Centrele de dispecer folosite ca
intermediari sunt răspunzătoare numai de transmiterea întocmai şi la timp a
dispoziţiei şi de consemnarea acesteia în registru operativ.
Art. 148. Personalul operaţional sau de comandă operaţională subordonat este obligat
să execute întocmai şi la timp dispoziţiile personalului de comandă
operaţională, cu excepţia acelora care pun în pericol securitatea
personalului, integritatea echipamentelor sau creează premise pentru
producerea de avarii.
Art. 149. În situaţia în care cel care a primit dispoziţia de la dispecer consideră că
dispoziţia este incorectă, trebuie să atragă imediat atenţia dispecerului
asupra acestui fapt. Dacă personalul de comandă operaţională repetă
dispoziţia, personalul operaţional sau de comandă operaţională subordonat
este obligat să o execute imediat, dacă nu se pune în pericol securitatea
personalului, integritatea echipamentului sau nu se creează premise pentru
producerea iminentă de avarii. În aceste cazuri este obligat să refuze
executarea dispoziţiei şi să comunice acest lucru conducătorilor lui pe linie
administrativă. Pentru orice refuz neîntemeiat de îndeplinire a dispoziţiei, cât
şi pentru întârzierea neîntemeiată a îndeplinirii, răspund atât persoanele care
nu au îndeplinit-o cât şi cele care au aprobat această neîndeplinire.
Art. 150. Dispoziţiile personalului de conducere administrativă al centralelor electrice,
staţiilor şi zonelor de reţea electrică, referitoare la echipamentele care,
conform ordinului de investire a instalaţiilor, intră în autoritatea de conducere
prin dispecer a unor centre de dispecer superioare, se execută de către
personalul operaţional cu aprobarea personalului de comandă operaţională
care are autoritate de decizie asupra echipamentelor respective.
Art. 151. Procedurile, instrucţiunile, dispoziţiile şi hotărârile din cadrul unităţilor
gestionare din SEN, care afectează conducerea prin dispecer, trebuie să fie
conforme cu cele ale centrului de dispecer care are autoritate de conducere
prin dispecer asupra echipamentelor respective.
Art. 152. Personalul de conducere prin dispecer are dreptul şi obligaţia de a controla
modul în care se desfăşoară activitatea de conducere operaţională la
centrele de dispecer subordonate precum şi la unităţile gestionare.
Art. 153. Nerespectarea disciplinei de dispecer pune în pericol siguranţa funcţionării
SEN şi aceasta trebuie eliminată imediat de către şeful compartimentului,
august 2004 83/120

C O D U L TEHNIC
instalaţiei etc şi cazul raportat conducătorilor administrativi. Acestia vor

analiza cazul, iar concluziile analizei vor fi transmise centrului de dispecer
ierarhic superior.
Art. 154. În cazul în care la un centru de dispecer un schimb este alcătuit din două sau
mai multe persoane de comandă operaţională: dispeceri, obligaţiile centrului
de dispecer privind exercitarea comenzii operaţionale revin formaţiei de
comandă operaţională de serviciu. Şeful turei răspunde de coordonarea
activităţii formaţiei.
19.2. Exercitarea autorităţii de decizie de către personalul de comandă

operaţională
Art. 155. Dispecerul de serviciu la centrul de dispecer cu autoritate de decizie dă
dispoziţiile sau aprobările direct personalului operaţional, atunci când
exercită şi comanda nemijlocită în instalaţia respectivă, sau dispecerului de
serviciu de la centrul de dispecer cu competenţă, imediat subordonat.
Art. 156. Centrele de dispecer subordonate şi personalul operaţional sunt obligai să
informeze la timp şi corect centrul de dispecer superior şi rămân răspunzători
de consecinţele ce decurg din luarea unor decizii incorecte ca urmare a
informării eronate sau neinformării acestuia în timp util.
Art. 157. In cazul luării unei decizii, centrul de dispecer cu autoritate de decizie va ţine
seama şi de punctul de vedere al centrelor de dispecer care au în
competenţă echipamentele respective şi al centrelor de dispecer care au în
autoritate de decizie echipamente al căror regim şi siguranţă a funcţionarii
pot fi afectate de decizia luată, precum şi de punctul de vedere al unităţilor
gestionare.
19.3. Exercitarea comenzii de coordonare de către personalul de

comandă operaţională
Art. 158. Comanda de coordonare se exercită:
(a) nemijlocit, prin dispoziţii şi aprobări date direct personalului operaţional,
atunci când centrul de dispecer respectiv exercită comanda nemijlocită
în instalaţiile respective;
(b) prin intermediul centrelor de dispecer cu competenţă, care exercită
comanda nemijlocită în instalaţiile respective.
Art. 159. Personalul de comanda operaţională care exercită comanda de coordonare
răspunde atât de succesiunea corectă în timp, în cadrul manevrei de
coordonare, a operaţiilor distincte şi a grupelor distincte de operaţii, cât şi de
ordinea unor operaţii legate de relizarea regimurilor de funcţionare sigure în
timpul şi după efectuarea manevrelor.
Art. 160. Efectuarea manevrelor, modificarea configuraţiei de funcţionare, a regimului
sau a siguranţei funcţionării se va putea dispune sau aproba de către
august 2004 84/120

C O D U L TEHNIC
personalul de comandă operaţională de la centrul de dispecer, care are

comanda de coordonare numai cu aprobarea personalului de comandă
operaţională de la centrul de dispecer care are autoritate de decizie asupra
echipamentului respectiv, cu excepţia cazurilor în care există un pericol
iminent de producere de accidente umane, incendii, distrugere de
echipamente etc.
19.4. Exercitarea competenţei de către personalul de comandă

operaţională
Art. 161. Personalul de comandă operaţională de la centrul de dispecer care are
competenţă primeşte dispoziţiile sau aprobările de la personalul de comandă
operaţională de la centrul de dispecer ierarhic superior (care poate fi centru
de dispecer cu autoritate de decizie, comandă de coordonare sau
competenţă). Acesta va da dispoziţiile sau aprobările, detaliindu-le la nivelul
necesar, fie direct personalului operaţional (atunci când exercită comanda
nemijlocită), fie unui centru de dispecer imediat subordonat.
Art. 162. Centrul de dispecer care are competenţă primeşte de la personalul
operaţional sau de comandă operaţională imediat subordonat informaţiile
despre evenimentele petrecute, starea echipamentelor, regimul şi parametrii
de funcţionare ai acestora etc, sintetizează informaţiile primite şi informează
centrul de dispecer superior care are competenţă sau autoritate de decizie şi,
după caz, propune spre aprobare soluţii de rezolvare, îşi exprimă punctul de
vedere privind configuraţia de funcţionare, manevrele necesare, regimul şi
siguranţa funcţionarii etc.
Art. 163. Modificarea configuraţiei, regimului sau reducerea siguranţei funcţionarii,
precum şi efectuarea manevrelor se va putea dispune sau aproba de către
centrul de dispecer care are competenţă, numai cu aprobarea centrului de
dispecer cu autoritate de decizie asupra echipamentului respectiv, cu
excepţia cazurilor în care există un pericol iminent de producere de accidente
umane, incendii, catastrofe naturale sau distrugere de echipamente.
Art. 164. Centrul de dispecer care are competenţă asupra unui echipament are
obligaţia de a informa toate centrele de dispecer din zona sa de activitate
asupra deciziilor luate, dacă aceste decizii afectează siguranţa funcţionării
echipamentelor aflate în autoritatea de conducere operaţională a acestor
centre.
19.5. Comanda operaţională a SEN în condiţii normale de funcţionare

Art. 165. Personalul de comandă operaţională de serviciu la un centru de dispecer -
dispecerul de serviciu este conducătorul operaţional al regimului de
funcţionare a instalaţiilor din centralele şi reţelele electrice, în limitele
autorităţii de conducere prin dispecer stabilită prin ordinul de investire.
august 2004 85/120

C O D U L TEHNIC
Art. 166. Dispecerul de serviciu de la centrele de dispecer asigură funcţionarea sigură

a SEN şi a părţilor componente ale acestuia (zone de reţea, instalaţii,
echipamente) în care scop:
(a) realizează regimurile de funcţionare programate, dispune sau aprobă
modificarea operaţională a schemelor de funcţionare ale instalaţiilor
pentru creşterea nivelului de siguranţă, cu respectarea restricţiilor
stabilite modificând corespunzător, după caz, starea şi reglajele
sistemelor de protecţii prin relee şi automatizări;
(b) execută programele de retragere şi redare în exploatare a
echipamentelor, de dare în exploatare a echipamentelor noi, de probe
şi măsurători;
(c) monitorizează regimurile de funcţionare realizate şi în special punctele
critice, luând măsurile ce se impun;
(d) coordonează efectuarea manevrelor care necesită coordonarea de
către centrul de dispecer respectiv.
(e) efectuează manevre prin telecomandă.
Art. 167. Dispecerul de serviciu de la DEC asigură echilibrarea balanţei producţie-
consum a energiei electrice în SEN sau în zone din acesta şi reglarea
schimburilor cu sistemele electroenergetice ale altor ţări, în care scop:
(a) reglează soldul SEN cu corecţie de frecvenţă la funcţionarea
interconectată în conformitate cu prevederile procedurilor şi
instrucţiunilor de reglaj convenite cu partenerii de interconexiune;
(b) asigură realizarea schimburilor/transferurilor de energie electrică între
anumite zone ale SEN în limitele admisibile ale parametrilor de
funcţionare;
(c) conduce operaţional reglajul frecvenţei SEN când funcţionează izolat
sau al anumitor zone, când acestea funcţionează izolat;
(d) monitorizează încărcarea – descărcarea centralelor electrice în
conformitate cu ordinea de merit prevăzută în programul de
funcţionare;
(e) dispune reducerea consumului de energie electrică în SEN, conform
procedurilor, instrucţiunilor şi reglementărilor în vigoare;
(f) monitorizează gradul de asigurare a serviciilor de sistem tehnologice
prevăzute în programul de funcţionare.
Art. 168. Dispecerul de serviciu de la centrele de dispecer asigură calitatea energiei
electrice furnizate, în care scop:
(a) monitorizează asigurarea continuităţii în alimentarea consumatorilor de
energie electrică;
(b) reglează frecvenţa în limitele stabilite, în condiţiile funcţionării izolate;
(c) reglează nivelul tensiunilor în benzile stabilite.
august 2004 86/120

C O D U L TEHNIC
Art. 169. Dispecerul de serviciu de la centrele de dispecer asigură achiziţionarea şi

transmiterea informaţiilor stabilite prin reglementările în vigoare.
Art. 170. Dispecerul de serviciu de la DEC asigură funcţionarea economică a SEN, în
care scop:
(a) utilizează raţional resursele energetice prevăzute pentru producerea
energiei electrice şi termice conform programului de funcţionare;
(b) optimizează repartizarea sarcinii active pe centrale electrice în situaţia
suspendării pieţei angro de energie;
(c) optimizează repartizarea sarcinii reactive pe centrale, folosind
mijloacele de producere şi consum a energiei reactive din SEN,
reglează nivelurile de tensiune şi circulaţiile de putere activă şi reactivă
din reţea, modifică operational, după caz, schemele de funcţionare
având în vedere programul de funcţionare astfel încât să se realizeze
reducerea consumului propriu tehnologic în reţelele electrice ale SEN.
Art. 171. Dispecerul de serviciu de la centrele de dispecer asigură completarea
documentelor privind funcţionarea reţelei aflate în autoritatea de decizie în
conformitate cu reglementările în vigoare.
Art. 172. Personalul operaţional din instalaţii şi zone de reţea, precum şi personalul de
comandă operaţională este obligat să comunice imediat centrului de dispecer
superior (centrului de dispecer care are comanda nemijlocită, în cazul
personalului operaţional sau centrului de dispecer imediat superior care are
competenţă sau autoritate de decizie în cazul personalului de comandă
operaţională), toate abaterile de la regimurile normale de funcţionare
propunând, după caz, soluţii. Centrul de dispecer cu autoritate de decizie va
aproba sau dispune, după caz, măsurile necesare pentru revenirea la un
regim normal de funcţionare.
19.6. Comanda operaţională a SEN la retragerea din exploatare a

echipamentelor energetice
Art. 173. Toate echipamentele disponibile, care se află în autoritatea de conducere
prin dispecer a unui centru de dispecer şi pentru care dispecerul cu autoritate
de decizie nu a dat aprobarea de a fi retrase din exploatare, trebuie să se
găsească în funcţiune, în rezervă sau în stare operaţională nenominalizabilă.
Art. 174. Unui echipament care se află în autoritatea de conducere prin dispecer a
unui centru de dispecer nu i se va schimba starea fără aprobarea
dispecerului cu autoritate de decizie, cu excepţia cazurilor în care o amânare
ar periclita securitatea oamenilor sau siguranţa echipamentului.
Art. 175. Personalul de comandă operaţională primeşte şi rezolvă de regulă cererile în
prevenire de incident şi în cazuri exceptionale pentru lucrări necuprinse în
programul operaţional/de funcţionare.
Art. 176. Aprobarea pentru retragerea din exploatare a echipamentelor se dă de către
personalul de comandă operaţională de la centrul de dispecer în a cărui
august 2004 87/120

C O D U L TEHNIC
autoritate de decizie se găseşte echipamentul respectiv numai pe baza unei

cereri făcute de unitatea gestionară.
Art. 177. La terminarea lucrărilor, personalul operaţional va declara personalului de
comandă operaţională de la centrul de dispecer cu comanda nemijlocita că
echipamentele se pot reda în exploatare. Centrul de dispecer cu autoritate de
decizie stabileşte starea operaţională a echipamentului.
Art. 178. Dacă regimul de funcţionare nu permite retragerea programată din
exploatare a unui echipament, personalul de comandă operaţională este
obligat să decidă anularea aprobarii şi să o comunice solicitantului.
Art. 179. Dacă dintr-o cauză oarecare executarea manevrelor nu a fost începută la
data şi ora indicată, durata aprobată se reduce în mod corespunzător,
termenul stabilit pentru repunerea în funcţiune (redarea în exploatare şi
aducerea în stare operaţională prevăzută) rămânând cel anterior. În astfel de
cazuri, la solicitarea emitentului cererii, centrul de dispecer care a dat
aprobarea va analiza posibilitatea de decalare a termenului de repunere în
funcţiune a echipamentului respectiv şi va comunica solicitantului răspunsul,
pe linie ierarhică operaţională. Durata aprobată nu se poate prelungi decât cu
permisiunea centrului de dispecer care a dat aprobarea iniţială.
Art. 180. Unitatea gestionară, care emite cererea şi organizează efectuarea lucrărilor,
este răspunzătoare pentru necesitatea efectuării lucrărilor, probelor,
măsurătorilor etc, menţionate în cerere, pentru retragerea din exploatare
numai a echipamentelor necesare pentru a se putea efectua lucrările sau
probele respective, precum şi pentru încadrarea strictă în termenele
aprobate.
19.7. Comanda operaţională a SEN la darea în exploatare şi/sau

punerea în funcţiune a noilor obiective (echipamente) energetice.
Art. 181. Obiectivele energetice noi vor fi date în exploatare numai după ce au fost
stabilite următoarele:
(a) încadrarea în SEN a noilor obiective energetice;
(b) programul de probe necesare punerii în funcţiune a noilor
echipamente;
(c) ordinul de investire a autorităţii de conducere prin dispecer;
(d) schema normală de funcţionare, inclusiv reglajele sistemelor de
comandă – control, protecţii şi automatizări, atât pentru noile
echipamente cât şi eventualele modificări în instalaţiile existente, ca
urmare a punerii în funcţiune a noilor echipamente. Darea în exploatare
a unui echipament precede punerea în funcţiune.
Art. 182. In vederea dării în exploatare a unor obiective (echipamente) noi, unităţile
gestionare înaintează centrului de dispecer cu autoritate de decizie, la
termenele stabilite prin reglementările în vigoare, prin centrele de dispecer
intermediare, informaţiile conform punctelor a) şi b) şi datele necesare
august 2004 88/120

C O D U L TEHNIC
întocmirii punctelor c) şi d) de la articolul anterior. De asemenea, se va face

precizarea că lucrările sunt terminate, echipamentele corespund normelor în
vigoare, s-a efectuat recepţia şi pot fi date în exploatare, legăturile de
telecomunicaţii, telecomandă şi telemăsură au fost realizate, personalul care
asigură operarea a fost instruit şi dotat cu documentaţia necesară operării.
Art. 183. Darea în exploatare a echipamentelor se va face în baza unei cereri care se
înaintează, aprobă, etc. în acelaşi regim ca şi cererile normale pentru
retragerea din exploatare a echipamentelor.
Art. 184. Orice echipament sau element care este legat la o instalaţie aflată în
exploatare, chiar dacă nu a fost pus în funcţiune, se va considera, în spiritul
prezentei reglementari şi prevederilor NSPM – TDEE, ca un echipament aflat
în exploatare şi intră în autoritatea centrelor de dispecer sau a personalului
operaţional, conform ordinului de investire.
Art. 185. Dispecerul de serviciu de la centrul de dispecer cu autoritate de decizie va
permite începerea manevrelor pentru darea în exploatare şi punerea în
funcţiune a noilor echipamente numai după ce verifică următoarele:
(a) sunt realizate condiţiile impuse la soluţionarea cererii;
(b) sunt realizate condiţiile de la Art. 181, Art. 182 şi Art. 183;
(c) sunt realizate modificările reglajelor sistemelor de comandă-control,
protecţii şi automatizări în instalaţiile existente conform dispoziţiilor,
dacă darea în exploatare a noilor obiective necesită aceste modificări.
19.8. Comanda operaţională în SEN la retragerea definitivă din

exploatare a echipamentelor
Art. 186. Pentru echipamentele care urmează să fie retrase definitiv din exploatare,
unităţile gestionare vor înainta cu cel puţin 6 luni înainte, centrului de
dispecer cu autoritate de decizie o documentaţie din care să rezulte motivele
retragerii definitive din exploatare a echipamentului şi eventualele implicaţii în
funcţionarea echipamentelor rămase în exploatare.
Art. 187. Retragerea definitivă din exploatare se face în baza unei cereri care se
înaintează, aprobă etc. la fel ca şi cererile de retragere din exploatare a
echipamentelor. Cererea va conţine în plus punctele în care se realizează
dezlegarea de la instalaţiile în exploatare.
Art. 188. Un echipament retras definitiv din exploatare se dezleagă de la
echipamentele în exploatare şi iese din autoritatea de conducere prin
dispecer a centrului de dispecer sau a personalului operational.
19.9. Comanda operaţională în SEN în condiţii de incidente/avarii

Art. 189. Personalul de comandă operaţională al centrelor de dispecer, în caz de
avarii/incidente, trebuie să asigure:
august 2004 89/120

C O D U L TEHNIC
(a) continuitatea funcţionării SEN în ansamblu sau pe zone care s-au

izolat, folosind rezervele de putere ale SEN şi ajutorul de avarie din
sistemele electroenergetice cu care este interconectat precum şi
reducerea consumului de energie electrică prin dispunerea
deconectărilor manuale sau prin aplicarea altor programe de reducere
a consumului în conformitate cu reglementările în vigoare;
(b) localizarea cât mai rapidă a avariei/incidentului şi luarea măsurilor
pentru prevenirea extinderii sale;
(c) luarea măsurilor pentru repunerea cât mai rapidă în funcţiune a
echipamentelor de alimentare cu energie electrică a serviciilor interne
ale centralelor şi staţiilor, a consumatorilor afectaţi în conformitate cu
procedurile specifice, conducând manevrele necesare şi dispunând
unităţilor gestionare organizarea în timpul cel mai scurt posibil a
intervenţiilor pentru eliminarea defecţiunilor apărute;
(d) stabilirea, în funcţie de echipamentele disponibile şi de starea acestora,
a unor scheme şi regimuri de funcţionare cât mai sigure în regimul post
avarie;
(e) raportarea avariei/incidentului şi a întreruperilor în alimentarea
consumatorilor, conform reglementărilor în vigoare.
Art. 190. In cazul unei avarii extinse de sistem restaurarea se va face în conformitate
cu principiile cuprinse în Planul de restaurare a funcţionării SEN.
Art. 191. Planul de restaurare a funcţionării SEN este întocmit şi actualizat ori de câte
ori este necesar de către Transelectrica, în colaborare cu utilizatorii RET şi
TSO ai sistemelor electroenergetice vecine.
Art. 192. Condiţia esenţială care asigură lichidarea rapidă şi corectă a avariilor/
incidentelor este informarea precisă şi rapidă a centrului de dispecer superior
până la centrul de dispecer cu autoritatea de decizie, de către personalul
operaţional şi centrele de dispecer intermediare, asupra evenimentelor care
au avut loc, a configuraţiei şi regimului de funcţionare rezultat.
Art. 193. Personalul operaţional din instalaţii şi zone de reţea electrică este obligat să
informeze imediat, corect şi concis, cu propuneri concrete de operare, centrul
de dispecer care exercită comanda nemijlocită iar acesta să informeze,
imediat, corect şi concis propunând şi soluţii de rezolvare a avariei, centrul
de dispecer superior care are echipamentele respective în autoritatea de
conducere prin dispecer până la centrul de dispecer cu autoritate de decizie.
Art. 194. In cazul unui pericol iminent de producere de accidente umane, incendii,
catastrofe naturale sau distrugere de echipamente, un echipament poate fi
scos din funcţiune de către personalul operational, fără aprobarea treptei de
dispecer cu autoritate de decizie asupra acestuia. Personalul operational
este răspunzător de decizia luată şi trebuie să informeze în timpul cel mai
scurt posibil centrul de dispecer respectiv.
Art. 195. Concomitent cu informarea făcută dispecerului asupra avariei/incidentului,
personalul operaţional trebuie să ia măsuri pentru lichidarea acestuia în
august 2004 90/120

C O D U L TEHNIC
limitele autorităţii sale, să asigure alimentarea serviciilor interne, să

stabilească starea echipamentelor declanşate şi să le pregătească pentru
punerea în funcţiune şi restabilirea schemei normale de funcţionare sau
schemei operaţionale iniţiale, dacă nu se funcţiona în schema normală.
Art. 196. Lichidarea avariilor se efectuează de către personalul operaţional, se
coordonează şi conduce de către personalul de comandă operaţională, în
mod corelat şi într-un cadru unitar, pe baza procedurilor şi instrucţiunilor de
lichidare a avariilor întocmite de centrele de dispecer care au autoritatea de
decizie şi de unităţile de exploatare (în baza principiilor din procedurile şi
instrucţiunile cadru, şi după caz, a procedurilor şi instrucţiunilor întocmite de
centrele de dispecer superioare).
Art. 197. Lichidarea avariilor în SEN sau zone ale acestuia se conduce de centrul de
dispecer cu autoritate de decizie asupra echipamentelor respective. Acesta
stabileşte soluţiile de lichidare a avariilor, în baza propunerilor personalului
operaţional subordonat, procedurilor şi instrucţiunilor şi dă dispoziţiile
necesare centrelor de dispecer subordonate sau direct personalului
operational.
Art. 198. Lichidarea avariilor pe liniile de interconexiune sau din sistemul interconectat
se efectuează în colaborare cu dispecerii sistemelor electroenergetice
respective, în conformitate cu convenţiile în vigoare.
Art. 199. Personalul de comandă operaţională de la centrele de dispecer cu
competenţă asupra echipamentelor acţionează la lichidarea incidentelor şi
avariilor în baza aprobărilor date de personalul de comandă operaţională de
la centrul de dispecer cu autoritate de decizie sau la dispoziţiile acestuia, cu
respectarea procedurilor şi instrucţiunilor specifice pentru lichidarea avariilor..
Art. 200. Personalul de comandă operaţională de la centrele de dispecer cu comandă
nemijlocită conduc direct manevrele de lichidare a incidentelor şi avariilor din
instalaţiile respective, în limita autorităţii lor de conducere prin dispecer, în
baza procedurilor şi instrucţiunilor de lichidare a incidentelor şi avariilor şi a
dispoziţiilor sau aprobărilor date de personalul de comandă operaţională de
la centrul de dispecer cu autoritate de decizie, direct sau prin intermediul unui
alt centru de dispecer cu competenţă.
Art. 201. La echipamentele care necesită coordonare, manevrele de lichidare a
incidentelor/avariilor se efectuează la dispoziţia personalului de comandă
operaţională de la centrul de dispecer ce exercită comanda de coordonare,
în baza soluţiilor date sau aprobate de personalul de comandă operaţională
de la centrul de dispecer cu autoritate de decizie.
Art. 202. În cazul lipsei legăturilor telefonice/radio directe între personalul operaţional
din instalaţii şi centrul de dispecer ce exercită comanda nemijlocită şi în cazul
în care legătura telefonică nu se poate obţine nici pe căi ocolitoare, în timpul
stabilit prin procedurile specifice, avariile se lichidează de personalul
operaţional în baza procedurilor şi instrucţiunilor de lichidare a
incidentelor/avariilor în lipsa legăturii telefonice, întocmite de centrele de
dispecer cu autoritate de decizie. În situaţia în care în timpul stabilit se
august 2004 91/120

C O D U L TEHNIC
disponibilizează o legatură telefonică cu un centru de dispecer superior,

lichidarea incidentului se face la dispoziţia acestui centru de dispecer în
limitele autorităţii sale de conducere operaţională.
Art. 203. În cazul întreruperii legăturii telefonice între diferite centre de dispecer,
lichidarea avariei se va efectua sub conducerea centrului de dispecer
superior ce are legătură telefonică cu personalul operaţional din instalaţii
direct sau prin intermediul altor centre de dispecer, în limita autorităţii sale de
conducere prin dispecer.
Art. 204. La nivelul instalaţiilor: centrale, staţii electrice şi zonelor de reţea, manevrele
de lichidare a avariilor se efectuează de personalul operaţional în baza
procedurilor, instrucţiunilor întocmite şi a dispoziţiilor sau aprobărilor date de
centrul de dispecer care exercită comanda nemijlocită.
Art. 205. Efectuarea detaliată pe operaţii a manevrelor de lichidare a avariilor la
nivelul instalaţiei este sarcina personalului operaţional, dispoziţiile şi
aprobările date de centrele de dispecer fiind în limitele ce decurg din
exercitarea competenţei, comenzii de coordonare şi autorităţii de decizie.
Art. 206. Manevrele de lichidare a avariilor la echipamentele ce nu sunt în autoritatea
de conducere prin dispecer a unui centru de dispecer se vor efectua de către
personalul operaţional din instalaţia respectivă în conformitate cu sarcinile
ce-i revin din “ordinul de investire intern”, în conformitate cu procedurile şi
instrucţiunile întocmite de unităţile de exploatare.
Art. 207. În timpul lichidării avariilor, personalul operaţional trebuie să urmărească
alimentarea serviciilor interne ale centralelor şi a staţiilor şi să ia măsurile ce
se impun pentru realimentarea lor, în conformitate cu procedurile şi
instrucţiunile locale.
Art. 208. La analiza avariei şi a modului de acţionare a personalului, se vor folosi
înregistrările convorbirilor operative realizate cu echipamente specifice.
Art. 209. Dispecerul de serviciu este obligat să informeze persoanele de conducere
nominalizate prin proceduri şi instrucţiuni asupra avariei, precum şi centrele
de dispecer ale unităţilor de exploatare ale căror instalaţii au fost afectate de
avarie.
Art. 210. Unităţile gestionare (indiferent de subordonarea administrativă) întocmesc
note informative după lichidarea avariei şi le înaintează prin centrele de
dispecer până la centrul de dispecer cu autoritate de decizie, în conformitate
cu reglementările în vigoare.
Art. 211. Personalul de comandă operaţională poartă răspunderea pentru avariile
produse din vina sa în SEN, în limitele autorităţii de conducere prin dispecer
cu care este investit. El nu poartă răspunderea pentru avariile produse din
cauza:
(a) unor informaţii eronate date de catre personalul operaţional
subordonat;
august 2004 92/120

C O D U L TEHNIC
(b) executării incorecte de către personalul operaţional subordonat a

dispoziţiilor primite;
(c) unor greşeli personale ale personalului operaţional subordonat.
19.10. Comanda operaţională în SEN în cazul abaterii parametrilor de

funcţionare de la valorile normale
Art. 212. În cazurile în care parametrii de funcţionare se abat de la valorile normate,
personalul de comandă operaţională cât şi personalul operaţional este
obligat să acţioneze imediat, pentru a se reveni la o funcţionare în limitele
admise, conform procedurilor şi instrucţiunilor specifice.
Art. 213. Pentru a se evita intrarea SEN sau a unor zone ale acestuia într-o stare
critică sau pentru a ieşi din starea critică apărută, personalul de comandă
operaţională cât şi cel operational este obligat să acţioneze fără întârziere la
dispoziţia sau cu aprobarea personalului de comandă operaţională de la
centrul de dispecer superior sau din proprie iniţiativă, conform prevederilor
procedurilor şi instrucţiunilor specifice în următoarele cazuri:
(a) la scăderea/creşterea frecvenţei sub/peste limitele admise;
(b) la scăderea/creşterea tensiunii sub/peste limitele admise;
(c) la apariţia suprasarcinilor sau supratemperaturilor;
(d) la circulaţii de putere activă şi/sau reactivă peste valorile de consemn
impuse de păstrarea stabilităţii sistemului electroenergetic;
(e) la apariţia pendulaţiilor.
Art. 214. Pentru a se evita intrarea SEN sau a unor zone ale acestuia într-o stare
critică sau pentru a ieşi din starea critică apărută se vor folosi rezervele de
putere activă şi reactivă ale SEN sau zonei de reţea, posibilităţile de reglaj
ale echipamentelor disponibile, trecerea din rezervă în funcţiune sau invers a
unor echipamente, modificările de configuraţii, ajutorul de avarie de la
sistemele electroenergetice cu care se funcţionează interconectat şi, dacă
situaţia o impune, reducerea consumului prin deconectarea manuală conform
procedurilor, instrucţiunilor şi reglementărilor în vigoare.
august 2004 93/120

C O D U L TEHNIC
CAP.20. REGLAJUL PARAMETRILOR DE FUNCŢIONARE A SEN
20.1. Reglajul frecvenţei

Art. 215. La funcţionarea interconectată cu alte sisteme electroenergetice, reglajul
frecvenţei se realizează în conformitate cu reglementările convenite; de
regulă, reglajul frecvenţei se realizează de către toţi Operatorii de Sistem din
interconexiune după principiul reglării soldului SEN cu corecţie de frecvenţă.
Art. 216. În SEN sau în zone ale acestuia, la funcţionarea separată, frecvenţa de
consemn este de 50 Hz. Pentru corectarea timpului sincron frecvenţa de
consemn poate fi modificată cu ±0,01 Hz şi în mod excepţional cu ±0,05 Hz
Art. 217. Reglajul secundar al frecvenţei la funcţionarea izolată a SEN se realizează
automat cu ajutorul regulatorului central de frecvenţă – putere, la care va fi
conectată o putere de reglaj conform reglementărilor. În cazul în care
sistemul automat de reglaj nu funcţionează, frecvenţa se reglează manual, în
baza procedurilor şi instrucţiunilor specifice.
Art. 218. Sarcina reglajului frecvenţei în SEN, în cazul funcţionării izolate, revine
Dispecerului Energetic Central, care stabileşte şi centralele electrice care
reglează frecvenţa. În cazurile de separare a unei zone de Sistemul
Electroenergetic Naţional, Dispecerul Energetic Central desemnează centrul
de dispecer care va prelua reglajul frecvenţei în zona respectivă.
Art. 219. În cazul funcţionării izolate, dacă frecvenţa scade sub limita normată admisă
sau creşte peste limita normată admisă, Dispecerul Energetic Central trebuie
să asigure imediat restabilirea frecvenţei în limitele normate de funcţionare,
luând toate măsurile în conformitate cu procedurile şi instrucţiunile specifice.
La creşterea frecvenţei, dacă dispecerul nu dispune de rezerva de reducere
a producţiei (rezerva turnantă sau grupuri hidro în funcţiune) dispecerul
dispune opriri de grupuri în mod corespunzător. La scăderea frecvenţei, dacă
SEN nu dispune de rezerve de putere sau dacă punerea lor în funcţiune
necesită un timp îndelungat, concomitent cu pregătirea rezervelor, dispecerul
ia măsuri pentru reducerea consumului prin deconectări manuale, conform
normativelor în vigoare, după caz.
Art. 220. În cazul unor abateri importante şi rapide ale frecvenţei, centralele electrice
trebuie să intervină automat în conformitate cu cerinţele de reglaj primar al
frecvenţei.
Art. 221. Transelectrica stabileşte volumul rezervei de reglaj primar necesar în SEN
astfel:
(a) în condiţii de funcţionare interconectată a SEN, rezerva de reglaj
primar este stabilită de comun acord cu operatorii de sistem ai
sistemelor interconectate, astfel incât să se respecte principiul echităţii
între sisteme;
august 2004 94/120

C O D U L TEHNIC
(b) în condiţii de funcţionare izolată a SEN, rezerva de reglaj primar

minimă se programeaza la cca. 5% din puterea totală produsă.
Art. 222. Transelectrica stabileşte rezerva “minut” necesară egală cu cea mai mare
valoare dintre :
(a) puterea celui mai mare grup generator în funcţiune;
(b) cea mai mare putere în funcţiune conectată pe aceeaşi secţie de bare;
(c) 5% din puterea totală produsă în sistem.
Art. 223. Transelectrica este obligată ca, în cadrul responsabilităţilor sale pentru
funcţionarea sigură a sistemului, să asigure în limita capacităţilor disponibile
în sistem şi a contractelor încheiate, puterea de rezervă din fiecare categorie,
în cantitate suficientă pentru asigurarea parametrilor de calitate normaţi şi
respectarea celor convenite cu TSO ai sistemelor electroenergetice cu care
SEN funcţionează interconectat.
Art. 224. Transelectrica asigură în condiţii de funcţionare sigură a SEN transportul atât
al sarcinii maxime prognozate, cât şi al puterii de rezervă de reglaj primar,
secundar şi al rezervei minut.
Art. 225. În procesul de reglare a soldului SEN cu corecţia de frecvenţă, în situaţiile
de funcţionare interconectată cu balanţa deficitară, în afara folosirii
rezervelor, Dispecerul Energetic Central utilizează, după caz ajutorul de
avarie din sistemele electroenergetice cu care funcţionează interconectat.
20.2. Reglajul tensiunii

Art. 226. Transelectrica răspunde de asigurarea stabilităţii tensiunii, care este o
componentă a măsurilor de menţinere a SEN în stare normală de
funcţionare.
Art. 227. Transelectrica asigură, în limitele posibilităţilor de reglaj, funcţionarea în orice
punct al RET cu tensiuni la nivelurile normate, conform prezentului
regulament.
Art. 228. Personalul operaţional din centrale şi staţii electrice este obligat:
(a) să monitorizeze în permanenţă nivelul tensiunii;
(b) să informeze dispecerul asupra abaterilor de la program a nivelurilor de
tensiune;
(c) să regleze tensiunea, conform prevederilor procedurilor şi
instrucţiunilor, programelor şi dispoziţiilor primite de la centrele de
dispecer;
(d) să încarce sau să descarce cu putere reactivă generatoarele şi
compensatoarele sincrone şi să utilizeze şi celelalte mijloace de reglaj
(surse sau consumatori de putere reactivă) conform prevederilor
procedurilor, instrucţiunilor, programelor şi dispoziţiilor primite de la
centrele de dispecer.
august 2004 95/120

C O D U L TEHNIC
Art. 229. Dispecerii de serviciu sunt obligaţi:

(a) să monitorizeze nivelul tensiunii în nodurile de control stabilite de
structura de conducere funcţională;
(b) să verifice realizarea programelor nivelurilor de tensiune şi a
dispoziţiilor date;
(c) să dispună, după caz, măsurile necesare de reglaj, în conformitate cu
prevederile procedurilor şi instrucţiunilor în vigoare precum şi cu
dispoziţiile centrului de dispecer superior;
(d) să informeze centrul de dispecer superior de abaterile tensiunilor de la
valorile programate;
(e) să menţină tensiunea în nodurile de control prin
încărcarea/descărcarea generatoarelor şi compensatoarelor sincrone
cu putere reactivă în limitele prevăzute de proceduri şi instrucţiuni;
(f) să folosească bateriile de condensatoare disponibile;
(g) să folosească posibilităţile de reglaj al tensiunii pe barele de distribuţie
pentru a ridica nivelul tensiunii pe barele din reţeaua de transport,
conform prevederilor procedurilor şi instrucţiunilor;
(h) să ia măsuri pentru eliminarea deficitului de putere reactivă şi
readucerea tensiunii în limitele normale, conform procedurilor şi
instrucţiunilor. Dacă situaţia o impune se iau măsuri pentru reducerea
consumului, conform normativelor, în conformitate cu prevederile
procedurilor şi instrucţiunilor pentru evitarea pierderii stabilităţii
sistemului.
Art. 230. Regulatoarele automate de tensiune ale grupurilor sunt permanent în
funcţiune.
Art. 231. În zonele cu poluare, în condiţii meteorologice nefavorabile, se admite
scăderea tensiunii la o valoare care să nu fie periculoasă pentru
echipamente. Valoarea tensiunii şi modul de reglaj se stabilesc prin
proceduri şi instrucţiuni specifice pentru astfel de cazuri.
Art. 232. Transelectrica menţine disponibile instalaţii proprii de compensare a puterii
reactive în RET, într-un volum suficient şi având caracteristici tehnice
corespunzătoare (capacitate de comutatie şi reglaj), astfel încât să se
asigure parametrii tehnici de calitate normaţi:
(a) în condiţiile conectării oricărei linii electrice în gol;
(b) în regimuri de încărcare maximă a RET, cu respectarea criteriului
(N-1).
20.3. Reglajul circulaţiilor de putere activă şi reactivă

Art. 233. În reţelele SEN circulaţiile de putere activă şi reactivă trebuie să fie reglate
astfel încât să se realizeze o funcţionare sigură şi economică.
august 2004 96/120

C O D U L TEHNIC
Art. 234. Circulaţiile de putere activă şi reactivă se vor regla astfel, încât să se
asigure:
(a) încadrarea în parametrii limită admisibili ai echipamentelor (curentul
limită termic, tensiuni maxime şi minime admisibile, puterea limită de
transport a echipamentelor din punctul de vedere al protecţiilor prin
relee şi al automatizărilor, curentul limită termic al bobinelor TIF etc.);
(b) încadrarea în criteriile de siguranţă a funcţionării.
(c) realizarea unui consum propriu tehnologic redus.
Art. 235. Personalul operaţional trebuie să monitorizeze circulaţiile de puteri pe
echipamente şi să informeze personalul operaţional de la centrele de
dispecer cu autoritate de decizie în cazul depăşirii limitelor admise.
Art. 236. Personalul operaţional de la centrele de dispecer cu autoritate de decizie
dispune măsurile necesare pentru reglajul circulaţiilor de puteri active şi
reactive conform prevederilor procedurilor şi instrucţiunilor specifice.
Art. 237. In caz de necesitate, după epuizarea rezervelor de putere, personalul
operational de la centrele de dispecer cu autoritate de decizie va dispune
măsuri pentru reducerea consumului prin sacrificii sau limitări, conform
normativelor specifice.
20.4. Reglajul puterilor de schimb cu sistemele electroenergetice ale

altor ţări cu care se funcţionează interconectat
Art. 238. Puterile de schimb cu sistemele electroenergetice ale altor ţări cu care se
funcţionează interconectat se reglează de către DEN în colaborare cu TSO ai
ţărilor respective în conformitate cu prevederile instrucţiunilor şi acordurilor
convenite.
Art. 239. În funcţie de situaţia energetică din SEN sau din sistemele electroenergetice
vecine personalul de comandă operaţională de la DEC poate modifica
graficul de schimb cu sistemele electroenergetice vecine, în conformitate cu
acordurile şi convenţiile încheiate.
Art. 240. DEN poate solicita ajutor de avarie de la TSO ai sistemelor electroenergetice
cu care funcţionează interconectat şi cu care are încheiate convenţii în acest
sens, în cazul unor deficite de putere în SEN sau al unor incidente grave.
Art. 241. DEN poate acorda ajutor de avarie la cerere sistemelor electroenergetice cu
care funcţionează interconectat conform acordurilor de funcţionare
interconectată.
20.5. Reglajul sarcinii active şi reactive al centralelor electrice

Art. 242. Încărcarea centralelor electrice pentru acoperirea consumului şi realizarea
schimburilor convenite cu sistemele electroenergetice interconectate cât şi
repartiţia sarcinii pe centrale se va face în conformitate cu ordinea de
august 2004 97/120

C O D U L TEHNIC
merit/notificările fizice ale producătorilor ţinând seama de starea agregatelor

centralelor electrice, siguranţa funcţionării sistemului electroenergetic, politica
de combustibil şi de exploatare complexă a resurselor hidroenergetice,
funcţionarea centralelor electrice de termoficare şi funcţionarea economică a
întregului SEN.
Art. 243. Pornirile/opririle centralelor termoelectrice se vor face numai la dispoziţia sau
cu aprobarea dispecerului cu autoritate de decizie.
Art. 244. Centralele termoelectrice vor respecta întocmai programul de funcţionare
stabilit pe baza ordinei de merit/notificărilor fizice ale producătorilor în ziua D-
1. Dacă nu există dispoziţie expresă a dispecerului cu autoritate de decizie
pentru funcţionarea cu abatere de la program, centralele vor fi singurele
răspunzatoare de abaterile înregistrate.
Art. 245. Centralele hidroelectrice vor respecta programul de funcţionare stabilit pe
baza ordinei de merit/notificărilor fizice ale producătorilor în ziua D-1 dar vor
cere aprobare dispecerului cu autoritate de decizie pentru orice pornire/oprire
sau încărcare/descărcare.
Art. 246. Pentru acoperirea abaterilor, în condiţiile funcţionării pieţei de balansare, vor
fi folosite numai ofertele de încărcare/descărcare de pe piaţa de balansare.
Art. 247. Personalul de comandă operaţională de la DEC are dreptul în condiţii în
stare perturbată de funcţionare să nu respecte ordinea de merit stabilită şi să
solicite direct pentru grupurile generatoare porniri/opriri şi/sau modificări ale
puterii produse în scopul readucerii SEN în stare normală de funcţionare.
Art. 248. Centralele electrice sunt obligate să realizeze întocmai sarcina activă şi
reactivă dispusă, iar centralele electrice care reglează frecvenţa sau
schimbul de putere cu sistemele interconectate trebuie să respecte limitele
de reglare stabilite. Orice abatere de la sarcina programată sau dispusă
trebuie comunicată imediat dispecerului, indicându-se şi cauzele.
Art. 249. La cererea dispecerului, centralele electrice sunt obligate să încarce
agregatele până la sarcina activă şi reactivă maximă sau să le descarce
până la limitele minimului tehnic admisibil.
Art. 250. Viteza de creştere sau de scădere a sarcinii în condiţii normale sau de
incident, timpul necesar pentru pornirea agregatelor şi încărcarea acestora,
precum şi sarcinile minime tehnice admisibile pe echipament trebuie
precizate prin proceduri şi instrucţiuni tehnice interne, elaborate de unităţile
de exploatare, cu acordul centrului de dispecer, în limitele autorităţii acestuia.
august 2004 98/120

C O D U L TEHNIC
CAP.21. MODUL DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII DISPECERULUI DE

SERVICIU
21.1. Locul desfăşurării activităţii dispecerului de serviciu

Art. 251. Personalul de comandă operaţională îşi desfăşoară activitatea în camera de
comandă.
Art. 252. Activitatea în camera de comandă la toate centrele de dispecer este
continuă, asigurată în schimburi şi se desfăşoară în baza graficului lunar
aprobat de şeful compartimentului. Modificarea graficului lunar este permisă
numai cu aprobarea şefului compartimentului şi respectarea legislaţiei
muncii.
Art. 253. Accesul în camera de comandă este strict reglementat.
Art. 254. Nu se admite ca un dispecer să lucreze în două schimburi succesive. În
cazul în care schimbul următor nu se prezintă la locul de muncă sau se
prezintă inapt pentru a-şi îndeplini obligaţiile, dispecerul care trebuia să
predea serviciul nu va părăsi centrul de comandă şi nu va preda serviciul,
raportând despre aceasta şefului compartimentului care va lua măsuri
corespunzătoare.
21.2. Preluarea serviciului

Art. 255. La preluarea serviciului dispecerul are urmatoarele obligaţii:
(a) să se prezinte la locul de muncă (camera de comandă) cu cel puţin cu
15 minute înainte de ora intrării în serviciu;
(b) să ia cunoştinţă de abaterile de la schema normală, echipamentele
predate pentru lucrări, indisponibilităţile, restricţiile şi condiţionările
apărute sau ridicate, situaţia centralelor electrice etc. conţinute în
procesul verbal de predare – primire a serviciului;
(c) să ia cunoştinţă de evenimentele importante petrecute în intervalul de
timp de la ultimul său schimb şi consecinţele lor asupra funcţionarii
SEN în zona sa de autoritate de conducere prin dispecer;
(d) să ia cunoştinţă de dispoziţiile apărute sau anulate în intervalul de timp
de la ultimul său schimb, precum şi procedurile, instrucţiunile,
documentele etc. nou apărute, modificate sau anulate şi să semneze
de luare la cunoştinţă;
(e) să solicite informaţii de la dispecerul ce urmează să predea serviciul
asupra stării de funcţionare a echipamentelor principale din zona sa de
autoritate de conducere prin dispecer, asupra modificărilor survenite în
august 2004 99/120

C O D U L TEHNIC
schema normală şi regimul de funcţionare cât şi asupra manevrelor

şi/sau lucrărilor ce urmează să se efectueze în schimbul său;
(f) să ia cunoştinţă de dispoziţiile şi aprobările date de dispecerul ce
urmează să predea serviciul şi neraportate ca îndeplinite;
(g) să ia cunoştinţă de încărcările centralelor electrice şi abaterile de la
program;
(h) să se informeze asupra stării sistemului teleinformaţional;
(i) să efectueze formalităţile de predare-primire a serviciului, înscriindu-se
şi ora, şi să semneze de primire.
21.3. Efectuarea serviciului

Art. 256. După preluarea serviciului de tură, dispecerul este obligat să solicite rapoarte
asupra situaţiei instalaţiilor şi reţelelor electrice de la centrele de dispecer
direct subordonate şi de la centralele şi staţiile electrice aflate în comanda sa
nemijlocită şi să informeze centrul de dispecer ierarhic superior de preluarea
schimbului şi de situaţia energetică şi meteorologică din zona sa de operare.
Art. 257. Dispecerul de serviciu conduce operaţional instalaţiile şi reţelele electrice
potrivit autorităţii de conducere prin dispecer pe care o are centrul de
dispecer respectiv şi răspunde de realizarea atribuţiilor şi sarcinilor ce-i revin,
în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, Regulamentului de
organizare şi funcţionare al unităţii gestionare de care aparţine şi altor
reglementări în vigoare.
Art. 258. În activitatea sa dispecerul va respecta de asemenea şi prevederile din
(a) Regulamentul General de Manevre în instalaţiile electrice,
(b) Normele Specifice de Protecţie a Muncii pentru Transportul şi
Distribuţia Energiei Electrice,
(c) Codul Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie,
(d) Normele de Prevenire şi Stingere a Incendiilor.
Art. 259. Dispecerul de serviciu are obligaţia de a folosi în mod eficient mijloacele
tehnice cu care este dotat centrul de dispecer respectiv şi camera de
comandă a acestuia.
Art. 260. Dispecerul de serviciu exercită în timpul turei sale controale pe linia autorităţii
de conducere.
Art. 261. Personalul de comandă operaţională completează documentele şi evidenţele
şi raportează evenimentele majore petrecute în timpul turei atât pe linie
administrativă cât şi pe linie operaţională, în conformitate cu prevederile
reglementărilor în vigoare.
Art. 262. În cazul unor acţiuni greşite ale dispecerului de serviciu, conducătorul lui
ierarhic prezent trebuie să intervină, dându-i dispoziţiile necesare, la nevoie
august 2004 100/120

C O D U L TEHNIC
îndepărtând dispecerul de serviciu şi preluând asupra sa responsabilităţile

exercitării comenzii operaţionale. Înlocuirea se va consemna în registru,
înscriind ora şi semnând.
21.4. Predarea serviciului

Art. 263. La predarea serviciului, dispecerul este obligat:
(a) să efectueze completarea documentelor şi evidenţelor predării
serviciului;
(b) să redacteze procesul verbal de predare/primire;
(c) să informeze dispecerul ce urmează să preia serviciul asupra stării de
funcţionare a echipamentelor principale din zona sa de autoritate,
modificărilor survenite în schema normală şi în regimul de funcţionare,
dispoziţiilor şi aprobărilor date şi neraportate ca îndeplinite, încărcării
centralelor electrice şi abaterilor de la program cât şi a manevrelor ce
urmează să se efectueze în tura acestuia;
(d) să informeze dispecerul care preia serviciul asupra unor situaţii
deosebite şi a unor indicaţii primite din partea conducerii tehnice,
privind funcţionarea instalaţiilor;
(e) să ceară permisiunea şefului de compartiment de a părăsi camera de
comandă, în cazul în care în tura sa a avut de soluţionat un
incident/avarie care nu a fost clarificat până în momentul predării
serviciului;
(f) să efectueze formalităţile de predare – primire a serviciului şi să
semneze de predare;
Art. 264. Se interzice predarea – primirea serviciului în timpul efectuării manevrelor şi
în timpul lichidării incidentelor /avariilor.
Art. 265. În cazul incidentelor/avariilor cu durată mare de revenire, schimbul se poate
face numai cu aprobarea şefului compartimentului/locţiitorului şi la ajungerea
într-o situaţie clară, care să permită continuitatea în exercitarea comenzii
operaţionale de către cel care preia serviciul.
august 2004 101/120

C O D U L TEHNIC
CAP.22. CONDIŢIILE CE TREBUIE ÎNDEPLINITE DE CĂTRE

PERSONALUL OPERAŢIONAL ŞI DE COMANDĂ
OPERAŢIONALĂ
22.1. Formarea profesională pe post - funcţie

Art. 266. Pentru exercitarea unei funcţii de comandă operaţională în SEN personalul
trebuie să îndeplinească condiţii de studii, de stagiu în operarea instalaţiilor
energetice, de sănătate şi aptitudini psihice necesare pentru realizarea
obiectivelor conducerii prin dispecer a SEN.
Art. 267. Personalul care urmează să exercite o funcţie de comandă operaţională sau
o funcţie operaţională va fi mai întâi examinat medical şi psihologic. Dacă în
urma verificării aptitudinilor psihice şi examinărilor medicale este declarat
APT să exercite o funcţie de comandă operaţională sau o funcţie
operaţională, va urma un stagiu de pregătire specifică activităţii pe care
urmează să o desfăşoare.
Art. 268. Stagiul de pregatire se va efectua în conformitate cu programul de pregătire
întocmit de seful centrului de dispecer (sau similar) şi aprobat de conducerea
unităţii.
Art. 269. Programul de pregătire, în funcţie de cerinţele postului, va avea 1 - 3
componente:
(a) pregătirea teoretică - în cadrul pregătirii teoretice se urmăreşte
însuşirea prescripţiilor de exploatare, a normativelor şi regulamentelor,
a procedurilor şi instrucţiunilor de operare a regimurilor de funcţionare
ale instalaţiilor şi reţelelor, a sarcinilor, obligaţiilor şi atribuţiilor de
serviciu. Şeful centrului de dispecer (sau similar) este obligat furnizeze
persoanei care se pregăteşte programul de pregătire şi lista cu
regulamentele, prescripţiile, procedurile, instrucţiunile, etc. în vigoare
ce trebuiesc însuşite şi va urmări desfăşurarea pregătirii, asigurându-i
condiţii pentru a primi consultaţiile necesare de la specialiştii
compartimentelor. La sfârşitul acestei perioade de pregătire candidatul
va fi examinat de către şeful centrului de dispecer (sau similar);
(b) pregatirea la simulator - pregatirea la simulator urmăreşte însuşirea
modului de operare şi aplicarea cunoştintelor teoretice;
(c) cunoaşterea directă a instalaţiilor - cunoaşterea directă a instalaţiilor se
realizeaza în două moduri:
(i) efectuarea de către candidat a unui stagiu de pregătire într-o
centrală sau/şi o staţie electrică de o complexitate
corespunzătoare necesităţilor şi nivelului de pregătire solicitat de
funcţie;
(ii) deplasări în centrale şi staţii electrice, unităţi gestionare, centre
de dispecer.
august 2004 102/120

C O D U L TEHNIC
In cadrul acestui stagiu de pregatire se urmăreste însuşirea problemelor

specifice ale acelor instalaţii, modul lor de operare, fluxurile de materii şi
materiale, fluxurile informaţionale, puncte critice etc.
Cele două moduri de a efectua acest stagiu sunt complementare şi în
funcţie de nivelul de pregătire solicitat vor fi efectuate amândouă sau
numai unul din ele, opţiunea rămânând la latitudinea unităţii gestionare
sau centrului de dispecer.
Art. 270. Personalul de comandă operaţională se încadrează pe funcţie în condiţiile

legislaţiei în vigoare, cu îndeplinirea condiţiilor de studii şi stagiu în operarea
instalaţiilor energetice, după sustinerea unui examen de autorizare care
constă în verificarea aptitudinilor psihologice, a stării de sănătate necesare
îndeplinirii funcţiei şi a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii.
Art. 271. Candidatul care urmează să ocupe o funcţie de comandă operaţională/ o
funcţie operaţională, trebuie să facă un stagiu de pregătire specific funcţiei de
minim 3 luni, pe bază de program, în conformitate cu legislaţia şi
reglementările în vigoare, pentru cunoaşterea: reţelelor SEN şi instalaţiilor ce
sunt în autoritatea de conducere prin dispecer a centrului respectiv,
atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu, modului de exercitare a comenzii
operaţionale, conducerii şi efectuării manevrelor, regulamentelor,
normativelor, prescripţiilor de exploatare, procedurilor, instrucţiunilor etc.
Art. 272. În perioada de pregătire, candidatul va face şi deplasări pe bază de program
în instalaţii şi la centrele de dispecer pentru cunoaşterea acestora. De
asemenea, în cazul centrelor de dispecer care au în comandă centrale
electrice, trebuie să facă un stagiu în una din centralele termoelectrice având
instalaţii complexe, pentru cunoaşterea problemelor specifice acestora.
Art. 273. Şeful centrului de dispecer va asigura ca persoana care se pregăteşte să
primească programul de pregătire şi lista la zi cu regulamentele, prescripţiile,
procedurile, instrucţiunile, etc. ce trebuiesc însuşite şi va urmări desfăşurarea
pregătirii, asigurându-i condiţiile pentru a primi consultaţiile necesare de la
specialiştii compartimentelor.
Art. 274. În perioada stagiului de pregătire, candidatul nu are dreptul să efectueze
convorbiri cu caracter operativ şi nici să dea / sau să primeasca dispoziţii şi
aprobări.
Art. 275. După parcurgerea stagiului de pregătire, candidatul va susţine examenul de
verificare a cunoştinţelor în faţa comisiei de examinare, constituită în cadrul
unităţii gestionare sau de conducere operaţională. Din comisie face parte şi
şeful centrului de dispecer superior sau un delegat al acestuia. Daca in urma
examinării candidatul a fost evaluat ca fiind pregătit necorespunzător
postului, comisia de examinare poate propune conducerii unităţii gestionare
sau conducere operaţională acordarea prelungirii stagiului de pregătire , o
singură dată, fixând termenul corespunzător.
Art. 276. Candidaţii care şi la a doua examinare sunt necorespunzători ca pregătire
vor fi declaraţi respinşi.
august 2004 103/120

C O D U L TEHNIC
Art. 277. Persoana declarată reuşită la examen, pentru însuşirea modului de operare,
începe efectuarea serviciului în tură, pe o perioadă de timp fixată de comisia
de examinare, dublată de unul din dispecerii de serviciu/şefii de tură care o
supraveghează şi răspunde de activitatea acesteia din tura sa, precum şi de
pregătirea corespunzătoare a candidatului privind modul de acţionare,
predarea şi primirea serviciului şi înscrierile în evidenţele operative. Dacă
instalaţia/centrul de dispecer în care urmează să-şi desfăşoare activitatea nu
este pusă în funcţiune, acesta îşi va desfăşura activitatea în condiţiile de mai
sus, într-un loc de muncă similar.
Art. 278. La terminarea perioadei de dublură, dispecerul/şeful de tură care a condus
pregătirea întocmeşte un raport scris, prin care confirmă pregătirea practică
şi teoretică a candidatului. În baza acestui raport confirmat de şeful de
compartiment pe baza observaţiilor personale din perioada de dublură şi a
documentelor privind testarea aptitudinilor şi de examinare, conducerea
unităţii gestionare sau de conducere operaţională autorizează persoana
respectivă pentru efectuarea serviciului de dispecer în tură, în mod
independent şi pe proprie răspundere.
Art. 279. Admiterea unui dispecer/şef de tură în perioada de dublură şi numirea
acestuia în funcţia de dispecer autorizat se fac cunoscute printr-o notă scrisă
(fax sau notă telefonică), centrelor de dispecer cu relaţii de subordonare sau
de colaborare operaţională şi unităţilor gestionare, care, la rândul lor, vor
face cunoscută aceasta personalului operaţional din instalaţiile şi zonele de
reţea în care centrul de dispecer respectiv exercită comanda nemijlocită sau
are autoritate de conducere prin dispecer. Centrul de dispecer respectiv face
cunoscute aceste numiri unităţilor gestionare, cărora le revine sarcina de a
transmite subunităţilor lor şi personalului operational din subordine acest
lucru.
Art. 280. În cazul în care personalul operaţional şi personalul de comandă
operaţională urmează să preia serviciul după o întrerupere mai mare de 30
zile, el trebuie să facă în prealabil o zi de pregătire şi să informeze, după caz,
asupra schemei şi regimului de funcţionare, balanţei de puteri şi politicii de
combustibil şi de utilizare a resurselor hidroenergetice, asupra instalaţiilor noi
apărute, procedurilor, instrucţiunilor, reglementărilor, dispoziţiilor, interdicţiilor
etc. apărute, modificate sau anulate, asupra documentaţiei nou apărute etc.
Art. 281. În cazul în care personalul operaţional şi personalul de comandă
operaţională întrerupe exercitarea serviciului în tură pe o perioadă mai mare
de 3 luni, în funcţie de specificul şi conţinutul activităţii pe care acesta a
desfăşurat-o în această perioadă, şeful centrului de dispecer stabileşte
necesitatea unei pregătiri pe o durată mai mare de timp, precum şi
necesitatea examinării acestuia, înainte de a relua serviciul în tură.
22.2. Întreţinerea profesională

Art. 282. Pentru realizarea obiectivelor conducerii prin dispecer personalul operaţional
şi personalul de comandă operaţională trebuie să fie degrevat de sarcini şi
august 2004 104/120

C O D U L TEHNIC
obligaţii care nu au legatură cu comanda operaţională şi să fie instruit

periodic urmărindu-se în permanenţă ridicarea nivelului de pregatire.
Art. 283. Instructajul personalului de comandă operaţională şi a personalului
operaţional se va efectua de către personal autorizat, lunar sau semestrial,
cel puţin o zi lucrătoare pe lună.
Art. 284. Personalul operaţional şi de comandă operaţională susţine anual examenul
de autorizare pe funcţie, care va consta din:
(a) examen medical;
(b) examen psihologic;
(c) examen pentru verificare cunostinte tehnice şi de securitate a muncii.
Art. 285. Personalul de comandă operaţională va urma periodic cursuri de întreţinere
şi perfecţionare profesională şi va fi examinat pentru autorizare, în
conformitate cu legislaţia şi reglementările în vigoare. De asemenea, va
efectua deplasări în instalaţii şi la alte centre de dispecer pentru
perfecţionarea pregătirii sale şi controlul modului de efectuare a conducerii
operaţionale, conform tematicii şi programării de către şeful
compartimentului.
august 2004 105/120

C O D U L TEHNIC
CAP.23. DISPECER CENTRAL DE URGENŢĂ

Art. 286. Dispecerul Energetic Central este dotat cu o rezervă de urgenţă denumită
Dispecerul Central de Urgenţă, pentru cazul în care sediul şi/sau sistemele
sale de conducere prin dispecer nu mai pot fi utilizate ca urmare a unor
evenimente deosebite: calamităţi naturale, conflicte armate, atac terorist etc.
Art. 287. Dispecerul Central de Urgenţă poate asigura din punct de vedere tehnic,
neîntârziat, preluarea integrală a funcţiilor DEC.
Art. 288. In caz de necesitate, Dispecerul Energetic Central asigură, din punct de
vedere organizatoric, transferul funcţiilor sale integral şi în timp util, în locaţia
Dispecerului Central de Urgenţă.
august 2004 106/120

C O D U L TEHNIC
CAP.24. DISPOZIŢII FINALE

Art. 289. Orice modificare în structura de conducere prin dispecer a SEN se poate
face numai cu aprobarea DEN.
Art. 290. Activitatea, atribuţiile, sarcinile şi responsabilităţile fiecărui centru de
dispecer, precum şi ale personalului din cadrul acesteia, se stabilesc prin
regulamente de organizare şi funcţionare ale unităţilor de exploatare sau
conducere operaţională, în baza prevederilor prezentei reglementări, a
reglementărilor privind împărţirea autorităţii de conducere prin dispecer
asupra instalaţiilor şi a altor reglementări în vigoare.
Art. 291. În baza prezentei reglementări Transelectrica, împreună cu celelalte entităţi
din sectorul energiei electrice, elaborează proceduri şi instrucţiuni referitoare
la conducerea prin dispecer (retragerea din exploatare a echipamentelor,
lichidarea avariilor etc), evidenţe tehnico - operaţionale, statistice etc.
Art. 292. La exercitarea atribuţiilor sale, personalul centrelor de dispecer trebuie să
respecte reglementările în vigoare privind confidenţialitatea.
Art. 293. Nerespectarea prevederilor prezentului Regulament se sancţionează
conform reglementărilor în vigoare.
Art. 294. Prezentul Regulament înlocuieşte prescripţia energetică PE 117/1992 –
Regulament pentru conducerea prin dispecer în sistemul energetic naţional.
august 2004 107/120

C O D U L TEHNIC
Anexa nr. 1: Norme în vigoare
Indicativ Titlu
PE 003 Nomenclator de verificări, încercări şi probe
privind montajul, punerea în funcţiune şi darea
în exploatare a instalaţiilor energetice
PE 005/2 Regulament pentru analiza şi evidenţa
evenimentelor accidentale din instalaţiile de
producere, transport şi distribuţie a energiei
electrice şi termice
PE 011 Normativ privind pentru calculul comparativ
tehnico-economic la instalaţiile de producere,
transport şi distribuţie de energie electrică şi
termică
PE 013 Normativ privind metodele şi elementele de
calcul al siguranţei în funcţionare a instalaţiilor
energetice
PE 022-3 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor
electrice
PE 025 Instrucţiuni privind izolarea pe servicii proprii a
grupurilor generatoare din centralele electrice
Normativ privind principiile, criteriile şi
metodele pentru fundamentarea strategiei de
PE 026/1992)
dezvoltare a SEN şi stabilirea programelor de
dezvoltare a RET
PE 029 Normativ de proiectare a sistemelor
informatice pentru conducerea prin dispecer a
instalaţiilor energetice din SEN
PE 101 Normativ pentru construcţia instalaţiilor
electrice de conexiuni şi transformare cu
tensiuni peste 1 kV
PE 104 Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de
energie electrică peste 1000 V
PE 107 Normativ pentru proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice
NTE Normativ pentru alegerea izolaţiei,
001/03/00 coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor
electroenergetice impotriva supratensiunilor.
PE 111 Instrucţiuni pentru proiectarea staţiilor de
august 2004 108/120

C O D U L TEHNIC
Indicativ Titlu
conexiuni şi staţiilor de transformare
PE 118 Regulament general de manevre în instalaţiile
electrice
PE 120 Instrucţiuni privind compensarea puterii
reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de
energie şi la consumatorii industriali şi similari
PE 124 Normativ privind stabilirea soluţiilor de
alimentare cu energie electrică a
consumatorilor industriali şi similari
PE 134 Normativ privind metodologia de calcul a
curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu
tensiunea peste 1 kV
PE 140 Indrumar privind criteriile de identificare a
stărilor critice în funcţionarea sistemului
energetic şi măsuri pentru limitarea extinderii
avariilor.
PE 143 Normativ privind limitarea regimului nesimetric
şi deformant în reţelele electrice
PE 148 Instrucţiuni privind condiţiile generale de
proiectare antiseismică a instalaţiilor
tehnologice din staţiile electrice
PE 501 Normativ privind proiectarea protecţiilor prin
relelee şi a automatizărilor instalaţiilor electrice
ale centralelor şi staţiilor.
PE 504 Normativ pentru proiectarea sistemelor de
circuite secundare ale staţiilor electrice
Normativul de deconectări manuale ale unor
categorii de consumatori de energie electrică
Programul de limitare a consumului de energie
electrică pe tranşe în situaţii deosebite în SEN
Planul de apărare a SEN împotriva
perturbaţiilor majore
Planul de restaurare a SEN dupa rămânerea
parţiala sau totală fără tensiune
Ord. MMPS Normele specifice de protecţia muncii pentru
655/1997 transportul şi distribuţia energiei electrice
Ordinul de investire a centrelor de dispecer cu
atributele autorităţii de conducere asupra
instalaţiilor
august 2004 109/120

C O D U L TEHNIC
Indicativ Titlu
Decizia ANRE Codul de măsurare a energiei electrice
nr. 17/2002
Decizie ANRE Norme tehnice pentru stabilirea zonelor de
nr. 61/1999 protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor
energetice
Decizia ANRE Reglementarea gestionării nivelurilor în
720 /2001 principalele lacuri de acumulare în vederea
acoperirii rezervelor energetice minime
necesare pentru siguranţa funcţionării SEN
Ordinul ANRE Regulamentul de conducere şi organizare a
35/2002 activităţii de mentenanţă
Ordinul ANRE Regulament pentru autorizarea electricienilor
2 /2004 care proiecteaza, execută, verifică şi
exploatează instalaţii electrice din sistemul
electroenergetic
TEL - 07 V Calificarea producătorilor interni ca furnizori de
OS-DN/154 servicii de sistem tehnologice
Aviz ANRE nr.
1/2001
TEL - 07.IV Criteriile de investire a centrelor de dispecer cu
OP-DN/151 atributele autorităţii de conducere prin
dispecer în SEN.
Aviz ANRE nr.
6/2003
TEL – 07.36 Procedura de verificare a funcţionării grupurilor
III-RE-DN/84 în reglaj secundar.
Aviz ANRE nr.
7/2003
Aviz ANRE nr. Elaborarea, aprobarea şi aplicarea planului de
4/2004 restaurare a funcţionării SEN la rămânerea
parţială sau totală fără tensiune
TEL 30.02 Raportarea către ANRE a evenimentelor
Aviz ANRE nr. soldate cu pagube materiale importante,
victime sau întreruperi semnificative ale
4/2002
serviciului de transport.
TEL 03.03 Schimburile de date şi informaţii tehnice între
Aviz ANRE nr. utilizatorii RET şi operatorii tehnici în scopul
asigurării funcţionării şi dezvoltării SEN in
6/2002
condiţii de siguranţă.
TEL 01.06 Analiza şi modul de soluţionare a cererilor de
Revizia 3 efectuare a serviciului de utilizare a liniilor de
august 2004 110/120

C O D U L TEHNIC
Indicativ Titlu
Aviz ANRE nr. interconexiune cu sistemele electroenergetice
vecine.
2/2003
TEL 09.11 Stabilirea accesului părţilor la datele de
Aviz ANRE nr. măsurare din contoare sau concentratoare
montate în punctele de măsurare de categorie
4/2003
A cât şi la cele achiziţionate în punctul central
al sistemului de telemăsurare al OMEPA.
Se vor utiliza ultimele revizuiri sau republicări ale acestor norme.
august 2004 111/120

C O D U L TEHNIC
Anexa nr. 2: Detalii tehnice care se anexează cererii de racordare la

RET şi date referitoare la instalaţiile producătorilor şi consumatorilor
racordaţi la RET
În funcţie de etapa la care se face referire la racordarea la RET aceste date sunt:
a) date standard de planificare;
b) date detaliate pentru planificare;
c) date înregistrate.
Datele standard de planificare (S) reprezintă datele tehnice generale care caracterizează
producătorii/consumatorii racordaţi la RET.
Datele detaliate pentru planificare (D) sunt date tehnice care permit analize speciale de
stabilitate statică şi tranzitorie şi dimensionarea instalaţiilor de automatizare şi reglajul
protecţiilor şi alte date necesare în programare operaţională.
Datele communicate prin cererea de racordare, validate şi completate la punerea în
funcţiune înregistrate (R) agreate de producător/consumator/Transelectrica.
Datele determinate în urma probelor (T) reprezintă date validate prin probe care fac
obiectul activităţii de testare, monitorizare şi control.
Tabelul 1: Date pentru grupurile generatoare
Descrierea datelor (simbol) Unităţi de Categoria

măsură datelor
Centrală electrică:
Punctul de racordare la reţea Text, schemă S, D
Tensiunea nominală la punctul de racordare kV S, D
Grupuri generatoare:
Puterea nominală aparentă MVA S, D, R
Factor de putere nominal (cos φn) S, D, R
Putere netă MW S, D, R
Puterea activă nominală MW S, D, R
Puterea activă maximă produsă la borne MW S, D, T
Tensiunea nominală kV S, D, R
Frecvenţa maximă/minimă de funcţionare la Hz D, R
parametrii nominali
Consumul serviciilor proprii la putere maximă MW S, D, R, T
august 2004 112/120

C O D U L TEHNIC

măsură datelor
produsă la borne
Putere reactivă maximă la borne MVAr S, D, R, T
Putere reactivă minimă la borne MVAr S, D, R, T
Puterea activă minimă produsă MW S, D, R, T
Constanta de inerţie a turbogeneratorului (H) MWs/MVA D, R
sau momentul de inerţie (GD2)
Turaţia nominală rpm S
Raportul de scurtcircuit D, R
Curent statoric nominal A D, R
Reactanţe saturate şi nesaturate ale grupurilor generatoare:
Reactanţa nominală [tensiune nominală2/putere ohm S, D, R
aparentă nominală]
Reactanţa sincronă longitudinală % din reactanţa % S, D, R
nominală
Reactanţa tranzitorie longitudinală % din reactanţa % D, R
nominală
Reactanţa supra-tranzitorie longitudinală % din % S, D, R
reactanţa nominală
Reactanţa sincronă transversală % din reactanţa % D, R
nominală
Reactanţa tranzitorie transversală % din reactanţa % D, R
nominală
Reactanţa supra-tranzitorie transversală % din % S, D, R
reactanţa nominală
Reactanţa de scăpări statorică % din reactanţa % D, R
nominală
Reactanţa de secvenţă zero % din reactanţa % D, R
nominală
Reactanţa de secventă negativă % din reactanţa % D, R
nominală
Reactanţa Potier % din reactanţa nominală % D, R
Constante de timp ale grupurilor generatoare:
Tranzitorie a înfăşurării de excitaţie cu statorul s D, R
închis (Td’)
Supra-tranzitorie a înfăşurării de amortizare cu s D, R
august 2004 113/120

C O D U L TEHNIC

măsură datelor
statorul inchis (Td”)
deschis (Td0’)
statorul deschis (Td0”)
deschis, pe axa q (Tq0’)
statorul deschis, pe axa q (Tq0”)
Diagrame pentru grupurile generatoare:
Diagrama de capabilitate Date grafice D, R
Diagrama P-Q Date grafice D, R, T
Curba eficienţei în funcţionare Date grafice D, R
Capabilitatea grupului generator din punct de vedere al puterii reactive:
Putere reactivă în regim inductiv la putere maximă MVAr generat S, D, R,T
generată
Putere reactivă în regim inductiv la putere minimă MVAr generat D, R, T
generată
Putere reactivă în regim inductiv pe timp scurt la MVAr D, R, T
valorile nominale pentru putere, tensiune şi
frecvenţă
Putere reactivă în regim capacitiv la putere MVAr S, D, R, T
maximă/minimă generată absorbit
Sistemul de excitaţie al generatorului:
Tipul sistemului de excitaţie Text D, R
Tensiunea rotorică nominală (de excitaţie) V D, R
Tensiunea rotorică maximă (plafonul de excitaţie) V D, R
Durata maximă admisibilă a meţinerii plafonului de Sec. D, R
excitaţie
Schema de reglaj a excitaţiei V/V D, R
Viteza maximă de crestere a tensiunii de excitaţie V/s D, R
Viteza maximă de reducere a tensiunii de excitaţie V/s D, R
Dinamica caracteristicilor de supra-excitaţie Text D, R
Dinamica caracteristicilor de sub-excitaţie Text D, R
Limitatorul de excitaţie Schemă bloc D, R
august 2004 114/120

C O D U L TEHNIC

măsură datelor
Regulatorul de viteză:
Tipul regulatorului text S,D
Funcţiile de reglaj realizate de regulator (scheme Scheme, text S, D, R
funcţionale, funcţii combinate de reglaj, timpi de
comutaţie, modul de alegere şi condiţiile comutării
automate între regimuri)
Funcţia de transfer standardizată cu blocuri Scheme D, R
funcţionale a regulatorului, a elementelor de
execuţie şi a instalaţiei reglate (generator, turbina,
cazan)
Plaja de reglaj a statismului permanent % S,D,R
Valoarea actuală a statismul permanent bp % D,R,T
-între frecvenţa şi poziţia deschiderii admisiei
-între putere şi frecvenţă
Plaja de reglaj a parametrilor de acord Kp, Td şi Tv %, s S,D
Valoarea actuală a parametrilor de acord Kp, Td şi %, s D,R,T
Tv
Plaja de reglaj a consemnului de frecventa Hz S,D,R,T
Viteza de variatie a semnalelor de consemn mHz/s S,D,R
 de frecvenţă MW/s
 de putere %/s
 de deschidere
Insensibilitatea întregului sistem de reglaj mHz S,R,T
 în frecvenţă  MW
 în putere
Timpul mort al regulatorului s S,D,R,T
Timpii de deschidere/închidere a servomotorului s/s S,D,R,T
Precizia de masură a reacţiei de % S
 frecvenţă/turaţie
 putere
 poziţie servomotor
 liniaritate traductor poziţie servomotor
Supraturarea maximă la aruncarea de sarcină % nN S,D,R
(nmax)
august 2004 115/120

C O D U L TEHNIC

măsură datelor
Timpul de menţinere a puterii comandate de RAV la min S,D,R,T
o treaptă de frecvenţă mentinută (pentru grupurile
termoenergetice)
Regulatorul de tensiune (RAT):
Tipul regulatorului Text D
Funcţia de transfer echivalentă, eventual Text D, R
standardizată a regulatorului de tensiune, valori şi
unităţi de măsură
Funcţiile de reglaj realizate de regulator (scheme Scheme, text D, R
funcţionale, funcţii combinate de reglaj, timpi de
comutaţie, modul de alegere şi condiţiile comutării
automate între regimuri)
Acurateţea regulatorului de tensiune % S, D, R, T
Valoarea minimă a referinţei de tensiune care poate % Un S, D, R, T
fi setată în RAT
Valoarea maximă a referinţei de tensiune care % Un S, D, R, T
poate fi setată în RAT
Tensiunea maximă de excitaţie % Un S, D, R, T
Timpul de sustinere a tensiunii maxime de excitaţie sec. S, D, R, T
Curentul maxim de excitaţie care poate fi susţinut % în exc S, D, R, T
timp de 10 sec.
Date asupra reglajului secundar frecvenţă/putere:
Banda de reglaj secundar maximă/minimă MW S,D,R,T
Viteza de încărcare/descărcare a grupului în reglaj MW/min S,D,R,T
secundar:
 plaja de reglaj
 valoare actuală
Modul de acţionare asupra RAV schema S,D
Timpul de atingere a consemnului de putere s S,D,R,T
Timpul mort al reglajului secundar s S,D,R,T
Pentru grupurile termoenergetice: scheme S,D,R
 schema cu blocuri funcţionale a buclei de înregistrări
sarcină bloc, apa alimentare, combustibil, aer,
temperaturi
 parametrii de acord ai buclelor de reglare
august 2004 116/120

C O D U L TEHNIC

măsură datelor
menţionate
 funcţiile de transfer
 raspunsul principalilor parametri (presiune,
debit, temperatura abur viu) la variaţia ordinului
de reglare de 100%
Sistemele de protecţie ale grupurilor şi valorile de text S,D
reglaj
Stabilirea următoarelor reglaje:
Limitatorul de excitaţie maximă Text, D
diagramă
Limitatorul de excitaţie minimă Text, D
diagramă
Limitatorul de curent statoric Text, D
diagramă
Unităti de transformare:
Număr de înfăşurări Text S, D
Puterea nominală pe fiecare înfăşurare MVA S, D, R
Raportul nominal de transformare kV/kV S, D, R
Tensiuni de scurtcircuit pe perechi de înfăşurări % din Unom S, D, R
Pierderi în gol kW S, D, R
Pierderi în sarcină kW S, D, R
Curentul de magnetizare % S, D, R
Grupa de conexiuni Text S, D
Domeniu de reglaj kV-kV S, D
Schema de reglaj (longitudinal sau longo- Text, D, R
transversal) diagramă
Mărimea treptei de reglaj % D
Reglaj sub sarcină DA/NU D
Tratarea neutrului Text, S, D
diagramă
Curba de saturaţie Diagramă R
august 2004 117/120

C O D U L TEHNIC
Tabelul 2: Date pentru consumatori şi instalaţii în punctul de racordare1
Descriere Unităţi de Categoria

măsură datelor
Tensiuni:
Tensiune nominală kV S, D
Tensiune maximă/minimă kV D
Coordonarea izolaţiei:
Tensiune de tinere la impuls de trăsnet kV D
Tensiune de tinere la frecvenţa industrială a reţelei (50 Hz) kV D
Tensiune de tinere la impuls de comutaţie kV D
Curenţi:
Curentul maxim kA S, D
Curentul maxim de încărcare pe termen scurt kA pentru D
timpi de
ordinul
secundelor
Condiţii ambientale pentru care se aplică aceşti curenţi Text S, D
Legare la pământ:
Modul de legare la pământ Text D
Performanţele izolaţiei în condiţii de poluare – nivelul de IEC 815 D
poluare
Sistem de comandă şi achiziţie de date:
Comanda la distanţă şi date transmise Text D
Transformatoare de măsurare de curent A/A D
Transformatoare de măsurare de tensiune kV/V D
Caracteristicile sistemului de măsurare Text R
Transformatoare de măsurare – detalii privind certificatele Text R
de testare
Configuraţia reţelei:
Schema de funcţionare a circuitelor electrice a instalaţiilor Diagrama S, D, R
existente şi propuse inclusiv dispunerea barelor, tratarea monofilară
neutrului, echipamente de comutaţie şi tensiunile de
funcţionare
1
Datele pentru instalaţiile consumatorului sunt în conformitate cu PE 124-Normativ privind stabilirea soluţiilor
de alimentare cu energie electrică a consumatorilor industriali şi similari.
august 2004 118/120

C O D U L TEHNIC

măsură datelor
Impedanţele reţelei:
Impedanţele de secvenţă pozitivă, negativă şi zero Ω S, D, R
Curenţi de scurtcircuit:
Curentul maxim de scurtcircuit kA S, D, R
Capabilitatea de transfer:
Consumator sau grupe de consumatori alimentaţi din Text D, R
puncte de racordare alternative
Consum alimentat normal din punctul de racordare X MW D, R
Consum alimentat normal din punctul de racordare Y MW D, R
Comutaţii de transfer în condiţii planificate sau în condiţii Text D
de incident
Transformatoarele în punctul de racordare:
Curba de saturaţie Diagramă R
Date asupra unitaţilor de transformare Diagramă S, D, R
Tabelul 3: Date asupra protecţiilor în punctul de racordare

măsură datelor
Numarul protecţiilor pe fiecare tip Text D
Reglajul protecţiilor ms D, R
Timpii de anclanşare/declanşare întreruptor (inclusiv ms D, R
stingerea arcului electric)
Tipul instalaţiilor de automatizare şi reglajele (RAR, AAR) Text, ms D, R
Tabelul 4: Date asupra instalaţiilor de compensare a puterii reactive

măsură datelor
Localizarea bobinelor de reactanţă Text S, D, R
Puterea reactivă nominală a bobinelor de reactanţă Mvar S, D, R
Tensiunea nominală a bobinelor de reactanţă kV S, D, R
Localizarea bateriilor de condensatoare Text S, D, R
Puterea nominală a bateriilor de condensatoare Mvar S, D, R
Tensiunea nominală a bateriilor de condensatoare kV S, D, R
august 2004 119/120

C O D U L TEHNIC
Localizarea compensatoarelor Text S, D, R

Puterea nominală a compensatoarelor (inductiv/capacitiv)  Mvar S, D, R
Tensiunea nominală a compensatoarelor kV S, D, R
Modul de comutare/reglaj Text S, D, R
august 2004 120/120

Codul Tehnic Al Retelei Electrice de Transport Revizia 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Codul Tehnic Al Retelei Electrice de Transport Revizia 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C O D U L TEHNIC

Al Reţelei Electrice de Transport

Cod ANRE: 51.1.112.0.01.27/08/04

Aprobat prin Ordinul ANRE nr. 20/27.08.2004

Elaborator: Compania Naţională de Transport al

august 2004 1/120

august 2004 2/120

5.4.2. Cerinţe asupra echipamentelor de telecomunicaţii ........................................................................................... 47

PARTEA III. REGULAMENT PENTRU CONDUCEREA PRIN DISPECER A

august 2004 3/120

19.2. Exercitarea autorităţii de decizie de către personalul de comandă operaţională ................................... 84

Anexa nr. 1: Norme în vigoare ........................................................................................ 108

august 2004 4/120

august 2004 5/120

august 2004 6/120

Acces la reţea (electrică de Dreptul agenţilor economici care produc şi/sau

august 2004 7/120

Aviz tehnic de racordare la Aviz scris, valabil numai pentru un anumit

august 2004 8/120

Congestii (restricţii de retea) Situaţiile de funcţionare în care transportul

august 2004 9/120

Distribuţie Transmiterea energiei electrice, prin reţelele de

august 2004 10/120

electrică calculat pe o bază multianuală.

august 2004 11/120

RET, însotite de întreruperi în alimentare la

august 2004 12/120

Ordinul de investire a Documentul prin care se stabileşte autoritatea de

august 2004 13/120

Punct de delimitare Loc în care instalaţiile utilizatorului RET se

unde: -Pc este puterea consumată în zona cu cel

august 2004 14/120

Reglaj primar (reglajul Reglarea automată şi rapidă (timp<30sec) a

Reţea electrică de transport Reţea electrică de interes naţional şi strategic cu

august 2004 15/120

SCADA Sistem informatic de monitorizare, comandă şi

Serviciul de transport Serviciul asigurat de Transelectrica care constă în

august 2004 16/120

la reţeaua electrică de transport.

august 2004 17/120

Stare perturbată de Orice stare diferită de starea normală de

august 2004 18/120

PARTEA I. REGULI GENERALE DE

august 2004 19/120

august 2004 20/120

1.3. Domeniul de aplicare

1.4. Atribuţii şi competenţe

august 2004 21/120

Art. 12. Transelectrica, la cererea Autorităţii competente şi în conformitate cu

1.5. Administrarea Codului

1.6. Alte reglementări

Art. 17. Documentele avute în vedere la redactarea prezentului Cod sunt:

august 2004 22/120

CAP.2. SERVICIILE DE TRANSPORT ŞI DE SISTEM

2.1. Serviciul de transport

august 2004 23/120

la Operatorul Comercial; asigură accesul beneficiarilor serviciului de

august 2004 24/120

2.3. Consumul propriu tehnologic din RET

2.4. Serviciul de Sistem

august 2004 25/120

august 2004 26/120

2.5. Servicii de sistem tehnologice utilizate pentru a asigura

2.5.1. Rezervele de putere