1.

Planul cadru de învătământ

Planul cadru de învățământ (elaborat de către M.E.C) = principalul document reglator al

mecanismelor învățământului școlar. Permite școlilor și claselor să realizeze orare proprii
raportate la un curriculum comun (discipline și nr. de ore obligatorii pt. toți elevii), având dreptul
de a decide asupra peste 20 % din programul școlar al elevilor.

Acesta stabilește: obiectele care se studiază într-un anumit tip și grad de școală, succesiunea
acestor obiecte pe ani de studiu, numărul de ore repartizate săptămânal fiecărui obiect în fiecare
clasă și structura anului școlar.

Planul de învăţământ defineşte profilul unei unităţi de învăţământ, natura pregătirii pe care o
asigură aceasta, fiind documentul de bază care reglementează conţinutul procesului de
învăţământ.

Planul cadru a decis împărțirea disciplinelor în: obligatorii și opționale. În planul cadru,
disciplinele care au în comun anumite obiecte de formare, au fost grupate în arii curriculare.

Istoria este cuprinsă în aria curriculară ,,Om și societate” alături de geografie, cultură civică,
religie (ciclul primar+gimnazial) și logică, științe socio-umane (ciclul liceal).

Pentru studiul Istoriei sunt alocate: 1 oră/săptâmână pentru clasa a IV-a, 1-2 ore/săptămână
pentru clasele V-VII, 2 ore/săptămână pentru clasa a VIII-a, 1 oră/săptămână pentru alte
specializări IX-XII, 2-3 ore/săptămână pentru orele de profil IX-XII.

2. Programele școlare

Sunt documente oficiale care definesc obiectivele specifice disciplinei, formulează recomandări
cu privire la folosirea celor mai adecvate strategii și mijloace didactice prin care pot fi atinse
obiectivele.

Programa şcolară ne spune cel mai bine care este oferta de cunoaştere pe care o propune un
obiect de studiu elevilor aflaţi într-o anumită perioadă de şcolaritate şi cum este organizată
această cunoaştere.
Aceasta este prezentată profesorilor la începutul fiecărui an de învăţământ şi cuprinde
principalele probleme de istorie ce se vor preda la o anumită clasă. Nu este obligatoriu ca
Ministerul să modifice programa la începutul fiecărui an şcolar, aceasta fiind întocmită pentru o
perioadă mai mare de timp. Programa poate fi modificată în caz de necesitate. Ea conţine titlurile
lecţiilor ce vor fi predate şi numărul de ore necesar fiecărei activităţi astfel încât numărul total de
ore să corespundă numărului de ore rezervate în planul de învăţământ disciplinei istorie.

Sunt elaborate în conformitate cu planurile-cadru și conțin un curriculum-nucleu corespunzător

numărului minim de ore prevăzut în planul cadru și un curriculum extins, ce corespunde
numărului maxim de ore.

Putem afirma că programele școlare sunt documente operaționale deoarece asigură: sintetizarea
conținutului obiectului de învățămând istorie, eșalonarea pe teme, lecții, capitole, ore de
recapitulare, ore la dispoziția profesorului, lucrări scrise, număr de ore acordate obiectului de
studiu săptămânal, semestrial, anual.

Principiile de elaborare ale programei au vizat: asigurarea caracterului dinamic și deschis

studiului istoriei și constituirea curriculum-ului în jurul unor competențe și atitudini esențiale în
formarea personalității elevului.

! Să analizăm programa școlară pe două categorii: ciclul primar/gimnazial și cel liceal.

a. Programele pentru IV-VIII au la bază principiul conform căruia efortul intelectual al

elevilor trebuie să fie gradual, pe parcursul anilor de studiu. Structura programei este
compusă din mai multe elemente: competențe generale, competențe specifice și exemple
de activități de învățare, conținuturi/studii de caz, sugestii metodologice.
Competențe generale - competenţele dezvoltate prin studierea istoriei pe parcursul
întregului ciclu de învăţământ gimnazial.
Competențe specifice și exemple de activități de învățare - se formează pe parcursul unui
an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape succesive în
dobândirea acestora. Exemple de activităţi de învăţare - modalităţi de organizare a
activităţii didactice în scopul realizării competenţelor.
Conținuturile învățării - organizate pe domenii şi reprezintă achiziţii de bază, mijloace
informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor.
 Sugestii metodologice - au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei
şcolare, oferind suport pentru proiectarea demersului didactic şi pentru realizarea
activităţilor de predare-învăţareevaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei şi cu
particularităţile de vârstă ale elevilor.
b. Studierea istoriei în IX-XII are la bază existența a două programe: A (2-3 ore/săpt.) –
profil umanist (obiective cu grad mai mare de complexitate, unități de conținut
suplimentare) și B (1 oră/săpt.) – se adresează celorlalte profiluri.

Programele de liceu sunt focalizate pe achiziții finale ale învățării și înțelegerii speficului
și funcționalității cunoașterii de tip istoric. Structură: competențe generale, valori și
atitudini, competențe specifice și conținuturi. !!!Conținuturile: istoria civilizației
europene și universale – clasele X și XI și istoria românilor – clasa a XII-a.