LP. 34 Timusul. Traheea si bronhiile principale.

TIMUSUL
DEFINITIE: glanda cu secretie interna si functie limfoida, care se deazvolta inaintea traheii,
avand un segment cervical si altul in mediastinul anterior si superior.
GENERALITATI:
- format din 2 lobi uniti printr-un istm;
- culoarea ;roza la fat, rosie la n.nascut, cenusie mai tarziu si galbene cand este inlocuit cu
tes.adipos.
- greutatea de 10-15g la nastere si 25-30g la 12-15 ani;
- L=40 mm; l=20 mm;
- forma alungita, cu extremitati sup. si inf.
- pot exista si noduli timici accesori, care se dezvolta pe resturi embrionare la nivelul gl.tiroide,
traheii, hioidului si chiar la nivelul timusului.

Extremitatea superioara ( portiunea cervicala)= varful timusului, ce prezinta 2 coarne si

ajunge la 5-10 mm. de glanda tiroida, de care este legat prin lig.tirotimic.

Corpul timusului, portiunea cea mai larga, de forma literei H, situat in mediastinul anterior.
Format din 2 lobi de forma piramidala, lobul stang orientat cu baza ant., iar lobul drept cu varful
anterior; intre lobi exista tes. conjunctiv.

Extremitatea inferioara= baza, in raport cu pericardul, cateodata ajungand pana la santul

coronar anterior.

Este acoperit de capsula timica.

Rapoarte pentru
Fata anterioara - sternul
- articulatiile sterno-claviculare
- Sp. Intercostale,
- vasele toracice interne
- sinusurile costomediastinale anterioare.

Fata posterioara - traheea si bifurcatia acesteia

- pericardul
- VCS
- marile tr. venoase si arteriale de la baza gatului
Tr. venos brahiocefalic stang poate fi situate fie anterior, fie post. de
timus, determinanad un sant la nivelul glandei, care delimiteaza de
obicei, segm. cervical de segm. toracic.
Aceste rapoarte explica fenomenele de compresiune care apar in
cazul hipertrofiei de timus.

ANATOMIE FUNCTIONALA
Capsula timica adera intim la parenchim si trimite septuri interlobulare, care delimiteaza lobulii
timici. Lobulul timic reprezinta unitatea anatomica a timusului si sunt legati intre ei printr-un
cordon de tesut conjunctiv ca buretii pe sfoara.
Lobulii timici sunt alcatuiti din foliculi timici, care la randul lor prezinta:
- zona periferica (corticala) ce contine timocite (un tip de limfocite)
- zona centrala (medulara), ce contine putine timocite si
corpusculii Hassal, formati din celule plate dispuse concentric
ca foitele de ceapa.
Functia endocrina a timusului este incomplet elucidata. Este studiat impreuna cu gl.endocrine
datorita originii embriologice comune cu paratiroidele si tiroida. Stimuleaza cresterea
organismului prin favorizarea depunerii calciului in oase; dupa Parhon pp. la metabolismul fosfo-
calcic si al apei. Exista o relatie clara intre timus si activitatea gl.sexuale, timusul involuind odata
cu maturarea gl. sexuale.
Structural este un organ de tranzitie cu rol limfopoetic, de aparare, intervenind in
pr.imunologice.
In mod normal timusul involueaza. Sufera degradari importante in cursul unor afectiuni, datorita
migrarii limfocitelor din corticala si diminuarea volumului glandei. Timocitele populeaza si
celelalte organe limfoide din organism.

VASCULARIZATIA si INERVATIA
Arterele provin din - a. tiroidiana inferioara, formand pedicolul superior
- a. toracica interna, formand pediculii laterali
- a. timica centrala, formand pedicolul post.( Aceasta provine din tr. arterial
brahiocefalic, patrunde intre cei doi lobi si da rr. pentru fiecare) .

Venele dreneaza in venele toracice interne, tiroidiene inferioare si diafragmatice.

Limfaticele formeaza 3 grupe: sup., care dreneaza in nodulii cervicali supratimici
: ant., care dreneaza in nodulii parasternali
: post., care dreneaza in nodulii mediastinali anteriori.
Sunt tributare pe stanga ductului toracic, pe dreapta marii vene
limfatice.
Inervatia provine din lantul simpatico si citeodata din nervul frenic.

TRAHEEA
DEFINITIE: portiunea din caile aeriene (conductul aerifer) cuprinsa intre extremitatea inferioara
a laringeluI originea bronhiilor principale.

ANATOMIE DESCRIPTIVA
- conduct median si nepereche;
- situata in portiunea antero-inferioara a gatului:
in portiunea superioara a toracelui.
- ORGANOTOPIC: se intinde de la marginea inferioara a c. cricoid pana la originea bronhiilor
principale;
- SCHELETOTOPIC: marginea inferioara a lui C6 pana la T4.
- TRAIECT: oblica de sus in jos, spre dreapta si dinspre anterior spre posterior; astfel la
originea traheii distanta de la piele pana la trahee este de 1,5 cm; in dreptul
furculitei sternale este de 3,5 cm, iar la terminare de 7 cm.
- FORMA: cilindru turtit posterior;
- DIMENSIUNI: lungimea de 12-13 cm;
: diametrul la nou-nascut de 5 mm; creste cu aptox, 1 mm pe an, astfel ca la
adult este de 16-18 cm;
: la cadavru diametrul ceste cam cu 3-4 mm, deoarece mm. tracheal, situat
posterior este relaxat;
: Endoscopic, se observa cum d. se modifica cu timpii respiratori, creste in
 inspir si scade in expir;
- MIJLOACE DE FIXARE : continuitatea cu laringele;
: aderente la organelle vecine, esofag , crosa aortei.
- MOBILITATE:este un organ foarte mobil, care se deplaseaza
- in sens cranio-caudal, odata cu laringele;
- in inspir, in expir;
- in deglutitie;
- in miscarile pasive (decubit lateral se deplaseaza lateral dreapta si stanga)
- RAPOARTE A. SEGMENTUL CERVICAL (descries la cap si gat)
B. SEGMENTUL TORACIC

B. SEGMENTUL TORACIC
- lungimea de 4-5 cm;
- ORGANOTOPIC: de la al 6-lea inel traheal pana la cartilajul carinal.
- SCHELETOTIPIC: de la marginea inferioara a lui T2 pana la T4
- SITUATIA: in mediastinul anterior constituind limita cu mediastinul posterior.

- RAPOARTE
Anterior - manubriul sternal
- ligamentul sternopericardic sup.
- timusul la copil si vestigiile acestuia la adult.
- Planul venos : tr. venos brahio-cefalic stang, care la dreapta traheii se
anastomozeaza cu cel drept si formeaza VCS.
- Planul arterial (plasat direct pe fata anterioara a traheii)
: portiunea orizontala si ascendenta a aortei;
: tr. arterial brahio-cefalic.

Lateral: cu fetele mediastinale ale lobilor pulmonari superiori, invelite in pleura

mediastinala, intre trahee si acestia interpunandu-se organele mediastinale
diferite la sanga si la dreapta.
La dreapta: Tr. arterial brahio-cefalic
: Nv. vag drept
: crosa marii vene azigos
: grupul dr. al nodulilor limfatici traheo-bronhici sup.

La stanga: portiunea orizontala a crosei aortei, care traverseaza fata

anterioara a traheii, se indreapta posterior si la stanga pe fata
stanga a traheii impingand traheea spre dreapta si determinand
amprenta aortica.
: intre fata stanga a traheii si aorta se interpune bursa seroasa a lui
Calori.
: originea a. carotide comune stangi;
: originea a. subclaviculare stangi;
: nervul laringeu inferior stang

Posterior: Esofagul thoracic

: Coloana vertebrala.
 BIFURCATIA TRAHEII
Este portiunea caudala a traheii din care iau nastere bronhiile principale, in dreptul
discului iv. dintre T4 si T5.
Este dispusa la dreapta liniei mediane, datorita deplasarii produse de crosa aortei.
Intre cele 2 bronhii se formeaza un unghi de 60⁰-80⁰, denumit unghiul bronhic.

Rapoarte
Anterior: segmentul intrapericardic al crosei aortei
: plexul cardiac
Inferior si anterior: Artera pulmonara dreapta
Posterior: Esofagul
: plexul bronhic posterior
: artere bronhice drepte
In unghiul bronhic se gasesc nodulii limfatici traheobronhici inferiori.

ANATOMIE FUNCTIONALA
Dpdv al structurii, traheea este formata din 3 tunici concentrice.

Tunica externa (adventicea), se formeaza prin condensarea tesutului conjunctiv peritraheal.

Contine putine fibre musculare netede si fibre conjunctivo-fibroase, ce unesc traheea cu
organele vecine tiroida, esofag, aorta. Aceasta tunica contine vasele si nervii traheii.

Tunica mijlocie ( fibromusculocartilaginoasa) este formata din:

1) Cartilagiile traheale: inele cartilaginoase, in nr. de 13-14, deschise posterior cu inaltimea de
3-4mm si grosimea de 2-3 mm.
• Primul inel traheal, are o inaltime de 6-7 mm. si prezinta 2 apofize laterale prin care se
articuleaza cu cricoidul.
• Ultimul inel traheal sau cartilagiul carinal, are forma literei V deschis inferior, varful
acestuia formand pintenele traheal (carina traheala). De la marginea inferioara a
acestuia pornesc cartilagiile celor 2 bronhii principale.

2)Membrana fibroelastica ,inveleste si uneste cartilagiile; intre cartilagii formeaza

ligamentele anulare; la nivelul fetei posterioare a traheii acopera spatiul dintre extremitatile
cartilagiilor si ligamentelor anulare si este denumita lama transversa.

Tunica mucoasa, tapeteaza fata interna a traheii si este aderenta la nivelul ligamentelor si
cartilagiilor. Este formata dintr-un chorion, un epiteliu ciliat cu celule secretoare de mucus. Este
roza la omul viu, cenusie la cadavru. Este ridicata de inelele cartilaginoase si se continua cu
mucoasa bronhiilor.

VASCULARIZATIA
Arteriala: 1) artera tiroidiana superioara (ram din artera carotida externa).
2) artera tiroidiana inferioara (ram din artera subclaviculara).
3) artera tiroidiana ima ( mijlocie) ,ram din tr.arterial brahiocefalic.
4) arterele bronhice
5) arterele timice (a copil).

Venele: 1) venele esofagiene

2) venele tiroidiene inferioare
 Se varsa in sistemul venos cav superior.

Limfaticele: dreneaza in : nodulii traheali,

: nodulii traheobronhici superiori, o mare parte;
: nodulii traheobronhici inferiori, o mica parte;
: nodulii recurentiali.

INERVATIA este vegetativa, asigurata de fibre provenite din nervii recurenti si nervii pulmonari,
ramuri ale nervului vag; rr. provenite di simpaticul cervical si primii 2-3 noduli simpatici toracici.

BRONHIILE PRINCIPALE (EXTRAPULMONARE)

Sunt doua conducte aerogene care se formeaza prin bifurcatia traheii si se intind transversal
pana la hilul pulmonar.

ANATOMIE DESCRIPTIVA
SITUATIE: in mediastinul anterior;
: superior cordului si pericardului;
: inferior --crosei aortei, bronhia principala stanga;
--crosei venei azigos, bronhia principala dreapta;
TRAIECT: oblic inferior, lateral si usor posterior, br. principal stanga fiind situata pe un plan mai
anterior decat cea dreapta.
DIMENSIUNI: bronhia principala dreapta este mai scurta, mai voluminoasa si mai verticala.
: bronhia principala stanga este mai lunga, 4,5-5cm, d=11-12mm. si aproape
orizontala.

RAPOARTE: INTRINSECI ( COMUNE, INTRAPEDICULARE)

-- IN AFARA HILULUI PULMONAR
-- LA NIVELUL HILULUI PULMONAR
: EXTRINSECI ( PROPRII, EXTRAPEDICULARE), cu organelle din vecinatate.

RAPOARTE INTRINSECI ( COMUNE) IN AFARA HILULUI PULMONAR, realizate cu:

1. Artera pulmonara : dispusa antero-inferior bronhiei corespunzatoare
Se bifurca inferior si anterior bifucatiei traheii si la stanga fata de linia
mediana, aparand astfel un spatiu in care se gasesc nodulii limfatici
traheobronhici inferiori.
2. Venele pulmonare (cate 2, sup. si inf.) sunt situate intre bronhia principala si
a.pulmonara corespunzatoare.
3. Arterele bronhice : sunt rr. din aorta toracica,si sunt dispuse posterior de bronhia
Principala
4. Venele bronhice: formeaza 2 plexuri anterior si posterior, mai important fiind cel
posterior dispus posterior de bronhia principala. Se varsa in venele
azigos.
5. Nervii pulmonari: formeaza 2 plexuri anterior si posterior, cel posterior fiind mai bine
reprezentat.
6. Nodulii limfatici traheobronhici superiori drepti si stangi situati pe fata ant.-sup. a bronhiei
si laterala a traheii.
 7. Pleura: la nivelul bronhiilor se reflecta si va forma ligamentele triunghiulare ale
Plamanilor
CONCLUZIE: pedicolul functional este dispus anterior, iar pedicolul nutritiv este dispus
posterior.

RAPOARTE EXTRINSECI (PROPRII)

BRONHIA PRINCIPALA DREAPTA, prezinta urmatoarele rapoarte:
Anterior : VCS ( intre aceasta si bronhie se gasesc artera si vv. pulmonare)
Posterior : Vena azigos, situata lateral
Nv. vag drept, situat medial
Superior : crosa marii vene azigos
Inferior: pericardul si AD.

BRONHIA PRINCIPALA STANGA, are rapoarte:

Anterior : numai cu elementele pedicolului pulmonary
Posterior: aorta descendenta toracica;
: Esofagul ( are rp. numai la origine);
: Nv. vag Stang ( coboara pe fata ant.-lat. a crosei aortei, la 3 cm de trahee si
apoi pe fata post. a bronhiei principale stangi, lateral de aorta
descendenta).
Superior : crosa aortei
: nv. recurent stang
: spatiul patrulater delimitat: Sup. de fata inf. a port.orizontale a crosei aortei
Inf. de artera pulmonara stanga
Lateral de ligamentul arterial
Medial de bifurcatia arterei pulmonare
In care se gasesc plexul cardiac anterior si ggl. lui Wriesberg.
Inferior : pericardul si AS.
ANATOMIE FUNCTIONALA
Bronhiile principale au structura aproape identica cu a traheii.

VASCULARIZATIA si INERVATIA
Arterele sunt reprezentate de arterele bronhice.
Venele se varsa in venele bronhice.
Limfaticele dreneaza in nodulii traheobronhici.
Inervatia provine din nv.vag si din lantul simpatic toracal.