Geneza Florentina Mateescu

Copyright © 2020 Editura File de lumină
Toate drepturile rezervate
Redactare: Florentina Mateescu
Copertă ș i tehnoredactare: Magda Că praru
ISBN ebook 978-606-95008- 1-1
Mulțumiri
Ii mulțumesc, ı̂n primul râ nd lui Dumnezeu pentru ajutorul

permanent pe care mi-l dă ș i ni-l dă cu toată iubirea Lui.
Ii mulțumesc iicei mele, iința pe care o iubesc nespus de mult, că m-
a ales ca mamă ș i că am avut de ı̂nvă țat foarte multe una de la cealaltă .
Ii mulțumesc cu recunoș tință bunei mele prietene, Ramona M. C., cea
care s-a oferit să ı̂mi transcrie cursurile ș i a fă cut posibilă scrierea
acestei trilogii.
Le mulțumesc tuturor celor dragi su letului meu pentru toată
susținerea ș i iubirea lor. Pentru ei ș i pentru voi toți merg mai departe!
Cuprins
Prefață
Am venit pe Pă mâ nt să scriu această CARTE.

Ș i să transmit câ t mai multor persoane informația cuprinsă ı̂n ea –
prin cursuri, conferințe, emisiuni televizate, grupuri de lucru practic, ı̂n
ateliere ș i tabere de dezvoltare personală ș i orice activitate care să
faciliteze acest proces.
Acesta este scopul major al acestei vieți a mea pe Terra, dar ș i al
vieților anterioare aici, câ nd am venit să ı̂nvă ț modul ı̂n care se poate
comunica cel mai clar ceea ce am să vă spun.
In această viață m-am pregă tit pentru aceasta ı̂ncă din primii ani ai
copilă riei, câ nd lă sam să curgă prin mine informații pe care ı̂ncă nici nu
ș tiam să le exprim bine sau corect, pentru că nu aveam ı̂ncă deprinsă
cunoaș terea cuvintelor.
Ș i au venit mai ales prin imagini pe care le interpretam.
Doar că , ı̂n urmă cu jumă tate de secol față de momentul ı̂n care scriu,
acestea erau lucruri ciudate, greu de ı̂nțeles. Pă rea că vorbesc o altă
limbă , pe care adulții nu o ı̂nțelegeau.
Ș i, aș a cum s-a ı̂ntâ mplat multor copii care aveau deschis canalul de
comunicare, au apă rut bruiajele ș i blocajele.
Am ı̂nțeles abia la cinci ani că nu pot exprima cu voce tare ceea ce
gâ ndesc. Ș i că nu pot spune nimă nui, că ci nu pot i ı̂nțeleasă .
Imi amintesc ș i acum vizita la neurolog ș i electroencefalograma, care
ară ta că sunt perfect să nă toasă , dar că nu era crezut rezultatul analizei,
pentru că nu se potrivea cu ceea ce spuneam eu, diferit față de ceilalți
oameni.
Ș i ı̂mi amintesc ș i drumul de plecare de acolo, pe lâ ngă vechiul ACR –
Automobilul Clubul Româ n, de pe colț , lâ ngă intrarea ı̂n vechiul Pasaj
Obor, transformat ı̂ntre timp ı̂n stație de metrou.
Pe atunci erau patru ieș iri, ı̂n cele patru colțuri ale intersecției, că ci
traversarea bulevardelor se fă cea prin pasaj, aș a cum mi s-a explicat
atunci.
Ș i, ı̂mi amintesc că lucram cu o viziune a mea, cu un copil, un bă iețel,
cam de vâ rsta mea, care dormea. Ș i ș tiam că e un eu al meu acel bă iețel,
dar dintr-o altă lume.
Dilema mea era dacă eu exist ı̂n realitate sau ı̂n visul unui copil care
doarme.
Ș i, ce se va ı̂ntâ mpla cu mine câ nd copilul se va trezi?
Experiența de viață de pâ nă atunci ı̂mi spunea că eu continuu să
exist, că ci am avut imagini cu casa, imagini ș i activită ți din casă , ı̂n zile
diferite, deci existam ș i dincolo de visul copilului care dormea!
Dar, ce se va ı̂ntâ mpla cu mine câ nd el se va trezi?!
Ră spunsul de atunci a fost că voi dormi eu.
Fugitiv, a venit imaginea visului meu, ı̂n care tră ia bă iețelul. Ceea ce a
iscat o nouă ı̂ntrebare: dacă noi tră im unul ı̂n visul celuilalt, ce se
ı̂ntâ mplă câ nd suntem treji amâ ndoi?
Ș i am gă sit o soluție care să ı̂mi explice logic situația: dat iind că ziua
este mai mare decâ t noaptea, că ci deja constatasem aceasta, iar noi ar
trebui să dormim iecare câ nd e noapte la el, era clar ca la noi era
noapte câ nd era acolo zi ș i invers; ș i apoi, că timpul de acolo nu are
aceeaș i lungime cu timpul de aici, astfel ı̂ncâ t nu vom i treji ı̂n acelaș i
timp ș i unul va i treaz câ nd celă lalt va dormi, iar cel treaz va exista ı̂n
visul copilului care doarme.
Dar, aceste lucruri nu pot i spuse adulților, că ci ei nu le ı̂nțeleg.
Apoi, a venit tramvaiul ș i mi-am ı̂ncetat analiza.
Tot ce a urmat de-a lungul vieții are cumva legă tură cu această Carte.
Nu am ș tiut pâ nă acum, câ nd am ı̂nceput să o scriu – noaptea, ı̂ntr-o
noapte de duminică spre luni -, cu revelații de la Eu-l meu stelar, câ nd
toate s-au conectat ı̂ntr-un coagul, al că rui rezultat sunt eu, cea de
acum, care scrie.
Dar, mai ales, cu multă muncă , foarte multă , fă ră odihnă , fă ră pauză
aproape, cu studiu permanent, cu pereți ı̂ntregi acoperiți de că rți ș i
studii, cu nopți de lectură ș i lucru neobosit, cu analize ale informațiilor
primite, gâ ndite, cu veri icarea lor prin prisma noțiunilor ș tiinți ice,
care să le certi ice veridicitatea.
Astfel, rulâ nd informațiile ș i conexiunile ce se generau una pe alta,
am constatat că materiile de ș coală ș i liceu conțin baza de informații
din domeniile ș tiinți ice care să ne ajute pe noi toți să ı̂nțelegem lumea
din jurul nostru. Pentru mai mult, există că rți, dicționare, compendii,
manuale, diverse studii ș i este o muncă foarte frumoasă aceea de a a la
câ t mai mult, că ci se deschid orizonturi fabuloase, care, de fapt, erau ș i
ı̂nainte, ca o cale liberă , deschisă , doar să pornim pe ea, doar că noi nu o
vedeam! Ș i credeam ie că nu există , ie că e foarte greu de gă sit.
A fost un traseu pe care, după analizele psihospirituale pe care le-am
fă cut ı̂n ultimii ani, l-aș numi fascinant!
A fost extraordinar de interesant, cu enorm de multe indicații, lecții,
evenimente, situații, stă ri, tră iri, toate intercorelate, toate ghidâ nd spre
acest moment câ nd aș tern pe hâ rtie, pentru tine, su lete drag, care
citeș ti aceste râ nduri – concluzia revelațiilor mele, care ne arată tuturor
ră spunsuri la marile ı̂ntrebă ri care ne fră mâ ntă viața:
- Cine suntem?
- De unde venim?
- Ce căutăm aici? Care este rostul, sensul vieții de aici?
- Încotro ne îndreptăm?
Ș i, ı̂ți ı̂mpă rtă ș esc, su lete drag, că am o viață bogată , cu tare multe
iințe ș i lucruri frumoase ı̂n ea, cu multe lecții, din care am avut ș i mai
am de ı̂nvă țat, cu bucuria de a i mamă ș i a-mi creș te frumos copilul, cu
bucuria de a i terapeut ș i a dă rui respect ș i iubire celor care mi-au pă ș it
pragul, cu bucuria de a i ı̂ndrumă tor spiritual ș i a ghida pentru a i
deschise că i luminoase pentru cei care doresc să iasă din citadela
construcțiilor mentale limitative. Ș i cu imensa bucurie de a scrie ș i de a
dă rui scrisul meu lumii care are nevoie de el.
Aș adar, hai să mergem ı̂mpreună la un drum ce ne este necesar
tuturor ș i care are o frumusețe sublimă , pe care o vei descoperi la
iecare pas pe care ı̂l vom face.
Că ci, uș or – uș or se vor ridica vă lurile ce ne-au umbrit ochii timp de
milenii ș i vom gă si drumul spre noi ı̂nș ine ș i spre o viață luminoasă ș i
armonioasă .
Ș i nu este utopie.
E perfect realizabil.
Iar TU, dacă ai ı̂nceput să citeș ti această carte, ı̂nseamnă că ai ajuns la
momentul că lă toriei spre paradisul din tine, ı̂n care să lă ș luieș te Divinul.
Cu drag, din tot su letul,

Ghidul tă u din această că lă torie,
Flori Mateescu
Nota autoarei
Ce este această Carte?

Este o lectură pe care o facem ı̂mpreună , dar cu ochii mult mai larg
deschiș i, a celei mai cunoscute Că rți de pe glob – Biblia -, poate ș i cea
mai puțin ı̂nțeleasă carte de pe glob.
Ce ı̂nseamnă acest lucru?
- Că atunci câ nd a fost scrisă Biblia, se folosea un alt limbaj față de cel
actual;
- Că oamenii aveau un alt nivel de cunoaș tere, ținâ nd cont ș i că nu
erau ș colarizați, foarte puțini iind Invă țați;
- Că informațiile revelate ș i scrise ı̂n Biblie veneau de la surse
ı̂nțelepte, care au transmis o bogă ție neasemuită de informații, criptate
ı̂n simboluri ș i formule de exprimare care pot i citite dincolo de cuvinte
ș i pe care le putem ı̂nțelege ș i percepe dacă avem sau cunoaș tem baza
de informații spirituale.
Aceasta ı̂nseamnă că iecare citeș te – dacă citeș te ș i câ t citeș te - ș i
ı̂nțelege ı̂n funcție de propriul bagaj de informații spirituale.
Fă ră această bază de informații spirituale, Biblia devine o poveste a
unor vremuri demult apuse, cel mult o cunoaș tere istorică .
Aș adar, ceea ce mi-am propus ș i ı̂ți propun, este să lectură m
ı̂mpreună Biblia, o mică parte din ea, ș i să ı̂nțelegem mesajul ce ne-a
fost transmis de peste veacuri.
In realitate vom citi doar câ teva din primele pagini ale Bibliei, că ci
ele, citite integral sau câ t de complex putem noi să o facem acum, ne vor
umple trei volume.
Ceea ce diferă , este că vom bene icia ș i de explicația a ceea ce citim;
acum avem o explicație dusă la forma ei cea mai simplă ș i mai
accesibilă tuturor, că ci intenția mea este de a că lă tori ı̂mpreună pe
plaiul cunoaș terii ș i ı̂nțelegerii.
Cele trei volume ale Trilogiei sunt: GENEZA, FACEREA ș i
REVELAȚ IA.
Pe acest drum suntem ș i ră mâ nem prieteni, iințe create cu iubire de
acelaș i Creator, iințe dă ruite cu inteligență ș i capacitate de ı̂nvă țare ș i
ı̂nțelegere ș i vom purta un dialog ı̂n care ne ș i tutuim ca buni prieteni,
aș a cum ș i suntem ș i vei a la pe parcurs cum de suntem aș a de buni
prieteni.
Aș a cum ți-am spus – Trilogia, se referă la cele trei aspecte majore
cuprinse ı̂n Biblie – Geneza, Facerea ș i Apocalipsa – Revelația. Ele se
identi ică de fapt cu etapele clare ale iecă rei existențe – ı̂nceputul,
manifestarea ș i inalul, referirea iind fă cută la această creație din care
facem parte cu toții.
Cu această ocazie vreau să ı̂ți explic punctul meu de vedere legat de
Geneză ș i Facere.
In Biblie sunt ı̂mpreună trecute ca titlu de ı̂nceput.
Geneza, conform dicționarului, este procesul de naș tere sau formare
a ceva, crearea a ceva.
In esență, este procesul ı̂n care se naș te un concept, se creează un
model pentru ceva ce urmează să ie fă cut.
Aceasta reprezintă faza inițială , conceptuală , construirea virtuală a
Creației, la nivel de concept, de idee care va urma să ie fă cută , adică să
ie creată ı̂n formă materială .
Pentru a ı̂nțelege mai bine poți ı̂ncerca să asimilezi această fază cu
ceva din viața ta – de exemplu, vrei să ı̂ți croieș ti un articol de
ı̂mbră că minte sau o casă – sau poți să iei un alt exemplu care ți se
potriveș te: ı̂n primul râ nd decizi că vrei să faci lucrul respectiv ș i ı̂ncepi
să ı̂l creezi ı̂n minte, la ı̂nceput cu un model mai general, pe care apoi
ı̂ncepi să ı̂l detaliezi. Ca să ı̂l pre igurezi câ t mai bine, va trebui să dai câ t
mai multe detalii, corecte ș i clare, potrivite ansamblului, astfel ı̂ncâ t
imaginea a ceea ce vei crea să ie perfectă . Aceasta este prima etapă de
realizare a proiectului tă u: ceea ce vom cuprinde ș i noi ı̂n primul volum,
practic – prima parte a voiajului nostru – Geneza.
Facerea este procesul de materializare a conceptului creat ı̂n geneză .

Evident, ai ajuns la momentul ı̂n care ı̂ncepi să materializezi
conceptul generat, dâ ndu-i forma ș i rostul pe care le-ai gâ ndit anterior.
In acest prim capitol biblic – Geneza. Facerea, se face referire la
ambele aspecte, dâ nd Facerii ș i un caracter programator, aș a cum vom
vedea de-a lungul că lă toriei noastre.
Pentru că ele sunt etape diferite, le vom aborda ı̂n volume diferite,
tocmai pentru a da o mai mare claritate ș i pentru a le ixa cu mai multă
uș urință.
Intenția mea este să explic câ t pot de mult, ș i spiritual ș i psihologic,
dar pe ı̂nțelesul larg, câ t de multe aspecte, pentru a produce
conș tientizarea necesară pentru iecare dintre noi ı̂n acest prezent atâ t
de ı̂ncă rcat.
Ș i, pentru că am vorbit mai sus despre ideea conținutului primelor
două volume, Revelația ne va ară ta cum sfâ rș itul devine un nou
ı̂nceput ș i care este Calea de a realiza aceasta.
La inalul voiajului, ar trebui să poți face singur această Cale!
Fiecare informație, chiar ș i cele care se vor repeta ı̂ntr-o formă sau
alta, te vor ghida, pas cu pas, spre Tine ș i spre devenirea TA.
Repetițiile vor i nu doar pentru ixare, ci ș i pentru clari icarea a câ t
mai multe aspecte legate de câ te o informație biblică , pentru că ele
devin factori lucrativi pentru tine, producâ nd câ t mai multe clari ică ri ș i
conș tientiză ri.
Această primă formulă a că rții este cea care ne ajută să ne trezim ș i să
ne cunoaș tem.
Intenția mea este ca ulterior să pot desfă ș ura o activitate de revizuire
ș i adă ugire a acestei lucră ri, cu ajutorul unei echipe de specialiș ti, ca să
putem atinge câ t mai multe aspecte transmise nouă prin Biblie.
Acea lucrare ı̂nsă , teoretic, va avea un caracter de monumentalitate ș i
va i accesibilă după ce această primă formă ı̂și va realiza menirea -
aceea de a atinge su letul tă u cu bogă ția de cunoaș tere care există ı̂n
TINE, dar pe care ı̂ncă nu ți s-a spus cum să o accesezi ș i să o foloseș ti.
Adică , cum să te cunoști pe tine însuți!
Ș i cum să te foloseș ti de această cunoaș tere pe urmă torul nivel de
evoluție.
Dacă ai ı̂ntrebă ri, gâ ndeș te-le ș i formulează -le, că ci ele vor veni pe
parcursul lecturii creâ nd un dialog ı̂ntre mine ș i tine ș i vor primi
ră spuns, ı̂n mă sura ı̂n care ne este accesibil ră spunsul.
Cum este posibil? Deoarece această carte e un dialog, o discuție vie
ı̂ntre noi.
Că lă torie binecuvâ ntată !

Flori Mateescu
Biblia
Inițial aș i vrut să pun titlul ”Cuvâ nt introductiv despre Biblie”, ceea
ce nu s-a potrivit pentru că ar i fost cam lung preambulul Că rții – ș i
sunt puțini care citesc aceste pă rți explicative ale lucră rilor.
Mai mult, Marele meu Ghid s-a impus cu fermitate, semn că deja
conexiunea s-a realizat ș i putem să ı̂ncepem plimbarea prin spațiile
ancestrale.
Aș adar: BIBLIA!
Ș tim cu toții că este cea mai ră spâ ndită carte de pe glob. Se consideră
că a fost editată ı̂n ș ase miliarde de exemplare după sursele din
domeniu.
Aș adar, este bine să cunoaș tem cu toții faptul că Biblia este cea mai
ră spâ ndită carte de pe glob.
Ea a fost editată , de-a lungul timpului, ı̂n aproximativ ș ase miliarde
de exemplare conform celor menționate de sursele religioase ș i este un
record demn de luat ı̂n seamă ținâ nd cont că ı̂n prezent, deș i suntem ı̂n
jur de ș apte miliarde ș i jumă tate de oameni pe planeta, creș tinismul nu
are cea mai mare pondere ı̂n religiile lumii.
Din alt punct de vedere, scrierile biblice se aplică ș i altor religii, nu
total, desigur, dar cu multe aspecte comune, ceea ce face ca
universalitatea biblică să ı̂și justi ice sensul. In fond, se vorbeș te despre
acelaș i Creator ș i despre elemente ale aceleiaș i Creații ı̂n toate religiile.
Este iresc să ie o bază largă comună .
Este normal ș i să existe diferențe date de puncte de vedere diferite,
de concepții existențiale diferite, date de factorii de mediu, economici,
educaționali, istorici, politici, etc. etc. etc.
Din cercetă rile despre vechimea textelor biblice a lă m că ı̂nceputurile
sunt estimate ı̂n urmă cu 3500-3800 de ani.
Vorbim despre o perioadă ı̂n care scrisul nu era la fel de facil ca acum,
ci dimpotrivă , ı̂n acea vreme se scria pe pergamente, care erau scumpe,
iar scribii erau puțini ș i ı̂nvă țații - ș i mai puțini.
Această situație a fă cut ca unele scrieri să se piardă ı̂n timp,
depozitarea scrierilor iind fă cută ı̂n locuri unde nu a rezistat suportul
material – pergamentul, care a fost degradat de umiditatea atmosferică
sau de alți factori.
Nici copierea textelor nu era neapă rat organizată ca scop, de a lă sa o
moș tenire scrisă generațiilor de peste milenii. De altfel, pentru acest
proiect era nevoie de o pregă tire specială .
Oamenii care au dezvoltat conș tiința grupului societal ș i a necesită ții
de a transmite informații urmaș ilor au avut ș i ei o durată limitată de
viață ș i posibilită ți limitate de a scrie ș i multiplica ı̂nscrisurile despre
cunoaș terea stră veche.
Dar, pentru că erau conș tienți de necesitatea de a transmite
ı̂nvă țăturile ocultate ı̂n timp, le putem i recunoscă tori pentru efortul
deosebit pe care l-au fă cut ș i că ruia se datorează faptul că , din scrierile
gă site, s-a construit Biblia.
Câ tă lume a citit Biblia?

De la ı̂nceput pâ nă la sfâ rș it?
Nu mulți.
Câ ți din cei care au citit-o, au ı̂nțeles-o?
Foarte puțini.
Ceea ce a ră mas iecă ruia dintre cititori a fost mesajul pe care ı̂l putea
percepe ı̂n funcție de Cunoaș terea pe care o avea.
Astfel că , iecare dintre cei care au citit Biblia au ı̂nțeles ceea ce au
putut ei ı̂n acel moment al existenței lor – pentru unii este o ı̂nș iruire de
fapte fantastice, pentru alții – o poveste a unor timpuri demult apuse,
pentru alții – Cartea Sfâ ntă , despre care vorbesc cu religiozitate, chiar
dacă nu ı̂nțeleg foarte clar motivul pentru care fac aceasta, pentru unii
poate pă rea o scriere istorică , asemenea unui manual de istorie, ı̂n care
sunt descrise evenimente derulate ı̂n trecut, cu scopul de a servi drept
ı̂nvă țătură celor din prezent; pentru unii poate i un amalgam greu de
ı̂nțeles.
Iar lista de reacții poate continua.
Ceea ce este notabil este o separare a oamenilor ı̂n două mari grupe –
cei care cred ı̂n Biblie ș i cei care nu cred (vorbind despre creș tini,
pentru care Biblia este considerată Cartea Sfâ ntă , aș a cum iecare
religie are propria sa Carte Sfâ ntă ).
O primă ı̂ntrebare – de ce a apă rut segregarea aceasta ı̂n poziții
diametral opuse?
Cum se poate ca acelaș i text să genereze o astfel de dihotomie?
Precizez că acum mă refer la publicul cititor al Bibliei, nu la cei care o
studiază , mai ales din spațiul cleric, că ci acolo se destă inuie ceea ce este
dincolo de cuvinte, ce este scris printre râ nduri; informații pe care, ı̂n
mă sura ı̂n care ni s-a permis accesul le-am citit ș i le vom citi ș i noi,
printre râ nduri sau vom semni ica ı̂n mod explicit ceea ce este scris,
dâ nd sens acolo unde ı̂nainte nu putea i gă sit.
Atâ t câ t avem accesul acum ș i câ t este nevoia noastră din acest
moment.
Revenind la cele două categorii de care vorbeam, sunt oameni care ie
din religiozitate, ie din educație sau dintr-o acceptanță mai pronunțată ,
nu contestă ı̂nvă țăturile, ci le iau ad litteram.
Deci, atâ t cei care cred fă ră să cerceteze câ t ș i cei că rora le este
explicat sensul, cred ı̂n Biblie, ı̂n ı̂nvă țăturile cuprinse ı̂n ea.
De asemenea, cred ș i cei care o citesc cu cunoaș tere ș i o ı̂nțeleg, că ci
este o carte scrisă cu multe simboluri, inserate ı̂n limbajul accesibil
tuturor. De aceea este nevoie să se treacă dincolo de simbol ș i să se
citească semni icația. Pentru aceasta este nevoie de cunoaș tere.
Ce se petrece ı̂nsă cu acea categorie care neagă semni icația sau
veridicitatea informațiilor biblice?
Pe de o parte există oameni care cred apriori ceea ce li se spune, dar
pe de altă parte există ș i oameni care nu cred nimic fă ră să veri ice, fă ră
să ı̂nțeleagă mecanismele.
Aș a cum spuneam, o reacție de rezistență vine din partea celor care
doresc să ı̂nțeleagă procesele.
"Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi a la ; bateţi şi vi se va deschide.
" (Evanghelia după Matei, 7). Există ı̂ndrumarea pentru studiu.
"Fericiţi cei ce pă zesc poruncile Lui şi-L caută cu toată inima lor."
(Psalm 118, 2). Se spune ș i unde gă sim ră spunsul – ı̂n inimă . Câ nd vom
ı̂nțelege ce ı̂nseamnă inima ș i rolul ei.
Dar, despre aceasta vom discuta puțin mai tâ rziu.
La cei care cred, factorul de acceptanță poate i ș i credința din toată
iința – ceea ce este cel mai rar fenomen pe care l-am ı̂ntâ lnit – adică
ı̂ncă avem de fă cut paș i spre acest aspect al existenței.
Deci, poate să ie vorba de a crede din su let, de a accepta miracolul
ca pe o normalitate, ș tiind că lumea are ș i fantasticul ei, că ci, dacă nu ar
i existat acest aspect al existenței, nici nu s-ar i vorbit despre el.
Dar, repet, mai rar această categorie de oameni.
Cea mai ră spâ ndită cauză a acceptă rii pleacă din educație, care a
transmis o informație ı̂nainte ca micuțul să ie la vâ rsta la care să vrea
să o veri ice, dar auzind-o ı̂n mod repetat, o ia ca atare ș i, treptat devine
un adevă r care nu mai are nevoie să ie veri icat.
In trecut, marea majoritate a oamenilor nu ș tiau să scrie, iar ceea ce
ș tiau, a lau de la preoți, care citeau, explicau, predicau sau le descriau
picturile din icoane sau de pe pereții bisericilor, că ci această formă
vizuală avea cel mai mare impact ı̂n reținerea informațiilor. Iar oamenii
credeau pur ș i simplu.
Ei nu puneau la ı̂ndoială existența Divinului, pentru că ı̂l vedeau ı̂n
manifestă rile Lui din viața lor – vedeau rodul pă mâ ntului, ploaia,
creș terea ș i dă inuirea pă durilor, rodirea pâ ntecelor ș i venirea pe lume a
unor iințe asemenea pă rinților, dar vedeau ș i ”nă cazul”, care lovea,
producea pierderi, suferințe, dureri ș i omul gâ ndea că sunt pedepse de
la Dumnezeu.
Poate că , fă ră aceste ”pedepse”, omul nu ar i avut atâ ta fermitate ı̂n
credința că există o Forță Divină , ci ar i considerat că ”ce vine, se
cuvine!”
Au existat, desigur ș i gâ nditorii care contestau Cuvâ ntul biblic, aș a
cum sunt ș i astă zi.
In ultima vreme a mai apă rut ș i o categorie de oameni care ”ı̂nghit ce
li se dă ” – adică , dacă informația vine dintr-o sursă credibilă , investită
de ei ca sigură , aceș tia o acceptă fă ră rezerve, fă ră să mai facă vreo
analiză .
A apă rut ș i o lentoare de a gâ ndi, ı̂n defavoarea celor care se lasă
seduș i de comoditatea de moment a primirii de informații gata
procesate, că ci vine timpul câ nd se constată cu regret că s-au pierdut
repere de viață, ı̂n acest mod.
Dar, iecare are propriul traseu de viață ș i pe acela ı̂l urmează , acela
iind ș i cel corect pentru sine, că ci pe acela poate merge.
Aș a cum ș colarului de clasa ı̂ntâ i nu i se poate cere să rezolve
integrale sau logaritmi, nici adulții nu au ajuns cu toții la nivelul
spiritual al integralelor sau logaritmilor metacunoaș terii.
Vorbim despre momentul actual, despre acest acum , ceea ce
ı̂nseamnă că o vor face la un moment dat, ı̂n viitor, atunci câ nd vor i
pregă tiți.
Aș a este corect.
Aș adar, ceea ce ș tim despre Biblie este că ı̂i lipsesc pă rțile de ı̂nceput,
că lipsesc ș i din conținut, ie datorită degradă rii, ie altor cauze istorice,
politice etc.
Nu a ajuns degeaba să ie considerată Cartea Că rților, ci pentru că
sunt oameni care, de-a lungul timpului au pă strat viu mesajul ei ascuns,
dâ ndu-l mai departe din generație ı̂n generație, transformâ nd-o ı̂ntr-un
izvor de cunoaș tere ș i ı̂nțelepciune.
Cu sinceritate vă mă rturisesc că nu am descifrat toate tainele ei, sunt
departe de aceasta, dar ceea ce am ı̂nțeles vă ofer cu multă iubire, ca să
aducă ș i ı̂n viața voastră magia pe care a adus-o ı̂n viața mea.
Modul ı̂n care vom vorbi despre Invă țături este cel apropiat su letului
ș i minții mele, adică analizâ nd, explicâ nd ș i raportâ ndu-ne la cunoș tințe
generale, pe care le-am asimilat cu toții ı̂n anii de ș coală , astfel ı̂ncâ t să
ı̂nțelegem că informațiile le ș tim, doar că nu am fă cut legă turile
conș tient, nu am asamblat ce ș tiam ı̂ntr-un tablou coerent, din care
facem ș i noi parte, cu existența noastră , cu sensul vieții, cu motivul
pentru care suntem aici ș i acum, cu sensul Creației ș i cu ră spunsurile la
majoritatea ı̂ntrebă rilor care ne-au fră mâ ntat vreodată .
Un pol deosebit de important al acestui demers, este să ı̂nțelegem că

informațiile biblice nu sunt doar revelații mistice, ele sunt informații
profund ș tiinți ice, care ı̂ncep să poată i traduse parțial de ș tiința
destul de avansată a zilelor noastre.
Biblia a fost scrisă ı̂ntr-o formă care să dea explicații pentru iecare
nivel de ı̂nțelegere - explicații diferite, ı̂n funcție de nivelul cunoaș terii
spirituale.
La capă tul drumului, la acest inal de program dimensional, câ nd noi
ajungem iresc la cunoaș tere, se relevă forma ei completă de informare,
care ne arată con igurația matriceală a lumii ı̂n care tră im, ș i – unind
ı̂ntr-o formă complexă cunoașterea spirituală cu cea științi ică – ne
arată Calea ieș irii din matricea mentală a lumii 3D, ı̂n care am tră it pâ nă
acum, dar ș i Calea de accesare a lumii 4D, care s-a deschis, dar pentru
care trebuie să ne trezim din lentoare ș i adormirea spirituală pentru a i
compatibili cu ea.
Vom vedea factorii dihotomici care au creat separă ri ı̂n mintea
noastră , izolâ nd sisteme, spații, sectoare de viață, de cunoaș tere ș i
ținâ ndu-te captiv ı̂n propria minte.
Despre acestea vom tot povesti, pâ nă la clari icare.
Începutul care lipsește
Dacă Începutul lipseș te, de unde ș tim aceasta?

Putem doar presupune că scrierile de ı̂nceput s-au pierdut ı̂n timp,
dar nu putem avea o certitudine veridică ı̂n această direcție.
Ș i atunci, cum putem a irma că începutul lipsește ?
Ș i, mai mult, cum se poate descrie acest ı̂nceput care lipseș te?
Desigur, din logică ș i din conexiuni.
Voi puncta ș i ceea ce am primit prin vizualizare / revelație, dar, din
respect pentru mintea mea, mereu am că utat ș i explicațiile logice,
raționale, ș tiinți ice. Ș i cu acelaș i respect tratez ș i mintea ta.
Din fericire, deș i totul are o complexitate greu de imaginat, pă rțile
componente se remarcă printr-o simplitate uluitoare, ceea ce ne
uș urează sarcina de a ı̂nțelege mesajele, pentru că vom merge cu paș i
mici ș i vom discuta iecare aspect pâ nă ı̂l vom ı̂nțelege.
Voi folosi ca bază de lucru Biblia sau Sfâ nta Scriptură a Vechiului ș i
Noului Testament, ı̂n traducerea lui Dumitru Cornilescu, Ediția a 2-a,
revizuită ortogra ic, Bucureș ti, Casa Bibliei, 2016.
&
Primele cuvinte ale Bibliei sunt: „La ı̂nceput Dumnezeu a creat…”
(Gen. 1:1).
„La ı̂nceput, Dumnezeu a creat…”
„La ı̂nceput, Dumnezeu…”
„La ı̂nceput, Dumnezeu …”
Exact: ne spune că există Dumnezeu !
De la INCEPUT! Adică : Dumnezeu era INCEPUTUL! Pentru că nu ni se
pomeneș te de nimeni altcineva!
In partea introductivă , care lipseș te, cel mai probabil despre acest
aspect se vorbea. Despre existența lui Dumnezeu!
Ș i ce ne mai spune această formulare, ı̂n care existența lui Dumnezeu
este subı̂nțeleasă , dar indubitabilă ?
Vorbind aș a despre EL, deducem că deja a fost cumva prezentat,
deoarece cititorul ș tie deja despre cine este vorba – despre Dumnezeu,
Cel despre a că rui existență deja am fost informați ı̂n partea
introductivă , ı̂n scrierile anterioare. Despre care autorul ș tie ș i le
cunoaș te conținutul, pentru că nu simte nevoia să ne mai prezinte cine
este Dumnezeu.
Putem să facem o analogie cu că rțile pe care le-am citit ș i unde există
personaje. Scriitorul, chiar dacă ı̂ncepe cu un nume al unei persoane /
personaj, cu un dialog sau orice altceva, ı̂n forma ı̂n care a gâ ndit el să te
atragă ı̂n lectura că rții lui, ı̂ți povesteș te cine este personajul cu care a
debutat, pentru că trebuie să ș tii despre cine ı̂ți vorbeș te, ca să continui
lectura. Dacă ar ı̂ncepe să ı̂ți vorbească despre personaje pe care nu ți le
prezintă , nu ai ı̂nțelege ce vrea să ı̂ți spună ș i nu ai citi mai departe.
Insă , după felul cum este scrisă , Biblia, nu are intenția de a se juca cu
mintea noastră . Ea este scrisă ca să o ı̂nțelegem.
Este scrisă ı̂ntr-o perioadă ı̂n care oamenii nu scriau ca să aibă o
ocupație sau o sursă de venit din scris. Adică nu scriau icțiuni, pentru
că nu interesau pe nimeni. Oamenii din jur nu ș tiau să scrie ș i să
citească .
Scrierea unei lucră ri presupunea eforturi substanțiale, iar acestea se
fă ceau dacă autorul considera că merită efortul.
In concluzie, ı̂n partea lipsă , ni se spune că există Dumnezeu .
Incă de la început .
Ș i este singura prezență despre care ni se spune.
Ș i că El este iința despre care se va povesti, pentru că El este
protagonistul acestei Că rți.
Deci, cine este Dumnezeu, ı̂n afară de personajul principal al acestei
Că rți?
Este Cel care creează !, aș a cum ne spune versetul 1 al Genezei.
EL este CREATORUL!
Ce face Creatorul?
Desigur, creează !
Dar cum?
&
Cred că este timpul să ne ı̂mbarcă m ı̂mpreună ı̂n cel mai spectaculos
vehicul al Timpului ș i sa că lă torim spre Timpurile Imemoriale –
Timpurile de Inceput ale acestei Creații, tocmai ca să vedem acel
spectacol al INCEPUTULUI, care lipseș te din paginile Bibliei actuale.
Ș i ș tii de ce?
Pentru că Biblia ı̂ncepe cu Geneza. Cu acel moment al Creației câ nd
Cineva ı̂ncepe să conceptualizeze Creația ș i apoi să ı̂i dea o formă .
Acel Cineva este ı̂nsuș i Creatorul!
Dar! Inainte de a putea face lumea, trebuia să existe ș i să aibă un
trecut, să vină cu un istoric al devenirii sale de Creator.
Acest istoric ı̂l vom ı̂nchega din spațiile dintre râ nduri, că ci sunt
referiri care, dacă le dă m atenție, devin indicii pentru noi.
Imaginează -ți că suntem pe lungul drum ı̂napoi, spre Inceputuri.

Avem ș i ceva timp de taifas.
Ș i, aș vrea să te gâ ndeș ti ș i să ră spunzi la o ı̂ntrebare:
- Ce crezi că ai să gă seș ti la Inceputuri? Gâ ndeș te-te.
-…
- Ș tiu, pare puțin di icil. Dar este nevoie doar să ı̂ți imaginezi că TU
eș ti INCEPUTUL! Ș i să ș tii că nimic din ceea ce ai spune nu este greș it. E
doar optica ta. Ș i nu există greș eli. Ș i nici sancțiuni. Poți să ı̂ți dai voie să
ii Spectatorul Inceputului. Ce vezi ı̂n jurul tă u?
- Intuneric…
- Corect: ı̂ntuneric!
- Cum ți se pare acest ı̂ntuneric?
- Intunecat. Cum să mi se pară ? Fă ră lumină .
- Ră spunsul acesta este al minții tale. Eu aș tept ră spunsul su letului
tă u.
Deci, cum ți se pare acest ı̂ntuneric?
Poți să te laș i să ı̂l simți.
- Ciudat. Un ı̂ntuneric dens. Fă ră lumină . Un ı̂ntuneric care te
cuprinde, ca ș i cum se ı̂nfă ș oară ı̂n jurul tă u. Parcă se miș că , ca ș i cum
ar i viu.
- Cam asta am intenționat să descoperi – ce poți simți. Că ci vom
ajunge repede ș i vei vedea.
Pâ nă atunci, aș vrea să ı̂ți mai povestesc ceva.
Tot ı̂n Geneză (cap.1:27) stă scris: ”Dumnezeu a fă cut pe om după
chipul Să u, l-a fă cut după chipul lui Dumnezeu; parte bă rbă tească ș i
parte femeiască i-a fă cut”.
Ce ı̂nțelegi de aici?
- E di icil de ı̂nțeles. Dumnezeu avea parte bă rbă tească ș i parte
femeiască ?
Pâ nă acum l-am gâ ndit pe Dumnezeu ca Dumnezeu Tată l, deci
masculin. Nu l-am gâ ndit ca Dumnezeu feminin.
- Pă i, ı̂n versetul anterior, Gen.1: 26, stă scris: ”Să facem om după
chipul Nostru, după asemă narea Noastră ;…”
Care crezi că este semni icația acestui plural – ”să facem”, precum ș i
„chipul Nostru”, „asemă narea Noastră ”? In ce condiții ai folosi Tu
pluralul?
- Dacă am i doi. Sau mai mulți.
- Formula utilizată ı̂n trecut ı̂n Vechiul Testament pentru Dumnezeu
era ELOHIM – care este un plural.
- Din câ te ș tiu, Vechiul Testament este prima parte din Biblie, de la
ı̂nceput ș i pâ nă la Evanghelii, după care ı̂ncepe Noul Testament, care
cuprinde Evangheliile ș i Epistolele. E corect?
- Da.
In versetul urmă tor este ceea ce am vorbit mai devreme, adică
explicația acestui plural – ”…parte bă rbă tească ș i parte femeiască i-a
fă cut”, (omului).
- Deci – ı̂l facem după chipul ș i asemă narea noastră , ce ı̂nseamnă ?
- In primul râ nd ı̂nsemna că va avea programul Creatorului, aș a cum e
ș i iresc. Tu, dacă te apuci să creezi ceva, acel ceva creat te va reprezenta
pe tine, că ci ı̂l creezi cu ceea ce e ı̂n tine, cu ceea ce ș tii, cu ce poți, cu
amprenta ta. Ș i câ nd scrii de mâ nă , scrisul tă u poartă amprenta ta
energetică ș i psihică ș i nu este la fel cu scrisul altcuiva, deș i folosiți
aceleaș i caractere. In orice faci, se regă seș te ceva din tine.
Despre aceasta vom vorbi mai pe larg, puțin mai ı̂ncolo.
In al doilea râ nd, aș a cum ai sesizat, este acest plural – ” să facem om
după chipul Nostru , după asemă narea Noastră ”, despre care ai spus
clar că ı̂l folosim câ nd suntem două sau mai multe persoane.
Explicația a venit repede, cu ”partea bă rbă tească ” ș i ”partea
femeiască ”.
Dacă am face abstracție de ceea ce este scris, eventual am ı̂ncerca să

reconstituim partea lipsă , ce anume ți-ar putea vorbi despre Dumnezeu
parte bă rbă tească ș i Dumnezeu parte femeiască ?
- Faptul că noi, Creația Lui suntem de parte bă rbă tească ș i de parte
femeiască ? Adică femei ș i bă rbați? Ș i ı̂n regnul animal sunt masculi ș i
femele?
- Aș a este. Altfel ai putea crea ceva după un model care nu există ?!
După ”chipul ș i asemă narea” a ceva ce nu există ?!
- Adică , dacă Dumnezeu de parte femeiască nu exista, cum ar i putut
i creată iința umană de parte femeiască – deci femeia, după chipul ș i
asemă narea care nu existau?!
- Desigur că nu. E un aspect pe care nu l-am luat ı̂n seamă .
Dar am putea spune că Dumnezeu este iință androgină , conțină toare
a ambelor sexe.
Deș i atunci nu ar i fost Dumnezeu Tată l, ci – Dumnezeu Ființa
Androgină . L-am i numit Dumnezeu Androginul.
Ș i cred că atunci ne-ar i creat ș i pe noi androgini, că suntem fă cuți
după chipul ș i asemă narea Sa.
- E foarte bine cum gâ ndeș ti! Ș i vei vedea câ t de mult te va apropia de
Dumnezeu această conș tientizare a dualită ții care se integrează ı̂n
conceptul de Dumnezeu – de parte bă rbă tească ș i parte femeiască .
- Cred că ı̂nsuș i faptul că e mai aproape de modelul nostru uman, cu
bă rbați ș i femei, deja mă face să Il simt mai aproape. Nu doar undeva ı̂n
ceruri.
- Minunat. Mergem puțin mai departe. Pentru că va i nevoie să
ı̂nțelegem aceste două polarită ți din Ființa Divină . Iar despre nivelul de
androginare vom vorbi puțin mai tâ rziu.
De-a lungul timpului istoric cunoscut, ca să ne referim la lucruri
familiare, au existat câ teva roluri destul de clar delimitate ale bă rbaților
ș i ale femeilor. Cunoș ti, desigur, acest aspect.
- Sigur. Toată lumea ș tie aceasta.
- Da, mai mult sau mai puțin. Deci: care era rolul bă rbatului ș i care al
femeii, ı̂n familia tradițională a ultimelor milenii?
- Bă rbatul muncea ș i aducea acasă banii, iar femeia avea grijă de casă ,
copii, gospodă rie.
- Foarte bine. Unde muncea bă rbatul?
- Nu ș tiu. Unde era angajat.
- Evident. Ideea este că el ieș ea din spațiul familial, ieș ea din
gospodă rie, mergea în afara casei să muncească (inițial, să vâ neze), ı̂n
timp ce femeia muncea ı̂n gospodă rie, adică în interior .
- Aș aaa…
- Am subliniat direcțiile de manifestare – în afară ș i în interior . Iți
spune ceva asta?
- Imi spune ceva din izică – forța centrifugă – dă ı̂n afară ș i forța
centripetă aduce spre interior, spre centru.
- Aș a e!
- Atunci, e corect să mă gâ ndesc că forța centrifugă e masculină ș i
forța centripetă e feminină? Că masculinul dă ș i femininul ia?
Tot din izică ș tim de forțele de atracție ș i de cele de respingere;
respingerea am asimila-o cu „ un dat mai departe ” – adică masculin
ș i atracția este un magnetism feminin ? Cumva chiar ș tim că femeia
atrage. Deci ea are forța magnetică , forța de atracție. Bă rbatul ar avea,
probabil componenta energetică – dă miș care, forță, energie, putere,
informație, lumină …
Bat câ mpii?
- Nu, deloc. Conform analizei anterioare, aș a este.
- Pă i nu doar: ș i sexual, bă rbatul are organul genital ı̂n afara corpului,
iar femeia ı̂n interior!
- Aș a este!
- Mă gâ ndesc că ș i ca funcțiune e tot aș a: bă rbatul ejaculează , deci dă
ı̂n exterior, iar femeia primeș te ı̂n ea sperma bă rbatului, ı̂n interiorul ei.
- Exact aș a este!
- Ș i atunci, ceea ce vrea să spună Biblia cu parte bă rbă tească ș i parte
femeiască , se referă la aceste aspecte?
- Tu ce zici?
- Mie mi se pare logic aș a.
Dar, nu ș tiu, e ș i ciudat.
- Ce e ciudat?
- Faptul că nu m-am gâ ndit niciodată la un Dumnezeu Mamă .
Doar la Dumnezeu Tată l.
- De ce?
- Cum de ce?
Pentru că ne rugă m la Dumnezeu Tată l. Insă ș i rugă ciunea Tată l
nostru, se referă la Dumnezeu Tată l.
- Aș a e. Dar de ce crezi că e aș a?
- Alte ı̂ntrebă ri?? Nu ș tiu de ce e aș a. Chiar, de ce e aș a? De ce ne
rugă m la Dumnezeu Tată l ș i nu la Dumnezeu Mama? Sau la amâ ndoi.
- Faptul că tocmai am traversat un Patriarhat, ı̂n care rolul masculin a
fost exacerbat ș i singularizat, iar rolul feminin diminuat pâ nă aproape
de inexistență… Crezi că poate i o cauză ?
- Da, cred că poate, dar chiar aș a să dispară de tot Dumnezeu Mama?
Care este totuș i un concept nou, mi se pare ciudat să mă gâ ndesc ı̂n
termenii aceș tia la Dumnezeu.
- De ce e ciudat?
- Pentru că toată viața am gâ ndit că există Dumnezeu Tată l. Ș i că
Dumnezeu este o iință masculină .
- Dar că o iință masculină nu putea genera un model pentru iințele
feminine, ci pentru cele masculine, te-ai gâ ndit?
- Nu.
- De ce?
- Că nu m-am gâ ndit. Ce, s-a gâ ndit cineva?
- Realitatea este că toți am fost atâ t de prinș i de realitatea prezentată
ca Dumnezeu Tată l, ı̂ncâ t nici nu ne-am pus problema unei Dumnezeițe
Mame. Dar, atâ ta vreme câ t există o manifestare atâ t de amplă a
elementului feminin ı̂n Creație, nu este iresc să existe ș i un model după
care să se construiască elementele feminine?
- Ba da. Cred că da.
- Ș i totuș i, e tare ciudat. Mi-e foarte greu să accept această variantă .
- Nu trebuie să o accepți. Gâ ndeș te tu cu mintea ta. Ș i observă ce simți
cu su letul tă u. Poți să ı̂mi demonstrezi contrariul: nu există ı̂n Ființa
Divină , Creatoare, polaritatea feminină , ci doar cea masculină ș i ea este
modelul pentru femininul din Creație.
- Hm. Cum să spun asta, nu am că zut de acord că Dumnezeu avea
parte bă rbă tească ș i parte femeiască ? Nu aș a scrie ı̂n Biblie?
- Ba da. Dar aș a scria ș i ı̂nainte de discuția noastră . Ș i totuș i te-ai
gâ ndit oare la aspectul feminin al Ființei Divine?
- Aș a este. Nu m-am gâ ndit. Deș i e atâ t de simplu ș i de logic! De ce nu
m-oi i gâ ndit?
- De ce crezi că nu te-ai gâ ndit?
- Ț i-am spus. Dacă am crescut cu imaginea lui Dumnezeu Tată l, cum
puteam eu să contrazic lumea ș i să zic Dumnezeu Mama sau
Dumnezeița Mama?
- Ai i fost altfel decâ t ceilalți. Ai i avut o altă pă rere.
- Ș i mă declarau ciudat, mă evitau, mă considerau cu mințile duse.
- De ce ar i fă cut asta?
- Cum de ce? E clar că asta s-ar i ı̂ntâ mplat. Asta se ı̂ntâ mplă tuturor
celor care au pă reri diferite față de majoritatea celorlalți.
- Ș i atunci, teama de a i altfel decâ t ceilalți te-a fă cut să nu te gâ ndeș ti
la Dumnezeița Mamă ?
- Nu m-am gâ ndit la aspectul acesta. Se poate că da. Dar chiar nu m-
am gâ ndit. Sincer. Nici nu mi-a trecut prin minte o asemenea variantă .
- Câ nd majoritatea adoptă un anumit model, a face altfel, e ca ș i cum
ai merge contra curentului.
- Vezi? Ș i tu zici la fel. Eu de ce m-aș i gâ ndit la Dumnezeița Mamă ?
- Era de aș teptat că nu te-ai gâ ndit, că ar i ı̂nsemnat să mergi ı̂n
contra curentului. Ș i e valabil pentru noi toți.
- Dar dacă ne gâ ndeam toți, am mai i mers contra curentului?
- Ce anume ar i fă cut posibil ca toți oamenii să se i gâ ndit la
această variantă , a existenței Mamei Dumnezeițe?
- Asta ar trebui să ı̂mi spui tu, că tu mi-ai spus că Ea există .
- Eu ți-am spus ce este scris ı̂n Biblie, că Dumnezeu a irmă : ” să
facem om după chipul Nostru , după asemă narea Noastră …” – nu
spune ”să fac”, ”după chipul Meu” ș i ”după asemă narea Mea”.
- Poate vorbea despre Sine cu pluralul de politețe, cum era ı̂n limbajul
principilor medievali.
- Este o posibilitate. Deș i Biblia e scrisă ı̂n perioada antică , nu ı̂n cea
medievală ș i limbajul nu era acelaș i. Dar cum ră mâ ne cu ”partea
bă rbă tească ” ș i ”partea femeiască ”?
- Ajungem tot acolo. E ș i Dumnezeu cu parte bă rbă tească ș i
Dumnezeu sau Dumnezeiță cu parte femeiască .
- Ș i atunci, cum de nu s-a creat un curent de gâ ndire ı̂n direcția
aceasta?
- De ce să se creeze? La ce folosea?
- Vom analiza mai departe dacă folosea ș i la ce. Dar, de ce crezi că nu
au gâ ndit toți oamenii existența femininului divin?
- Mă ı̂ntreb câ ți au citit Biblia? Tu câ ți oameni cunoș ti care au citit
Biblia?
- Tu ai citit-o?
- Am ı̂ncercat. Insă era scrisă prea mic. Ș i paginile prea subțiri ș i
mereu mă temeam să nu le rup, să nu mă certe mama.
- Dar există ediții ı̂n care Biblia este tipă rită cu scris mare.
- Oricum nu ı̂nțelegeam ce vrea Biblia să spună . Este di icil de urmă rit
ș i ı̂nțeles câ nd ı̂ncep toate numele ș i câ ți ani tră iau, cu denumirile vechi
ale aș eză rilor, cu rudeniile atâ t de alambicate, chiar ı̂ți trebuie memorie
foarte bună ca să le ții minte!
- Ș i asta e adevă rat. Câ nd se citeș te ca o relatare a unor fapte, te
derutează . Ceea ce vom face noi aici, este o lectură a semni icațiilor
transmise de primele versete din Biblie ș i vom avea o mare surpriză să
ı̂nțelegem cu totul ș i cu totul altceva decâ t pâ nă acum.
- Bun. Am ı̂nțeles povestea asta cu polarită țile. Mergem mai departe?

- Sigur. Am ră mas la modelul sexual feminin ș i cel masculin, anatomic
ș i iziologic. Ceea ce ș tim din genetică este că masculinul este genitorul
de informație. Ș i toată lumea ș tie că femeia este cea ı̂n pâ ntecul că reia
se formează fă tul.
- Normal.
- De ce e normal?
- Pentru că femeia are uterul ș i ı̂n uter se formează ș i dezvoltă fă tul.
- Bun. Dacă pâ nă acum nu exista acest model feminin, de unde a
apă rut normalitatea că ı̂n uterul femeii se dezvoltă fă tul?
- E ciudată ı̂ntrebarea. Toată lumea ș tie că femeia poartă sarcina, iar
ı̂n lumea animală , femelele.
- Eu nu contest acest lucru. Nici nu e nevoie să apelă m la vreo ș tiință
la care să facem trimitere, ca să con irmă m aceasta, că e un lucru ș tiut
de toți, studiat de medicină ș i genetică ș i care nu mai are nevoie de
trimitere că tre vreo ș tiință. Intrebarea mea este de ce consideri
normalitate ca femeia să poarte sarcina?
-…
- Dacă modelul feminin nu exista?
- Aaa! Da. Noi am luat ca normalitate ceea ce vedeam că se ı̂ntâ mplă ,
dar nu ne-am dus la origini – să vedem de unde vine modelul acesta.
- Corect.
- Ș i ce vrei să spui cu aceasta? Ce legă tură este cu sarcina femeii, cu
uterul ei, unde ne duce logica?
- Cum ai apă rut Tu pe lume?
- Pe bune? Imi pui o astfel de ı̂ntrebare? Crezi că altfel decâ t toată
lumea asta mare? Din ı̂ntâ lnirea mamei ș i a tatei…
Uuups! Vrei să spui că modelul ı̂ntâ lnirii dintre o femeie ș i un bă rbat
este copiat după Ființa Divină ?
- Nu spun nimic. Vreau să gâ ndim. Ș i să te las să gâ ndeș ti.
- Bine. Pentru că există Tată l Dumnezeu ș i Mama Dumnezeița,
irescul – după modelul terestru este că din uniunea lor a luat
naș tere… ce a luat naș tere?
- Normal ar i să spui că s-a nă scut copilul Lor. Ș i să constați că ai
gâ ndit contopirea celor două polarită ți. Cum ne spun toate ș tiințele – că
semnele polare opuse se atrag. Ș i produc efecte constructive.
- Aș a am simțit să spun.
- Ș i eu am gâ ndit acest aspect ı̂n copilă rie. E ı̂nscris ı̂n noi.
- Cred că totul este ı̂nscris ı̂n noi. Doar că acum ı̂nvă țăm să citim
aceste informații.
- Aș a este. Să continuă m.
- Da, deci cine este copilul Lor?
- Din ce ș tii, Cine a Creat TOTUL?
- Dumnezeu!
Uaaau! DUMNEZEU TATAL Ș I MAMA DUMNEZEIȚ A!! Iar ı̂ntreaga
Creație este copilul Lor!
- Aș a este. Ș i ı̂n ce uter s-a format toată Creația?
- Hai că am ajuns la momentul inițial.
- Iți aminteș ti ce spuneai câ nd te-am rugat la ı̂nceput să simți ce este
aici?
- Că e ı̂ntuneric. Dar era ca un ı̂ntuneric viu.
- Ș i acum ce vezi?
- Acelaș i lucru. Fluide de ı̂ntuneric, care mă ı̂mpresoară .
- Dar dacă nu ai i aici, ce ai gâ ndi că trebuie să ie?
- Tot ı̂ntuneric. Zice ceva de ı̂ntuneric ș i ı̂n Biblie, dar nu mai ș tiu
exact.
- Spune că : ”Pă mâ ntul era pustiu ș i gol; peste fața adâ ncului de ape
era ı̂ntuneric (…)”. (Gen. 1:2)
- Adâ ncul... e uterul?
Că spune ”adâ ncul de ape”; apa e element feminin; adâ nc de ape
poate i un... uter cosmic?
- Nu ș tiu. Tu ce zici?
- Că ar trebui să mă mai ajuți!
- Dar te ajut. Te ajut să te ajuți. Nu de pă rerea mea ai nevoie. Ci de
rațiunea TA! Ș i de ceea ce simți TU!
- Bun. Să o luă m logic: uter – uter cosmic – care ar putea i legă tura?
- Ai vă zut vreodată vreun uter cu beculețe?
- Ceee? Ce tră snaie mai e ș i asta?
- Tu ră spunde la ı̂ntrebare.
- Nu! Fireș te că nu! Auzi, uter cu beculețe? Cu ce le-ai alimenta? Cu
baterii, la sursa de curent, cum te-ai gâ ndit la un uter cu beculețe?
- Tu de ce crezi că am ı̂ntrebat dacă ai vă zut vreun uter cu beculețe?
Ce fac beculețele?
- Luminează , normal!
Corect!
Iar ı̂n uter e ı̂ntuneric! Ș i ”peste fața adâ ncului de ape era ı̂ntuneric”!
ș i atunci, acel adâ nc de ape era uterul cosmic – ı̂n care se gesta Creația!
Iar acest proces era rezultatul fuziunii celor două Ființe Divine, Mama
ș i Tată l Dumnezeu.
- Aș a e! In toate uterele e ı̂ntuneric! Ș i la femei ș i la femelele din toate
speciile. Peș tii depun icrele la ı̂ntuneric. Pă să rile ı̂și clocesc ouă le,
dâ ndu-le că ldură , dar ș i ı̂ntuneric! Totul se formează ı̂n ı̂ntuneric. In
ı̂ntuneric sunt absorbite cele necesare, acolo se metamorfozează ș i apoi
este expulzată o nouă iință creată …
- Cosmosul este Ființa creată din fuziunea Divină .

Ce forță trebuia să ie ca să atragă tot ceea ce era necesar pentru a
crea o iință de dimensiunea cosmosului?
Ar i ı̂nsemnat să ie un vacuum care să atragă tot ceea ce ı̂ntâ lnea ı̂n
cale - o gaură neagră - ea absoarbe tot ceea ce ı̂ntâ lneș te.
Ș i atunci, acel „adâ nc de ape” care ar i uterul divin, cosmic, peste care
„era ı̂ntuneric” era o structură care funcționa ca o gaură neagră ? Care
atră gea totul ı̂n interiorul ei? Iar Dumnezeu (Tată l) „plutea deasupra
adâ ncului de ape”, ı̂n unele traduceri sau „se miș ca peste suprafața
apelor”, ı̂n traducerea folosită de noi?
- Tu ce crezi?
- Nu ș tiu ce să cred. Să ie totul atâ t de simplu?? Ș i atunci oamenii de
ce se complică cu toate iloso iile, câ nd totul este de o asemenea
simplitate??
- Nu uita că noi acum ”reconstituim” acea parte lipsă de la ı̂nceputul
Bibliei.
- A, da. In timp ce lumea analizează informațiile scrise. Hm!
De ce nu se gâ ndesc să reconstituie ı̂nceputul de dinainte de a ı̂ncepe
Creația?
- Pentru că e vorba despre Cartea Sfâ ntă ? Pentru că au fost educați să
creadă că Dumnezeu e ră zbună tor, pedepsitor? Ș i că este ș i o venerare,
dar ș i o teamă de pedeapsă ? Sună plauzibil?
- Cam la fel de plauzibil ca varianta cu Mama Dumnezeiță, la care nu
ne-am gâ ndit…
- Sau pentru că s-a mers pe varianta „Crede ș i nu cerceta!”, deș i, la o
cercetare riguroasă , folosind ceea ce aduce ı̂n ajutor ș tiința, se
conturează cea mai frumoasă ș i mai fascinantă viziune a Creației, ı̂n
care, cu adevă rat ı̂i venerezi pe Pă rinții Creatori!
- A, apropos, de ce crezi că lipseș te tocmai această parte din Biblie?!
Cu Mama Dumnezeiță?
- Nu se poate! O luă m de la capă t?
- Doar ți-am sugerat să te ı̂ntrebi de ce lipseș te tocmai această parte
din Biblie.
- Nu ș tiu. Chiar nu ș tiu! Ai zis tu că umiditatea mediului, condiții
istorice, politice… Hei? Lipseș te intenționat??
- Nu pot să ı̂ți spun. Cel puțin, nu acum. Dar vom mai reveni asupra
aspectului acestuia pe parcursul discuției noastre.
- Da. Trebuia să presupun că mai e ceva.
- Poți presupune la toate subiectele că mai e ceva!
Nu am pretenția că vom putea gă si toate aspectele transmise de
Biblie. Dar cele care sunt necesare care să contureze imaginea de care
avem cu toții nevoie acum, DA! Acesta ș i este scopul discuției noastre.
- Bun. Hai să facem o recapitulare, să mă clari ic:
Deci: - Există Dumnezeu;

- El a fost de la ı̂nceput;
- EL este Creatorul;
- EL este format din Dumnezeu Tată l ș i Dumnezeița Mama;
- Creația este rodul fuziunii dintre Dumnezeu Tată l ș i
Dumnezeița Mama.
Ș i ră mâ ne cu semn de ı̂ntrebare de ce lipseș te INCEPUTUL din Biblie.

- Corect.
- Deș i spuneai că există explicații logice ca această parte să se i
pierdut.
- Dar pot i ș i explicații care acum ți se pot pă rea ilogice.
- Da. Trebuia să presupun.
- Bun. Gata pentru a continua că lă toria?
De ce existență?
- Sigur. Continuă m. Doar că mă ı̂ntreb: dacă ne-a luat atâ t de mult să
ne limpezim cu trei versete, (Geneza 1:1, 26, 27), câ t ne va lua cu toate?
- Nu le discută m pe toate acum.
Dar, ca să nu ie erori de ı̂nțelegere: noi ı̂ncă nu am analizat cele trei
versete. Nici mă car nu le-am citit integral pe cele trei.
-…
- Ș i cred că ar i bine să ı̂nchizi gura, că e praf cosmic pe aici!
- Da. Daaaar??? Ce am fă cut noi pâ nă acum?

- Am analizat informațiile implicite din câ teva expresii conținute de
cele trei versete! Deocamdată analiza este fă cută pe ceea ce există
ı̂nainte de ı̂nceputul cunoscut al Bibliei.
- Ș i acel ı̂nceput există undeva?
- Da. Sunt mai multe copii pe glob. Dar, important este să ı̂nțelegem
mesajul; ș i ceea ce este scris ș i la ı̂ndemâ nă , ne ghidează chiar ș i printre
râ nduri.
- Am ı̂nțeles. Deci, ce facem acum?
- Mergem mai departe. Deocamdată observă m. Simțim. Eș ti la
Inceputul – ı̂nceputului. In jur este doar acest ı̂ntuneric dens, care
pluteș te ı̂n jurul nostru… sau ı̂n care plutim noi, spus mai corect.
- Aha. Dar sper că ne vom ı̂ntoarce ı̂n timp util, să ne mai prindem ı̂n
existența din viitor.
- Suntem ı̂n Ne-timp. Nu ne afectează vâ rsta sau funcțiile. Am venit
doar ca spectatori. Aș a că putem doar să privim acest Intuneric, ieș ind
din el ș i doar observâ ndu-l.
- Da. Il observ. Ș i ce să vă d? Se miș că haotic. Nu orbite, nu lumini, nu
planete… niș te luxuri dense care plutesc haotic.
- Da. Aș a e.
- Ș i, de asta am venit aici? Să vedem un haos?
HAOS!! Asta e! Am venit să vedem un haos!! E haosul de dinaintea
Creației! Nu-i aș a?
Zi că e aș a!
- Aș a e.
E HAOSUL de dinaintea Creației!!
Ceea ce ı̂nseamnă …
- … Că ı̂naintea Creației era HAOS! Ca ș i cum Dumnezeu dormea, se
odihnea… cum scrie Biblia că a fă cut ș i după ce a terminat cele ș ase zile
ale Creației!!!
Ș i asta ı̂nseamnă că , ı̂ntre Creații este HAOS!
Adică : e haos, apoi Creatorul ı̂ncepe ș i face o Creație!
Ș i apoi?!
- Apoi ce ?
- Ce se ı̂ntâ mplă după ?
- Haide să vedem: ce face Creația?
- E creată , tră ieș te… ș i apoi… moare?
- Hermes Trismegistus, care a fost Toth Atlantul a lă sat moș tenire
faimoasele Tă blițe de Smarald, ı̂n care spune că :
„Ceea ce este dedesubt, corespunde lucrului de deasupra
Ș i ceea ce este deasupra, corespunde lucrului de dedesubt (…)”.
In vorbirea curentă , spunem că „tot ceea ce este jos este la fel cu tot
ceea ce este sus”.
- Adică este acelaș i program!
Sigur! După chipul ș i asemă narea Creatorului…
Deci, putem asimila Creația cu un om… Să ı̂nțelegem că - dacă omul
moare ș i Creația va face la fel?
- Desigur. Dar aici cred că ar trebui să ne lă murim puțin cu „muritul”
acesta, că sunt percepții puțin diferite.
Ai stabilit că la ı̂nceput era haos.
Ai ı̂nțeles că ceea ce ne transmite Biblia este că , la un moment dat,
Dumnezeu a pornit să facă Creația SA.
In mod logic, dacă această Creație are un moment de ı̂nceput – despre
care este mă rturie Biblia, are ș i o perioadă de manifestare ș i apoi…
- Vine Apocalipsa…
- Stai că ne referim la nivele diferite! Dar programul cam aș a ar
spune: orice existență este creată , apoi se manifestă ș i apoi… spunem că
moare.
- Da. Pâ nă aici e clar.
- Apocalipsa la care te refereai va constitui subiectul discuției noastre
ceva mai ı̂ncolo ș i nu aș vrea să ı̂ncurcă m noțiunile ș i nivelele de
manifestare.
- Sunt de acord.
- Din punctul de vedere al Creației, care crezi că ar i moartea?
- Nu e scris pe nică ieri??
- Nu cred. Dar nu asta este important. Ci ce crezi ș i simți Tu!
- Di icil. Mă simt ca un judecă tor care trebuie să dea un verdict. Unul
de condamnare la moarte.
- Vorbim pur teoretic. Nu condamni pe nimeni la nimic.
- Deci: Avem Creația, se manifestă , … putem spune că ș i creș te? Că
ș tim că Universul este ı̂n continuă expansiune, după cum ne spune
izica cosmosului.
- Corect. Ș i apoi?
- Apoi, dacă mă gâ ndesc la un om, aș spune că , după ce a tră it ș i a
ı̂mbă trâ nit, urmează moartea. Chiar dacă nu ne place ș i, sincer, ne
temem de ea.
- Da. Pe de altă parte, se spune că singurul lucru de care suntem
siguri că ı̂l vom traversa – după ce ne-am nă scut, este moartea. Celelalte
sunt opționale.
- Cam aș a.
Deci, moartea cosmosului…
Di icil de spus…
- Sau teama de moarte este atâ t de mare ș i puternic ı̂nră dă cinată
ı̂ncâ t ne este di icil să acceptă m că ș i o creație de mă rimea Cosmosului
ar putea avea un inal?
- Parcă sună altfel spus – că va avea un inal. Ș i, posibil să ie aș a cum
spui cu teama de moarte.
- Dacă ai depă ș i nivelul rațiunii, care ı̂ți spune că moartea este
sfâ rș itul tuturor lucrurilor ș i tu crezi asta cu tărie , pentru că nu îți
dai voie să simți că nu e așa , ai putea să ı̂ți dai voie să simți ce
ı̂nseamnă moartea, că e doar o trecere ı̂n alt plan, după care urmează o
nouă viață.
Mai mult, ı̂n urmă cu câ teva mii de ani față de prezentul din care am
venit noi aici, pe pă mâ ntul stră bun a fost Marele nostru Invă țător,
Zamolxis, care i-a ı̂nvă țat pe daci că sunt nemuritori.
Ș i unul dintre motivele pentru care au fost atâ ția care au cotropit glia
noastră , sunt aceste ı̂nvă țături, pentru că bogă ții puteau avea mulți, dar
NEMURIREA, NU .
- Cum fă ceau dacii să ie nemuritori?
- Aveau cu adevă rat ritualuri ș i tehnici pe care cei inițiați le urmau, ca
să acceadă un alt nivel de conș tiință.
Ceea ce ı̂nsă au fă cut dacii, a fost să ı̂nțeleagă ceea ce le-a spus Zeul
lor, Zamolxis, ș i anume că spiritul este nemuritor ș i de esență subtilă ; ș i
că noi venim ı̂n această lume din planul subtil, non- izic, tocmai ca să
putem ı̂nvă ța lecțiile de viață oferite de structura izică , pentru că doar
ı̂n izic se simte durerea, foamea, frigul, lipsurile… ș i câ te ș i mai câ te
constituie lecțiile noastre de aici.
După ce tră im aici, ne întoarcem acasă .
- De aceea se bucurau dacii câ nd cineva murea, pleca dincolo? De fapt
se bucurau pentru cel care pleca din acest plan al suferinței…
- Da. Dar, dacă nu ne-am terminat lecțiile, revenim pâ nă ı̂nvă țăm tot
ceea ce avem de ı̂nvă țat.
- De aceea plâ ngeau dacii câ nd se nă ș tea un copil, că era ı̂ncă o iință
venită la suferință…
- Da. Pe de altă parte acceptau că aceasta a fost Voința Creatorului ș i
că aș a a conceput el lumea ș i Creația Sa. Ș i că , ı̂n ı̂nțelepciunea Lui, a
creat ș i un plan de suferință, ı̂n care să se ı̂nvețe raportarea la un reper.
Altfel, dacă totul e bine ș i frumos ș i nu există nimic negativ nică ieri, nu
există un motiv de dinamică existențială .
- Atunci, tot ceea ce se ı̂ntâ mplă acum ı̂n jurul nostru, ajutoarele
astrale, iințele luminoase care vin să ne ghideze, să ne ı̂ndrume, care ne
supraveghează să nu facem boacă ne ireparabile, toate energiile
sustenabile care ne ı̂nconjoară , au ca scop să ne ajute ı̂n această etapă
de Trecere ı̂n urmă torul plan dimensional.
- Da.
- Dar ș i ei au trecut prin ceea ce trecem noi, dacă ne ı̂nțeleg atâ t de
bine ș i … cunosc riscurile, dacă sunt atâ t de atenți la noi ș i la ceea ce
facem.
- Da.
- Ș i nu intervin activ decâ t dacă cineva depă ș eș te mă sura. Altfel ne
lasă să ne ı̂nvă țăm lecțiile.
- Aș a este.
- Deci, cei care au ajuns ı̂n lumină au traversat această lume a
suferinței, iar acum sunt ı̂nvă țători, ı̂ndrumă tori, chiar ș i paznici, dar
oricum ghizi pentru noi.
Ceea ce ı̂nseamnă că are o mare importanță să ı̂nvă țăm aceste lucruri,
pentru că ș i noi ı̂nș ine vom deveni ca ei, la un moment dat.
- Sigur că da.
- Adică nu ne plictisim dacă mergem mai sus, ı̂n planurile luminice.
- O, aveai vreo teamă de plictis?!
- Nu neapă rat. Pentru că nu ı̂mi pusesem problema. Dar, acum ı̂nțeleg
că ș i cei din lumile ı̂nalte sunt ı̂n legă tură permanentă cu noi. Ca niș te
dască li, cu discipolii lor.
- Da, sunt ı̂ntr-o legă tură permanentă , cu atenție ș i vigilență
susținute, că aceș ti discipoli pă mâ nteni sunt ca niș te copii care au acces
ș i la jucă rii cu care ı̂și pot face ră u singuri ș i trebuiesc protejați.
- Cam cum fac mamele cu copiii mici… Ș i tații…
- Da, a fost re lexul. Mama creș te copiii…
Incă un lucru: aș a cum mama sau tata sau cel care creș te copilul
ı̂nvață mereu câ te ceva, la fel ș i dască lul ı̂nvață mereu de la discipolii
să i.
Ș i, ı̂n acelaș i fel ı̂nvață ș i mentorii noș tri, pentru că , pentru unii cu
existențe ı̂ndelungate ı̂n sferele luminice, modul ı̂n care ı̂nvă țăm noi
acum diferă de cel ı̂n care au traversat ei aceste etape; nivelul de atunci
al cunoaș terii era unul ș i acum e altul, că ci au fost adă ugate multe noi
nivele de experimentare traversate de generații ı̂ntregi care au parcurs
scalele de lecții.
Acum e mai complex decâ t ı̂n trecut.
Ș i, pe mă sură ce se inalizează noi lecții, ș i nivelelor de ı̂nvă țare le
creș te gradul de complexitate.
Ca ı̂ntr-un proces de ș colarizare de pe Pă mâ nt.
- Foarte interesant!
- Ș i foarte asemă nă tor cu ceea ce ș tim…
- Da. Ce e sus… e la fel cu ce este jos… ș i invers…
- Acum că am mai limpezit un aspect, revenim la tema noastră de
discuție.
Aș adar, Cosmosul ar putea avea un inal?
- Greu de spus; nu se spune că e etern?
- Din start ceva care are un ı̂nceput, deci o limită clară , nu este o
existență fă ră limite.
- Cam da. Cred că mi-ar i mai uș or să mut mult mai departe
momentul acelui inal - ș i atunci aș putea considera că ș i Cosmosul ar
avea un inal.
- Ș i cum l-ai vedea?
- Ce? Finalul?
- Da.
- Explozie?
- Sau implozie?
- Sau implozie… dacă atunci câ nd a fost fă cută Creația a fost explozie,
acum ar i implozie, nu, adică fenomenul contrar.
- Ce ar i după ?
- Haos, ce să ie? Ș i substanțe plutind ı̂n haos. Ș i emanație de energie.
- A. Ș i, după HAOS, ce ar urma?
- Ce e iresc: o nouă Creație! Cu ceea ce plutea prin haos… Adică s-ar

folosi de materia din care a fost fă cută Creația anterioară ș i Dumnezeu
s-ar apuca iar de treabă ș i ar mai face o Creație.
- Cam aș a! Ș i tot aș a!
- Ceea ce ı̂nseamnă că … deci: inalul Creației anterioare ar ı̂nsemna
moartea ei.
- Da. Ceea ce noi numim moarte.
- Buun. O nouă Creație foloseș te aceleaș i componente care au ră mas
de la Creația anterioară .
- Corect.
- E ca ș i cum ar face să renască fosta Creație…
- Daaa
- Dar de ce?
- Tu de ce crezi?
- Ca să experimenteze noi lecții de ı̂nvă țat!
- Perfect adevă rat!
- Ș i atunci ı̂nseamnă că noua Creație este un fel de continuare a
Creației anterioare…
- Care ș i ea este sau poate i o continuare a Creației anterioare…
- Adică inalul acesta, moartea de care vorbeam este doar capă tul
unui drum, ca să se pornească la o nouă iințare ș i să se meargă pe un
alt drum?
- Altul sau altfel de drum. Teoretic, iecare Creație are un plan
existențial. Există cu un scop. Deci, iecare Creație are ș i un program de
parcurs, cu anumite lecții de ı̂nvă țat ș i, câ nd termină , ı̂și ı̂ncetează
existența ș i apoi, Dumnezeu ı̂ncepe ș i face altă Creație…
- Ca ș i la noi, la oameni.
Acum ı̂nțeleg altfel renaș terea noastră . Ș i e logic! Care ar i fost rostul
ca Dumnezeu să creeze un om ș i omul să moară , iar Dumnezeu să
folosească alte componente ca să creeze alt om ș i tot aș a. Practic,
spiritele se reı̂ntrupează , că ci, materia izică e reciclabilă – venim din
pă mâ nt ș i ne ı̂ntoarcem ı̂n pă mâ nt…
- Da. ”…că ci țărâ nă eș ti ș i ı̂n țărâ nă te vei ı̂ntoarce”, se spune ı̂n
versetul 3:19 din Geneză .
- Ș i tot ceea ce suntem se tot refoloseș te pâ nă câ nd… chiar, pâ nă câ nd
se refoloseș te??
- Tu ce crezi?
- Chiar nu ș tiu ce să spun.
- Porneș te de la scopul existenței.
- Care este?
- Tocmai spuneai mai devreme – Creația ı̂nvață ș i ı̂nvață lecții de
viață, lecțiile existențiale.
- Aa, da. Atunci e bine, că mai ține minte ș i din trecut.
- Dar nu conș tient. Amintirile sunt stocate ı̂n arhiva non-conș tientă ș i
vom vedea ș i de ce.
- Bine. De ce?
- Ce?
- De ce sunt stocate ı̂n arhiva non-conș tientă ?
- Dacă tu, ı̂n viața trecută ai luat viața unui numă r de oameni, le-ai
vă zut suferința, frica, ceea ce tu ai creat cu violență ș i sadism, cam cum
ai tră i ı̂n această viață cu acea imagine? Mai ales ı̂n copilă rie…
- Ai dreptate. Dar asta am fă cut eu ı̂n viața trecută ?
- Nu. Nu ı̂n cea trecută . Că nu ai i fost aici, la aceste lecții acum.
- M-am mai liniș tit.
- Să revenim.
- Da. Deci, ı̂n existențele noastre succesive ı̂nvă țăm ș i acumulă m
informații ı̂n arhiva non-conș tientă , pâ nă câ nd termină m lecțiile de
ı̂nvă țat ș i apoi …
Apoi, ce facem?
- Schimbă m planul Creației. Dacă am terminat lecțiile pe nivelul
actual de existență, ca la ș coală , mergem ı̂n urmă torul plan, cel superior.
- Pâ nă absolvim toate Ș colile.
- Corect.
- Ș i apoi?
- Apoi, ce crezi că se ı̂ntâ mplă ?
- Finalul? Pentru Creația care a terminat lecțiile. Ș i apoi un nou
ı̂nceput. Pâ nă câ nd?
- Pâ nă se termină tot acest set de nivele ș i se va accede la urmă torul
set de nivele…
- Pâ nă câ nd?
- Pâ nă câ nd se termină de ı̂nvă țat totul.
- Ș i apoi?
- Tu ce crezi că urmează apoi?
- Haosul! Să nu spui că haosul!
-!
- Deci, ciclicitate, ciclicitate, ciclicitate! Ș i lecții de ı̂nvă țat mereu. Ce
facem câ nd le ș tim pe toate?
- Ii ı̂nvă țăm pe alții. Cei care sunt ı̂ncă ı̂n procesul de ı̂nvă țare. După
care, câ nd se termină totul… nu pot spune decâ t că va i un nou ı̂nceput.
Ca astfel să se justi ice existența Creației. Cei creați, la un moment dat
devin Creatori! Ș i reiau traseul!
- Amețitor!
Să facem o scurtă recapitulare:
- Inaintea unei Creații există Haosul ;

- Creația lui Dumnezeu are ș i ea cele trei mari etape existențiale:
început, manifestare și inal ;
- După inalul iecă rei Creații se reinstalează haosul;
- Iar apoi este fă cută o nouă Creație, cu un nivel superior de lecții
de învățat;
- Creațiile se vor tot face pâ nă se învață tot setul de lecții necesare
Creatorului;
- Cine ı̂și ı̂nvață din lecții, poate să ı̂i ı̂nvețe mai departe pe ceilalți;
- Cei care ı̂și ı̂nvață toate lecțiile, vor putea deveni, la râ ndul lor,
Creatori .
Nevoia de existență
- Inainte de a continua, aș avea o ı̂ntrebare.

- Te rog!
- Spuneam mai devreme că cei care ı̂nvață lecțiile, ı̂i ı̂nvață pe alții.
Cum? Câ nd?
- Pe mă sură ce iecare ı̂nvață ceva, poate să ı̂i ı̂nvețe pe ceilalți, care
ı̂ncă nu au ı̂nvă țat acel lucru.
- Dar, de unde ș tiu eu că am ı̂nvă țat? Că am ı̂nvă țat tot? Că e bine ce
am ı̂nvă țat ș i câ t? Ș i de unde ș tiu cine are nevoie să ı̂nvețe? Ce are
nevoie să ı̂nvețe? Câ t? Cum? Unde? Ș i mai e un noian de ı̂ntrebă ri pe
care le mai am!
- E foarte bine. Curiozitatea este mă sura inteligenței tale.
Doar că deocamdată ı̂ntrebă rile tale vor mai avea de aș teptat pâ nă
câ nd vom ajunge să vorbim argumentat despre ră spunsurile lor. Ș i
pentru mult mai multe decâ t ai ı̂ntrebat.
Pentru moment, ți-aș sugera să ı̂ncepi să simți. Că ai ș ti ră spunsul
tuturor ı̂ntrebă rilor tale, că ci el se a lă ı̂n interiorul tă u, ı̂n su letul tă u.
- Trebuia să presupun. Dar la o ı̂ntrebare te rog să ı̂mi dai ră spunsul
acum.
- Dacă se poate.
- Dintre cei care au ı̂nvă țat lecțiile, pot i iințe de pe alte planete ș i
care vin la noi pe planetă să ne ajute să ı̂nvă țăm?
- Da. Se poate. Unii pot, alții nu pot.
- Dar sunt pe aici ș i din alte pă rți?
- A fost o ı̂ntrebare. Ș i un ră spuns. Celă lalt – la timpul potrivit. Pentru
că mai avem cale de bă tut pâ nă la el. Dar că mai există ș i alte civilizații –
da, categoric. Că sunt pe Terra ș i alte specii decâ t humanoizii tereș tri,
sigur sunt. Presupun că aceste erau nelă muririle din spatele
ı̂ntrebă rilor.
- Aș vrea să vorbim despre nevoia de existență. La nivelul

Cosmosului, al ı̂ntregii Creații.
- Sună puțin ciudat: nevoia de existență . De ce ar trebui să ie o
nevoie?
- Consider că , dacă nu ar i o nevoie de existență , adică nu ar i
fost necesară această existență, ea NU AR FI EXISTAT!
- Sună destul de logic. Deș i nu prea ı̂nțeleg unde vrei să ajungi.
- Ce ai spune despre Creație, dacă ar i nevoie să ı̂i faci o
caracterizare?
- Hai că … habar n-am. Ce să spun? Ce am vorbit pâ nă acum. Ce altceva
ai vrea să spun? E ciclică .
Deș i nu am ı̂nțeles foarte clar de unde ai scos treaba asta cu
ciclicitatea, cu inalul ș i cu un nou ı̂nceput… cu refolosirea materialului
de construcție am priceput-o ș i e logic: altfel ar ı̂nsemna că cine face
panto i, ar trebui să ı̂i facă de folosință unică ș i, după ce ı̂i dă m jos să ı̂i
aruncă m ș i să luă m alții… Adică pantofarii să tot lucreze mereu să facă
panto i, pâ nă nu mai ș tiu de ei ș i nu mai vă d nimic altceva decâ t să tot
facă ı̂ntruna panto i. Ș i să nici nu recicleze materialele folosite.
Dacă ar i vorba despre spiritele care vin la reı̂ntrupare, ar ı̂nsemna
ca Dumnezeu să tot facă ș i să tot facă mereu alte spirite, că cele care s-
au ı̂ntrupat odată , chiar ș i pentru perioade foarte scurte, stau ș i se
ı̂ngră mă desc undeva la iarbă verde ș i nu fac nimic ș i tot vin altele peste
ele… Iar Dumnezeu nu le mai ia de acolo, ci le lasă să stea ș i să stea
pâ nă la capă tul timpului ca să nu ș tiu ce, iar El să se ocupe de fă cut alte
spirite… Dar nu le-a fă cut pe toate de la ı̂nceput?
- Ba da. Vorbim…
- …Fireș te, mai tâ rziu. Deja ș tiu.
- E! Aș a cum este sus, aș a este ș i jos. Ceea ce ai spus despre spirite, că
se reı̂ntorc la viață, ca să se acumuleze informația din experiențele de
viață, e corect.
Ș i că nu jucă m zaruri cu Universul, e la fel de corect. Ș i nici Dumnezeu
nu face asta. Nu iroseș te nimic, nu distruge nimic, ci a conceput totul ca
să se ı̂mbogă țească spiritual, informațional, experiențial.
Treaba cu ciclicitatea este proiectarea la scara Creației a modelului de
existență de aici, pe care tocmai l-ai descris. Că ci, dacă ceea ce este sus
este la fel cu ceea ce este jos, ș i ceea ce este jos este la fel cu ceea ce este
sus.
In traducerea textului hermetic:
„Cu adevă rat, fă ră amă gire, cu siguranță ș i absolut…
Ceea ce este dedesubt, corespunde lucrului de deasupra
Ș i ceea ce este deasupra, corespunde lucrului de dedesubt,
(…)”
Aș adar, ı̂n procesul cunoaș terii, dacă ı̂nvă țăm planul de dedesubt, ı̂l
cunoaș tem ș i pe cel de deasupra, care este la fel.
Nouă ne este mai facil să urmă rim lumea ı̂nconjură toare, mediul
terestru ș i să integră m informația, apoi să o extindem la scară cosmică ,
să ı̂nțelegem că aceleaș i legită ți funcționează ș i la scară mică ș i la scară
mare. Câ nd o să mai creș tem ș i vom i mai aproape de spațiul cosmic ca
manifestare izică , vom ș ti deja noțiuni importante din observarea
planului terestru, care se aplică ș i planului cosmic.
Ca la pă puș ile Matrioș ka, diferă mă rimea.
Acum, noi am ı̂nțeles cum e cu reı̂ntruparea umană .
La nivel cosmic, spiritul lui Dumnezeu este cel care umple Creațiile
Sale succesive, cu esență divină – cu spirit care va i cuprins ı̂ntr-o
structură care capă tă materialitate.
- Asta e! Materialitatea! Despre acest aspect mă ı̂ntrebai… Dar de
ce?
- Ceea ce este ı̂n observarea noastră de aici ș i de acum, ı̂n această
că lă torie, este lumea haosului, nematerială .
Ce crezi că se ı̂ntâ mplă ı̂n această perioadă de haos? Care sunt lecțiile
care se ı̂nvață?
- Pă i nu cred că se ı̂nvață neapă rat ceva.
- De ce? Trebuie neapă rat un cadru organizat ca să se ı̂nvețe ceva? Tu
ı̂nveți doar la ș coală , la birou, câ nd studiezi sau faci diverse analize
raționale?
- Nu. Dar am sentimentul că Lumea Haosului este cea ı̂n care Creația
se odihneș te! Pluteș te ı̂ntr-o fază de somn.
- Posibil. Dar de ce ar face asta?
- Noi de ce dormim?
- E o poveste mai lungă .
- Ca să ne odihnim.
- De ce?
- Pentru că obosim.
- Ce ı̂nseamnă oboseala?
- Lipsa de energie.
- De ce e lipsă de energie?
- Pentru că s-a consumat.
- De ce s-a consumat?
- Pentru că structura noastră poate să ı̂nmagazineze o cantitate
limitată de energie, care, teoretic ı̂i este su icientă pentru a susține
procesele la care participă m pe parcursul zilei, nu pe durata ı̂ntregii
vieți.
De aceea, după ce ne-am consumat rezervele, semnalele corpului
nostru care ne anunță că nu mai avem energie, se traduc prin senzația
de oboseală .
Continuarea este cea pe care o ș tim cu toții – urmează somnul.
In timpul somnului, ”ne ı̂ncă rcă m bateriile”.
- Cum?
- Folosim iar un citat din Geneză , 2:7: ”(Domnul Dumnezeu a fă cut pe
om din țărâ na pă mâ ntului), i-a su lat pe nă ri su lare de viață ș i omul s-a
fă cut astfel un su let viu”.
Su letul este cel care ne animă , ne face vii, adică ne dă posibilitatea să
ne miș că m. Ca să ne miș că m, ne trebuie energie. Deci su letul este sursa
noastră de energie, printre altele funcțiuni, pe care le vom vedea pe
parcurs.
- Pă i ș i su letul ı̂și pierde energia sau ce face de obosim?
- Energia care poate i stocată ı̂n su let, nu ne ajunge pentru ı̂ntreaga
viață. Aceasta generează necesitatea reı̂ncă rcă rii. Acest lucru ne este
transmis câ nd ne spune Biblia că Dumnezeu S-a odihnit ı̂n ziua a ș aptea
– chiar ș i El avea nevoie de energie!
- Nu am vă zut aș a odihna lui Dumnezeu, ci ca program de zi liberă –
de odihnă , ı̂n ziua a ș aptea.
- Este o ı̂nvă țătură preluată de majoritatea. Dar energia nu este o
materie statică , pe care o poți depozita ı̂ntr-o ı̂ncă pere ș i să iei din ea
câ nd ai nevoie. Ea circulă ı̂n permanență. Ș i este peste tot ı̂n jur, ı̂n
ı̂ntreaga Creație. Insă trebuie captată , ceea ce se petrece ı̂n timpul
somnului. Doar că este nevoie ca noi să im ı̂ntr-o stare de relaxare câ nd
ne „reı̂ncă rcă m bateriile”, nu să primim ș i să dă m sincron, ceea ce ar
putea să afecteze anumite structuri ale noastre care nu ar primi
su icientă energie.
Pentru a nu se ajunge la degradare, Dumnezeu a creat ziua ș i noaptea
cu scop clar, iar ca să ni se sublinieze procesul s-a spus despre ziua de
odihnă .
- In ı̂ntuneric. Viul se naș te din ı̂ntuneric. Nu aș a ai spus?
In timpul somnului, noi suntem ı̂n ı̂ntuneric, fă ră energia necesară
miș că rii ș i facem ce fă cea Dumnezeu ı̂nainte de a ı̂ncepe Creația – ne
odihnim!!! E corect?
- Da. Ai prins esența. Creația se naș te din ı̂ntuneric. Ziua se naș te din
noapte.
- Noi ne odihnim noaptea ș i chiar ș i Dumnezeu are nevoie de odihnă ,
că ne spune Biblia de ziua a ș aptea.
- Da. In Gen. 2:2, 3.
”In ziua a ș aptea, Dumnezeu Ș i-a sfâ rș it lucrarea pe care o fă cuse ș i ı̂n
ziua a ș aptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o fă cuse” (Gen
2:2)
”Dumnezeu a binecuvâ ntat ziua a ș aptea ș i a s ințit-o pentru că ı̂n
ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o zidise ș i o
fă cuse”. (Gen. 2:3).
- Ș i uite că am mai analizat niș te versete!
- Niș te aspecte din niș te versete… Treaba cu zidirea o să o vedem
puțin mai ı̂ncolo.
Dar este important că am ı̂nțeles că omul are nevoie de odihnă ,
pentru că nu poate ı̂ncorpora ı̂ntreaga energie necesară pentru toată
viața ș i atunci are nevoie de perioade de pauză pentru reı̂ncă rcare.
- Ca un acumulator! Omul funcționează ca un acumulator, care
trebuie reı̂ncă rcat. Ce interesant! Nu m-aș i gâ ndit!
- De aceea povestim acum!
- Dar mai am o ı̂ntrebare: Dacă tot spui că ce e sus e ș i jos ș i invers ș i
dacă ș i noi ș i Dumnezeu avem nevoie de odihnă … noi dormim noaptea,
pe ı̂ntuneric ș i ne ı̂ncă rcă m. Su letele noastre iau energie ș i se ı̂ncarcă .
Dar Dumnezeu cum se ı̂ncarcă ?
- Marea Incă rcare se produce ı̂ntre Creații, câ nd e Haos. Atunci se
odihneș te. Pluteș te.
In timpul unei Creații se produce o ı̂ncă rcare despre care vom vorbi
puțin mai tâ rziu.
- Trebuia să presupun…
- Vor i mai multe aspecte de vorbit ș i mai avem de acumulat niș te
cunoș tințe pâ nă atunci.
- De acord. Am ajuns la necesitatea Creației. Dar mai am o ı̂ntrebare:
Dumnezeu, câ nd se odihneș te, se ı̂ncarcă de la propria Creație sau de la
un… nu ș tiu cum să ı̂i spun – un Dumnezeu mai mare? Adică , există un
Dumnezeu mai mare?
- Teoretic chiar ar trebui să existe. Ș i, da, se primeș te ș i energie din
exterior, de la Dumnezeul mai mare. Ș i, da, se primeș te energie ș i de la
Creație.
- Ceea ce ı̂nseamnă că ș i noi putem lua energie unii de la alții, dacă
Dumnezeu poate lua energie de la noi.
- Primeș te.
- Bine. Primeș te.
- Dar, da, putem ș i primi ș i lua energie unii de la alții. Nu acesta este
scopul vieții, dar facem aceste lucruri ș i vei vede ș i de ce.
- Ș tiu. Puțin mai tâ rziu. Ca multe altele.
- Hai să revenim la nevoia de existență.
- Ce ar putea face să existe o nevoie de existență?
- Tu ce crezi?
- Că trebuie să mă gâ ndesc.
Deci: … Nu ı̂mi vine ı̂n minte decâ t că are cineva nevoie de această
existență.
- Corect.
- Serios?
- Cine are nevoie de această existență?
- Cine ar putea avea nevoie?
- Creatorul. Dumnezeu. Am stabilit noi că experiențele din timpul
existenței ı̂l ı̂mbogă țesc pe Dumnezeu, care creș te odată cu Cosmosul.
- Corect. Ar mai putea avea cineva nevoie?
- Cel care este Dumnezeu mai mare?? Ar putea avea nevoie?
- Tu ce crezi?
- Că da. Că , dacă Dumnezeu creș te cu experiențele Creației Lui,
Dumnezeu mai mare creș te ș i el cu ce creș te Dumnezeu!
- Absolut corect.
- Deci, aș a creș te toată lumea ș i sunt probabil ș i alte nivele care cresc
astfel.
- Ș i asta e corect.
- Bravo mie!
- Acum revin cu ı̂ntrebarea pentru care suntem mai pregă tiți acum:
care crezi că este speci icul, caracteristica unei Creații?
- Materialitatea, am stabilit deja.
- Iar bravo!
- Care este rostul acestei materialită ți?
- Eeee, aici mă ı̂ncui! Care să poată i rostul materialită ții?
Chiar, care e?
- Să ne gâ ndim. Cum ai traduce termenul „Materialitate”?
- Lume materială . Că asta spuneam că se face: se folosesc
componentele astea de praf cosmic – dacă mai ră mâ n pe aici, că dacă
ı̂mi mai pui multe ı̂ntrebă ri de ră mâ n cu gura că scată , s-ar putea să ı̂l
ı̂nghit eu pe tot… ș i devin materie primă pentru viitoarea Creație, cu tot
Ne-timpul ı̂n care stă m acum, aici!
- Atunci ar i bine să ai grijă !
- Asta mă gâ ndeam ș i eu. Că doar eu țin gura că scată , nu mi-o deschizi
tu…
- Corect.
Deci, Creația ı̂nseamnă o lume materială . Fă cută de o Ființă Divină ,
Dumnezeu, care este nematerial.
- Mi-e clar pâ nă aici.
- Asta ș i speram. Dar de ce crezi că o Ființă nematerială ar avea
nevoie de o lume materială ?
- Ca să ı̂nvețe lecțiile.
- Care?
- Cele pe care nu le poate ı̂nvă ța ca Ființă nematerială !...
- Bravo!
- Adică , aș a e???
- Nu e logic?
- Ba da. Că ı̂n virtutea asta am ră spuns. Doar că nu mă aș teptam că
acesta să ie ră spunsul corect.
Atunci am o ı̂ntrebare: ce lecții nu poate ı̂nvă ța Dumnezeu, dacă este
imaterial?
- Tu care crezi că sunt acele lecții?
- Cele date de planul material… Nuuu? Logic!
- Corect. Cam care ar i acestea?
- Corect. Trebuia să mă ı̂ntrebi…
De pildă , dacă sunt material, ca om, poate să ı̂mi ie frig… ceea ce
aici… cam e… noroc că nu am venit ș i cu corpul pe aici, că eram
stalactită pâ nă acum!
- Corect. Ș i mai ce?
- Dacă e corect, ți le spun pe toate: frig, cald, foame, frică , să ră cie,
boală , durere, moarte… pot să spun ș i invidie? Că mai am câ teodată …
- Poți să le spui pe toate… Dar cred că ai ı̂nțeles esența. Lumea
materială este necesară pentru că oferă experiențe pe care lumea
imaterială nu le poate accesa ș i experimenta.
- Da, cum ar i să experimenteze o iință imaterială lipsa casei?
- Crezi că ar avea nevoie de o casă ? Sau de sobă / calorifer, ceva de
ı̂ncă lzit?
- Ț uică iartă !
- Ț uică iartă să ie! Mulțumim Creatorului că s-a gâ ndit la ea!
- Cred că nu e indicat consumul de alcool ı̂n lumea imaterială .
- Ș i asta e corect!
- Da. Mă gâ ndesc cum ar i. Un grup de iințe imateriale, la o discuție
despre o lecție de viață.
- Ia ı̂n calcul că ele nu trec prin moarte, că ci au depă ș it nivelul de a
avea nevoie să se materializeze. Sau nici nu au fost create să ajungă la
un nivel cu o vibrație joasă , ca să ı̂nvețe prin existență materială .
- Da. Cam la asta mă gâ ndeam. Ș i, te vedeam pe tine că le puneai o
ı̂ntrebare. Lor . Nu mie . Cum e cu să ră cia? Ș i cred că ar i cam
nedumeriți? Nu ș tiu dacă există termenul ı̂n dicționarul lor! Sau dacă ar
putea avea senzația, starea, tră irea dată de să ră cie…
- Sunt multe experiențe, cu variabile multiple, cele date de să ră cie. Ș i,
da, o existență imaterială ı̂și este autosu icientă ș i nu simte lipsa, deci
nici să ră cia, foamea, frigul, lipsa casei sau orice altă experiență a lumii
izice. Ai ı̂nțeles corect care este nevoia de existență materială !
- Deja simt că mi s-a dezvoltat ș i intuiția! Presimt că urmează o nouă
ı̂ntrebare!
- Da. Dar luă m o scurtă pauză .
- De publicitate!
- Evident.
Ca să recapitulă m:
- Existența este generată de nevoia de existență ;
- Creația este ciclică ș i totul se refoloseș te;
- Creația este făcută - zidită, cu aspecte nemateriale și materiale.;
- Viața vine din Întuneric;
- Fiecare structură are nevoie de energie ca să funcționeze;
- Lecțiile de viață dureroase se ı̂nvață ı̂n planul izic , material.
Înaintea luminii
- Ș i iată că am ajuns la tema pentru care am venit aici, la momentele

de dinaintea purcederii procesului de Creație.
- S-ar putea să nu ie prea elegant din partea noastră să i venit aici
tocmai acum…
- Suntem doar Observatori imparțiali ș i detaș ați, care nu intervin cu
nimic ı̂n nici un proces, ci doar observă .
- Sunt cu totul de acord. Ș i am o mare curiozitate să vă d ce se
ı̂ntâ mplă … De altfel, cred că simt niș te vibrații ciudate… Parcă se miș că
ceva ı̂n jurul meu… Dar ordonat! O miș care coordonată .
- Asta am vrut să vezi. Aceasta este prima miș care. Sfâ rș itul Haosului
ș i Inceputul Creației.
- Adică ? Pentru asta am venit pâ nă aici?
- Am venit să vezi ș i să simți Haosul. Ș i apoi să simți ș i să vezi cum, ı̂n
acest Haos ı̂ncepe să se facă ordine.
- Credeam că urmă rim ı̂ntregul proces!
- Noi, da. Il urmă rim. Dar cei care nu ı̂l vă d cu noi acum, nu ar putea
neapă rat să ne creadă pe cuvâ nt că ceea ce vedem noi este ADEVARUL.
Motiv pentru care era nevoie doar să simțim PRIMA MIȘ CARE.
- Nu e logică miș carea asta? Fă ră această miș care ar i ı̂n continuare
Haos. Ori cu această miș care a ı̂nceput să se facă ordine. Eu, din tot ce
vă d că descoperă ș tiința cosmosului simt o ı̂ncâ ntare din ce ı̂n ce mai
mare să a lă m cu toții ce miraculos este constituit TOTUL, cu câ tă
ı̂nțelepciune, migală , pricepere, perfecțiune! Ș i cred că acest lucru ı̂l
simte iecare om ı̂n parte.
- Da, cei care sunt preocupați de aceste aspecte, chiar vibrează la
aceste noută ți ș tiinți ice.
- Ș tii, vorbim de noută ți ș tiinți ice. Dar, NOI – ACUM – PRIVIM
PROCESUL!!!
- Exact asta facem!
- E un proces ș tiinți ic sau meta izic?
- Bună ı̂ntrebare! Valabilă ı̂nsă doar pentru lumea de unde venim.
Unde s-au separat cele două mari surse ale cunoaș terii. In scop frenator.
Aș a experimentă m cunoaș terea ı̂ntr-o formă mai greu accesibilă .
Dacă ne dă m voie să im parte din această miraculoasă Creație, să o
simțim, să tră im ı̂n ea ș i să ne lă să m deschise canalele de comunicare,
putem accesa un volum colosal de informații cu emisfera noastră
cerebrală dreaptă , care coordonează ı̂n cea mai mare mă sură partea
non-conștientă a psihicului nostru .
Peste 90% din informație o putem accesa aș a.
Ea este partea feminină a psihicului nostru .
Cealaltă parte de informații, accesibilă prin studii ș tiinți ice, se
adresează minții noastre conștiente , coordonate eminamente de
emisfera cerebrală stângă . Ea este partea masculină a psihicului
nostru.
- Ș i noi ce avem de nu folosim emisfera dreaptă ?
Nu gâ ndim?
- Noi avem blocată ı̂n mare parte emisfera cerebrală dreaptă . Nu ți s-a
ı̂ntâ mplat ı̂n copilă rie să povesteș ti din lumea fantastică , percepută de
su letul tă u, vise, poveș ti, personaje care nu erau din realitatea izică ?
- Ba da. Chiar fabulam, fă ceam poveș ti. Dacă mă gâ ndesc acum,
poveș ti fantastice. Dar le dă deam cu titlu de Adevă r.
- Ș i?
- M-a oprit mama, explicâ ndu-mi că trebuie să spun adevă rul. De
teamă să nu ajung ca tata, care suferea de mitomanie… Ș i aș a s-au dus
poveș tile mele, cu personaje fabuloase…
- Intr-un fel sau altul, adulții din jurul nostru, pentru că ș i ei au trecut
prin acest proces ı̂n care s-a ı̂nchis calea spre lumea magică – ș i au
ajuns să nu mai creadă ı̂n stele -, câ nd devin pă rinți, fac copiilor lor ceea
ce li s-a petrecut ș i lor ı̂n copilă rie.
Astfel, generație după generație, ca să nu aibă copii ciudați, care
vorbesc despre alte lucruri, invizibile ș i greu sau imposibil de vă zut de
că tre cei din jur, blochează aptitudinile copiilor, care pot comunica cu
lumile subtile ș i iințele care le populează .
De gura lumii, ”să nu iasă vorbe”.
Acesta e un traseu experiențial din această lume 3D din care am venit
noi aici.
- Pot aduce o completare?

- Fireș te.
- Cred că ı̂ncep să ı̂nțeleg de ce lipseș te Mama Dumnezeiță din
poveste. Ea coordonează partea noastră feminină , nu?
- Cam aș a.
- Din această parte feminină este ș i partea feminină a psihicului, nu?
Emisfera noastră cerebrală dreaptă , nu?
- Da, sigur.
- Deci, dacă ne foloseam EC dr. ș i accesam toate aceste informații,
muulte de tot, aceste cam 90% din informațiile la care nu avem acces,
cum ar i fost existența noastră ?
- Luminică .
- Poftim?
- Luminică .
Nu am mai i fost ı̂n ı̂ntuneric.
Nu am mai i tră it existența ı̂n planul dizarmonic al dimensiunii a
treia.
Nu am mai i fost manipulabili.
De nimeni.
Nici de intermediari ı̂n dialogul cu Dumnezeu, nici cu autorită țile
terestre, nu am mai i avut frici, că toate acestea sunt stocate ı̂n EC st.,
TOTUL ar i fost ALTFEL!
Iar acest ALTFEL, era / este exponențial CALITATIV!
Este un plan al echilibrului, al armoniei, ı̂n care sunt manifeste
ambele polarită ți ale noastre.
E lumea de la 4D ı̂n sus.
Aici, chiar ai pus degetul pe rană . Pe rana lumii 3D.
Pe rana acestei lumi ı̂ndurerate de haosul care o cuprinde sigur ș i cu
viteză , deja.
- Mă bucur că ai avut această conș tientizare. Ea te apropie foarte mult
de ı̂nțelegerea lumii ș i a scopului acestui dialog.
Te felicit!
- … Mulțumesc mult!
E di icil pentru mine acest dialog, că ci nu mă lasă deloc pe tâ njeală ,
dar e fascinant! Simt cum cresc!
- Da. Ș i eu simt cum creș ti. Ș i acest lucru mă motivează să merg mai
departe. Să mergem mai departe cu această că lă torie ı̂n adâ ncul iinței
Tale! Ca să ı̂ți descoperi frumusețea fă ră seamă n! Frumusețea dă ruită
de Creator!!!
- Dar, să revenim la discuția noastră .

Că ci am o ı̂ntrebare. Că tot am vorbit despre copilă rie. Tu unde ți-ai
petrecut copilă ria?
- La bunici, la țară , ca toată lumea.
- Nu chiar ca toată . Ș i aveați animale ı̂n gospodă rie?
- Normal că da! Ai vă zut gospodă rie de țară fă ră animale?
- Mai sunt. Ai avut vreodată ocazia să vezi animalele ı̂mperechindu-
se?
- Nu poți să stai la țară ș i să nu vezi. Fireș te că am vă zut.
Dar, ce să ı̂nțeleg? Incerci să ı̂mi distragi atenția de la subiectul pentru
care am venit aici?
- De fapt, mă stră duiesc să ı̂ți atrag atenția!
- Serios? Cu ce?
- Cu o ı̂ntrebare, ireș te: care este, ı̂n opinia ta diferența ı̂ntre
ı̂mperecherile animale ș i activitatea sexuală a oamenilor?
- …Cred că diferența majoră e că animalele se ı̂mperechează ı̂n
perioadele de rut… câ nd atrage femela…
-…
- Hei! Ce vrei să spui? Atracție – magnetism – femelă – femeie –
feminin – Dumnezeița Mamă – Ea ı̂l atrage pe Dumnezeu Tată l? Ea l-a
atras? In acel moment câ nd era Ea pregă tită să gesteze o nouă Creație?
Că , pâ nă atunci era tot ı̂ntuneric ș i Duhul lui Dumnezeu plutea pe
deasupra adâ ncului… cam aș a, nu?
- Da. Cam aș a.
- Atâ t de simplu e?
- Câ t de complicat ai i vrut să ie?
- Nu ș tiu! Mai complicat! Nu e prea simplu? Mintea noastră e
obiș nuită cu lucruri complicate.
- Da. Jocul Ego-ului . El e o componentă tare savuroasă , care ne
complică existența atâ t de mult câ t ı̂i dă m voie.
- Daaaaa. Dar e incredibil! Trebuie să ı̂nțeleg că momentul acesta
aș teptat de Dumnezeu Tată l este cel ı̂n care Dumnezeița Mama putea
fuziona cu Tată l ș i ı̂mpreună puteau genera noua Creație?
- Altfel de ce Dumnezeu cu polaritatea masculină s-ar i numit
Dumnezeu Tatăl ș i nu simplu: Dumnezeu?
- Oooo, aș a e! Tată l devine TATA, dacă există ș i o MAMA! Dar de ce nu
am gâ ndit asta pâ nă acum?
- Chiar vrei ră spunsul la această ı̂ntrebare?
- Nu mi-ar plă cea, nu?
- Probabil că nu. Ț i-l dau ı̂n volumul trei.
- Amețitor! De unde ș tia Dumnezeu Tată l că urmează momentul
acesta?
- De unde ș tie o iință masculină câ nd este pregă tită partenera
feminină pentru a se ı̂mpreuna?
- Nu ș tie chiar exact. Că masculul tot ı̂ncearcă .
- De ce crezi că tot ı̂ncearcă ?
- Nu țin minte…
- Bine. Corpul nostru nu produce hormoni aiurea ș i degeaba. Ii
produce cu scop. Adică să ı̂i folosească . Un mascul nu ș tie câ nd e
perioada de rut a femelelor din jurul lui ș i va trebui să ie mereu
pregă tit.
- A! Atunci, ce anume s-a petrecut cu Mama Dumnezeiță ca să ı̂l
atragă pe Dumnezeu Tată l?
- A ı̂nceput să Il atragă , aș a cum foarte bine ai ș i spus.
- A! Cum?
- Cu magnetismul Ei.
- Care a ı̂nceput brusc să existe? Ș i să se manifeste?
- Care a ı̂nceput să funcționeze câ nd a fost rezonanța speci ică pentru
aceasta.
- Rezonanța asta produce ș i unde sonore?
- Sigur. Asta ai auzit mai devreme.
- Eu credeam că aud de pe Pă mâ nt… deș i era o armonie nemaiauzită .
- Hei, suntem ı̂n locul unde va i Pă mâ ntul peste 13,7 miliarde de ani.
Nu ș tiu dacă poți auzi peste o asemenea distanță ı̂n ani… Nu ar i
neapă rat imposibil… dar nu cu nivelul nostru de funcțiune cerebrală de
acum.
- Ziceam ș i eu. Deci?
- Deci: ș i la nivelul Creatorilor Divini, care sunt Pă rinții noș tri, există
armonice, unde de rezonanță, benzi de frecvență…
- De unde ș tii?
- Pentru că noi nu le-am i avut fă ră să le aibă ș i Ei. Pentru că tot ceea
ce este jos este la fel cu ceea ce este sus!
- Atunci nu mai ı̂ntreb de unde vine programul de rut.
- Pentru că ai ı̂nțeles că este vorba doar de acelaș i program, care se
manifestă la o altă scară .
- Dar să credem că totul este doar o atracție… sexuală ?
- Nu. Noi pă mâ ntenii, la nivelul nostru de acum o numim aș a. Sau
”chimie”. Sau ”dorință”. In spatele acestor cuvinte sunt fenomene izice,
mediate chimic.
La nivelul Creatorilor Divini era vorba de un program de creație. O
Creație conștientă , o Creație făcută conștient .
Spuneam mai devreme că , după ce se sfâ rș eș te o Creație, urmarea
este Haosul. Ș i că , după o perioadă de Haos, urmează o nouă Creație.
Această nouă Creație va i concepută după … odihna Creatorilor – ı̂n
acel Haos, ı̂n care era plutirea nede inită , ı̂n ı̂ntuneric.
Intunericul este element feminin, iar lumina – masculin.
- De ce?
- In uter este ı̂ntuneric. Uterul este un spațiu gol, deci este
reprezentantul golului. Golul va trebui umplut. Ceea ce poate umple
ı̂ntunericul, este lumina. Uterul ș i golul sunt elemente care atrag, deci
feminine. Lumina este cea care radiază , se dă mai departe, deci este
element masculin.
- Peste tot este aș a?
- Da. Este vorba despre principii, care se regă sesc ı̂n toate studiile –
gă seș ti forțele acestea ı̂n diverse sectoare ale izicii, ı̂n chimie ș i
acțiunile elementelor, ı̂n matematici, ı̂n biologie, ı̂n multe sectoare.
Ziua are lumină ș i că ldură – este masculină ; noaptea e ı̂ntunecată ș i
rece – e feminină ; Soarele e masculin, iar Luna este feminină ; Terra e
feminină ı̂n raport cu Soarele, de la care primeș te lumină ș i că ldură ș i
masculin ı̂n raport cu Luna, că tre care re lectă lumină ; punctele
cardinale est ș i sud luminoase ș i calde sunt masculine, iar vestul ș i
nordul sunt feminine; planetele sunt polarizate feminin sau masculin;
sensurile de rotație ale centrilor noș tri energetici sunt feminine sau
masculine… totul este polarizat!
De altfel, vom ajunge imediat ș i la alte explicații, ceva mai complexe,
dar la fel de simple ca ș i concept.
- Bine.
- Revenim. Spuneam că după perioada de Haos, la un moment dat –
cel pe care ı̂l observă m noi virtual acum, va ı̂ncepe să demareze
procesul de realizare a unei noi Creații.
Dincolo de ceea ce traducem ca atracție a celor două polarită ți, ce
crezi că este necesar să se petreacă pentru realizarea acestui proiect?
- Asimilâ nd modelul feminin Divin cu cel al femeii pă mâ ntene, aș
spune că era nevoie de o maturizare – izică , psihică , emoțională … nu
ș tiu dacă există aceleaș i structuri ı̂n Ființa Divină feminină …
- Deș i ar trebui să ș tii, că ı̂ți spune Biblia de chipul ș i asemă narea cu
Ființa Divină ș i de partea bă rbă tească ș i partea femeiască .
- Nu se poate ca acestea să facă referire la femininul ș i masculinul din
Ființa Divină masculină , din Dumnezeu Tată l? Că este deja ș tiut că
iecare om are ș i parte feminină ș i parte masculină .
- De ce crezi că avem ambele polarită ți?
- Nu ș tiu. Că aș a am fost creați.
- Bine. Dar, dacă nu ar i existat modelul feminin, de ce era nevoie ı̂n
structura masculină de o polaritate feminină ?
- Ca să ı̂ndulcească puțin caracterul masculin…
- Se putea face mai „dulce” din programarea inițială . Nu era nevoie de
un masculin dur, dacă se dorea să ie mai dulce.
- Ș i asta e adevă rat. Incep să ı̂nțeleg că totul ține de un program. Sau
niș te programe.
- Da. Probabil că cei care se ocupă de programare ı̂nțeleg cel mai bine
conceptele. Pentru ei sunt reperele după care construiesc programul.
- Deci – faptul că iecare avem ș i feminin ș i masculin ı̂n structurile
noastre…
- … Ne creează compatibilită ți, ș i fac posibilă funcționarea Legii
atracției.
- Cum?
- Fiecare om are polaritatea masculină pe partea dreaptă a corpului ș i
polaritatea feminină pe partea stâ ngă a corpului.
- Indiferent dacă este femeie sau bă rbat?
- Da. La toată lumea este la fel. Matricea – adică structura care
conține aceste informații polarizate ale iecă ruia dintre noi, se
pă strează , evident cu modi ică rile aduse de ceea ce ı̂nvă țăm sau nu.
- Dar de-a lungul existențelor noastre succesive noi avem diferite
combinații de alternanțe ca femei sau bă rbați, să putem tră i ambele
feluri de variante de experimentare.
Aș a că , dacă pui față ı̂n față doi oameni, indiferent ce combinație vrei
– două femei sau doi bă rbați sau o femeie ș i un bă rbat – partea dreaptă
a unuia va i față ı̂n față cu partea stâ ngă a celuilalt ș i evident, partea
stâ ngă a primului va avea corespondentă partea dreaptă a celuilalt.
- Ca să se facă atracție, nu? Plus cu minus ș i minus cu plus se atrag!
Dacă erau doi plus sau doi minus, se respingeau!
- Corect. In acest fel se poate realiza transferul informațional ș i
energetic de la o structură la cealaltă . O singură polaritate nu dă dea
această posibilitate. De aceea, nici Ființa Divină nu poate avea doar o
singură polaritate. Nu ar putea crea procese dinamice. Ar stagna.
- Nu m-am gâ ndit.
- De aceea stă m de vorbă .
Ne ı̂ntoarcem la ceea ce spuneai despre maturizarea Mamei Divine.
Ce ai ı̂nțelege prin acest proces?
- Mi-e greu să spun despre cineva de un nivel atâ t de ı̂nalt.
- Spune despre o femeie.
- Cred că o femeie, ca să devină mamă , ar trebui să ajungă la o
maturitate izică ș i aici sunt date ale medicinei din belș ug ș i nu mai e
nevoie de discutat.
Apoi, ı̂i trebuie ș i o maturitate emoțională , că ci va avea de dat naș tere
unei iințe, pe care să o crească ș i educe ș i e bine să o poată face ı̂n cel
mai bun mod. Ș i aici sunt ș tiințe cu cercetă ri destule ș i pot i consultate.
Ș i ı̂i trebuie ș i psihicul ș i mintea mature, să existe coerență ı̂n
comportament, ı̂n a irmații, ı̂n concepte, ı̂n cunoaș terea transmisă mai
departe…
- Corect. Cum ajunge la acestea?
- Se formează ı̂n timp. Invață. Gâ ndeș te. Citeș te. Observă ceea ce se
petrece ı̂n jur. Adaptează informațiile la cazul propriu. Integrează ceea
ce ı̂nvață.
- Foarte bine. Ce ar avea de integrat Mama Divină ?
- Iar o luă m aș a?
Probabil ceea ce a asimilat ca material de studiu adunat din Creația
anterioară .
- Matematic, cum ai susține această a irmație?
- Asta chiar nu ș tiu!
…Prin constanta de aur – numă rul de aur? Că raportul dă cu virgulă …
- E corect. Nu ți-a venit degeaba informația. Dar dacă ar trebui să o
explici, ce ai zice?
- Ia-mă uș or!
Aș analiza cum se ajunge la numă rul de aur, ce ı̂nseamnă această
constantă . Apoi aș putea gă si semni icațiile. Cred.
- Foarte bine.
- Deci: ı̂n primul râ nd ș tim cu toții de Fibonacci – Leonardo Fibonacci,
care a fost pe drept cuvâ nt o stea genială a matematicii medievale, că ci,
mă gâ ndesc eu, cum a reuș it el să gă sească constanta?
- Dacă ți-ar plă cea matematica, ai putea să te joci puțin cu cifrele ș i să
creezi un ș ir numeric pornind de la primele două cifre, 0 ș i 1 pe care să
le aduni, iar apoi să aduni mereu rezultatul cu numă rul precedent din
serie?
- De ce nu?
- Deci: aduni
0+1= 1 ,
1+1= 2,
2+1= 3 ,
3+2= 5,
5+3=8,
8+5=13, …
ș i aș a mai departe, câ t vrei tu, pâ nă te plictiseș ti. Eș ti de acord că poți
obține un ș ir numeric, care are o bază logică , are un algoritm după care
ı̂l construieș ti?
- Da.
- Poți, tot de dragul artei matematicii, să ı̂ncepi să faci raporturi ı̂ntre
numerele succesive?
- Da. Pot să le ı̂mpart pe cele mari la cele precedente. Ș i ı̂mi dă o
aproximare a lui 1,618, pentru o suită de ı̂mpă rțiri, apoi chiar 1,618,
pentru altă suită .
Dar pot să le ı̂mpart ș i pe cele mici la urmă toarele. Că aici e o chestie
tare atractivă . Imi dă 0,618, tot aș a cu aproximație la o suită de rapoarte
ș i apoi chiar 0,618, iar aproximă ri… ș i tot aș a. Pot să mă joc. Dar nu pot
face conexiunea cu elementele din natură ı̂n care se regă sesc astfel de
ı̂nș iruiri sau raportul subunitar sau cel supraunitar.
Dar, pot face, tot de plă cere, ș i reprezentă rile gra ice ale numerelor
din Ș ir ș i să obțin spirala logaritmică . Sau exponențială ?
Poate i de creș tere sau descreș tere. Depinde de unde priveș ti.
- Asta vom vorbi puțin mai tâ rziu.
- Poate aici să am revelația asemă nă rii dintre spirala Fibonacci ș i
elemente din natură .
Deș i, poate că suța unui melc sau aș ezarea semințelor unei lori, putea
să ı̂i ie cunoscută lui Fibonacci, dar scoica Nautilus… sau atâ tea
elemente din natură care sunt aș ezate ı̂n forma spiralei,… nu cred că
avea de unde să le cunoască pe toate.
Aș a cum nu avea de unde să ș tie de valorile raporturilor dintre
lungimile diferitelor segmente ale corpului uman – oase consecutive,
pă rți ale corpului a late ı̂n vecină tate etc.
- Ș irul lui Fibonacci nu este creat de el. El doar l-a folosit ș i aș a a
devenit cunoscut. Iar acesta este un lucru cunoscut. Informația a fost
transmisă prin revelație cu mult timp ı̂naintea lui Fibonacci. Pentru că
ı̂nainte oamenii au primit foarte multe informații aș a ș i s-au dovedit
corecte. Ș i acum se obțin foarte multe informații aș a, sunt corecte, dar
ne stră duim să le dă m o variantă ș tiinți ică , pentru a nu că dea ı̂n
derizoriu.
Mendeleev a visat tabelul elementelor ș i abia apoi, scriindu-l a
constatat veridicitatea lui. Nu poate i contestat, că se poate veri ica
practic. Ș i e corect.
Ș i Tesla primea informații tot aș a. Ș i crea totul ı̂n mintea lui, veri ica
variabilele ș i apoi mergea direct cu ceea ce lucra. Ș i nu sunt singurii.
Foloseau emisfera cerebrală dreaptă .
Conș tient sau nu.
Istoria e plină de oameni care apelau la surse mediumnice, care ı̂și
foloseau emisfera dreaptă . Unii au interpretat corect informațiile, alții
nu. Ceea ce era scris să se petreacă , nu putea i evitat. Dar se primesc
informații ș i aș a. Că ș i emisfera dreapta face parte din creierul
nostru!!! Aș a că e corect să o folosim ș i să integră m ș i informațiile ei,
nu doar ale emisferei stâ ngi.
Nici una nu este completă fă ră cealaltă !
Ș i nici noi nu funcționă m complet doar cu o jumă tate de creier…
Dar, revenind la ș irul lui Fibonacci, la spirala Fibonacci ș i la numă rul
de aur, cum ai traduce funcțiunea lui ı̂n planul Creației?
- Mă ă ă ă i, grea ı̂ntrebare! Pă i cum? Nu ș tiu!
Ș irul lui Fibonacci … adun primele două numere ale ș irului…
- Adică ?
- 0 ș i 1.
- Ce crezi că sunt primele două numere ale ș irului? Cu ce le poți
compara?
- Din ce am vorbit pâ nă acum? Sau din orice ı̂mi vine ı̂n gâ nd?
- Ce ı̂ți vine ı̂n gâ nd?
- Nimic.
- Bun. Atunci din ce am vorbit pâ nă acum.
- Imi vine programator.
- De ce?
- Că ai zis de 0 ș i 1. Ele sunt cele două numere folosite ı̂n programare.
- Ș tii să faci programare?
- Nu.
- Nici eu. Dar: avem doar două numere: 0 ș i 1. Ele sunt ı̂nceputul ș i
sfâ rș itul numerelor, că ci altele nu putem folosi. Ț ii minte matricile ș i
determinanții din algebra de liceu, da? Lucram doar cu 0 ș i 1.
- Aș a…
- Ce reprezintă cifra „0”?
- Nulul. E 0. Nu e nimic.
- Atunci este ı̂nceputul. Care porneș te de la nimic. In tot ceea ce
creezi.
Ș i, ı̂n cazul acesta, „1”, care este unica opțiune ı̂n plus, ce este?
- Nu poate i decâ t capă tul celă lalt al seriei. Dacă „0” e ı̂nceputul, „1” e
sfâ rș itul seriei.
- Bun. Dacă faci raportul phi – numă rul mic ı̂l ı̂mparți la urmă torul
numă r din serie, care e mai mare, obții 0,618; cu aproximă rile de care
am zis. Dar ce ne interesează , e dinamica.

1 2 3 5 8 13 … …
1:2 = 0,50; 2:3 = 0,66;

3:5 = 0,60; 5:8 = 0,62;
8:13 = 0,61
- Dacă ı̂l ı̂mparți pe cel mic la cel mare, mergi ı̂n ordine crescă toare
de-a lungul ș irului.
- Ce ar putea ı̂nsemna asta?
- O creș tere, ce să ı̂nsemne? E direcția ı̂n care se creș te.
- Dar raportul e tot o aproximare a lui 0,618. Nu e o creș tere propriu-
zisă ..
- Da. Aș a e. Dar care e semni icația creș terii numerelor din ș ir?
- Creșterea , aș a cum ai spus. Se creș te mereu cu o aproximare de
0,618.
- Adică nu se creș te cu un ı̂ntreg, cum ar i „1”, de pildă .
De ce?
- Ce ai semni icat cu cifra „1”?
- Finalul. Capă tul de linie.
- Adică ai termina procesul acesta de creș tere.
- A, da. Nu m-am gâ ndit. Deeeeci: să o luă m uș or: ș irul lui Fibonacci
ı̂ncepe cu „0”. Nulul. Un „0” trebuie să i fost câ nd a ı̂nceput Creația. Că a
luat-o de la „0”.
Crezi că lumea aceasta a noastră este prima Creație, e modelul pornit
de la „0”?
- Sunt convinsă că nu.
- De ce?
- Rolul Creației este de a acumula informații, care să crească Ființa
Divină .
Fiecare dintre noi, de-a lungul vieților ș i existențelor noastre, exact
asta facem. Experimentă m o suită foarte bogată de lecții cu enorm de
multe variabile, pentru a obține tabloul complet al CUNOAȘ TERII.
Toată această Cunoaș tere este adunată pentru iința Divină din care
facem parte, că reia ı̂i transferă m informația. Vom vedea cum, ceva mai
tâ rziu.
- Bine.
- Cu alte cuvinte: Este o Creație. Se derulează tot procesul existenței
Ei. La inal, rezultatul acestei experiențe este adunat ı̂ntr-un cumul
informațional, care se adaugă Ființei Divine.
- Deci: presupune că suntem la prima Creație. La inal noi am i:
- Adică „1”!
- Nuuuu!
Pentru că „1” este ultimul inal. Câ nd s-a terminat de ı̂nvă țat tot ceea
ce era de ı̂nvă țat. Am stabilit din start că , ı̂n programare, avem doar „0”
și „1” – începutul și sfârșitul . Astfel că , ceea ce ne interesează sunt „0”
ș i „1”. Variabilele sunt ı̂ntre. Sau constantele.
- A! Constantele! 1,618!
- Hm, hm!
- Ceva greș it?
- Pentru tine, 1,618 se gă seș te ı̂ntre „0” ș i „1”?
0 0,618 1
Acesta este intervalul de lucru – axul să geții, iar vâ rful ei indică
direcția ș irului numeric.
- Puuuuf! Nu.1,618 este mai mare decâ t „1”. Adică e ı̂n afara
sistemului… Dar nu mă dumiresc.
- Prima Creație pleacă de la „0”. Ceea ce este la inalul ei, este ceea ce
a acumulat, cu ce a crescut ea…
- Cu 0,618. Că am stabilit că asta e direcția de creș tere.
- Coreeect!
- Atunci, la inalul primei Creații, ceea ce a rezultat din toată munca, e
doar 0,618?!
- Cam da. Dar, cum ai de ini tu, matematic, „toată munca”?
- E vorba de o formulă ?
- Nu. De o cifră . In programare lucră m doar cu două cifre: „0” ș i „1”.
- Dacă e vorba de „toată …” nu poate i „0”; ș i atunci e „1”.
- Ce ı̂nseamnă „1” pentru tine, ca programator?
- Intregul!
- Perfect!
Deci: ı̂n cursul primei Creații, după ce lumea s-a stră duit să
acumuleze întregul set de lecții speci ice acesteia, a acumulat mult,
dar nu a ajuns la inal, că ci nu mai avea de ce să se mai formeze o altă
Creație.
Cum este ș i la noi oamenii – ı̂nvă țăm ce ı̂nvă țăm ı̂ntr-o viață, dar nu
avem cum să termină m totul ı̂ntr-o singură viață, trecem ı̂n celă lalt
plan, integră m lecțiile ı̂nvă țate ș i ne reı̂ntrupă m să continuă m lecțiile…
ș i tot aș a…
- Iar pentru iecare viață noi avem de ı̂nvă țat „1” manual de lecții… E
corect?
Iar atunci avem
Începutul tuturor Creațiilor „0” +

experiența acumulată în toate creațiile = „1”
Începutul Creației noastre „0,618”
(pe care îl regăsim în Creație,
nu este inventat ) + „1”
(manualul acestei Creații)
= 1,618,
unde „1” este valabil pentru Creația în curs, el iind 1 set de lecții
Ecuația inală devine 0,618 (punctul de început) +„X” (cât
înseamnă acest set de lecții raportat la cantitatea de la început)
= 0,618 și ceva, poate i un 0,62
- E foarte corect. Insă acest manual e complet pentru acea viață, nu
pentru toate. In urmă toarea viață, vine urmă torul manual complet… …
Ș i abia câ nd am ı̂nvă țat absolut totul, vom ajunge la „1”!
- Iar după aceea, pentru că am ı̂nvă țat totul, nu mai avem de ce să
reluă m existențele.
- Aș a e. Deci, am stabilit clar: ı̂nceputul, e ”0”. Sfâ rș itul e „1”. Intre,
ceea ce de ineș te nivelul, este un numă r ı̂ntre „0” ș i „1”.
- 0,618.
- Da, pentru Creația din care facem noi parte, aceasta este constanta.
- Ș i cum putem ș tii aceasta?
- Dacă ı̂n Creația din care faci parte, gă seș ti elemente care să te ducă
spre numă rul de aur – raportul phi = 0,618 sau Phi = 1,618 sau spirala
Fibonacci sau dezvoltă ri ale programelor existențiale respectâ nd ș irul
Fibonacci – cum este la multiplicarea celulară , la creș terea frunzelor, la
petalele unor lori ș i ı̂n multe direcții din lumea vie a naturii, care este
marea noastră Carte de ı̂nțelepciune.
- Deja ș tim că gă sim! Dai o că utare pe net ș i nu se mai termină câ te
sunt!
- Acest lucru ı̂nseamnă că , la momentul de ı̂nceput al Creației din care
facem ș i noi parte, constanta care o de ineș te nu era „0”.
- Ci 0,618!
Iar acest „618” de după virgulă reprezintă ceea ce s-a acumulat ı̂n
Creațiile anterioare.
Am amețit de sensuri! Dar, ı̂n sfâ rș it am ı̂nțeles! Cred că am ı̂nțeles.
Dar mai am o ı̂ntrebare: e clar – nu suntem la prima Creație acum. De
unde ș tim la a câ ta suntem? Ș i de unde ș tim că nu suntem la ultima?
- Nu ı̂ți pot ră spunde cu exactitate, că bilanțul acesta ı̂l face Ființa
Divină . Nu cred că suntem la ultima, pentru că mai sunt ı̂ncă multe
nivele de urcat ș i nu cred că se vor termina acum.
Iar matematic, eu aș aproxima cu „0,999” planul ultimei Creații, care
să arate câ t de puțin mai e pâ nă la inal. De la 0,618 pâ nă la 1 mai avem
0,382, care nu este chiar o treime din ı̂ntreg, dar e clar că am parcurs
mai mult de jumă tate din drum. Interesant este că , ı̂mpă rțind 0,618 la
0,382 obținem 1,6178… Cu alte cuvinte, câ nd traversă m ș i acest 0,382,
vom ajunge la inal… deș i… 1,6178 nu e chiar 1,618… adică e loc de a
crea o nouă punte, spre un alt nivel.
Vom continua discuția despre cele două constante puțin mai tâ rziu.
- Ș tii ceva?
Inainte de a termina discuția asta, pot să ı̂ți mai pun o ı̂ntrebare?
- Sigur că poți. De aceea stă m de vorbă .
- Dacă „0” este la ı̂nceputul Creației, la ı̂nceputul tuturor lucrurilor, el
este primul cap de serie.
- Da.
- El este NULUL. NIMICUL .
Adică e GOLUL , ÎNTUNERICUL , LIPSA LUMINII, LIPSA… A TOT CE
VREI
- Corect…
- Adică , dacă i-am da o polaritate, „0” ar i femininul?
Nu vreau să bat câ mpii, dar spuneam că golul e cel care trebuie
umplut…
Ș i el este femininul ș i vă d că toată Creația creș te cu „0”,618, deci
cred eu că suntem tot ı̂n spațiul acesta feminin…
Chiar ș i ca reprezentare gra ică , cifra „0” arată un gol…
- E corect tot ce spui. Da, cifra „0” simbolizează golul, femininul!
- Ș i atunci cifra „1”, masculinul ?
- Sigur că da . Chiar ș i simbolul gra ic al cifrei sugerează o structură
falică , masculină .
- Doamne, acest Univers este un program scris în „0” și „1”, ca
structuri polare, feminin și masculin, în care dinamica este dată de
atracție și respingere – care devin Legi Universale – Legea
Atracției, Legea Rezonanței, Legea Gravitației, Legea Cauzei și
Efectului? !! Toate se explică prin această funcțiune polară!!!
-…
- Spune-mi că aș a e!
- Sincer? Imi vine greu să ș i vorbesc. Imi dau lacrimile de
manifestarea genialului care se naș te ı̂n tine, din folosirea ambelor
emisfere cerebrale. Acesta este cel mai mare dar pe care ți-l puteai face:
să intri ı̂n armonia celestă a sistemului tă u!!!
-…
- Plâ ngi?
- Foarte rar. Dar, de bucurie, plâ ng. Ai ı̂nțeles logic că Universul este
scris ı̂n COD BINAR : „0” Ș I „1”! Aș a cum au ı̂nțeles ș i programatorii
tereș tri. Ș i că ele sunt mai mult decâ t cifre, sunt polarită ți – „0” este
femininul, golul, cel care atrage,, magnetismul, ı̂ntunecosul – fă ră
lumină , forța centripetă , ca să se umple; iar „1” este masculinul, plinul,
cel care dă , forța centrifugă , electricul, informaționalul, luminicul.
Ele sunt Femininul ș i Masculinul, Marile Forțe Cosmice ș i ı̂ntre aceste
două polarită ți se desfă ș oară ı̂ntregul proces al Creației.
Acum hai să facem o scurtă recapitulare:

- Haosul a fost ı̂ntrerupt de Prima Mișcare , care a angrenat procesul
Creației;
- Emisfera Cerebrală dreaptă este corelată cu partea feminină a
psihicului, respectiv cu non-conș tientul;
- Emisfera Cerebrală stângă – corelată cu partea masculină a
psihicului, cu sectoarele conș tientului;
- Devalorizarea femininului a constituit dizarmonia acestei lumi 3D;
- Universul este scris ı̂n cod binar, „0” și „1”, unde „0” este
femininul, golul, atractorul, magneticul, iar „1” este masculinul,
dă tă torul, dinamicul, plinul. Ele dau Legile Universale
- Șirul lui Fibonacci , Numărul de aur ș i constantele Creației –
de inesc modelul Creației
- Procesul Creației se desfă ș oară ı̂ntre cele două mari Polarită ți
Cosmice – Femininul și Masculinul.
Traseul creației
- Iți mulțumesc pentru marea bucurie pe care mi-ai fă cut-o.
Inainte de a merge mai departe, aș vrea să mai aduc câ teva
completă ri.
In primul râ nd, ai constatat cu siguranță că primul lucru diferit al
acestei abordă ri, este spațiul ı̂n care ne-am poziționat.
De regulă , noi vorbim din punctul de vedere al omului terestru,
conș tient de dimensiunea lui insigni iantă la scara cosmică .
Aceasta ne dă o stare de insecuritate, de neı̂ncredere ı̂n ceea ce
a irmă m despre cosmos ș i Creație, la modul general.
Consideră m că suntem prea mici pentru a putea a la adevă rul. Prea
mici pentru a putea ı̂nțelege Creația ș i mecanismele ei reglatorii, iind
vorba de o entitate imensă , in inită ı̂n timp ș i spațiu pentru mintea
noastră , izolată de multe limită ri.
De aceea, ceea ce este luat ı̂n serios, este doar ceea ce vine din lumea
ș tiinți ică .
Acum, rezultatele ș tiinței terestre sunt obținute tot de oameni. Pot i,
desigur, ș i ajutoare din partea unor iințe care vin să ne ajute. Dar nu ı̂n
felul acesta certi ică m veridicitatea informațională .
Mai mult, este bine să im conș tienți că iecare aparat construit de
oameni, va avea posibilită țile pentru care a fost prevă zut de cel sau cei
care l-au creat, nu mai mult decâ t pot ei să pună .
Iar această limită este dată de nivelul de cunoaș tere la care este sau
sunt creatorul / creatorii aparatului, ı̂n momentul construirii acestora
ș i de posibilită țile tehnologiei de a utiliza acel nivel de cunoaș tere.
Deci, sunt informații pe care le pot furniza anumite aparate, dar au
limite.
Sunt ș i informații pe care le pot oferi ș tiințele logice, prin calcule,
ecuații ale unor procese, studii diverse.
Ambele sunt produse ale gâ ndirii.
Foarte important este ca rezultatul gâ ndirii să ie de bun simț ,
veri icabil mă car prin comparație cu alte rezultate din domeniu sau
ı̂ncadrabile ı̂n sisteme funcționale.
Eu consider că putem lua ca bază de analiză ș i veri ica atâ t informații
venite din surse ș tiinți ice, câ t ș i prin surse considerate deocamdată
neconvenționale, primele iind elaboră ri ale emisferei cerebrale stâ ngi,
iar a doua categorie, a emisferei cerebrale drepte.
Cred că veri icarea iecă rei direcții de informații se face cel mai corect
ı̂n mod ı̂ncruciș at, pe modelul emisferei opuse sursei.
Cel puțin aș a am procedat eu de-a lungul timpului.
Rezultatul obținut, de regulă era o certi icare a informației veri icate
– chiar nu ı̂mi vine ı̂n minte acum ceva ce nu s-a con irmat.
Acest lucru s-a ı̂ntâ mplat ș i ı̂n situații ı̂n care nu gă seam sensul sau
locul ı̂ntr-un sistem pentru informația validată .
Reperul de bază al colectă rii de informații prin tehnici
neconvenționale a fost starea din su letul meu: câ nd informația este
corectă , simt o stare de bine, de liniș te, de ı̂mplinire.
Câ nd sunt bruiaje ș i intru ı̂n spații viciate – simt nevoia să plec de
acolo, simt disconfort ș i că informațiile nu au fundament. De regulă , pe
acestea nu insist.
Unele dintre veri ică ri – pentru informații furnizate de EC dr., nu le
pot face ı̂ncruciș at, pe domenii din ș tiință, pentru că sunt ș i nivele la
care nu am acces sau încă nu sunt ră spunsuri ı̂n mediul ș tiinți ic. Ceea
ce nu ı̂nseamnă că nu vor i, mai tâ rziu!
De aceea, uneori, sursa de veri icare este tot din surse non-
conș tiente, furnizate de EC dr. sau scrieri, de cele mai multe ori – cu
vechime, veri icate ı̂n timp sau transmise cu titlul de adevă r absolut de
la primii creatori, care erau conș tienți de valoarea informațiilor trimise.
Nu plec de la solicită ri informaționale citind câ te o carte de
ı̂nțelepciune!
Fac diverse citiri, ceva mai rar acum, din lipsă de timp, dar - suntem
creatori de timp ș i se face din nou câ t timp este necesar!
In urma acestor citiri ale informațiilor din planurile subtile, se nasc
ı̂ntrebă ri, că rora este necesar să le dau ră spunsuri.
Cel mai adesea solicit ră spunsul tot din aceleaș i surse subtile.
Ele vin ie aș a, ie prin informații primite de la alte persoane izice,
care ı̂mi spun ceea ce am nevoie să a lu sau ı̂mi furnizează diferite
materiale – că rți, documentare, poze etc., care conțin ră spunsul la
ı̂ntrebă rile mele.
Intotdeauna sunt convinsă că a lu ră spunsul, la momentul potrivit.
Deci, nu stau focusată ı̂n starea de aș teptare, ci ı̂mi continuu activită țile
după ce am lansat cererea pentru ră spuns.
Ambele, atâ t informațiile inițiale câ t ș i rezoluțiile inale vor i de
veri icat.
Incep prin cercetă ri ı̂n ș tiințele conțină toare ale domeniului
informației, iar dacă nu gă sesc, solicit surse, care foarte adesea sunt
scrieri.
Comparâ nd informațiile primite de mine acum cu cele primite de alte
surse chiar ș i cu mii de ani ı̂n urmă , similitudinea ră spunsului este o
con irmare ı̂n sine.
Probabilitatea ca două surse total diferite, care solicită o informație,
ı̂n spații sau timpi a lați la mare distanță – sau mică , nu contează , să
obțină aceeaș i informație – este foarte mică , spre nulă , dacă informația
nu este adevă rată .
Cu câ t este mai veche ș i mai validată , creș te credibilitatea
conținutului ei.
Mi s-a ı̂ntâ mplat ca ră spunsul unei ı̂ntrebă ri să vină ș i după câ țiva
ani. Dar exact câ nd aveam nevoie!
Ceea ce ı̂mi spune că informația o primesc atunci câ nd EU sunt
pregă tită pentru ră spuns.
Nu spune nimeni că emitentul ră spunsului a aș teptat ani de zile ca să
ı̂mi trimită ră spunsul, deș i este posibil ca acesta să ie plasat ı̂n câ mpul
meu doar la momentul potrivit.
Cel mai probabil, ı̂nsă , ră spunsul a fost dat mult mai repede, doar că
EU nu eram pregă tită să ı̂l citesc, primesc, ı̂nțeleg.
Ș i abia atunci câ nd eu puteam ı̂nțelege ș i accepta informația, a ajuns
ı̂n conș tientul meu.
Pâ nă atunci putea gravita ı̂n câ mpul meu informațional sau să ie
depozitată ı̂n spațiul non-conș tientului meu, aș teptâ nd declicul care o
scotea la suprafață, conducâ nd-o ı̂n conș tient.
O mare parte a acestor informații au devenit surse de informare – ie
pentru cititorii că rților mele, ie pentru cursanții care au audiat
cursurile, seminarele, conferințele sau au participat la atelierele de
lucru ori la taberele de dezvoltare personală .
Unele persoane sunt bene iciare ale mesajelor din articolele scrise ș i
publicate pe site-ul meu – www. lorentinamateescu.ro , pe face book-ul
meu, Florentina Mateescu sau ale clipurilor postate pe youtube.
In susținerea informațiilor transmise, o notă determinantă o are
vizualizarea planurilor subtile ș i a informațiilor conținute acolo. Este o
practică pe care o poate utiliza orice persoană care CREDE că poate
vedea ı̂n planul subtil – indiferent că se uită ı̂n trecut, prezent, viitor,
ı̂ntr-o structură care mai este sau nu ı̂n planul izic, ı̂n câ mpul cuiva sau
oriunde ı̂l ghidează su letul să ia informația necesară .
Faptul că nu ne folosim EC dr. este o piedică pentru orice simț al
percepției subtile!
Deci, iată motivul de bază al acestei blocă ri!
Dar, vreau să subliniez că nu este greș it, ci este o formă prin care
putem să ne stimulă m foarte mult EC st. ș i să dă m soluții cu „o mâ nă
legată la spate”. Este un mod de a creș te.
De ce am fă cut acest preambul?
Ceea ce vreau să vă povestesc ı̂n continuare, este o astfel de
informație. O să vă descriu cum am vă zut eu.
Ș i ce am auzit la inal. Că ci ș i clarauzul este o sursă de informare, nu
doar clarvederea.
De data aceasta, am vrut să ı̂mi explic o informație, pentru că nu ı̂mi
era foarte clară .
Tocmai citisem cartea „Simbolul pierdut”, a lui Dan Brown.
Imi pare ră u să devoalez informația pentru cei care nu au citit cartea,
dar eu de la acest simbol am plecat.
Este vorba despre un cerc cu un punct ı̂n mijloc.
Ați ı̂nțeles, desigur, că asta emanați, - un cerc alb, cu un punct negru
ı̂n mijloc.
Lecturâ nd cartea, după lungile peripeții pâ nă la a larea simbolului, aș
i crezut că , la inal, dă m de caractere egiptene sau chinezeș ti sau un
semn care să arate cel puțin ciudat.
De fapt, simbolul era acest cerc cu fond alb ș i un punct negru ı̂n
mijloc!... Simbolul circumpunctului.
Exista ș i derivația cubului, care se desfă ș oară sub forma unei cruci, cu
un punct ı̂n centrul pă tratului peste care se intersectează cele două
brațe ale crucii.
Cu adevă rat, protagonistul romanului, profesor de simbolistică , a dat
o sumedenie de explicații pentru acest simbol.
Ceea ce am vrut eu să a lu, a fost cum a ajuns să ie construit acest
simbol, ș tiind că , cei din vechime, desenau ceea ce vedeau creâ nd
pictograme.
In mod cert, acest simbol a fost inițial o pictogramă . Ș i atunci, ce a
văzut cel care a desenat-o ?
Acest lucru am cerut să ı̂l vă d.
Sentimentul a fost de expulzie ı̂ntr-un ı̂ntuneric dens, total, ı̂ntr-un

NETIMP, pentru care nu aveam repere.
Deș i era un ı̂ntuneric TOTAL, nu aveam sentimente de teamă . Doar o
energie copleș itoare.
Aveam senzația că urma să mă descompun ı̂n valuri succesive…
Ș i am ieș it din spațiul de manifestare, poziționâ ndu-mă ı̂ntr-un plan
neutru, unde eram doar spectator.
M-am stabilizat ș i am aș teptat ı̂n tă cere să urmă resc procesul care
ı̂ncepuse a se derula.
In ı̂ntunericul dens, se contura din ce ı̂n ce mai clar un fascicul de
lumină , care prindea forță.
Era ca ș i cum, tot ı̂ntunericul era stră puns de această lumină , care
creș tea ca forță ș i vizibilitate…
O forță de o impetuozitate fantastică …
Nu ı̂mi era teamă , că ci spațiul de unde urmă ream avea o protecție…
Cred că a TIMPULUI… a prezentului de unde veneam…
Ș tiam clar că nu interferă m…
Deș i acum, câ nd redau cu cuvinte, deci ı̂n constructe logice, mi se
pare absurd să consider că LUMINA DIVINA nu m-ar i putut atinge
acolo unde eram…
Ș i totuș i, acolo nu am simțit vreun pericol… nici mă car nu creasem eu
acea bulă de TIMP ı̂n acel imens NETIMP, ca să iu ı̂ntr-un spațiu
protejat…
Ș i am ră mas să urmă resc ce se ı̂ntâ mplă pentru simplul motiv că ceea
ce vedeam era inversul pictogramei pe care mă aș teptam să o vă d…
Eu plecasem setată să vă d un cerc / sferă – că se desenează la fel -, cu
fond alb și un punct negru în centru …
Gâ ndurile lucide sunt mai greu de dirijat ı̂n acea stare, dar ceea ce
vedeam, dacă aș i reprezentat ı̂n desen, ca pictogramă – ar i fost un
spațiu întunecat cu o pată luminoasă în centru : ı̂n pictogramă ar i
fost cercul negru ș i punctul din centru, alb… invers față de simbolul
circumpunctului prezentat anterior, din cartea menționată .
După un timp s-au simțit vibrații puternice…
Iar apoi am avut viziunea aș teptată : o imensă sferă de LUMINA, cu o
bulină ı̂ntunecată ı̂n centru…
Pe care, mai tâ rziu, câ nd am analizat imaginea, am identi icat-o cu un
vortex…
Dar ș i cu un necesar viitor de studiu, ı̂ntr-o altă etapă a Creației.
Ce am simțit apoi, fă ră să mai vă d, ci să simt miș carea, era că din sferă
se revă rsau valuri, … unele după altele… imense…
Iar la sfâ rș it era o suită de valuri din ce ı̂n ce mai puțin luminoase,
marginea iind ı̂ntunecată …
Am ieș it din transă .
Eram puțin buimacă .
Retră iam revă rsarea de valuri… ca o ı̂ntrebare a ı̂ntregii mele iințe…
Atunci am auzit foarte clar: Expirația lui Brahma.
Explicația pe care am simțit-o a fost că expirația lui Brahma
reprezenta procesul ı̂n care Creatorul expansiona ı̂n Creație; ca ș i cum
ră spâ ndea această su lare de Spirit Divin ı̂n ı̂ntregul spațiu al Creației,
care astfel era impresionat cu amprenta Divină , devenind o manifestare
a Divinului.
Logica ı̂mi spunea astfel că ı̂ntreaga Creație este conectată permanent
la Creator.
De fapt, corect spus ar i:
C R E A T O R U L
A L U A T F O R M A C R E A Ț I EI,
prin care se poate manifesta pe acest parcurs a ceea ce este de

experimentat, pentru a ı̂nvă ța lecțiile acestei etape ș i a creș te, trecâ nd
apoi la urmă torul nivel.
Subiectul acesta ı̂l vom dezvolta detaliat ı̂n urmă torul nostru Dialog.
CREATORUL A LUAT FORMA CREAȚIEI este UNICUL lucru pe
care este necesar să ı̂l accepți ș i să ı̂l reții. Ș i ı̂nțelegi toată Biblia ș i
mesajele ei.
Senzația inală a fost de slă biciune.

Am crezut că era a mea.
Dar am ı̂nțeles că acest proces a produs o epuizare ı̂n Ființa
Creatorului, care trebuia să se recalibreze cumva.
Biblia spune că , după Creație, Dumnezeu S-a odihnit.
Simțeam ș i eu acea nevoie.
Ceea ce ı̂ncepeam să ı̂nțeleg era cam aș a:

In prima – prima etapă era starea de adormire, ı̂n care domina
Haosul - dominanta era energia statică , nedinamizată de nimic. In jur
era totul ı̂n ı̂ntuneric.
După Haos, apariția fasciculului luminos ı̂n mijlocul ı̂ntunericului – l-
am tradus ca momentul activă rii masculinului, a electricului,
dinamicului, care ı̂și ı̂ncepea miș carea, deci ieș ea din adormirea
anterioară . Vorbim deja de Prima Miș care Divină .
Senzația izică era că a sosit momentul potrivit.
In izică – acest moment potrivit este cel ı̂n care se ı̂ntrunesc
condițiile izico-chimice propice realiză rii unui proces.
Practic, manifestarea masculină , luminică , fotonică , a activat
magnetismul feminin, fă câ nd posibilă fuziunea celor două Mari Forțe
Cosmice ı̂n Ființa Unică Androgină , care are ambele polarită ți, pe care le
va folosi alternativ, ı̂n funcție de programul activat ı̂n iecare dintre
etapele de manifestare a Creației.
Astfel, ı̂n ı̂ntunericul inițial, ı̂n prima etapă a apă rut primul fascicul
luminos – dâ nd imaginea unui spațiu ı̂ntunecat, cu o bulină de lumină
ı̂n centru.
Aceasta era polaritatea feminină , care ı̂ncepea să ie inundată de
lumina masculină , ı̂n urma fuziunii.
Fenomenologic, ı̂nsemna informaționalizarea la scară largă a Creației.
Acest proces genera o alchimizare ı̂n polaritatea masculină ,
purtă toarea de informație.
Ceea ce s-a regă sit ı̂n imaginea pe care o aș teptam – că ci semni icația
ei plecasem să o caut, spațiul luminos cu o bulină întunecată în
interior.
Expirâ nd, dă dea ı̂n exterior din substanța Sa, din Lumină ; Primul
nivel creat era apropiat de ceea ce era ș i se manifesta Creatorul, dar cu
un potențial energetic mai mic, că ci era deja nevoie de scopul Creației,
respectiv era primul nivel care avea ceva de ı̂nvă țat.
Din nivel ı̂n nivel scă dea luminozitatea, crescâ nd ı̂ntunericul,
respectiv lipsa de informație; a larea ei, a informației, devenea sensul
existenței.
Ultimul nivel era ı̂ntuneric total, cel care era ca un brâ u ı̂n jurul
Creației, iind ș i cel care avea nevoie să primească energie ș i lumină de
la nivelele anterioare.
Aceste nivele erau valurile din viziunea mea.
Iar spațiile dintre valuri sunt ceea ce numim „vă lurile„ care separă
lumile, practic iind spațiile de separare dintre benzile de frecvență pe
care se desfă ș oară Creația.
Această imagine mi-a spus că ı̂ntreaga Creație este interconectată , că
nu au fost bucă ți fă cute separat, unele ı̂ntr-o parte a Universului /
Multiversurilor ș i alta mai apoi ı̂n altă parte… cam cum se construieș te
un tablou de puzzle, ataș ând piesele aleatoriu, unde se potrivesc, nu
cursiv, ca ı̂ntr-un desen, care are o curgere irească .
Creația este realizată asemenea unui copil sau pui din orice specie am
vrea, care este realizat unitar, structural ș i funcțional.
E adevă rat, organele fă tului se formează treptat, prin diviziuni
celulare succesive, după un program prestabilit cu mare claritate. In
interiorul spațiului uterin.
La toți urmaș ii unei specii, programul este identic, atâ ta timp câ t
funcționează corect, fă ră alteră ri.
Dar, atunci câ nd viitorul bebeluș este format complet ca structură ș i
funcționalitate, el se naș te – pă ră seș te spațiul intrauterin ș i se
desprinde din corpul mamei, urmâ nd să ı̂și desfă ș oare existența separat
de mamă , ș i urmă rind propriul program existențial.
Cam la fel a fost fă cută ș i Creația. Ș i nici nu avea cum să ie altfel, că ci
este spus clar că „ceea ce este dedesubt corespunde lucrului de
deasupra / ș i ceea ce este deasupra corespunde lucrului de dedesubt”.
Ceea ce ı̂nseamnă că programul de gestație umană , animală , terestră
(al mamiferelor terestre), fă cute după chipul ș i asemă narea cu
Creatorul, este acelaș i.
Extrapolâ nd de la fă t la Creație, reiese că ș i Creația, ca produs al unor
iințe parentale, a fost concepută după un program, care s-a derulat o
anumită perioadă de timp, iar ı̂n acest interval s-au format diversele
pă rți constitutive ale acesteia, evident după programul implementat de
Creator. Acestea sunt nivelele sau benzile vibraționale din Creație.
Ș i la fă t – primul organ format este inima – este un nivel; iecare
dintre organele, aparatele ș i sistemele urmă toare reprezintă alte
nivele.
Diferența este că un pă rinte terestru – un tată , nu creează el
programul după care se va derula diviziunea celulară a zigotului, ce
organe, aparate ș i sisteme apar, ı̂n ce ordine, ce caracteristici au, ce
funcționalită ți, ce mecanisme reglatoare, ce sisteme de relație, ce surse
de alimentare, ce program de viață etc.
El transmite un program pe care el ı̂l conține ı̂n ADN-ul lui.
Acest program este scris de Creator ș i pus ı̂n structura iecă rui om,
astfel ı̂ncâ t multiplicarea indivizilor din iecare specie să se facă fă ră
intervenția Creatorului, ci doar pe baza unei preprogramă ri de
reproducere a urmaș ilor.
Aș a cum organele reprezintă nivele vibraționale din corpul nostru,
ceea ce este la scară mare, cosmică , este creat tot pe nivele vibraționale,
dar la nivel cosmic.
Ș i la om ș i la Creație, aceste benzi sunt informaționalizate. Ele conțin
programul de lucru pe respectivul nivel.
Ce mai avem de spus este ș i că ı̂ntregul proces creaționist a fost fă cut
ı̂ncă de la ı̂nceputuri, nu ı̂n etape. Totul a fost creat de la început . Pe
parcursul manifestării, Creația evoluează .
Astfel că ambele curente de gâ ndire legate de Creație sunt corecte –
Creaționismul ș i Evoluționismul, dar incomplet iecare fă ră celă lalt.
Ca o mică disertație, aveam cam unsprezece sau doisprezece ani câ nd

gâ ndeam că ı̂ntreaga Creație este rezultatul fuziunii ı̂ntre un tată ș i o
mamă cosmice, care sunt Dumnezeu, fă ră să am habar de intimitatea
sexuală , că ci acea perioadă lă sa copilă ria mult mai lungă .
Mai mult, mă gâ ndeam că ı̂ntreaga existență se desfă ș oară după un
program prestabilit, după un fel de probabilită ți – ı̂ntr-o anumită
situație X, reacția unei persoane Y, nu putea i decâ t UNA SINGURA sau
cu mici abateri, care nu ı̂ncurcau pe ceilalți. Ș i că acest program este
scris în Biblie .
Acestea erau gâ nduri pure ș i fă ră vreun fel de cunoaș tere spirituală .
Intorcâ ndu-ne la Biblie, ni se spune clar că Cel care a creat programul
Creației, este Dumnezeu: Ș i Dumnezeu a zis: „Să ie…! Ș i a fost…. Ș i
Dumnezeu a vă zut că este bine. Ș i a numit…Ș i a fost o noapte ș i apoi o
dimineață. Ziua…”, vom vedea pe etape zilele Creației ș i le vom discuta
ı̂mpreună ı̂n urmă torul nostru dialog.
Exista posibilitatea, desigur, ca programul să ie importat de la un alt
nivel ș i aplicat acestei Creații. Sau doar transformat un program care a
mai fost rulat. Sunt multe posibilită ți, doar că nouă , Biblia ne spune
foarte clar cum s-a procedat.
Ca atare, această etapă a Genezei ș i Facerii conține conceptul după

care se realizează Creația, modelul ei structural – cum va ară ta, din ce
va i formată , dar ș i modul ı̂n care ea va funcționa de la ı̂nceputul pâ nă
la sfâ rș itul ei.
Evident, ca ș i la om, ceea ce se deteriorează pe parcurs, este ı̂nlocuit,
asemenea celulelor care se divid ș i mor, lă sâ nd ı̂n urma lor celule noi,
conțină toare a exact aceloraș i informații ca ș i celula din care s-au
nă scut.
Lucru care se petrece ș i ı̂n cosmos, unde, după moartea unor stele se
reia procesul de formare a altor stele. Ceea ce dispare, trebuie
înlocuit, ca să se păstreze ARMONIA SISTEMULUI!
Pâ nă acum, ceea ce ı̂mi traduceam din informații, se plia pe informații
ș tiinți ice.
Aș a că am mers mai departe.
Am ı̂nțeles că expirația lui Brahma era manifestarea masculinului
care dă în exterior.
Dar ș i că , ı̂n urma acestui proces, se produce o epuizare, o golire . Dar
starea de gol este element feminin .
Ca ș i cum, în urma fuziunii, Ființa Divină funcționa alternativ,
când pe polaritate masculină, când pe cea feminină.
In esență, funcționa ș i funcționează ı̂n echilibru, folosindu-ș i ambele
polarită ți, integrâ nd ș i utilizâ nd programele acționale speci ice atâ t
femininului, câ t ș i masculinului, pentru că iecare dintre ele reprezintă
forța dinamică pentru cealaltă .
Diferențele dintre ele sunt, de multe ori, de vector – ı̂n ce direcție se
deplasează energia, evident, coordonată de informația care ghidează .
Acest lucru face posibilă desfă ș urarea, ı̂ntr-un anumit cadru, a unor
evenimente „ce curg unul din altul”, cu sensurile lor de manifestare,
fă câ nd posibilă VIAȚ A.
Dar, se pierdea energia.

Treptat, se schimbau iar polarită țile, că ci, prin această dare masivă ı̂n
exterior, Esența Ființei Divine se ră spâ ndea ı̂n ı̂ntreaga Creație, golind
Sursa, care trecea pe polaritate feminină .
Această schimbare este cea care va genera reabsorbția Creației ı̂n
Sursă – ca energia, lumina, să umple golul lă sat, care devenea magnetic,
din nevoia de a se reechilibra energetic.
Nu ı̂ntâ mplă tor se simțea epuizarea, iar imaginea devenea iar
ı̂ntunecată , cu o pată luminoasă ı̂n centru…
In urma experiențelor de ı̂nvă țare, nivel după nivel se va reı̂ntoarce la
Sursă , exact la momentul potrivit, câ nd tot ceea ce era de manifestat a
fost ı̂ncheiat.
Evident, reı̂ntoarcerea la Sursă poartă numele de Inspirația lui
Brahma, iind procesul invers.
Ș i ı̂mi mai spune ceva: scopul prim ș i ultim al Creației este ca, prin
aceste experiențe pe care le traversează Creația, dâ nd variate
ră spunsuri, să se ı̂mbogă țească Ființa Divină , acumulâ nd un volum
uriaș de informații, aceasta iind baza creș terii ș i expansiunii
Universului, despre care ne vorbeș te izica Cosmosului – acumularea de
energie mentală , de cuante informaționale rezultate din emanația
ı̂ntregului ansamblu experiențial.
Această experiență a stat la baza cursului Paradigma Atlantă a

Creației, pe care l-am ı̂nceput după câ țiva ani, câ nd am adă ugat o serie
de informații, care completau ı̂n primul râ nd ı̂n mintea mea procesul,
funcționâ nd legic ș i coerent.
Nici nu ar mai trebui completat – este vorba de un proces ciclic, cu o

funcționalitate bine pusă la punct, care respectă Legile Universale, pe
care deja ı̂ncepem ș i noi să le a lă m ș i ı̂nțelegem.
Mai mult, ı̂ntreaga informaționalizare reprezintă un proces extrem de
minuțios ș i de laborios, care generează atâ t programele structurale, câ t
ș i cele funcționale, cu multiple variabile, care ne dau sentimentul
liberului arbitru ı̂n alegerile ș i deciziile pe care le luă m, dar care, ı̂n
realitate ne dau lejeritatea de a merge ı̂n modul nostru personal, ı̂nsă ı̂n
variante care nu modi ică trecutul sau viitorul, ı̂n planul nostru
material, cel nematerial ne iind supus TIMPULUI, ci existâ nd ı̂ntr-un
NETIMP CONTINUU.
Existența concomitentă a unei diversită ți uluitoare de posibilită ți de
manifestare, dată de coexistența mai multor benzi de frecvență
vibratorie, dar ș i a unei multitudini de cadre de experimentare, face ca
viața să ie extraordinar de bogată , de imprevizibilă , o sursă
permanentă de noi ș i noi forme de ră spuns, care generează alte
experiențe, ı̂ntr-un perpetuum continuu.
Acest model existențial este modul ı̂n care am interpretat eu

informațiile primite.
Nu ı̂nseamnă că e neapă rat cea mai clară , corectă sau completă
formulă .
Este ceea ce am ı̂nțeles eu din mesaj ș i analiza lui ulterioară .
Tu, mă poți contrazice oricâ nd.
De altfel, sumedenia de interpretă ri ale textului Biblic este generată
tocmai de nevoia de a ı̂nvă ța din mai multe variante, de a veri ica ı̂n ce
direcție duce iecare dintre aceste concepte, care dau modele diferite de
viață. In aceste situații se dau soluțiile speci ice iecă rei formule de
exprimare a conceptului manifestat.
La inal, va ră mâ ne cel valid.
Dar el va i rezultanta irească a tuturor experiențelor acumulate din
tot ceea ce s-a tră it pâ nă atunci.
Ș i e valabil pentru toate textele sacre.
Ș i, cred că bogă ția aceasta de formule de manifestare face ca viața să
ie atâ t de fascinantă ı̂n diversitatea ei. Imi este puțin di icil să mă
gâ ndesc cum ar i fost viața ı̂ntr-o uniformă psihică , ı̂n care aveam toți
acelaș i program de caracter, aceleaș i comportamente, reacții, stă ri,
diferența iind că unii ı̂nvă țau ră bdarea, unii eliberarea de o anumită
frică ș i alții iubirea.
Chiar ș i cu lecții diferite de ı̂nvă țat, tot monotonie ar i fost!
Aș a, chiar cu tot haosul de acum, ceea ce face ca această perioadă să
ie deosebit de spumoasă , este posibilitatea ca, din această efervescență
să se nască noi idei, noi ipoteze, să se construiască noi scenarii, să ie
experimentate ș i validate sau in irmate, pentru că aș a, iind cu adevă rat
vii ne dă m ș ansa la viitor, aici pe Planeta Terra – care este o minune a
Creației – ș i care are o sensibilitate aparte a Su letului Ei. Te va miș ca ı̂n
ı̂ntreaga iință atunci câ nd o vei simți!
In legă tură cu forma ı̂n care am ı̂nțeles eu aspectele discutate, vreau

să ș tii cu certitudine că aceasta este forma la care am ajuns eu, cu datul
meu informațional din acest moment ı̂n care scriu, cu nivelul meu de
ı̂nțelegere, cu gradul meu de puritate a canalului informațional
energetic prin care solicit dezvoltarea arealului de informare la care să
am acces ș i, ı̂n ansamblu, cu posibilită țile iinței mele din acest moment
al acestei existențe terestre.
Ceea ce nu este perfecțiunea.
Poți avea o altă ipoteză sau o altă interpretare. Intenția mea nu este
să ı̂ți impun un model, ci să te ı̂nvă ț să ı̂ți dai frâ u liber imaginației,
gâ ndirii cu emisfera dreaptă , dar ș i jocurilor logice, să utilizezi metode
analitice cu care să te veri ici sau să veri ici informațiile primite, astfel
ı̂ncâ t TU să ai propria ta viziune asupra lumii ș i Creației, dar ș i scopul
tă u existențial foarte clar stabilit ı̂n mintea ș i su letul tă u, dâ nd sens ș i
valoare reală existenței tale.
Acestea sunt ancorele reale care te țin ı̂n porturile existenței terestre!
Iar ele se dezvoltă câ nd tu le construieș ti.
Pas cu pas, cu iecare nouă ı̂nțelegere, tră ire, emoție, lecție ı̂nvă țată ,
conș tientizare, daruri de viață pe care TU eș ti singura persoană care ți
le poate face!
Ș i, de aceea te iubesc nespus!
Că ci eș ti o creație magni ică !
Cu un potențial uriaș !
Ș i cu atâ t de multe daruri ı̂n iința ta, că eș ti comparabil/ă cu ı̂ntregul
Univers!!!
O scurtă recapitulare:
- EC dr. poate accesa pâ nă la 90% din informațiile care există ;
- (există tehnici de activare a emisferei cerebrale drepte: poți câ nta la
un instrument, desfă ș ura activită ți artistice creatoare, medita ș i / sau
contempla, povesti că rți citite sau vise – câ nd foloseș ti ambele emisfere,
poți face diverse exerciții speci ice; mie mi-a plă cut foarte mult cursul
de desen cu emisfera dreaptă );
- Unele informații sunt stocate sub formă de simboluri primare,
care conțin o vastitate de informații;
- Creația se manifestă alternativ pe polaritatea feminină sau
masculină, iecare dintre ele iind forța motrice pentru cealaltă ;
- În Univers trebuie păstrat echilibrul.
- Expirația lui Brahma era manifestarea masculinului care dă ı̂n
exterior.
- Sursa – după realizarea Creației – a trecut pe polaritate feminină,
starea de gol iind element feminin.
- In urma fuziunii, Ființa Divină funcționează alternativ , câ nd pe
polaritate masculină , câ nd pe polaritate feminină .
C R E A Ț I A
- Aș dori să reluă m dialogul, pentru că , aceste date iind limpezite, aș
vrea să mai analiză m ı̂mpreună un aspect al funcționă rii Creației.
- Inainte de a continua, ı̂nțeleg că ceea ce ai spus mai ı̂nainte este
rezultatul analizei a ceea ce ai „vă zut”. Dar nu ı̂nțeleg cum ai vă zut?
- Prin vizualizare.
- Vizualizarea este efectul clarvederii?
- E clarvedere, ı̂nainte - vedere, vedere extrasensibilă sau subtilă …
sunt mai multe denumiri uzitate.
- Bun. Cum ai ajuns tu la clarvedere?
- Am crezut că e normal să vă d ı̂n planul subtil. Am fost convinsă că
„vă d”.
- Dar eu nu cred aceasta. Cum fac să ajung la clarvedere?
- Cred eu că nu doar de clarvedere e problema, ci de toate
extrasimțurile, adică simțurile subtile. Ș i, mai mult, de utilizarea
emisferei cerebrale drepte.
- Posibil.
- Cred că ar i bine să ı̂nțelegi că te-ai nă scut cu ele, dar au fost
inhibate de cei din jur, care te-au fă cut să crezi că nu e bine să le
foloseș ti. Drept urmare – s-au blocat. Este bine să ı̂nțelegem că
majoritatea proceselor au ambele sensuri de funcționare.
- Adică ?
- Dacă a crede că nu e bine să te foloseș ti de informațiile subtile
blochează percepțiile subtile - ș i reversul e valabil: dacă crezi că te poți
folosi de ele, le dai voie să funcționeze.
- Aș a, pur ș i simplu?
- Din nefericire, nu e chiar aș a de simplu. Ego-ul te convinge că nu
poți vedea, că nu ai clarvedere – ș i am auzit-o de multe ori, la multe
persoane, crezi că doar unele persoane ı̂nzestrate energetic pot vedea,
te alimentezi cu crezul nevederii subtile.
- Corect este invers: să te alimentezi cu crezul vederii subtile .
Crezâ nd că vezi sau că vei vedea, ı̂ți dai voie să o faci.
- In câ t timp?
- Variază de la persoană la persoană . Câ t de motivată e persoana, câ t
de sinceră cu sine, câ t de dornică să vadă , câ t de puternică este
convingerea interioară că poate vedea, ce demersuri face… Sunt mulți
factori care in luențează rezultatul. Dar: necesar și su icient este să
crezi cu toată convingerea că vezi.
- Ș i dacă nu e momentul pentru mine să văd?
- Nu se formează acea convingere fermă . Ai nevoie să lucrezi pe mai
multe aspecte ale tale, ca să ajungi să vrei, să crezi ș i să poți. Dar, ceea
ce ı̂mi doresc să reții este că ai de fă cut procesul invers celui din
copilă rie, câ nd ți-ai blocat extrasimțurile ș i folosirea emisferei
cerebrale drepte.
- Ințeleg. Deci, dacă foloseș ti emisfera dreaptă , ı̂ncepi să vezi.
- Simplist spus, da. Se petrec mult mai multe.
- Bun. Deci, vezi. Dar, că vezi ceva ı̂n trecutul tă u sau al meu sau ı̂n
viitorul cuiva, mă rog, chestii normale, e una. Dar să te duci la ı̂nceputul
– ı̂nceputului?! E cu totul altceva!!
- De ce?
- Una e să vezi acum sau ı̂n timpi apropiați ș i alta la treisprezece
miliarde ș apte sute de milioane de ani.
- Crezi? E acelaș i principiu. Eu am că utat un simbol. Să vă d cum a fost
creat. Cum cauți ı̂ntr-un computer. Te duce la iș ierul cu pricina.
- Asta am ı̂nțeles. Dar cum ai ajuns la momentul de ı̂nceput al
Creației?
- Informația este ı̂n noi. In Infraconș tient. Dacă te conectezi la el, care
este ı̂n legă tură cu emisfera cerebrală dreaptă , gă seș ti aceeaș i
informație ș i ı̂n structura ta. E ı̂n structura tuturor. Creația este făcută
prin fractalizare, adică găsești întregul în parte.
- Fascinant!
- Intreaga Creație este fascinantă , ca ș i Creatorul ei.
Haide să mergem mai departe.
Vom continua puțin discuția despre in luența numă rului de aur, Phi ș i
phi ı̂n cele două etape majore, Expirația , respectiv Inspirația lui
Brahma .
Ele vor putea aduce o mai limpede ı̂nțelegere a procesului de
acumulare informațională .
- Sunt de acord. De altfel, chiar simțeam că am ră mas cumva datori cu
explicațiile despre numă rul Phi: 1,618. Am vorbit puțin mai mult
despre constanta de creș tere, phi: 0,618.
- Aș a este. Să ne reamintim cum se calculează .
- Sigur. Aș a ne mai limpezim ș i noi.
Avem ș irul lui Fibonacci, format din numerele care adunate primele
două , ne dau al treilea, care devine urmă torul numă r din serie; apoi al
doilea adunat cu al treilea, ne dau suma, care devine al patrulea numă r
ı̂n serie ș i tot aș a, ultimul numă r al seriei + suma dintre ultimul ș i
penultimul numă r al seriei ne dau urmă torul numă r ș i putem duce ș irul
la …in init…
Avâ nd Ș irul putem ı̂ncepe să facem rapoarte ı̂ntre numerele
succesive…
Dar, de ce facem rapoarte , adică ı̂mpă rțiri ș i nu facem înmulțiri ? Ai
ı̂ncercat să vezi ce ı̂ți dă dacă le ı̂nmulțeș ti?
- Oooo, nuuu! Nici mă car nu m-am gâ ndit să le ı̂nmulțesc. Ce idee
originală ! Bravoo!
- Dacă mi-ai tot pus atâ tea ı̂ntrebă ri, am ı̂nceput să deprind obiceiul.
Dar cu ı̂mpă rțirile cum ră mâ ne?
- Să ne limpezim ı̂ntâ i cu ı̂nmulțirile. Dacă tot ai ı̂ntrebat, există o altă
dinamică pe care o generează , ı̂nsă se potriveș te cu tema celui de-al
treilea Dialog al nostru.
- Da. Era de presupus. Ră spunsul acesta cred că ı̂l puteam da ș i eu, la
fel de bine!
- Ai fost atent la procesul Creației?
- Oare de ce am avut curiozitatea de a ı̂ntreba?
- Ca să ı̂ți manifeș ti inteligența!
Deci?
- Da. Ră spunsul este Da. Dar tot nu pricep legă tura cu ı̂ntrebarea mea.
- Procesul de expansiune informațional energetică „ı̂n valuri”
generează benzi de frecvență, diferite, evident, aș a cum valurile mă rii
sunt succesive, repetă un proces, seamă nă unele cu altele, dar sunt
diferite ı̂ntre ele.
Fiecare dintre aceste „valuri” sau benzi de frecvență sunt titularele
unor programe informaționale, speci ice iecare câ te unui nivel
vibrațional.
Ai putea asimila cu clasele de la ș coală – clasa ı̂ntâ i are o programă ,
care cuprinde … să zicem - patru manuale, după care se ı̂nvață pe tot
parcursul primului an ș colar.
- Ai uitat de anul „0”, că tot vorbim de „0” ș i „1” ı̂n detaliu.
- Corect. Deci, iecare dintre aceste benzi – sau ani / perioade de
studiu, reprezintă o parte din ı̂ntreg, o fracție. De aceea se numesc
„fractali”.
Ș i, ı̂n natură există enorm de multe modele de fractali, care să ne
arate modul ı̂n care se formează creația.
- Da. Fractal. Vine de la a fracționa. Dar nu e o ı̂mpă rțire clară , cum aș
ı̂mpă rți 3 mere la trei copii, dâ nd iecă ruia câ te un mă r, din câ te ș tiu eu.
- Nu. E puțin diferit. De aceea se numeș te „fractal” ș i nu fracție.
E o ı̂mpă rțire ı̂n care întregul se creează pe sine la o scară mai
mică, apoi și mai mică și tot așa, la in init, păstrând modelul inițial.
Astfel, la orice moment din suita fractalilor te opreș ti ș i vrei să
studiezi detaliile, vei vedea că , ı̂n acea structură , oricâ t ar i de mică , se
regă seș te ı̂ntregul model al primei forme, cea de la care a ı̂nceput
fractalizarea.
Aceasta este situația pe care o de inim ca „întregul este conținut în
parte”.
In acelaș i timp, structura studiată , „partea” - „este conținută în
întreg” , că noi am extras-o din ı̂ntreg pentru studiu.
Sintagma „întregul este conținut în parte și partea în întreg”
aceasta exprimă .
- Ce interesant!
- Aș a e. In acest fel s-a ră spâ ndit Ființa Divină ı̂n ı̂ntreaga Sa Creație,
ı̂n care se regă seș te ı̂n iecare particulă , indiferent câ t de mică ar i
aceasta.
- Adică , fă câ nd o paranteză , crezi că bosonul Higgs, descoperit de
savanții de la Cern ca iind „particula lui Dumnezeu” nu este numită
corect aș a?
- Ba este cu certitudine numită corect aș a. La fel cum ı̂n antichitate se
considera că atomul este cel mai mic nivel al materiei ș i mai mic de atâ t
nu se poate; iar el era considerat că stă la baza construcției materiei –
dacă vrei, că ră mida construcției materiei.
Poate, ı̂n viitor, se va gă si ceva ș i mai mic decâ t bosonul Higgs ș i se va
transla denumirea de „particula lui Dumnezeu” acelei structuri.
Doar că este mai simplu să ı̂nțelegem că inteligenta Creației se
manifestă la toate nivelele, că ci aceasta cuprinde ı̂ntregul ı̂n parte, aș a
cum ș i partea este cuprinsă ı̂n ı̂ntreg.
Pentru că ai vă zut cum, radiant, Dumnezeu s-a extins ı̂n ı̂ntreaga
Creație.
CREATORUL A LUAT FORMA CREAȚIEI!!!
Care astfel a devenit un corp ı̂ntreg, imens, dar DOAR UN SINGUR
CORP, ı̂n care tot ceea ce există este ı̂n strâ nsă interdependență.
Aș a cum, ı̂n corpul tă u toate sunt intercorelate ș i toate procesele sunt
ı̂nregistrate ș i ı̂n creierul iecă rei celule, care e mititică de tot, dar
extrem de inteligentă ș i face toate procesele pe care le face ı̂ntregul
organism, dar, toate informațiile sunt transmise ș i creierului!
- Aș a funcționează ș i Dumnezeu?
- Dar noi după al cui chip ș i asemă nare am fost creați?
- Sunt de acord. Atâ t de simplu! Dar noi oare de ce ne complică m
atâ ta? Ș i de ce ne ia atâ t de mult să ı̂nțelegem?
- Pentru că privim de jos ı̂n sus ș i luă m elementele disparat, iecare
pe specialitatea lui. Ș i nici nu prea vorbim ı̂n clar ș i deschis nici ı̂n
acelaș i domeniu, dar ı̂n domenii diferite – e ș i mai di icil. Fă ră să mai
luă m ı̂n calcul diverse poziții blocante.
- Ințeleg. Ș i cred că varianta să privim de sus ı̂n jos ne dă avantajul
ansamblului.
- Cu certitudine. Ș i varianta aceasta o avem, dar nu explicată la scară
largă . De altfel, cred că nu prea e explicată COMPLET nimă nui. La
creș tini, e BIBLIA.
- Eu cred că ea este explicată , dar nu la scară largă .
- E destul de corect. Biserica are foarte multe explicații. Cu
certitudine, ı̂nsă , nu le are pe toate, că ci altfel erau total alte reacții
legice, conform programului „cauză ș i efect”. Important este că
informațiile au fost a late ș i transmise mai departe. Doar că , selectiv.
Ceea ce facem noi acum este să decodi icăm atât de mult cât putem
și să transmitem la scară largă.
- Buun! Atunci putem reveni la ı̂mpă rțire. La ı̂mpă rțirea numerelor
din Seria lui Fibonacci.
- Chiar putem.
- Spuneam că seria are numere crescă toare, ceea ce este evident, că
este construită prin ı̂nsumă ri, prin adunare.
- E bine că ai punctat.
- Am fă cut-o cu scop. Ca să ı̂nțelegem diferența de semni icații ale
variantelor de ı̂mpă rțire.
- Aa, bine gâ ndit.
- Pă i chiar asta fac. Mă gâ ndesc, pentru că vreau să ı̂nțeleg.
Dar pot să am o ı̂ntrebare: de ce s-a constituit seria prin adunare ș i
nu prin scă dere?
- Nu m-am gâ ndit. Nici nu am ı̂ncercat să fac calculele aș a.
Dar acum, că ai ı̂ntrebat, este clar că se poate constitui o serie
numerică ș i prin scă dere. Ș i aș a ar creș te valoarea nominală , dar ar i
numere negative, ceea ce ı̂nseamnă că – cu câ t distanța față de „0” este
mai mare, cu atâ t valoarea golului, a negativului e mai mare, deci
numă rul ar i cotat mai mic, chiar dacă valoarea numă rului este mai
mare. Aici semnul indică vectorul de valoare.
- Interesant.
- Ș i semni icant. Dar nu e subiectul discuției de acum. Vom limpezi
ceva mai tâ rziu acest aspect. Cel mai probabil, ı̂n cel de-al treilea dialog
al nostru vom vorbi ı̂n detaliu. Pentru că subiectul este fascinant. Ș i ne
vom folosi de Tabelul lui Mendeleev. Ș i câ teva noțiuni elementare de
chimie, mai mult anorganică .
Aș a că , te ascult!
- Deci: ceea ce este spectaculos la această serie este că raporturile
ı̂ntre numerele ală turate ale seriei ne dau o constantă , pe care oamenii
au numit-o Numă rul de Aur după ce au constatat că se regă seș te ı̂n
ı̂ntreaga Creație ș i stă la baza structurilor vii.
- E bine de ș tiut că ș i creațiile umane la care s-au folosit aceste
principii numerice, sunt vii; ele au un câ mp energetic particular, cel de
la care a pornit expresia „energie de formă ”. Mai mult, au o durabilitate
net superioară celor construite fă ră aceste suporturi numerice, starea
generată ı̂n interiorul lor este diferită ș i impresionabilă pentru celelalte
structuri vii. Sunt multe de spus pe tema aceasta. Mai vorbim pe
parcurs de diverse aspecte.
- Constanta despre care spuneam se numeș te Phi ș i are valoarea
1,618, iind rezultatul ı̂mpă rțirii numă rului mai mare la numă rul
anterior din serie.
2/1=2;
3/2=1,5;
5/3=1,66;
8/5=1,60;
13/8=1,62… …
- Decalajul față de raportul anterior, pentru obținerea constantei phi,
este de o fracție, după care, vezi prin comparație că partea zecimală –
cifrele de după virgulă se repetă , ceea ce indică ciclicitatea procesului.
Deja e parte din algoritmul Creației.
Acum, te rog, continuă .

- Dar, există ș i posibilitatea ı̂mpă rțirii numă rului mai mic la
urmă torul numă r al seriei, care este mai mare. Rezultatul a fost numit
phi ș i este 0,618, iind tot o constantă a acestor raporturi succesive.
- Să ții minte că aici vom avea de fă cut o clari icare, dar după ce
analizezi cele două numere – Phi ș i phi.
- Imi place ce fac! Deci - nu comentez.
O luă m metodic.
Pornim logic: ı̂mpă rțim numă rul mai mare la cel de dinaintea lui ș i
obținem Phi=1,618.
Evident, caracteristica primă este că e numă r supraunitar ( mai mare
decâ t „1”).
Ș i apoi e faptul că reprezintă rezultatul majorită ții ı̂mpă rțirilor. Există
ș i rezultate care nu sunt exact 1,618, dar sunt destul de apropiate, unele
sunt chiar aproximă ri ale lui 1,618.
Logica ar i fost ca aceste împărțiri succesive ale unei serii
numerice crescă toare să ne dea un ș ir de numere crescă toare .
Ș i totuș i, ceea ce se obține este această constantă, Phi = 1,618,
numită de oameni Numă rul de Aur.
In paralel, varianta inversă de raportare , respectiv numă rul mai
mic din serie ı̂mpă rțit la numă rul imediat urmă tor, care este mai mare,
ne dă constanta 0,618.
- Foarte corect. Acum aș vrea să urmă reș ti puțin imaginea
ı̂mpă rțirilor.
-?
- Câ nd ı̂mparți numă rul mai mare la numă rul mai mic, deci prima ta
variantă din discuție, care este poziția deı̂mpă rțitului (numă rul care se
ı̂mparte) față de cea a ı̂mpă rțitorului (numă rul la care se ı̂mparte), ı̂n
cadrul Ș irului?
- Numă rul mai mare este după cel mic, ı̂n serie. E ca ș i cum m-aș
ı̂ntoarce la ceea ce era ı̂nainte.
La 3/2 avem 3 2; adică , pentru fracție 2←3
5/3 ←avem 5 3; adică , pentru fracție 3←5 ș i aș a mai departe.
- Reține „întoarce”, că e foarte important sensul, aș a cum am tot
spus că vectorii acțiunilor ne spun foarte multe lucruri.
Iar ı̂n varianta cealaltă , câ nd deı̂mpă rțitul e numă rul mic ș i
ı̂mpă rțitorul, este cel mare?
- Se merge ı̂n „ordinea crescă toare” a ș irului numeric.
- Perfect. Ș i, da, „ordinea crescătoare” este informația pe care vreau
s-o analiză m.
- Deja am vorbit puțin că era primul iresc, să porneș ti ı̂n ordine
crescă toare cu calculele pe care le poți face ı̂n ș ir. Ș i, cred că ı̂n mintea
noastră e mai comod să obținem rezultate fă ră virgulă sau
supraunitare, iar prima mea rezistență, câ nd am vă zut că dă subunitar,
m-am gâ ndit la ı̂nmulțire.
- Hai să le luă m pe râ nd.
Firescul era să pornim ı̂n ordinea crescă toare a ș irului, pentru că aș a
a fost calculat Ș irul. Deci am i mers pe irul logic. Ș i aș a am ș i fost
ı̂nvă țați să numă ră m. De ce crezi că aș a ș i nu invers?
- Cum invers? Câ nd am ı̂nvă țat cifrele, am pornit ș i noi ca oamenii, de
la ı̂nceput. Ș i nici nu puteam porni altfel, că nu puteam ı̂ncepe cu
numerele mari, câ nd nu le ș tiam pe cele mici, nu ș tiam nici cifrele.
Asta, pe lâ ngă faptul că nu putem spune că există un numă r „cel mai
mare” de la care să i pornit, pentru că se pot face construcții numerice
câ t vrem noi de lungi.
Ț ii minte că , pentru numă rul de Aur, Phi, calculatorul de la NASA l-a
calculat o lună ș i nu a ajuns la inalul lui?
Ca atare, trebuia să ı̂ncepem cu ı̂nceputul, să ı̂nvă țăm cifrele ș i apoi să
construim numere, din ce ı̂n ce mai mari, cu ele.
Ce, cu alfabetul am fă cut altfel, am ı̂nceput cu fraze lungi, să le
descompunem ı̂n propoziții, apoi ı̂n cuvinte, apoi ı̂n litere, ca să
ı̂ncepem să ı̂nvă țăm literele?
- E corect ce spui. Dar, nouă ne-a fost iresc aș a, pentru că această
logică ne de ineș te ı̂n această perioadă .
- Poftim?
- Hai să facem analiza de care ı̂ți spuneam. In care sensul vectorului
numeric este, de fapt, un sens existențial. Vei vedea pâ nă la ce nivel
merge.
- Sensul vectorului numeric e un sens existențial? Ce mai vrea să
ı̂nsemne ș i asta?
- Haide să o luă m ı̂n ordinea care ție ți s-a pă rut logică : ı̂mpă rțirea ı̂n
ordine crescă toare, care dă constanta phi = 0,618.
Vreau să ı̂i facem o scurtă analiză . Deci, ce ai putea spune despre ea?
- Constanta este un numă r subunitar (mai mic decâ t 1).
Se obține prin raporturile fă cute ı̂n ordinea crescă toare a
numă rului… ceea ce ar trebui să re lecte că ı̂n timpul unui proces „viu”
de creș tere – că vorbim de constanta viului -, creș terea este oarecum
echilibrată , constantă .
Adică , acel „1” care reprezintă manualul iecă rei etape, ı̂n procesul de
creș tere se regă seș te ı̂n această constantă .
Creșterea viului este echilibrată prin această constantă !!!
Imi dă senzația că e ca o respirație sau ca un bioritm al unei structuri,
care o ține ı̂n echilibru!
- Braaaavo! Aș a este: phi, 0,618 este constanta de creș tere.
Ș i atunci, ce ar i 1,618?
- Să nu spui că este o constantă de descreș tere!
- Nu. Nu este aș a ceva. Gâ ndeș te-te la ceea ce ai spus mai devreme.
Cum o calculezi?
- A, ca o ı̂ntoarcere! Numă rul mai mare se ı̂ntoarce…
- Exact. Ș i se ı̂ntoarce după iecare acumulare. Constanta care rezultă
din raport este ”1” – deci manualul sau setul de lecții de ı̂nvă țat, care se
adaugă experienței anterioare, 0,618.
- Asta ı̂nseamnă că se reportează undeva rezultatul? Că trebuie să se
ı̂nsemneze, memoreze sau utilizeze la ceva?
- Tu ce crezi?
- Că o să -mi spui!
- Tu de ce ai face ı̂ntoarcerea asta?
- Cred că aș folosi-o ca pe un fel de descă rcare informațională . Ca ș i
cum am fă cut poze multe cu telefonul, peste tot pe unde am fost, i-am
ı̂ncă rcat memoria ș i, dacă vreau să mai fac poze, trebuie să le descarc pe
cele fă cute.
- Exact. Faci loc ı̂n memorie.
Sau, mai clar, goleș ti memoria de lucru, că ci există un spațiu unde
depozitezi informațiile ca să nu te deranjeze la lucrul operativ.
- Corect. Acum ı̂mi spui cum e cu vectorul acela existențial?
- Sigur.
Mai devreme ți-am povestit cum a fost cu fuziunea celor două
polarită ți ale Ființei Divine ș i cu alchimizarea dintr-o polaritate ı̂n
cealaltă , funcție de procesul care se manifesta, masculinul re lectâ nd
„darea ı̂n exterior”, iar femininul – „magnetismul”, atragerea spre sine.
Dacă inițial nu erau ı̂n fuziune, aceasta re lecta o existență pasivă a
celor două polarită ți, speci ice perioadei de repaus, asimilată cu odihna
dintre Creații.
Fuziunea a fost efectul activă rii polarită ților, respectiv trezirea lor ș i
ı̂nceperea procesului de creație.
Efectul acestei fuziuni a fost explozia de lumină care s-a ră spâ ndit ı̂n
ı̂ntregul spațiu, lă sâ nd neatinsă Sursa feminină , pe care o vedeam ca
pata ı̂ntunecată .
Ceea ce am ı̂nțeles este că Ființa Divină alchimizată masculin s-a dat
pe Sine ı̂n exterior, ı̂n ceea ce am numit noi CREATORUL A LUAT
FORMA CREAȚIEI.
Acest proces ı̂l extindea pe Creator ı̂n ı̂ntreaga Creație, diminuâ nd
substanța Sa ră masă la Sursă . Imaginea de acum era că pata luminoasă
era ı̂nconjurată de umbre.
Efectul acestui proces a fost alchimizarea Sa ı̂n cealaltă polaritate, cea
feminină .
Ț inâ nd cont că noi suntem parte din această Creație – dar, reține!, o
parte care re lectă întregul! , cum ai traduce tu aceste etape?
- Hm! Ș i să mă mai leg ș i de constantele de aur, da?
- De aceea am vorbit atâ t de detaliat despre ele.
- Atunci: 0,618 este constanta de creș tere ș i 1,618 este cea de
ı̂ntoarcere. Aș a o să le spun, ca să ı̂mi ie mai simplu.
Constanta de creș tere ı̂mi spune că se derulează procesul de creș tere!
Ceea ce, ı̂n sens existențial, este asimilarea de informații din lecțiile de
viață.
Se leagă !
Deci – avem o etapă . Una singură . Această etapă are un program de
evoluție, re lectat prin lecțiile pe care le cuprinde. Noi am numit aceasta
„manualul etapei” ș i matematic l-am cuprins ı̂n „1”!
Adică ı̂n etapa aceasta, ı̂nvă țăm manualul „1”.
Am pornit de la un nivel : 0,618, că ci am stabilit că acesta este
ı̂nceputul, am acumulat manualul „1” ș i am ajuns la nivelul 1,618.
Pe care „ne ı̂ntoarcem” ș i ı̂l descă rcă m, din considerentele vorbite
deja, astfel ı̂ncâ t vom ră mâ ne iar la 0,618, deci avem spațiu gol, pe care
să ı̂l umplem iar cu un manual „1”.
- Foarte bine!
Ș i la nivel cosmic?
- Trebuie să ie la fel. Creatorul a creat explozia de lumină la fuziune.
Era masculin. Conceptualizase Creația .
Apoi s-a dat ı̂n Creație, s-a golit pe Sine, deci a ră mas pe polaritatea
feminină .
A fă cut Creația!! – Mama Divină !!!.
După care a ı̂nceput să se manifeste Creația pe care a fă cut-o prin
aceste două etape.
Ceea ce ı̂nseamnă că , avâ nd golul, va trebui să ı̂l umple. Cu lecții
ı̂nvă țate. Cu care se face plinul. Ca să se poată continua, la iecare nivel,
se descarcă surplusul, apoi se continuă umplerea.
La inalul ı̂ntregului proces, se reface masculinul la maxim, cu tot ceea
ce a fost de ı̂nvă țat, aducâ ndu-l ı̂n echilibru cu femininul care s-a tot
umplut ș i apoi s-a tot golit.
La Marele Final ele vor i ı̂n echilibru – că asta ne spun constantele –
că totul ESTE IN ECHILIBRU.
Fiecare va pă stra ı̂n Sine Sursa celuilalt, pentru a da voie ı̂ntr-un
viitor să se redinamizeze sistemul ș i să se reia procesul de Creație ș i
Evoluție.
- Acest lucru ni-l spune simbolul TAO.
Dar, despre acestea ș i mult mai multe altele, vom vorbi pe larg ı̂n
urmă torul Dialog!
- Mai am o ı̂ntrebare: De ce nu se ı̂nmulțesc numerele Ș irului lui

Fibonacci?
- Prin ı̂nmulțire s-ar obține creș teri exponențiale, pentru care am
avea nevoie de multă Cunoaș tere. Iar acele creș teri ar reprezenta
in initatea de variabile de experimentat.
Acel proces este speci icul unei Creații a VIITORULUI !
Ce ai putea semni ica ı̂n recapitulare?
- Constituțional, toți avem extrasimțuri; le putem folosi când

credem aceasta;
- Creația este realizată prin fractalizare: întregul se găsește în
parte și partea în întreg;
- Expirația lui Brahma – Dumnezeu masculin , Tatăl – generează
Creația;
- Inspirația lui Brahma – Dumnezeu feminin , Mama – după
experimentare, Creația se ı̂ntoarce la Sursă;
- Creș terea viului este echilibrată prin Numărul de Aur;
- Creația este mereu în echilibru – simbol Tao / Yin-Yang;
- Înmulțirea numerelor din Ș irul lui Fibonacci ar constitui
algoritmul unei alte Creații.
ACEASTĂ CARTE S-A SCRIS ÎN 6 ZILE!...

Geneza Florentina Mateescu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geneza Florentina Mateescu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Copyright © 2020 Editura File de lumină

Toate drepturile rezervate

Redactare: Florentina Mateescu

Copertă ș i tehnoredactare: Magda Că praru

ISBN ebook 978-606-95008- 1-1

Ii mulțumesc, ı̂n primul râ nd lui Dumnezeu pentru ajutorul

Am venit pe Pă mâ nt să scriu această CARTE.

Cu drag, din tot su letul,

Ce este această Carte?

Facerea este procesul de materializare a conceptului creat ı̂n geneză .

Că lă torie binecuvâ ntată !

Câ tă lume a citit Biblia?

Un pol deosebit de important al acestui demers, este să ı̂nțelegem că

Începutul care lipsește

Dacă Începutul lipseș te, de unde ș tim aceasta?

Imaginează -ți că suntem pe lungul drum ı̂napoi, spre Inceputuri.

Dacă am face abstracție de ceea ce este scris, eventual am ı̂ncerca să

- Bun. Am ı̂nțeles povestea asta cu polarită țile. Mergem mai departe?

- Cosmosul este Ființa creată din fuziunea Divină .

- Bun. Hai să facem o recapitulare, să mă clari ic:

Deci: - Există Dumnezeu;

Ș i ră mâ ne cu semn de ı̂ntrebare de ce lipseș te INCEPUTUL din Biblie.

- Da. Daaaar??? Ce am fă cut noi pâ nă acum?

- Ce e iresc: o nouă Creație! Cu ceea ce plutea prin haos… Adică s-ar

Să facem o scurtă recapitulare:

- Inaintea unei Creații există Haosul ;

- Inainte de a continua, aș avea o ı̂ntrebare.

- Aș vrea să vorbim despre nevoia de existență. La nivelul

- Ș i iată că am ajuns la tema pentru care am venit aici, la momentele

- Pot aduce o completare?

- Dar, să revenim la discuția noastră .

am zis. Dar ce ne interesează , e dinamica.

1:2 = 0,50; 2:3 = 0,66;

Începutul tuturor Creațiilor „0” +

Acum hai să facem o scurtă recapitulare:

Sentimentul a fost de expulzie ı̂ntr-un ı̂ntuneric dens, total, ı̂ntr-un

prin care se poate manifesta pe acest parcurs a ceea ce este de

Senzația inală a fost de slă biciune.

Ceea ce ı̂ncepeam să ı̂nțeleg era cam aș a:

Ca o mică disertație, aveam cam unsprezece sau doisprezece ani câ nd

Ca atare, această etapă a Genezei ș i Facerii conține conceptul după

Dar, se pierdea energia.

Această experiență a stat la baza cursului Paradigma Atlantă a

Nici nu ar mai trebui completat – este vorba de un proces ciclic, cu o

Acest model existențial este modul ı̂n care am interpretat eu

In legă tură cu forma ı̂n care am ı̂nțeles eu aspectele discutate, vreau

Acum, te rog, continuă .

- Mai am o ı̂ntrebare: De ce nu se ı̂nmulțesc numerele Ș irului lui

Ce ai putea semni ica ı̂n recapitulare?

- Constituțional, toți avem extrasimțuri; le putem folosi când

ACEASTĂ CARTE S-A SCRIS ÎN 6 ZILE!...

S-ar putea să vă placă și