Trunchiul simpatic cervical

In portiunea cervicala a trunchiului simpatic se afla 3 ganglioni, situati intr-o dedublare a

laminei prevertebrale a fasciei cervicale, posterior de vagina carotica. Cel mai
mare, ganglionul cervical superior, fuziform, situat anterior de procesul transvers al
vertebrelor C2-C3, primeste fibre preganglionare din segmentele medulare Th1-
Th3, asigurind in special inervatia capului. Situatia ganglionului cervical
mijlociu,  semnificativ mai mic, este variabila ca localizare, deobicei in dreptul
vertebrei C6 si in apropierea originii arterei tiroidiene inferioare. De aici trunchiul simpatic
se bifurca si sub denumirea de ansa subclavia inconjoara portiunea initiala a arterei
subclaviculare, iar inferior de artera subclavie cele doua ramuri se reunesc in ganglionul
stelat, anterior de colul coastei 1. Ganglionul cervical inferior, deseori se uneste
cu ganglionul toracal 1, formind ganglionul cervicotoracic sau ganglionul stelat, la
nivelul colului coastei 1, respectiv procesului transvers a vertebrei C7, situat linga marginea
laterala a muschiului lung al gatului lateral si posterior de artera vertebrala. Imediat sub
ganglionul stelat se gaseste cupula pleurae. Ganglionul cervical mijlociu si inferior
sunt uniti prin ansa subclavia, care se formeaza in jurul arterei subclavie. Fibrele
preganglionare ale ganglionilor cervicali au originea in segmentele medulare
toracale (Th.1- Th7).

Fibrele eferente ale ganglionului cervical superior

1.) plexul carotic intern: fibrele postganglionare inconjoara artera carotida interna si asigura

inervatia arterei carotide interne, respectiv a ramurilor sale. Acest plex trimite fibre care se alatura
unor nervi cranieni, ramurilor sau ganglionilor acestora. In canalul carotic iau nastere nervii
caroticotimpanici care participa la formarea plexului timpanic alaturi de nervul timpanic
(ramura din IX). In dreptul orificiului intern al canalului carotic se desprinde nervul pietros
profund care se uneste cu nervul pietros mare (ramura a VII) si formeaza nervul canalului
pterigoid sau nervul vidian, ajungind la ganglionul pterigopalatin. Din partea intracavernoasa a
arterei carotide interne, plexul trimite fibre nervilor III, IV, VI si ramurei oftalmice a trigemenului
formind plexul oftalmic. Prin intermediul acestuia si a nervului
nasociliar traverseaza ganglionul ciliar de unde prin nervii ciliari lungi inerveaza muschiul
dilatator al pupilei, muschiul tarsal si muschiul orbital

2) plexul carotic extern: se distribuie dealungul ramurilor terminale ale arterei carotide externe si
asigura inervatia simpatica a capului (prin artera meningee medie si a vaselor durei mater), trimite
ramuri postganglionare ganglionului submandibular, ganglionului otic, ganglionului pterigopalatin,
asigurind inervatia simpatica a glandelor salivare si lacrimale.
3) plexul jugular: acest plex se formeaza in jurul venei jugulare interne, care conduce fibre la
ganglionul superior si inferior al nervului vag si nervului glosofaringian, inervind dura mater din
fosa craniana posterioara;

4) ramuri laringofaringiene: fibre postganglionare pentru glomul carotic, plexul  faringian;

5) nervul cardiac superior: 2-3 ramuri cu originea din ganglionul cervical superior sau inferior de
acesta din ramuri interganglionare, ce coboara medial de lantul simpatic, posterior de artera carotida
comuna, in dreapta de regula posterior de artera subclavie, pe cind la stinga anterior de artera
subclavie patrund in torace. In torace, in dreapta trece posterior de arcul aortic, iar la stinga anterior
si se termina in plexul cardiac. Se anastomozeaza cu ceilalti nervi cardiaci participind la
formarea plexului cardiac.

6) ramuri comunicante cenusii: fibrele postganglionare se ataseaza nervilor spinali C1- C4,
nervului vag, nervului glosofaringian si nervului hipoglos.

Fibrele eferente ale ganglionului cervical mijlociu

1)ramuri comunicante cenusii: se ataseaza nervilor spinali C5-C6, eventual si nervilor spinali C4 si
C7, deci partial fibrele postganglionare simpatice ale plexului brahial isi au originea de aici;

2.) ramuri tiroidiene: fibre vasomotorii si probabil secretomotorii, care impreuna cu artera

tiroidiana inferioara se indreapta spre glanda tiroida si paratiroida, se pot anastomoza cu ramuri din
nervul cardiac cervical superior si cu nervul laringeu recurent;

3.) nervul cardiac cervical mijlociu: printre nervul cardiac cervical superior si trunchiul simpatic
coboara la portiunea profunda a plexului cardiac;

4) ramuri anastomotice: fibre pentru nervul frenic, nervul laringeu recurent si artera carotida
comuna.

Fibrele eferente ale ganglionului cervicotoracic (ganglionul stelat ):

1) ramuri comunicante cenusii: trimit fibre postganglionare simpatice la nervii spinali C7-C8 si
Th1, deci la o parte importanta a plexului brahial, impreuna cu ganglionul cervical mijlociu asigura
inervatia simpatica a membrului superior, apoi trimite colaterale la plexul vertebral;

2) ansa subclavie formata din fibre ce se desprind din partea superioara a ganglionului, inconjoara
antero-inferior artera subcalvie si se reintorc in ganglion .

3) nervul cardiac cervical inferior : se formeaza prin unirea ramurilor desprinse din ganglionul
stelat si ansa subclavie. Este situat de obicei posterior de artera subclavie. Nervul cardiac inferior
drept trece in torace posterior de artera subclavie, pe partea mediala a cupulei pleurale, iar cel sting
posterior de artera carotida comuna. Apoi, cei doi nervi se gasesc pe fata anterioara a traheei si se
termina in plexul cardiac;

4) plexul subclavicular: plex ce insoteste artera subclavie si ramurile acesteia, trimite ramuri si in
plexul vertebral;

5) nervul vertebral este format din ramuri desprinse din partea superioara a ganglionului si uneori
si din ganglionul vertebral . Insoteste artera vertebrala si ramurile ei, in jurul careia formeaza un
plex.

6) plexul vertebral cuprinde fibre de la nervul vertebral, ganglionul cervical mijlociu si ramuri

interganglionare ale trunchiului simpatic cervical.

Ganglionii cervicali pot fi considerati centrii functionali ce pastreaza distributia topografica:

astfel, ganglionul cervical superior inerveaza prin ramurile lui pielea, partile moi, viscerele
capului, tot sistemul arterial carotic, o parte din viscerele gatului, inima, timusul.
Ganglionul cervical mijlociu inerveaza o parte de la baza gatului si de la membrul
superior, participa la inervatia glandei tiroide, paratiroide, cordului. Ganglionul cervical
inferior (stelat) inerveaza membrul superior in cea mai mare parte (prin plexul
subclavicular), esofagul cervical si toracic, cupula pleurala si participa de asemenea
la inervatia cordului, timusului, laringelui iar prin anastomozele cu nervii frenici la inervatia
vegetativa a diafragmei.