Tipuri de finanţare a

sistemelor de sănătate

Dr. Lavinia Panait

SNSPMPDSB
2020
Finanțarea - funcție a sistemului de sănătate

Funcţiile sistemului de sănătate

Obiectivele sistemului de sănătate

Stewardship

Responsivitate

Sănătate
Generare de resurse Furnizare de servicii

Contribuţie echitabilă

Finanţare
•Colectare
•Comasarea fondurilor (“pooling of funds”)
•Cumpărare servicii
 Alegerea modalităţii de finanţare
a unui sistem de sănătate

Criterii:
• sustenabilitatea
• echitatea
• eficienţa
• fezabilitatea
 Factorii care influenţează colectarea fondurilor
• Factori structurali:
➢rata creşterii economice;
➢dimensiunea sect. informal;
➢stabilitatea instituţiilor politice;
➢capacitatea structurilor
administrative
naţionale/locale;
➢nivelurile corupţiei, etc.
• Factori situaţionali (de
tranziţie):
➢revoluţii;
➢schimbarea partidelor aflate la
putere;
• Factori demografici:
➢ proporţia populaţiei vârstnice;
➢ raportul de dependenţă:
Pop. ≥ 65 ani + pop. ≤ 14 ani /pop. 15-64 ani
➢ structura gospodăriilor.
• Factori culturali:
➢ încrederea în guvern;
➢ statutul profesioniştilor;
➢ preferinţele populaţiei;
➢ percepția asupra plăţilor
informale şi „cadourilor”, etc.
 Mecanisme de finanţare

• Finanţarea de la bugetul de stat (publică)

• Finanţarea prin asigurări de sănătate (sociale sau
private)
• Finanţarea prin plăţi directe
 Finanţarea de la bugetul de stat
Impozite şi taxe
➢ generale (colectate la bugetul de stat şi apoi alocate sănătaţii şi
celorlalte sectoare)
➢ speciale (taxe ori impozite cu destinaţie specială pentru sănătate)
➢ directe (pe venit/profit/proprietate)
➢ indirecte (pe tranzacţii/mărfuri: taxe pe vânzări, TVA, accize, taxe de
import/export)
➢ naţionale
➢ locale → inechităţi teritoriale
Imprumuturi externe/donaţii
➢ povara asupra generaţiilor viitoare
➢ de multe ori se supun condiţiilor stricte şi opțiunilor creditorului
 Sisteme Naţionale de Sănătate
(modelul Beveridge)
Principala sursă de finanţare → impozite/taxe •Marea Britanie
•Irlanda
Avantaje: •Ţările Scandinave
➢ acoperire generală a populaţiei •Spania
➢ reprezintă tipul cel mai progresiv de sistem de •Portugalia
sănătate •Italia
➢ costuri administrative reduse •Polonia
➢ control al fondurilor •Letonia
•Albania
Dezavantaje
➢nu sunt definite pachetele de servicii → calitate mai
slabă
➢de regulă nu există relaţii contractuale clare între
finanţator şi furnizor
➢liste de aşteptare
➢bugetul alocat sănătăţii – decizie politică
➢Sănătatea - domeniu prioritar?
➢lipsa de transparenţă în gestionarea fondurilor
Finanţarea prin asigurări sociale de sănătate
• Contribuţii obligatorii ale angajaţilor
şi angajatorilor
• Pot fi consideraţi eligibili: liber
profesioniştii, agricultorii
• Situaţii particulare: şomerii,
pensionarii, persoanele cu handicap
• Grupurile cu venituri reduse →
bugetul naţional/local
Contribuţiile persoanelor eligibile sunt
colectate de către agenţii independente
Dificultăţi
• stabilirea contribuţiilor persoanelor
nesalariate, dar eligibile
• identificarea categoriilor de
populaţie dezavantajate
Iniţial în Germania – sec. XIX, →
bresle
Exemple:
Europa de Vest → sisteme
consolidate, adaptate de-a lungul
unei perioade îndelungate de timp:
Germania, Austria, Franţa, Belgia,
Luxemburg.
Europa Centrală şi de Est →
tranziţie rapidă, modele importate:
Croaţia, Cehia, Ungaria, Slovacia,
Estonia, Lituania, Slovenia,
România.
 Avantaje SAS
• Sumele colectate >decât în SNS
• Veniturile colectate pot fi investite
→ dobânzi
• ↑ eficienţa şi responsabilitatea
managerială a gestionării
fondurilor
• Transparenţă ↑ la nivelul
fluxurilor financiare
• Calitatea serviciilor ↑
• Libertate de alegere a furnizorilor
de servicii medicale
• Contribuţia legată de venit şi nu
de riscul de îmbolnăvire → sistem •
mai echitabil decât cel al
asigurărilor private; este totuşi
mai puţin echitabil decât SNS
Dezavantaje SAS
• Contribuţia angajatorilor duce la
apariţia unui „cost al muncii”→
stimulente pentru contractarea
muncii „la negru”
• Baza de colectare îngustată prin
neluarea în calcul a veniturilor
extrasalariale (conturi bancare,
investiţii)
• Costuri administrative mai ridicate
• Existenţa mai multor fonduri,
organizate pe criterii geografice sau
ocupaționale → la inechităţi
In absenţa reglementărilor, la nivelul
fondurilor aflate în competiție pot
apare fenomene de „cream
skimming”
 Finanţarea prin asigurări private

• Finanţare: contribuţii/prime de asigurare

• Terț plătitor: Fondul asigurărilor private de sănătate
• Principala caracteristică:
• primele de asigurare - corelate cu riscurile asiguraților

Principalele avantaje:
• stimulează eficienţa utilizării fondurilor
• stimulează furnizarea de servicii de calitate

Principalele dezavantaje:
• costuri de administrare ridicate
• expansiune necontrolată a costurilor
• selecţia adversă (acoperirea incompletă a populaţiei)
• determină inechităţi în accesul la servicii
 Finanţarea prin plăţi directe
• Sunt plăţi efectuate direct între consumator şi
furnizorul de servicii de sănătate, fără intervenţia
unui intermediar financiar.

• Tipuri:
– coplata → plata unei sume fixe pentru fiecare serviciu
– co-asigurarea → plata unui procent din costul
serviciului
– deductibila → plata primilor „x” lei din costul
serviciului, terţul plătitor acoperind ceea ce depaşeşte
această sumă
– plata integrală a serviciului
 Finanţarea prin plăţi directe
Avantaje: Dezavantaje:

• aduce venituri • cea mai regresivă metodă de finanţare,

suplimentare pentru
sănătate fiind legată nu de venitul persoanei, ci de
consumul de servicii medicale, corelat cu
• descurajează supra-
consumul de servicii riscul de boală al acesteia
medicale („hazardul • afectează în special populaţia săracă
moral”) • descurajează atât consumul de servicii
• poate contribui la non-necesare, cât şi al celor necesare
dezvoltarea sectorului
privat • poate duce la amânarea prezentării la
medic a pacientului, cu agravarea stării
acestuia
• veniturile adiţionale obţinute - reduse (nu
depăşesc 5 – 10%)
• uneori sunt însoţite de reducerea
sumelor alocate sănătăţii
România
 Surse de venituri
• bugetul FNUASS (contribuţii la asig. sociale de sănătate);
• bugetul FASS (contribuţii la asig. sociale de stat);
• bugetul de stat;
• bugetele locale;
• venituri proprii ale MS şi ale altor ministere cu reţea sanitară
proprie;
• venituri proprii ale unităţilor sanitare;
• fonduri provenite din donaţii şi sponsorizări ale persoanelor fizice
şi juridice private sau ONG-uri;
• fonduri externe rambursabile şi nerambursabile;
• din investiţii private.
 Cheltuieli de sănătate finanţate:

• de autorităţi publice centrale – MS, CNAS, MMJS,

alte autorităţi cu reţea sanitară proprie sau cu
activitate în domeniu;
• de autorităţile publice locale – judeţene, municipale,
orăşeneşti şi comunale;
• din fondurile ONG-urilor;
• din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile;
• de persoane fizice sau juridice private;
 Sistemele de asigurări cu rol în
finanţarea sistemului de sănătate

• sistemul public de asigurări sociale de

sănătate
• sistemul privat de asigurări de sănătate
• sistemul de asigurări sociale de stat
 Sistemul de asigurări sociale de sănătate
FNUASS se formează din:

• contribuţia de asigurări sociale de sănătate, suportată de asiguraţi,

• sume care se distribuie fondului din contribuţia asiguratorie pentru muncă
(datorata de angajator), conform art. 2206 alin. (4) lit. d) din Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal,
• sume provenite din protocoale încheiate de CNAS cu deţinătorii de
autorizaţii de punere pe piaţă sau reprezentanţii legali ai acestora,
• din subvenţii de la bugetul de stat,
• alte surse - donaţii, sponsorizări, dobânzi, exploatarea patrimoniului
CNAS şi al caselor de asigurări de sănătate
• sume din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii
Colectarea contribuţiilor datorate de persoanele obligate să se asigure, precum şi a
contribuţiei asigurătorii pentru muncă se face de către Ministerul Finanţelor Publice,
prin ANAF şi organele fiscale subordonate acesteia, potrivit prevederilor Codului de
procedură fiscală (art. 265 alin. 2 L95/2006).
Bugetul fondului se aprobă de Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexă la
legea bugetului de stat (art. 274, alin.1, L95/2006)
 Sistemul de asigurări sociale de sănătate

• Gestionarea FNUASS se face prin:

• CNAS
• CJAS şi a M. Bucureşti.
• CASAOPSNAJ
 Sistemul de asigurări sociale de sănătate
Bugetul FNUASS se utilizează pentru:
– plata serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare şi
dispozitivelor medicale, în condiţiile stabilite prin Co-Ca;
– cheltuieli de administrare, funcţionare şi de capital în limita a
maximum 3% din sumele colectate;
– fondul de rezervă în cotă de 1% din sumele constituite anual la
nivelul CNAS.

• Furnizorii încheie cu CAS contracte anuale pe baza modelelor prevăzute

în Normele de aplicare a Co-Ca, în cuprinsul cărora pot fi prevăzute şi
alte clauze suplimentare, negociate.

• Decontarea serviciilor se face în baza contractelor încheiate între CAS şi

furnizorii de servicii medicale, indiferent de casa de asigurări unde este
luat în evidenţă asiguratul, pe baza documentelor justificative stabilite
prin Co-Ca
 Sistemul asigurărilor private de sănătate
• asigurările voluntare de sănătate reprezintă un sistem facultativ,
suplimentar al asigurărilor sociale de sănătate care este sistemul
obligatoriu.

Asigurările voluntare de sănătate pot fi:

• de tip complementar - suportă coplata datorată de asigurat, în condiţiile
legii.
• de tip suplimentar - suportă total sau parţial plata pentru orice tip de
servicii necuprinse în pachetul de servicii medicale de bază, opţiunea
pentru un anumit personal medical, solicitarea unei a doua opinii
medicale, condiţii hoteliere superioare, alte servicii medicale specificate
în poliţa de asigurare.
 Sistemul asigurărilor private de sănătate
• Eligibili: orice persoane, cetăţeni români, cetăţeni străini sau
apatrizi care au dreptul la pachetul de servicii medicale de
bază în temeiul asigurărilor sociale de sănătate, conform
prevederilor legale.

• Angajatorii, pot să încheie contracte de asigurare voluntară

de sănătate pentru angajaţii lor, individual/în grup, acordate
ca beneficii adiţionale la salarii, în scopul atragerii şi
stabilizării personalului angajat.

• Societăţile de asigurări private - monitorizate prin Comisia de

Supraveghere a Asigurărilor.
 Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat
acoperă parţial/în totalitate:
• indemnizaţii pentru:
– incapacitate temporară de muncă cauzată de b.obişnuite sau de accidente în afara
muncii, b. profesionale şi accidente de muncă;
– maternitate;
– creşterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav;

• prestaţii pentru prev. îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă;

• pensii de invaliditate în cazul B. care nu au fost recuperaţi în timpul

perioadei legale de incapacitate şi medicul a propus pensionarea;

• tratament balnear (nesuportat de FNUASSS) efectuat în scopul

recuperării capacităţii de muncă;

• indemnizaţii lunare sau alocaţii sociale pentru adulţii cu handicap grav

sau accentuat
Fluxuri financiare
Alte ministere cu plătitor 0
Bugetul de stat rețele sanitare

AUTORITĂȚI NAȚIONALE, REGIONALE, LOCALE

proprii

Investiții de capital plătitor 1

[A] Ministerul Sănătății
taxe
naționale Programe Naționale de Sănătate

SUBVENȚII FISCALE

[A]
taxe
locale Direcțiile județene Bugete plătitor 2
de sănătate publică locale/județene
Întreținere

[A]
taxe
Subvenții ale statului

ASUGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE

[B]
contibuții la plătitor 3
asigurările
naționale de Fondul national al
sănătate asigurărilor de
sănătate
Casa Națională
[C] de Asigurări de
plăți private Sănătate

[B]
Casele județene de
asigurări de
sănătate

FURNIZORI DE SERVICII
servicii
Asigurători de
sănătate plătitor 4 spitalicești
[C]
privați/voluntari
PRIVAT
Asigurați/Angajatori servicii
ambulatorii
[C] plăți informale

Pacienți [C] coplăți pentru

medicamente și alte servicii servicii sociale

(Plăți ”din buzunar”) [C] plăți directe

produse
farmaceutice

sistem de finanțare guvernamentală transferuri în cadrul sistemului

sistem de finanțare prin asigurare socială transferuri între sisteme Traducere după Vlădescu C și alții, Romania-Health system
sistem de finanțare privată review, Health Systems in Transition , vol. 18, nr. 4, 2016
STATISTICI
Cheltuieli pentru sănătate în ţările Uniunii Europene, în anul 2017
Finanțarea asistenței medicale, 2017

State of Health in the EU, România - Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea,
https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf
Cheltuieli formale suportate de pacient
Sursa datelor: CNAS, Raport activitate 2010-2012
Sursa: Raport activitate CNAS, 2017
Structura plăţilor pentru serviciile medicale în anul
2017

Sursa: CNAS, Raport de activitate 2017

 Structura plăţilor pentru produse farmaceutice, materiale
sanitare specifice şi dispozitive medicale în anul 2017

Sursa: CNAS, Raport de activitate 2017