L-aţi văzut cumva pe Şi, pe brânci, târâş, grăbiş,
Zdreanţă, Se strecoară pe furiş. Cel cu ochii de faianţă? Pune laba, ia cu botul E un câine zdrenţuros Şi-nghite oul cu totul. De flocos, dar e frumos. Parcă-i strâns din petice, - "Unde-i oul? a-ntrebat Ca să-l tot împiedice, Gospodina. - "L-a mâncat!" Ferfeniţele-i atârnă "Stai niţel, că te dezvăţ Şi pe ochi, pe nara cârnă, Fără mătură şi băţ. Şi se-ncurcă şi descurcă, Te învaţă mama minte." Parcă-i scos din calţi pe Şi i-a dat un ou fierbinte. furcă. Dar decum l-a îmbucat, Are însă o ureche Zdreanţă l-a şi lepădat De pungaş fără pareche. Şi-a-njurat cu un lătrat. Dă târcoale la coteţ, Ciufulit şi-aşa lăieţ, Când se uita la găină, Aşteptând un ceas şi două Cu culcuşul lui, vecină, O găină să se ouă, Zice Zdreanţă-n gândul lui Care cântă cotcodace, "S-a făcut a dracului!" Proaspăt oul când şi-l face. De când e-n gospodărie Multe a-nvăţat şi ştie,