Proiectul CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți

Program acreditat de formare continuă a cadrelor didactice

PORTOFOLIUL
PARTICIPANTULUI
LA FORMARE

Moroianu Mihai Decebal Ilie, Școala gimnazială ”Turoczi Mozes”,

Târgu Secuiesc, Covasna

FORMATOR: Solymosi Annamária

PERIOADA: 17.05.2021-19.07.2021

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 CUPRINSUL
PORTOFOLIULUI
DE EVALUARE FINALĂ

Tema 1: Sinteză pentru activitățile metodice –prezentare

Tema 2: 2.4.b. Aplicare la clasă. Jurnal reflexiv

Tema 3: 3.1.4-Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu

dizabilități

2
3
 Sinteză pentru
activitățile metodice
Moroianu Mihai Decebal Ilie
Activitate 2.1
Profilul de formare al absolventului- modalități de a contribui la structurarea acestuia pe
parcursul orelor de educație fizica
● Comunicare în limba maternă-În ceea ce privește dezvoltarea acestei competențe cheie
educația fizică poate contribui prin dezvoltarea capacității de exprimarea unor informaţii, opinii,
idei, sentimente, în mesaje orale sau scrise, prin adaptarea la situaţia de comunicare cu ajutorul
jocurilor de mișcare și a întrecerilor sportive.
● Comunicare în limbi străine-Majoritatea ramurilor, disciplinelor și exercițiilor fizice sunt
împrumutate din alte culturi sau nationalitati, acest fapt implica si imprumutarea etimologica a
cuvintelor ce reprezinta reguli, directive, sugestii, etc. Practicarea educației fizice presupune
învățarea și cunoașterea acestora și implicit prin acest fapt și dezvoltarea competenței de
comunicare în diferite limbi străine.
● Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii-Identificarea
caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unor situații concrete se va dezvolta la
nivelul elevului prin asimilarea la noțiunile de aproximare spatio-temporale dobandite prin
intermediul orei de educație fizica.
● Competenţă digitală-folosim împreuna cu elevi resursele digitale pentru a urmări diferite
personalități din lumea sportului cu scopul de a creste motivatia elevilor și implicit gradul de
dezvoltare personală.
● A învăța să înveți-Prin practicare sistematica si ritmica a actitati fizice elevii își vor dezvolta
automatisme care vor permite ca aceștia, prin intermediul raționamentului logic, sa deprinda noi
cunostiinte si în același timp sa isi dezvolte capacitatea de auto-cunoaștere și autoaprecierea,
contribuind astfel la conștientizarea nivelului personal și implicit la conștientizare aspectelor
deficitare.
● Competențe sociale și civice-Cu ajutorul orelor de educație fizica elevi dezvolta atitudini de fair-play
și respect asupra jocului, regulilor, colegilor și societății. Totodată se dezvolta abilitățile de
colaborare, conlucrare, leadership și asistență. Cu ajutorul acestor abilități se formează spiritul civic
al elevului care implicit influențează dimensiunea morala a societății astfel se va realiza punerea în
practică a unor norme elementare de conduită în contexte cotidiene.
● Spirit de inițiativă şi antreprenoriat--Practicarea de activități sportive și activitate fizica regulata
dezvolta capacitatea de asumarea unor sarcini simple de lucru, care implică hotărâre, angajament
în realizarea unor obiective, iniţiativă, creativitate, cooperare cu ceilalţi. Abilitățile de leadership,
colaborare, spirit de echipă, capacitate de a lua decizii optime în timp cat mai scurt sunt doar
cateva din abilitățile care se dezvolta în mod natural prin practicarea sportului
● Sensibilizare şi exprimare culturală-Se dezvolta prin articiparea la proiecte culturale de natura
sportiva organizate în şcoală şi în comunitatea locală.
 2.2a- Structura programei și competențele specifice
Programa şcolară este parte a Curriculumului naţional ce vizează finalitățile, conținuturile
învățării și timpul necesar atingerii finalităților educaționale. Programa școlară este un document
reglator care prezintă oferta educațională a unei discipline.
Pentru profesori, aceasta reprezinta principalul instrument de lucru prin care se stabilește
oferta educațională a disciplinei respective
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
-Nota de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
Noua programa școlară, centrată pe competențe, a schimbat instruirea, tradițională, centrată pe
profesor într-o instruire centrată pe elev. Actul educativ transformandu-se, astfel, intr-un proces
interactiv de schimb de informații între elev și profesor fapt care a rezultat într-o învățare activă și un
proces de evaluare diversificat.
Utilizarea efectelor favorabile ale educaţiei fizice şi sportului în practicarea constantă a exercițiilor fizice,
Clasa a V-a
1.1. Recunoaşterea
principalelor aspecte ale
stării generale de
sănătate
-identificarea semnelor
obiective care indică
alterarea stării proprii de
sănătate
pentru optimizarea stării de sănătate
Clasa a VI-a Clasa a VII-a Clasa a VIII-a
1.1. Operarea cu 1.1. Aplicarea 1.1. Adoptarea unui stil
indicatorii fiziologici de modalităţilor de de viaţă cotidian
bază ai stării de sănătate menţinere a principalilor favorabil menţinerii şi
specifici vârstei şi indicatori optimizării stării de
genului ai stării de sănătate sănătate
- compararea valorilor - efectuarea sistematică a - însuşirea exerciţiilor de
indicilor fiziologici pregătirii organismului dezvoltare a calităţilor
proprii cu valorile pentru fiecare tip de efort motrice, în vederea
normale specifice vârstei utilizării acestora, în
şi genului timpul liber, pentru
fortificarea organismului
 În concluzie programa evoluează progresiv de la an la an, respectand principiile educaționale și
în special cele ale efs-ului, prin care structurează informațiile de la simplu spre complex(principiul
accesibilitatii), etapizat astfel incat sa se preteze nivelului de dezvoltarea cognitiv, motric și psihic al
elevului în fiecare an de studiu,respectand astfel și principiul sistematizari si continuitati.
Spre deosebire de vechea programa, în noua programa ni se oferă exemple de activități de
învățare, lucru care ne ajuta în alcatuirea parcursului didactic
Noua programa este mai bine structurată, fiind mai ușor de operată cu aceasta, competențele
specifice sunt mai clare și mai ușor de înțeles, deoarece pot fi legate de activitati de invatare si nu doar
de continuturi
Sugestiile metodologice sunt mai ample și mai bine dezvoltate, tranand mai bine liniile
ajutătoare ale proiectării demersului didactic
Din punct de vedere didactic, competenţele specifice trimit la cunoştinţe, capacităţi şi atitudini
pe care elevul trebuie se le atingă, la modul în care se va face predarea, învăţarea şi evaluarea.
Sistemul de formare a competenţelor specifice este întâmpinat cu mare dificultate de orice elev sau
cadru didactic, la începutul instruirii. Cu timpul, datorită acestui sistem se formează o deprindere
intelectuală care va reduce substanţial efortul mintal şi fizic de proiectare didactică.
 2.3.a-competențele specifice ca element de bază urmărit în proiectare
In linii mari intreg procesul de proiectare didactica reprezinta demersul de anticipare si planificare a
activităților și resurselor pe care le abordăm în atingerea competențelor specifice propuse.
Pentru a ne raporta la standardele europene de invatamant am fost nevoiți sa schimbăm paradigma
educației într-un sistem centrat pe elev și pe formarea competențelor cheie. Ca sa putem realiza acest lucru
trebuie sa atingem competențele generale vizate de programele școlare. La randul lor, competențele generale pot
fi atinse doar prin abordarea corectă a derivatelor lor, adică a competențelor specifice. Observăm astfel ca actul
educațional este precum o locuință, dacă vrem ca acesta sa fie realizat într-o maniera trainică și durabilă trebuie
sa începem de la fundație (competente specifice) și să ne ridicăm progresiv (competente generale-competente
cheie)
În concluzie activităţile de învăţare se construiesc prin corelarea competenţelor cu conţinuturile şi
presupun orientarea către un anumit scop, redat prin tema activităţii. În momentul propunerii lor spre rezolvare
elevilor, activităţile de învăţare vor fi transpuse într-o anumită formă de comunicare adecvată nivelului de vârstă.
În condiţiile noului curriculum, lectura programei şi a manualelor nu mai este în mod obligatoriu liniară.
Programa trebuie parcursă în mod obligatoriu de către toţi, dar aceasta, ca şi manualele, se necesită o citire
personală şi adaptată. Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele
unităţilor de învăţare pe care le-a stabilit. Proiectarea activităţii de evaluare se realizează simultan cu proiectarea
demersului de predare/ învăţare şi în totală concordanţă cu acesta.
Pentru proiectarea instrumentelor de evaluare sunt utile urmatoarele întrebări:

● Care sunt competenţele din programa şcolară, pe care trebuie să le dobândească elevii?
● Care sunt performanţele minime, medii şi superioare pe care le pot atinge elevii, pentru a
demonstra că au atins aceste competenţe?
● Care este specificul colectivului de elevi pentru care îmi propun evaluarea?
● Când şi în ce scop evaluez?
● Pentru ce tipuri de evaluare optez?
● Cu ce instrumente voi realiza evaluarea?
● Cum voi proceda pentru ca fiecare elev să fie evaluat prin tipuri de probe cât mai variate astfel
încât evaluarea să fie cât mai obiectivă?
● Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate, pentru a elimina
eventualele blocaje constatate în formarea elevilor şi pentru a asigura progresul şcolar al
fiecăruia dintre ei?
 Activitatea 2.4 a-metode ca mijloace de dezvoltare a
competențelor elevilor
Metoda - reprezinta un mod sistematic de cercetare, cunoastere și de transformare a realității
obiective
Metoda didactică, în educația fizică, este considerată ca fiind modalitatea (calea), cu cea mai
mare eficienta, de organizare și desfășurare a procesului de predare-invatare-evaluare. în
cadrul metodelor, în funcție de modalitatea de aplicare practică a metodei au apărut
procedeele metodice.
● metode clasice (tradiționale), verificate si stabilizate in ceea ce privește eficiența
procesului instructiv-educativ. Din aceasta grupa fac parte: expunerea, conversația,
demonstrația, exercițiul/exersarea etc;
● metode moderne, noi, ce vin sa completeze, sa usureze si sa stimuleze activitatea
instructiv-educativa. Din aceasta categorie fac parte modelarea, algoritmizarea,
problematizarea, brainstormingul etc.
 Metode tradiționale
• pun accentul pe însuşirea conţinutului, vizând, în
principal, latura informativă a educaţiei,;
•sunt centrate pe activitatea de predare a
profesorului, elevul fiind văzut ca un obiect al
instruirii, asadar comunicarea este unidirectionala;
•sunt predominant comunicative,;
•sunt orientate, în principal, spre produsul final,
evaluarea fiind de fapt o reproducere a
cunoștințelor;
•au un caracter formal şi stimulează competiţia;
•stimulează motivaţia extrinsecă pentru învăţare;
•relaţia profesor-elev este autocratică, disciplina
şcolară fiind impusă.Aceste metode genereaza
pasivitatea in randul elevilor.
Metode moderne
•acordă prioritate dezvoltării personalităţii elevilor,
vizând latura formativă a educaţiei;
•sunt centrate pe activitatea de învăţare a elevului,
acesta devenind subiect al procesului educaţional;
•sunt centrate pe acţiune, pe învăţarea prin
descoperire;
•sunt orientate spre proces;
•sunt flexibile, încurajează învăţarea prin cooperare
şi capacitatea de autoevaluare la elevi, evaluarea
fiind una formativa;
•stimulează motivaţia intrinsecă;
•relaţia profesor-elev este democratică, bazată pe
respect şi colaborare, iar disciplina derivă din
modul de organizare a lecţiei. Prin metodele
moderne se încurajează participarea elevilor,
inițiativa și creativitatea.
 2.5.a-instrumente care pot măsura nivelul de performanță al
competențelor elevilor
Evaluarea reprezinta o componenta stabila a procesului de invatamant, avand preponderent un rol
reglator atat pentru activitatea de instruire a elevilor, cat si pentru imbunatatirea strategiilor didactice.

Tipuri de evaluare:
- dupa momentul aplicari:
● initiala
● curenta
● periodica
● finala
- dupa modul de efectuare:
● orala
● scrisa
● practica
- dupa scop
● formativa
● pentru plasament
● sumativa
Criterii de evaluare:

● decurg din obiectivele E.F.S.si trebuie privite in sistem.

● performanta motrica, rezultatul probelor de control masurabile.
● progresul realizat de subiect.
● cantitatea si calitatea elementelor insusite in raport cu prevederile programei de
specialitate.
● capacitatea elevului de a aplica in practica elementele insusite.
● capacitatea elevului de restructurare, autoevaluare a elementelor insusite.
● nivelul cunostintelor teoretice insusite de elev.
● atitudinea elevului fata de E.F.S.(frecventa la lectii, participarea la actiunile
competitionale sportive, modul de indeplinire a unor sarcini organizatorice).
● nivelul de dezvoltare fizica a elevului
INSTRUMENTE DE MĂSURARE ŞI EVALUARE
În educație fizica folosim cu precădere următoarele instrumente de masurare si evaluare:

● testul ( urmărește obținerea unor informații care visează caracteristicile motrice,

psihologice, sociale, etc)
● chestionarul
● proba practica
● concursul
● sistemul Național școlar de Evaluare la disciplina E.F.S
● fișa individuală
● fișe de autoevaluare
● observarea sistematică a comportamentului și atitudinii elevului
2.6 a - Opțional
DENUMIREA OPŢIONALULUI: Sport și nutriție

Am ales ca disciplina opțională "Sport și nutriție", pornind de la premiza că numai din

partea unor copii sănătoși se poate aștepta un randament școlar optim, iar mai târziu o buna
insertie profesionala sociala. Am considerat ca scoala, pe lângă ceilalți factori :dispensar,
spital, mass-media, poate aduce o contribuție substanțială în transmiterea unor cunoștințe și
formarea unor deprinderi și atitudini indispensabile unui comportament responsabil și sănătos.
„Sport și nutriție” ca disciplina opțională urmărește promovarea cunoștințelor corecte
privind diferite aspecte ale sănătății și formarea de atitudini și deprinderi indispensabile unui
comportament responsabil și sănătos.
Acest opțional este, de departe, unul vital pentru ca numai un corp sănătos poate susține și
alimenta eforturile și succesele viitoare, și necesar acum pentru ca deprinderile bune și sănătoase
se învață de la o varsta frageda.
CLASA: VI-VII A NUMAR DE ORE PE SĂPTĂMĂNĂ:1 ORĂ
AUTOR: Moroianu Mihai Decebal Ilie

Competente specifice

1.1 Informarea tinerilor din perspectiva dreptului la educatie, la sanatate, la cunoasterea si respectarea valorilor
umanitare;
1.2 Studierea consecintelor negative in planul dezvoltarii fizice, sociale, mintale pe care le poate avea un stil de
viata nerational ;
1.3 Dezvoltarea capacitatii de luare a deciziilor corecte in ceea ce priveste propria sanatate si a celor din jur;
1.4 Formarea stilului de viata sanatos si de a rezista unor tentatii si sau presiuni
1.5 Descrierea influenţei factorilor de mediu asupra sănătăţii la nivel local, naţional şi global
1.6 Analiza interrelaţiilor dintre sănătatea fizică, psihică, mentală şi sănătatea personală
1.7 Analiza incidenţei abuzurilor şi violenţei asupra dezvoltării personalităţii în adolescenţă
2.1. Analizează și evaluează relația dintre igiena personală și sănătate
2.2. Își monitorizează programul zilnic și respectă regulile de igienă
2.3. Explică opțiunile personale de nutriție
2.4. Gestionează, benefic propriului organism, timpul de odihnă și mișcare
Alege și consumă alimentele necesare unei bune dezvoltări a organismului în funcție de valoarea lor nutrițională
2.5. Alege conștient modalități adecvate de asigurare a igienei personale
2.6. Evită riscurile implicate de încălcarea normelor de igienă
3.1 Alege și consumă alimentele necesare unei bune dezvoltări a organismului în funcție de valoarea lor
nutrițională
 Continuturile invatarii

I. Notiuni elementare de anatomie si fiziologie IV. Adoptare a unui stil de viață sănătos
1. Corpul uman, parti componente, localizarea principalelor 1. Nutriția
organe interne 2. Mișcarea și sănătatea
2. Organele de simt („Simturile ma ajuta sa invat”) 3. Odihna zilnică
3. Starea de sanatate / boala („Ce inseamna sa fii sanatos?” CE
inseamna sa fii bolnav?”) V. Sanatatea alimentatiei
1. Tipuri de alimente
II. Igiena personala 2. Termenul de valabilitate al alimentelor; reguli de pastrare
1. Igiena cavitatii bucale a alimentelor
2. Igiena mainilor si unghiilor 3. Diversitatea alimentelor – conditia sanatatii; importanta
3. Igiena pǎrului vitaminelor, sarii idate si a substantelor organice (lipide,
4. Igiena corpului glucide, proteine)
5. Igiena imbracamintei
6. Boli cauzate de lipsa de igiena VI. Accidente, violenta, abuz fizic
7. Riscurile implicate de încălcarea normelor de igienă personală 1. Modalitati de prevenire a accidentelor
2. Despre violenta
III. Activitate si odihna 3. Drepturile mele / drepturile colegilor
1. Regimul de activitate si odihna in perioada a copilariei
2. Timpul liber: activitati scolare si extrascolare - Tipuri de VII – proiect: realizarea unui minighid de alimentatie
mișcare în timpul liber sănătoasă.
Bibliografie

● Baban,Adriana,”Consiliere educationala”,Cluj Napoca,2001

● M.E.C., „Ghid pentru cadre didactice-Programul Educatie pentru sanatate in scoala
romaneasca”,Bucuresti, 2004
● P.S.I.Romania,”Pachetul educational-Fac ce vreau dar stiu ce fac!”,Bucuresti, 2000
● P.S.I.Romania, „Ghidul facilitatorului”, Bucuresti, 2000
● Dr. Loti Popescu „Un Ghid de Educatie pentru Sanatate”, Editura MUNTENIA
Constanta, 2010
● Legea Educației Naționale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare
 Activitate 2.4.b. Aplicare la clasă. Jurnal reflexiv (270 min)
În lumina concluziilor dvs. de până acum, începeți aplicarea la clasă a unității de învățare proiectate la activitatea 2.3.b. Aplicați 2 ore din
UI; documentați aplicarea cu dovezi din derularea la clasă (teme ale elevilor, fotografii ale produselor realizate etc). Scrieți max. 1 pagină de
jurnal reflexiv referitor la modul în care a decurs fiecare oră. Încercați să răspundeți la următoarele întrebări: ce am intenționat? ce am
obținut? ce reacții au avut elevii (pozitive, negative)? ce feedback am oferit elevilor? ce aș fi putut face mai bine? ce îmi propun pentru data
următoare?

Înscrieți în acest spațiu pagina de jurnal (fără imagini).

1.
1.1 - ex. din şcoala alergării; - exersarea jocului de glezne şi a celorlalte 15’ - marcaje;
forme de alergare;
2.2 - structuri motrice specifice - fluier. - predictivă
dezvoltării vitezei de - alergări accelerate, alternate cu mers;
2.3 deplasare;
- accelerări pe distanţe mici la semnale vizuale
2.4 - însușirea mecanismului de şi auditive, menţinând linia dreaptă;
bază al alergării
- demonstraţii, corectări;

1.1- Recunoaşterea principalelor aspecte ale stării generale de sănătate

2.2-Identificarea, în cadrul activităţilor de educaţie fizică, a elementelor care definesc dezvoltarea fizică armonioasă

2.3-Recunoaşterea exerciţiilor simple pentru dezvoltarea calităţilor motrice de bază

2.4-Executarea unor procedee tehnice în structuri motrice simple specifice disciplinelor sportive studiate
ce am ce am obținut? ce reacții au avut ce feedback am oferit ce aș fi putut face mai bine? ce îmi propun
intenționat? elevii? elevilor? pentru data
următoare?

dezvoltarea la sfârșitul orei o implicare am observat aș fi putut organiza sa planific ora în

competenței de elevii și-au însușit afectivă și comportamentul și postura activitatea pe mai multe așa fel incat sa
identificare a tehnica corecta de efectivă în acestora, iar unde a fost grupe reducand astfel obțin o mai buna
elementelor care alergare și si-au timpul lecțiilor. cazul am intervenit verbal și timpii inactivi și crescand densitate
definesc dezvoltat și Aceștia au practic, reluând explicația și implicit densitatea orei
dezvoltarea fizică formele de participat activ și demonstrația
armonioasă prin manifestare ale conștient la
adoptarea pe acestora activități
parcursul lectiei a
unei posturi am obținut
corporale corecte informații
referitoare la
exersarea nivelul la care se
componentelor afla elevii
mecanismului de
bază al
procedeelor
tehnice

să evaluez nivelul
elevilor
2. 1.1 - ex. din şcoala alergării, - exersarea jocului de glezne, alternativ cu 15’ - marcarea distanţelor; - predictivă
alternate cu diferite acţiuni accelerări pe distanţe mici (8 – 10 m); (alergare 25m).
2.2 motrice specifice alegării de - fluier.
viteză; - mişcări cu rapiditate maximă efectuate din
2.3 poziţii de plecare diferite;
- viteza de reacţie;
2.4 - exersarea accelerării pe distanţa de 10-20m, cu
- să aibă capacitatea de a menţinerea vitezei maxime (4-5 repetări
3.1 executa corect pasul de alternate cu pauză);
accelerare;
- corectări;
- întreceri.
- ştafete.

1.1-Recunoaşterea principalelor aspecte ale stării generale de sănătate

2.2- Identificarea, în cadrul activităţilor de educaţie fizică, a elementelor care definesc dezvoltarea fizică armonioasă

2.3-Recunoaşterea exerciţiilor simple pentru dezvoltarea calităţilor motrice de bază

2.4-Executarea unor procedee tehnice în structuri motrice simple specifice disciplinelor sportive studiate

3.1-Punerea în practică a unor activităţi motrice în formaţii de adunare, de deplasare şi de lucru, conform specificului acestora

ce am intenționat? ce am ce reacții au avut ce feedback am oferit ce aș fi putut face mai ce îmi propun pentru
obținut? elevii? elevilor? bine? data următoare?
dezvoltarea elevi au au participat cu am observat aș fi putut organiza -sa realizez activitati
capacității de dezvoltat plăcere la comportamentul și postura grupele din cadrul stafetei alternative pentru
executarea unor capacitatea de activități și au acestora, iar unde a fost mai omogen elevi supraponderali
procedee tehnice în păstrarea fost antrenați de cazul am intervenit verbal și
structuri motrice ordinii la ștafeta de la practic, reluând explicația și
simple prin exersarea execuţie în finalul unității de demonstrația
integrală a fiecărui cadrul învățare
element/procedeu formaţiilor de
tehnic, până la lucru și si-au
automatizarea marit eficienta
mecanismului de în realizarea
bază și dezvoltarea structurilor
competente de lucru motrice
în formații de lucru și simple ce
deplasare vizează
alergarea

Pagina de jurnal reprezintă Tema 3 de portofoliu.

Activitate 3.1.4. Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu
dizabilități (240 min)
Documentați-vă online cu privire la specificul dizabilităților cognitive, emoționale, motrice,
deficitului de atenție, hiperactivității, dificultăților de învățare, comportamentale, relaționare etc.
Studiați următoarele documente relevante pentru integrarea copiilor cu CES în școala de masă:

● Ordin Nr. 3124/2017 privind aprobarea Metodologiei pentru asigurarea suportului necesar
elevilor cu tulburări de învățare.
https://edu.ro/ordinul-ministrului-educa%C8%9Biei-na%C8%9Bionale-nr-134220012017-pri
vind-aprobarea-metodologiei-pentru
● Ordin Nr.1985/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrată
în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și
profesionale a copiilor cu CES, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu
dizabilități și/sau CES.
https://lege5.ro/Gratuit/geztqmrygqza/ordinul-nr-1985-1305-5805-2016-privind-aprobarea-m
etodologiei-pentru-evaluarea-si-interventia-integrata-in-vederea-incadrarii-copiilor-cu-dizabil
itati-in-grad-de-handicap-a-orientarii-scolare-si-profe/1

Elaborați un plan de acțiune pentru crearea unui mediu de învățare incluziv, în vederea integrării în
școala de masă a copiilor cu CES. Aveți în vedere desfășurarea unor activități cu părinții,  elevii,
cadrele didactice, comunitatea etc.

Elevi

(Exemplu: Oferiți informații succinte despre specificul unei dizabilități și implicațiile asupra

învățării. Care sunt modalitățile prin care puteți răspunde nevoilor de sprijin pentru învățare? Aveți
în vedere dimensiunea cognitivă, dar și aspecte socio-emoționale)

Idei de activități:

Strategii de învățare:

Resurse:

Evaluare:

Părinți

(Exemplu: Am în clasă un copil cu CES. Cum îi voi vorbi părintelui despre problemele/ așteptările
mele? Provocarea: Care sunt modalitățile prin care pot colabora eficient cu părintele unui copil cu
CES?)

Idei de activități:

Strategii de învățare:
Resurse:

Evaluare:

Cadre didactice

(Exemplu de punct de plecare: Am în clasă un copil cu CES. Cum voi vorbi colegilor despre acesta?
Provocarea: Care sunt modalitățile prin care îmi pot ajuta colegii să îl cunoască și putem colabora
pentru a-l sprijini să-și atingă potențialul?)

Idei de activități:

Strategii de învățare (comune cu alți colegi):

Resurse:

Evaluare:

Idei de activități

Elevi Parinti Cadre didactice

· Observarea directă a · discuții cu părinții, · Realizarea de planuri
copilului pentru cunoașterea de intervenție alături
· Participarea la competențelor reale ale de ceilalți colegi de la
simpozioane/conferințe/c elevului, pentru a celelalte discipline
ursuri de formare vizând depista tipul de · Participarea la
integrarea copiilor cu inteligență care simpozioane/conferinț
CES primează, modul de e/cursuri de formare
· Realizarea de activitati învățare, aspecte care vizând integrarea
fizice si sportive adaptate îl motivează în viața de copiilor cu CES
- reprezinta un important zi cu zi. · Asigurarea unor
mijloc de obtinere a · Participarea la activități care sa
succesului personal, de simpozioane/conferinț permita prezenta unei
îmbunătățire a imaginii e/cursuri de formare persoane desemnate cu
de sine(adaptam regulile vizând integrarea acordarea de ajutor sau
jocurilor la nevoile copiilor cu CES intervenții
elevilor) · Acordarea unui ajutor · Stabilirea unui plan de
· activitati fizice permanent în acțiune impreuna cu
adaptate, cu programe realizarea conținutului parintii și medicii
de exerciții din care se instruirii · Comunicare deschisa
exclude notiunea de · Stabilirea unui plan de și foarte stransa
sport, dar cu acordare acțiune împreună cu profesor- părinte- elev
de recompense pentru cadrele didactice și · Folosirea de cuvinte
participare. medicii care se potrivesc
· Trasarea de sarcini · Comunicare deschisa nivelului de
–suport în cadrul și foarte stransa înțelegere al
orelor . Oferim un rol profesor- părinte- elev individului. Când
elevilor cu dizabilități · Folosirea de cuvinte este posibil, folosește
crescandu-le astfel care se potrivesc imagini sau cuvinte
stimă de sine deoarece nivelului de înțelegere scrise pentru a
simt că au o al individului. Când comunica mesajul și
responsabilitate și sunt este posibil, folosește oferă timp mai mare
importanți – se imagini sau cuvinte pentru a răspunde.
recomanda ca sarcinile scrise pentru a
sa fie simple, adaptate comunica mesajul și
la nivelul de înțelegere oferă timp mai mare
si la posibilitatile de pentru a răspunde.
realizarea ale elevului
Strategii de învățare

Elevi Parinti Cadre didactice


· Participarea la diferite · Activităţi
concursuri dezvoltă la extracurriculare–
elevii cu CES, spiritul excursii, vizite, drumeții
de competiţie, de etc
echipă, încrederea în
forţele proprii, îi · Participarea la lectorate
mobilizează la și prezentări pentru a
cooperare acumula cat mai multe
informații despre
· Adaptarea strategiilor dizabilitatea în cauză
· Selectarea strategiilor · Discuții cu specialiști
pe criteriul participării din domeniu
active
· Întâlniri cu părinții care
se afla în aceasi situatie-
învățăm din experiența
celor din jur
· evitarea utilizării
negatilor sau
interzicerilor
· adaptarea procesului
de
predare-invatare-eval
uare la
particularitățile si
nevoile elevului
· materialul didactic
adaptat, de nivel
ușor, timpul de lucru
alocat, nivelul de
sprijin (sprijin
suplimentar prin
cadre didactice de
sprijin
· adaptarea
activităților didactice
având în vederea
mărimea şi gradul de
dificultate al sarcinii
· Activităţi frontale,
sau individuale, cu
sarcini de lucru care
să ţină seama de
dificultăţile lor.
· metoda
demonstraţiei ajută
elevii cu dizabilităţi
să înţeleagă
elementele de bază
ale unui fenomen sau
proces.
· învăţarea prin
cooperare - permite
evaluarea frecventă a
performanţei fiecărui
elev care trebuie să
ofere un răspuns în
nume personal sau în
numele grupului
 · enuntarea sarcinilor
de lucru progresiv,
doar după ce a
realizat-o pe prima
se enunță a doua
sarcina- în educație
fizică se va evita
realizarea de sarcini
complexe -alcătuite
din mai multe acte
sau acțiuni motrice
· evitarea utilizării
negatilor sau
interzicerilor

Resurse

Elevi Parinti Cadre didactice

 · · ·
Pliante/reviste/afiș Pliante/reviste/afiș Pliante/reviste/afiș
e informative e informative e informative
Pliante/reviste/afiș
· Fișe informative · Fișe informative e informative

· Jocuri · Jocuri · Fișe informative

educative/ de educative/ de
societate/ societate/ · Jocuri
educative/ de
· Software · Software societate/
educational educational
specific elevilor cu · Software
cerinte speciale · Lucrări de educational
specialitate
· Material ce sa · Săli de clase
utilizeze in paralel · adaptate – colțul de
si stimuli relaxare, mobilier
audio-vizuali- adaptat
pentru captarea
atentiei si · Asigurarea unei
menținerea stării formari
de interes profesionale in
cazul profesorilor
care predau la clase
cu elevi CES

Evaluare

Elevi Parinti Cadre didactice


· Portofoliu
· Jurnal reflexiv
· Gradul relatiilor
sociale
· Evaluari predictive/
formative/ sumative
personalizate
· Autoevaluare
· Albume
· Observarea
sistematica
· Evaluari predictive/
formative/ sumative
personalizate
· Aprecieri verbale-
cât mai dese și pentru
orice progres realizat
-Proiecte
-Fișe/grile de constatare a
activităților desfășurate cu
elevii
-Fișele de evaluare a rolurilor
și responsabilităților asumate
-Jurnal reflexive
-Observare sistematica
-Evaluari predictive/
formative/ sumative
personalizate
-Aprecieri verbale- cât mai
dese și pentru orice progres
realizat
-Monitorizarea și reevaluarea
periodică a progreselor
înregistrate de copilul cu
dizabilități și/sau CES, a
eficienței beneficiilor,
serviciilor și intervențiilor,
precum și a gradului de
satisfacție a beneficiarilor;