Evaluare sumativă “Biosfera.

Mediile geografice” clasa a X-a

Nume, prenume Clasa a X “B”

Nr. Itemi Scor

I. Explică următoarele noțiuni geografic în spațiul rezervat: L

0
Epidemie - Epidemia este extinderea unei boli contagioase într-un timp scurt, prin 1
contaminare, la un număr mare de persoane dintr-o localitate, regiune. 2
3
Ecosistem - Ecosistem este o noțiune în domeniul ecologiei, pentru a desemna o unitate 4
de funcționare și organizare a ecosferei alcătuită din biotop și bioceneză și capabilă de
productivitate biologică.

II. Citește afirmația de mai jos. Dacă afirmația este adevărată, încercuiește litera “A”, iar L
dacă este falsă – litera “F” și scrie în locul cuvintelor evidențiate alte cuvinte ce fac 0
afirmația adevărată. 1
2
A. F. Culoarea roșiatică a solurilor terra rosa se datorează prezenței conținutului ridicat 3
de azot. Fals. Culoarea roșiatică a solurilor terra rosa se datorează prezenței 4
conținutului ridicat de fier. 5
6
A. F. Orizontul B reprezintă roca de bază a unui profil de sol.

Adevărat

A. F. În rezultatul descompunerii plantelor și animalelor moarte în sol se formează
humus.

Adevărat

II În coloana A sunt indicate mediile geografice, iar în coloana B – caracteristicile lor. L
I. Scrie pe liniile din fața literelor mari din coloana A, cifrele din coloana B 0
corespunzătoare fiecărei tip de mediu geografic (cifrele se scriu o singură dată). 1
2
Coloana A 3
4
4, 6, 7 A. Mediul tropical 5, 2 B. Mediul ecuatorial 1, 3, 8 C. 5
Mediul temperat arid 6
7
Coloana B
 1. Forme de relief: hamade, erguri 8

2. Plantele au etajare verticală

3. Specii: palisandru, abanos, mahon

4. animale: cămila bactriană, culan

5. soluri lateritice

6. Sahara, Marele Deșert Victoria

7. plante: cactuși, agave

8. răspândite între 40-600 lat. N și S

I Subliniază trei specii de plante specifice zonei de stepă: L

V 1
. Negară, plop, păiuș, magnolie, castan, zadă, ficus, măslin sălbatic, rozmarin, pin 2
3

V Determină caracteristicile mediilor geografice, completând spațiile libere: 1

. 2
Viețuitoare- simbol al Polului Nord este urșii polari, iar al polului Sud pinguinul.. 3
4
Stepele nord-americane sunt numite prerii. 5
6
Asociație de arbuști specifici zonei subtropicale din Europa este numită maguis. 7
Un sinonim al mediului ecuatorial jungla.

Căpățânele de zahăr sunt specifice pentru mediul ecuatorial.

Denumire locală a savanei în nordul Braziliei - Savană.

 V Studiind situațiile problemă de mai jos, argumenteză câte o cauză pentru fiecare L
I. situație: 0
1
1) Se știe că în regiunile deșertice, ziua temperatura aerului poate să ajungă până la 2
+500C, iar noaptea să coboare până la 00C. Explicați o cauză ce determină acest fapt. 3
4
2) Se cunoaște că unii dintre locuitorii Antarctidei sunt pinguinii. Explicați o adaptare
a acestor viețuitoare la mediul de viață ce le-a permis să trăiască la temperaturi sub
-400C.

VII. Identificarea organizatorilor grafici și cartografici.

Folosind hărțile tematice, determină coordonatele geografice a capitalei țării unde a fost
înregistrată temperatura maximă (+58,20C) înregistrată pe Glob:

- denumirea capitalei Libya Tripoli

p - latitudinea geografică 32 lat N

longitudinea geografică 13 long E

VIII.

Realizează un eseu structurat la tema:“Problema deșertificării”, răspunzând la

următoarele întrebări:

a) explicați termenul de “deșertificare” -

este un fenomen complex de transformare treptată a unor terenuri cu soluri fertile în deserturi, determinat de
schimbările climatice.

b) In ce regiuni se manifesta: Insulei Lupilor & Chile.

c) explicați o cauză a apariției acestei probleme de mediu: Principala cauză a deșertificării este
îndepărtarea vegetației. Îndepărtarea vegetației este determinată de mai mulți factori, cum ar fi seceta,
schimbările climatice, cultivarea terenurilor arabile, pășunatul excesiv și defrișarea. Vegetația are un rol
important în determinarea compoziției solului. Studiile au arătat că, în multe ecosisteme, rata eroziunii
solului descrește exponențial odată cu abundența vegetației.Suprafețele uscate și neprotejate de vegetație
sunt spălate de ploi sau de inundații, lăsând straturile infertile de la baza solului să se usuce la soare.
Aceste suprafețe devin astfel tari și neproductive.

d) argumentați prin câte un exemplu influența deșertificării asupra mediului înconjurător și
populației:

- mediu înconjurător: Procesul de deșertificare poate rezulta după o evoluție seculară a climatului.
În general, deșertificarea este determinată de o supraexploatare locală, care provoacă o agravare a
eroziunilor, adâncirea apei freatice și, ca urmare, instalarea secetei.

- populație: Deșertificarea se declanșează obișnuit ca urmare a distrugerii covorului vegetal datorită

exploatării excesive, necorespunzătoare a terenurilor fertile, cultivării excesive, despădurilor masive
și suprapășunatului, diminuării rezervelor de apă.

e) propuneți o măsură de combatere a deșertificării: îmbunătățirea înțelegerii fenomenelor de

degradare a terenurilor și de deșertificare în UE, evaluarea necesității de a consolida cadrul juridic al
UE în ceea ce privește solul și intensificarea eforturilor în vederea îndeplinirii angajamentului
asumat de UE și de statele membre de a atinge obiectivul privind neutralitatea din punctul de vedere
al degradării terenurilor până în 2030.