Sunteți pe pagina 1din 26

TESTE GRIL.

A DE AUTO EVALUARE DIN CAPITOLUL


MEDIUL INTERN

Testele marcate cu * au un singur raspuns corect. Testele nemarcate au doua


sau trei raspunsuri corecte.

* 1. Cea mai mica cantitate de apa se gase~te in:


a.adult
b. embrion
~ varstnici -~ -
~ smaltul dentar
e. OS

2. Mediul intern:
/,
{;. cuprinde lichidul interstitial I

(1y. cuprinde plasma sangvina


© asigurii. schimburile metabolice ale celulelor cu mediul extern frl0
d. cuprinde apa intracelulara
e. este definit de volemie

3. AportuI exogen lichidian:


@ este reglat con~tient prin sete
b. este reglat hormonal
c. depinde in pricipal de cantitatea de alimente ingerata
@ este de 2000-2500 ml/zi
e. este de 1000 ml/zi

* 4. Volemia este:
'ti: volumul total de sange din organism
,;_volumul total de plasma
c. volumul total de elemente figurate
d. apreciata prin hematocrit
e. apreciatii prin numarul de eritrocite

5. Volemia este:
a. mai mare la femei
® mai mare Ia barbati
c. nu depinde de sex
@ 78 ml/kg corp la barbati
(,)68 ml/kg corp Ia femei
228

6. Mobilizarea sangelui din depozite se face 1n urmiitoarele conditii:


a. dupii stimulare colinergicii
® dupii stimulare adrenergicii
c. In ~oc anafilactic
® In ~oc hemoragic
~ in efort fizic intens

*7. Proteinemia normalii este:


a. 40-60 g/1
r .
b. 4-6 g/1 \,_,

@ 60-80 g/1
d. 6-8 g/1
e. 60-80 go/a

8. Rolurile proteinelor plasmatice sunt:


@ in echilibrul acido-bazic
b. transportori pentru glucide
c. reduc vascozitatea sangvinii
® rol nutritiv
D asigurii presiunea coloid-osmoticii

*9. Presiunea coloid osmoticii este:


a. 25-30 mm
(1§) 25-30 mmHg
\./
C. 25-30 g/1
d. 60-80 g/1
e. 60-80 mmHg

10. Functiile presiunii coloid -osmotice:


@ filt~eazii a~a la capiitul arterial al capilarului nutritiv r-' -~
([i) retme apa m vas
O asigurii schimburile transcapilare de apii
d. asigurii schimburile transcapilare de anticorpi
e. asigurii schimburile transcapilare de gaze respiratorii

11. Care din urmiitoarele a:firmatii sunt corecte referitoare la tipurile de edeme:
@ edeme hidrostatice prin cre~terea presiunii hidrostatice intravasculare
b. edeme hipoproteice prin cre~terea presiunii coloid osmotice
<@) edeme hipoproteice prin sciiderea presiunii coloid osmotice
d. edeme limfatice prin cre~terea proteinemiei
@edeme toxice prin distructia peretelui capilar
229

12. Eritrocitele contin hemoglobina, de aceea:


a. sunt singurele celule specializate in transportul oxigenului
(gl transporta dioxid de carbon , ,
c. regleaza mioglobina din mu~chi ,t;/i(,f ~ ~.D
-
@ participa la echilibrul acido-bazic ~
e. regleaza sodiul din plasma

13. Reactia de formare a oxihemoglobinei este:


a. ireversibila,
f?) se produce mtrepte ~~
1
de oxigenare: fixarea oxigenului pe hemoglobina nu modifica valenta /--
fierului
@ de oxidare: fixarea oxigenului pe hemoglobina modificii valenta fierului
C) depinde de presiunea paflialii a oxigenului, temperatura, presiunea
dioxidului de carbon, pH, tipul de hemoglobina

14. lcterul:
a. reprezinta colorarea 'in galben a urinii C. "-.
~ reprezinta colorarea 'in galben a scleroticii ~i tegumentelor
~ este dat de cre~terea pigrnentilor biliari (bilirubina directa ~i indirectii) in
siinge
@poate arata o infectie specifica cu virusuri hepatitice
e. poate arata o infectie cu virusuri gripale

* 15 . Hemoliza.fiziw
G) esteprtrfefu~ distrugere a eritrocitelor batriine
b. este procesul de distrugere a cheagului de fibrinii
c. este procesul de distrugere a leucocitelor batriine
d. este procesul de distrugere a eritrocitelor cu viirsta de 60-70 zile
e. este procesul de distrugere a trombocitelor batriine

16. Rolurile eritrocitelor:


a. asigura fixarea, transportul ~i cedarea oxigenului la nivel pulmonar r-.. .n
·'·
b. asigura transportul dioxidului de carbon la tesuturi
asigura fixarea, transportul ~i cedarea oxigenului la nivel tisular

! asigura transportul dioxidului de carbon de la tesuturi la pliimani


asigurii echilibrul acido-bazic

17. Reglarea masei eritrocitare circulante se face prin:


'
\ I

@ eliberarea siingelui din depozite


b. stocarea siingelui din depozite
@ controlul eritropoiezei
d. stimularea hemolizei
@ eliberarea eritrocitelor din maduva ro~ie hematogena
230

18. Leucocitele:
a. sunt celule anucleate
<i!Dsunt celule nucleate
O mmetabolism foarte intens
d. contin hemoglobina
@ asigura apararea organismului

19. Proprietaµle ~i funcµile granulocitelor neutrofile


a. marginatia reprezinta trecerea leucocitelor prin peretele vascular, la
tesuturi
~ diapedeza reprezinta trecerea leucocitelor prin peretele vascular, la
tesuturi
c. macrofagocitoza
®._fagocitoza
~ hemotaxia reprezinta mi~carea orientata a leucocitelor spre focarul
inflamator

20. Granulocitul eozinofil, functii:


00 fagocitoza pentru bacterii, fungi ~i complexe imune
~ participa la apararea antiparazitara a organismului
c. foglobeaza eritrocite batrane
<® intervine in alergie
e. participa la coagularea sangelui

21. Rolurile trombocitelor:


@ trofic pentru endoteliu,
b. intervin in hemostaza primara (formeaza cheagul ro~u, trombocitar)
('g. intervin in hemostaza primara (formeaza cheagul alb, trombocitar),
d. participa la coagularea sangelui, in mecanismul extrinsec
@ participa la coagularea sangelui, in mecanismul intrinsec.

22. Hemostaza primara:


a. se finalizeaza prin formarea cheagului ro~u de fibrina ':: ...L
~ asigura o~rirea ~nei hemoragii prin va~o~onstricµe ~i agregare
tromboc1tara, cand sunt lezate vase m1c1
~ este deficitara in malformatii vasculare, deficit de vitamina C,
angiomatoza fo zona oro-faciala
@ are ca rezultat formarea cheagului alb trombocitar
e. necesita numai participarea vasului sanguin

23. Coagularea sangelui


a. reprezinta hemostaza primara
~ este un proces enzimatic la care participa 13 factori plasmatici, factori
2
tisulari, trombocitari, Ca +
231

{'D factorii plasmatici ai coagularii sunt activati intr-o anumita ordine


d. are ca rezultat formarea cheagului alb t. \/
@ se finalizeaza prin formarea cheagului ro~u de fibrina

24. Factorul VIII al coagularii sangelui:


a. se nume~te factor antihemofilic C
® in lipsa factorului VIII apare hemofilia de tip A pe care o transmit
mamele ~i se manifesta la baieti
~ fracjiunea procoagulanta a factorului VIII este activata de trombina
d. impreuna cu IXa, ca2+, fosfolipide trombocitare, formeaza un complex
rr'> enzimatic activat, generat prin mecanism extrinsec
W se nume~te factor antihemofilic A a1...,t.,

25. Functiile trombinei:


a. este enzima glicolitica,
(]. ca enzirna proteolitica, desface din molecula de fibrinogen cate 2
fibrinopeptide A ~i B
c. activeaza factorul XII
~ activeaza factorii V, VIII, XIII ai coagularii sangelui
I;,. t ...
~ stimuleaza activarea ~i agregarea trombocitelor

26. Fibrinoliza
a. reprezinta liza hematiilor
~ - reprezinta liza cheagului de fibrina
c. este declan~ata de imbatranirea eritrocitelor
® este produsa de enzima proteolitica plasmina
e. este produsa de enzima glicolitica plasmina

27. Pecizati efectele plasminei: r --


a. desface lipidele plasmatice
~ actiune proteolitica
(§) desface cheagul de fibrina in fragmente numite produ~i de degradare ai
fibrinei,
d. activeaza factorii I, II, V, VIII ai coagularii
@ distru~e _factorii I, II, V, VIII ai coagularii producand hipocoagubilitate
sanguma

28. Activatorul tisular al plasminogenului (tPA)


a. activeaza fibrinogenul r
~ se elibereaza m condipi de hipoxie locala ~i generala, efort fizic,
adrenalin a
@ se elibereaza mcantitate mare in interventii pe uter, plaman, prostata,
creier producand fibrinoliza acuta . .
CiDeste responsabil de hipocoagulabilitatea sanguina din timpul menstruat1e1
e. declan~eaza mecanismul extrinsec al coagularii sangelui
TESTE GRILA. DE AUTOEVALUARE DIN
SISTEMUL ORO-FACIAL

SALIVA

*29. Volumul salivei este:


a. 100 ml/zi
&) 1000-1500 ml/zi
~- .

c. 2000 ml/zi
d. 500-700 ml/zi
e. 2500 ml/zi

30. Volumul de saliva este:


a. 0,3-0,5 ml/min msomn
@ 0,3 -0,5 ml/min in repaus alimentar
c. 0,08 ml/min mtimpul alimentatiei
@2 2-7 ml/min in timpul alimentatiei
<S:) 0,08 ml/min in somn

31. Hipersalivatia apare fiziologic m/la:


a. stomatite
~ eruptia dintilor
G la vazul alimentelor, la mirosul alimentelor
d. epilepsie
(§}consum de condimente

32. Hipersalivatia apare patologic in:


@ stomatite
b. eruptia dintilor
Q ulcer duodenal
(g) epilepsie
e. consum de condimente

33. Hiposalivatia apare fiziologic in: ,.


a. eruptia dintilor I

@) !a varst~_ici
@ memotn
d. la mirosul alimentelor
® la menopauza

34. Hiposalivatia apare patologic:


(!) hemoragii
233

b. la varstnici
c. la menopauza l.
@2 febra
(::) consum de atropina

35. Un flux salivar in repaus de 0,6 ml/min reprezinta:


Cl_ hipersalivatie
(!vsialoree
c. hiposalivatie
d. aptialism
e. flux salivar normal

36. Lipsa secretiei salivare:


a. se nume$te hiposalivatie (
~ se nume$te aptialism
c. se intalne$te fiziologic la batrani
GD. se datoreaza degenerescentei glandelor salivare
G) se intalne$te fiziologic la gravide
3 7. Sedimentul salivar cuprinde:
a. eritrocite
b. celule musculare
leucocite
celule epiteliale
bacterii

38. pH-ul salivar cre$te in:


~ lacopii t/;\.,L., L
Cg}in hiperpnee
c. in efort
d. diabet zaharat
€)in alcaloza
39. Calciul prezent in saliva:
a. este mai putin ca ;;i calciul din plasma
~ se gase$te sub forma de saruri
c. se gase$te sub forma disociata
@ arurile de calc~u prec~p~~ la pH al~alin formand tartru dentar
e. sarurile cie calcm prec1p1ta la pH ac1d

*40. Rolurile fluorului din saliva sunt: \l--


·-'
a. formeaza hidroxiapatita
@ onneaza fluorapatita

-·--- - - - - -- - -·
L

234

c. 1mpiedica disolutia smaltului


d. inhiba dezvoltarea bacteriilor
e. produce tartru la pH acid

* 41. Rolurile tiocianatului din saliva sunt:


a. formeaza hidroxiapatita
b. formeaza fluorapatita
c. Impiedica disolutia smaltului
@ inhiba dezvoltarea bacterilor
e. produce tartru la pH acid

42. Mucinele din saliva au urmatoarele roluri:


((y aparare, lubrefiere \fo_.~
b. participa la sistemele tampon sanguine ..:;..-\ ' _,..I.
©.formarea bolului alimentar '
(@)asigurii vorbirea
e. formeaza. fluorapatita

43. Rolul digestiv al salivei in etapa preparativa cuprinde: ..J.,.....


©formarea bolului alimentar cu ajutorul mucinelor
b. amilaza salivara (ptialina) hidrolizeaza amidonul fiert sau copt
~ asajul bolului alimentar in timpul bucal al deglutitiei
d. solubilizare a constituentilor alimentari
e. stimulare a receptorilor gustativi

44. Rolul digestiv al salivei in etapa gastronomica cuprinde:


a. formarea bolului alimentar cu ajutorul mucinelor
b. amilaza salivara (ptialina) hidrolizeaza amidonul fiert sau copt 1 \

c. pasajul bolului alimentar in timpul bucal al deglutitiei


® solubilizare a constituentilor alimentari
G}stimulare a receptorilor gustativi

45. Amilaza salivara:


G) se nume~te ~i ptialina
QE) hidrolizeaza amidonul fiert
c. hidrolizeaza amidonul crud
d. hidrolizeaza amidonul panii la stadiul de dextrine
@)hidrolizeaza amidonul pana la stadiul de maltoza

46. Importanta etapei gastronomice este:


a. digerii amidonul
@ induce reflexe secretorii salivare
(§) induce reflexe secretorii gastrice ~i pancreatice
235

-d. pregate~te bolul alimentar pentru deglutitie


t!) solubilizeaza alimentele inducand senzatia de gust
4 7. Reparatia leziunilor cavitatii orale se realizaza cu ajutorul:

i
factorul de cre~tere epidermal
factorilor de cre~tere insulin-like
factorilor procoagulanti
d. amidonului
e. cementului

48. Lavajul cavitatii bucale:


a. asigura indepartarea chimica a alimentelor
b. este reflex conditionat
@ este reflex de aparare
Qg) asigura indepartarea mecanica a alimentelor
e. are rol bactericid

49. in saliva se pot elimina urmatoarele virusuri:


~ poliomielitei
b. TBC
©_ rabiei
@ hepatitei
e. pneumococ

* 50. Se poate determina grupul sangvin din saliva:


a. nu
b. da, la orice pacient
(7c) da, la subiectii secretori
'c( da, doar la grupul sangvin O I
e. da, doar la grupul sangvin AB IV

51 . Rolul salivei in vorbire consta in:


@ lubrefierea mucoasei orale
b. pronuntia consoanelor
©_ faciliteaza mi~carile limbii
G!)umectarea mucoasei orale
e. pronuntia vocalelor

52 . R@ exul salivar conditi?nat se declan~eaza la:


irosul alimentelor
vazul alimentelor
vocarea alimentelor
d. introducerea alimentelor tn cavitatea bucala
e. contactul cu anestezic
236

53. Stimularea simpatica produce o saliva:


a. cu volum crescut L

ai)cu volum scazut


~ bogata in mucina
d. saraca mmucina
G)vascoasa

54. Stimularea parasimpatica produce o saliva:


(i} cu volum crescut
b. cu volum scazut
c. bogata in mucina
@ saraca in mucina
e. vascoasa

55. Halena este produsa datorita:


a. cre~terii fluxului salivar
b. starea de satietate
cre~terea vascozitatii salivei
bacteriilor
esturilor alimentare ~i substantelor odorifere

56. Diminuarea halenei se poate realiza prin:


a. apart de carbohidrati
b. consum redus de lichide

~
periajul dintilor
clatirea gurii
cre~terea fluxului salivar

57. Placa dentara se gase~te:


a. pe suprafete ocuzale
(!) la punctele de contact interdentar
c. zone neretentive
@ la marginile gingivale
([JJ in fisurile dentare
58. Rolul protector al peliculei dentare este:
a prin complexele proteine - fosfat de calciu se realizeaza o bariera
Q;}. impiedica difuzia ionilor spre mediul bucal
c. fixeaza bacterile orale
d. formeaza placa dentara
@ constituie o bariera in calea acizilor
237

59. S~e tococii mutans:


a. sunt acidogenici,
. sunt putin importanti in patogenia cariei
c. cresc pH-ul local
~ fermenteaza zaharul ~i alte carbohidrate
~ produc polizaharide intra ~i extracelulare

60 . F~ torii favorizanti ai formarii tartrului sunt:


pH-ul alcalin local
. cre~terea amoniacului ~i ureei in saliva cat ~i in placa dentara
c. cre~terea in saliva a fosfatazei alcaline
d. cre~terea componentelor organice de natura glucidica
G) ionii de calciu ~i fosfat in concentratie mare din placa ---
DINTI

61. Eruptia dintilor:


Ci} reprezinta mi~carea dintilor prin tesuturile gingivale
@ reprezinta mi~carea dintilor spre cavitatea orala
A este acela~i lucru cu cre~terea dintilor
(.Q) se termina cand dintii sunt in ocluzie
e. reincepe daca dintele i~i pierde antagonistul

62. E~ tia dintilor la copii se insote~te de urmatoarele fenomene:


~ hipersalivatie ._\
b. trismus 1
@ agitatie
d. stare febrila grava
{;), tumefierea mucoasei gingivale

63. Cre~terea radacinii ca factor in eruptia dintilor ajuta prin:


(a) impinge osul alveolar fortand coroana in cavitatea orala
b . cre~te presiunea in interiorul cavitatii ceea ce ar determina 1mpingerea
dintelui
@ participa la realizarea "fortei erupt_ive" a dintelui
d. impinge dintele printre fibrele penodontale
e. determina formarea de lichid interstitial ce exercita o presiune

* 64.J__~cisivii temporari erup la:


U 6-10 !uni
b. 12-16 luni
c. 16-20 luni
238

d. 20-30 luni
e. ultimii

* 65. Primii molari temporari erup la:


a. 6-10 luni
{1) 12-16 luni
c. 16-20 luni
d. 20-30 !uni
e. ultimii

* 66. Caninii temporari erup la:


a. 6-10 luni
b. 12-16 luni
€)16-20 luni
d. 20-30 !uni
e. ultimii

* 67. Molarii secunzi temporari erup la:


a. 6-10 luni
b. 12-16 luni
c. 16-20 luni
@ 20-30 luni
e. primii

* 68.l!{imii molari erup la:


a. 7 ani ,
r
. 7-9 ani ;
c. 9-11 ani
d. 10-12 ani
e. 16-20 ani

* 69. Incisivii permanenti erup la:


A 6-7 ani
(_J,1 7-9 ani
c. 9-11 ani
d. 10-12 ani
e. 16-20 ani

* 70. Molarii de minte erup la:


a. 6-7 ani
b. 7-9 ani
c. 9-11 ani
d. 10-12 ani
(!J- 6-20 ani
239

71. Eruptia dintilor este mai accelerata fiziologic:


a. in mediul rural
W in mediul urban ,_
@ Ia fete I

d. la baieti
@ la rasa neagra

72. Rolurile dintilor sunt:


a. in prehensiunea alimentelor, mai ales molarii
in taierea alirnentelor
~ vorbi_re, ~ai ales incisivii
m mast1cat1e
e. in deglutitie

73. Incisivii:
@ realizeaza taierea alimentelor
b. realizeazii perforarea ~i sfa~ierea hranei
A asigura strivirea ~i triturarea
\.d.)au coroana in forma de dalta
e. au suprafete mari de contact ale coroanei

* 74. Caninii:
a. realizeaza taierea alimentelor
(D\ realizeaza perforarea ~i sfii~ierea hranei
Y. asigura strivirea ~i triturarea
d. au coroana in forma de dalta
e. au suprafete mari de contact ale coroanei

75 . Molarii ~i premolarii:
a. realizeaza taierea alimentelor
If realizeaza perforarea ~i sf~ierea hranei
@ asigurii strivirea ~i triturarea alimentelor
d. au coroana in forma de dalta
~ u suprafete mari de contact ale coroanei

76. Smaltul:
a ) este eel mai dur tesut din organism
~ contine 96% substante anorganice
c. are un metabolism activ
d. contine 70% substante anorganice
@ nu este inervat
240

77. Dentina:
a. are duritate mai mare ca a smalµilui
ste depusa ~i hranita de odontoblaste
ste inervata
ste fonnata din cristale de hidroxiapatita
e. contine fibre de elastina

78. Pulpa dentara:


a. este plasata la exteriorul dintelui
~ este plasata in camera pulpara
@ este bogat inervata de fibre senzitive ale trigemenului
d. este avascularizata
G este fonnata din tesut conjunctiv lax

79. Hipercementoza:
~ poate produce un apex al radacinii bulbos
@ este depunerea excesiva de cement
1-\se mtalne~te in rahitism
(tg)detennina anchiloza dintelui
e. faciliteaza extractia dentara

80. Functiile cementului sunt:


(fa):nentine un spatiu periodontal constant
Y. asigura mobilitatea dintelui in alveola
& protejeaza radacina dintelui la stressurile anormale
d. fonnarea osului alveolar
@ asigura inseqia fibrelor ligamentului desmodontal

81 . Desmodontiul cuprinde:
a. odontobla~ti cu rol m formarea dentinei
f:!!> fibrobl~ti care participa la neoformarea fibrelor ligamentare
c. fibre de elastina care leaga dintele de os
@ nervi ~i lichid intertisular
(@ fonnatiuni vasculare

82. Rolurile desmodontiului sunt:


prin fibrele Sharpey asigura fixarea dintelui in alveola _,
transmite foqele ocluzale la os
actioneaza ca o frana hidraulica
d. se asigura reglarea automata a fluxului salivar
e. inhiba eruptia dintelui
241

83. Inervatia parodontiului asigura.:


(Co/ reglarea pozitiei mandibulei
b. contractia nelimitata. a maseterului
(/Qadaptarea masticatiei la aliment
@)regleaza presiunile masticatorii
e. este asigurata. de ramuri din facial

84. Deficitul de vitamina A determina. la nivelul cavitatii orale:


a. bolta. ogivala
Cf;. stomatita comisurala
@ calcifiere defectuoasa a smalµilui
d. hemoragii gingivale
e. dureri nevralgice 1n regiunea maxilara

85. Deficitul de vitamina D determina la nivelul cavitatii orale:


f[:) bolta ogivala
b. stomatita comisurala
@ calcifiere defectuoasa a smalp.1lui
d. hemoragii gingivale
e. dureri nevralgice in regiunea maxilara
* 86. Deficitul de vitamina C determina la nivelul cavitatii orale:
a. bolta ogivala
b. stomatita comisurala
c. calcifiere defectuoasa a smaltului
@ hemoragii gingivale
e. dureri nevralgice in regiunea maxilara

87. Excesul de STH produce la nivelul sistemului dento-maxilar:


a. formarea dentinei neregulat mineralizata
b. decalcifierea maxilarului
~ mandibula in galo~
d. cre~te mobilitatea dintilor
© macroglosie
* 88. Excesul de estrogeni produce la nivelul sistemului dento-maxilar:
a. formarea dentinei neregulat mineralizata
b. decalcifierea maxilarului
c. mandibula in galo~
@):re~te mobilitatea dintilor
e. macroglosie
242

METABOLISMUL FOSFO-CALCIC

89. Rolurile calciului in organism sunt:


a. este parasimpaticomimetic la nivelul inimii
((g) scaderea calciului cre~te excitabilitatea neuro-musculara
© activeazii coagularea
d. este mesager extracelular
@ asigurii transmiterea influxului nervos

90. H~· ocalcemi~_determinii:


a. parestezu
. constipatie r,
\
I\,
c. calculozii
f2) hiperexcitabilitate neuro-musculara
{C_:) spasm carpo-pedal
9 1. Hipercalcemia determinii:
a. parestezii
~ - constipatie
((vcalculozii
d. hiperexcitabilitate neuro-musculara
e. spasm carpo-pedal

92 . Calciul se absoarbe mai rapid In urmatoarele situatii:


a. la biitrani
b. consum exagerat de lipide
in perioada de cre~tere rapidii
la gravide
in timpul lactatiei

93 . F~ orii care favorizeazii absorbtia calciului sunt:


(1/sa.rurile biliare
b. celuloza
© pH-ul mai acid
d. cre~terea cantitiitii de lipide In intestin
(vprezenta glucidelor in intestin

94 . Factorii care inhibii absorbtia calciului sunt:


a. siirurile biliare
@ celuloza
c. pH-ul mai acid
~ re~terea cantitiitii de lipide in intestin
e. prezenta glucidelor
243

95. Care din unniitorii hormoni favorizeazii absorbtia calciului:


l i PTH
@ STH !.•
c.ACTH
d. insulina
e. glucocorticoizii

96. Care din urmiitorii honnoni inhibii absorbtia calciului:


a.PTH
b. STH
~ ACTH
'a. insulina
{G) Glucocorticoizii

97. Care din unniitoarele substante inhibii absorbtia calciului:


a. lactoza
~ lipidele
t§) sodiul in cantitate mare
d. manitol
@ celuloza

98. Surse exogene de vitamina D sunt:


a: un~ra de pe~te, sardele
~ oua
c. cereale
@) lapte, unt
e. fructe

99. Surse endogene de vitamina D sunt:


Gb 7-dehidrocolesterol
b. sardelele
~ se fonneaza in piele sub actiunea razelor ultraviolete
d. unt
e. ouii

100. Efectele calcitriolului (vitamina D3 activa) sunt:


(Ai) la nivelul epiteliului intestinal activeaza proteinele calcipexice
~ la nivel osos stimuleaza osteoclastele
c. la nivel osos stimuleaza osteoblastele
~ la nivel renal detenninii reabsorbtia calciului
e. la nivelul epiteliului intestinal scade absorbtia calciului
244

101. Parathormonul actioneaza la nivel renal astfel:


r;:;... cre~te absorbtia tubulara a magneziului
l'.t1J cre~te reabsorbtia calciului
c. cre~te reabsorbtia fosfatului
(@) scade eliminarea de Ir
e. cre~te eliminarea de NH4+

102. Deficitul de PTH determina:


a. demineralizarea osoasa
~ parestezii
c. calculoza renala
~ tulburari neuropsihice
@ palpitatii

* 103. Rahitismul se caracterizeaza prin:


a. reducerea masei osoase datorita unui exces de osteoliza
b. exces de tesut osos calcifiat (
t
(c.)mineralizarea insuficienta a osului '·
'a diminuarea osteogenezei
e. exces de calciu

104. Osteoporoza se caracterizeaza prin:


f1w reducerea masei osoase datorita unui exces de osteoliza
lf. exces de tesut osos calcifiat
c. mineralizarea insuficienta a osului
(g) diminuarea osteogenezei
e. exces de calciu

* 105. Rahitismul (la cop ii) ~i osteomalacia (la adult) se datoreaza:


a. menopauzei
b. alcoolism
c. intoxicatie cu fluor
d. intoxicatie cu vitamina D
~ carenta de vitamina D asociata cu deficit de calciu

106. Osteoporoza se intalne~te:


la menopauza
in alcoolism
1n exces de glucocorticoizi
d. intoxicatie cu vitamina D
e. carenta de vitamina D asociata cu deficit de calciu
245

LIMBA

107. Mucoasa linguala conjine:


a. un schelet fibros
@ receptori specifici gustativi
c. receptori nonspecifici termici
O. receptori tactili
(!; receptori durero~i

* l0~ervul trigemen inerveaza:


~ 2/3 anterioare ale mucoasei linguale prin nervul lingual /-
b. 2/3 anterioare ale mucoasei linguale prin nervul coarda timpanului
c. 1/3 posterioara a mucoasei linguale
d. regiunile epiglotica ~i glosoepiglotica
e. mu~chii limbii

* 109. Nervul facial inerveaza:


a. 2/3 anterioare ale mucoasei linguale prin nervul lingual
@ 2/3 anterioare ale mucoasei linguale prin nervul coarda timpanului
c. 1/3 posterioara a mucoasei linguale
d. regiunile epiglotica ~i glosoepiglotica
e. mu~chii limbii

* 110. Nervul hipoglos inerveaza:


a. 2/3 anterioare ale mucoasei linguale prin nervul lingual
b. 2/3 anterioare ale mucoasei linguale prin nervul coarda timpanului
c. 1/3 posterioarii a mucoasei linguale
d . regiunile epiglotica ~i glosoepiglotica
§ mu~chii limbii

111. Rolul tactil al limbii se referii la:


a. capacitatea de a simti gustul
Q) capacitatea de a forma simtul stereognozic
(s) capacitatea de a discrimiria structura obiectelor
d. capacitatea de a sesiza modificari fizico-chimice din alimente
e. capacitatea de a aprecia proprietajile olfactive

112. Rolul limbii In masticajie este:


a. taierea alimentelor
presarea alimentelor pe bolta palatinii
formarea bolului alimentar
indepiirtarea alimentelor de pe arcadele dentare
e. asigurii perceptia olfactiva
246

* 113. Simµrl gustului


a. apreciazii substantele volatile din aer
(SJaprecierea calitiitilor sapide ale alimentelor ~i substantelor solvite in
saliva.
c. apreciazii mirosul alimentelor
d. asigurii sciiderea secretiei salivare
e. determinii ~i stimularea receptorilor durero~i din articulatia temporo-
mandibularii

114. Mugurii gustativi (din papilele gustative) contin


@ celule gustative, cu microvilozitiiti (cili gustativi) la extremitatea apicalii
b. celule gustative, cu microvilozitiiti (cili gustativi) la extremitatea bazalii
@ fibre nervoase ale nervilor cranieni VII, IX, X,
d. fibre nervoase ale nervilor cranieni I,VIII
e. fibre nervoase ale nervilor cranieni X, XII

* 115. Proiectia corticala a analizatorului gustativ


a. este aria 4 din lobul frontal
b. este aria 43 din lobul occipital
c. se realizeazii in hipotalamus
(j) este aria 43 din lobul parietal
e. este integratii in aria prefrontalii

116. Rolul sensibilitatii gustative


a. inhiba secretiile digestive
@)selectarea preferentiala a hranei in functie de dorinta ~i nevoile
organismului
@ preciazii calitatea alimentelor
~ declan~area reflexii a secretiilor digestive
e. stimuleazii evacuarea vezicii urinare

* 117. Hipogeuzia reprezinta


a. cre~terea perceptiei gustative
~ sciiderea perceptiei gustative
c. perceptia gustativa gre~ita
d. lipsa perceptiei gustative
e. scaderea perceptiei olfactive

* 118. Ageuzia reprezinta


G) lipsa perceptiei gustative
b. cre~terea perceptiei gustative ----
c. perceptia gustativii confundatii
d. sciiderea perceptiei olfactive
e. perceptia gustativa gre~itii
247

11 ef.-Modificari ale senzatiei gustative pot sa apara datorita


a. tulburarilor endocrine ,1-\I'//
_. 1·1

{!j tulburarilor digestive


'v -.........

c. acoperirii palatului cu proteze dentare


d. arsurilor chimice, termice ale limbii
e. stimularii centrilor salivatori

120. Simµil mirosului (olfactia) este important la om pentru

~
activitatea secretorie ~i motorie reflexa a tractului digestiv
procesele de invatare ~i memorie
selectia hranei
d. recunoa~terea descendentilor
e. recuno~terea culorilor

121. Receptorii olfactivi sunt


a. chemoreceptori, localizati difuz in mucoasa nazala
(]) telereceptori, localizati in mucoasa nazala olfactiva
(§) neuroni bipolari (celule olfactive) cu rol receptor ~i de conducere
d. conectati cu nervul hipoglos
(0prelungirea centrala intra in alcatuirea nervului olfactiv

122. Pragul de sensibilitate olfactiva este crescut


~ la gravide
b. la baieti
{;) 1afete
d. dupa 25 ani
@ intre 6 ~i 25 de ani
123. Hjperosmia
© eprezinta cre~terea percepjiei olfactive
b. reprezinta cre~terea perceptiei gustative
c. reprezinta lipsa perceptiei olfactive
@ poate fi intalnita la gravide
e. reprezinta scaderea perceptiei olfactive

ACTIVITATE MOTORIE ORO-FACIAL.A

124. Fusul neuro-muscular:


(3 este o formatiune proprioceptiva ~ezata in paralel cu fibrele musculare
striate extrafusale
O masoara variatiile de lungime ale mu~chiului striat
@ ontine fibre intrafusale care prezinta striatii numai la capete
d. asigurii inhibarea contractiei fibrelor extrafuzale
e. contine fibre extrafusale cu caractere embrionare, care prezintii striatii
numai la capete

125. Reflexul miotatic


~ este reflexul muscular la intinderea mu~chiului
0J este declan~at de stimularea fusurilor neuro-musculare
c. este declan~at de stimularea receptorilor durero~i musculari
d. este declan~at de stimularea aparatului Golgi
(i} induce reflex contractia fibrelor musculare extrafuzale

126. Reflexul miotatic, roluri


(a.)nentine lungimea constantii a mu~chiului
b. induce relaxarea mu~chiului declan~atii de contractia sa
@ induce contractia mu~chiului declan~atii de intinderea sa
d. inhibii contractia fibrelor extrafuzale
@ amortizarea mi~ciirilor diferitelor piir!i ale corpului in timpul mersului sau
alergiirii

127. Reflexul miotatic, roluri


@) asigurii contractiile mu~chilor antigravitationali
@ participa la activitatea motorie voluntara
c. asigura raspunsul muscular la durere
d. este inhibat de neuronul gama
GJ stabilizeaza pozitia corpului

128. Organul tendinos Golgi


a. regleazii lungimea mu~chiului
@ detecteazii tensiunea musculara
@ este stimulat ata.t de intinderea pasiva a tendonului cat ~i de contractia
activii a mu~chiului
@ regleaza foqa musculara
e. stimuleazii contracjia musculara

129. Reflexul miotatic maseterin


@ este declan~at de intin?erea masetez:ului ~r~n coborarea_ man?ibulei,
W induce reflex contractia maseterulu1 cu nd1carea mand1bule1
c. este declan~at de contracjia maseterului
d. este declan~at de contractia mu~chilor ridicatori ai mandibulei
e. este declan~at de stimularea receptorilor tactili cutanati

130. Arcul reflexului miotatic maseterin cuprinde:


@ centrul nervos: nucleul motor al trigemenului
b. calea eferenta: ramura motorie a glosofaringianului
249

·c. calea eferenta: ramura motorie a trigemenului


d. organ efector: mu~chii faringelui
® organ efector: mu~chiul maseter (m principal) impreuna cu ceilalti mu~chi
ridicatori ai mandibulei

131. Reflexul miotatic maseterin, roluri


~ mentinerea constanta a lungimii maseterului ~i a tonusului sau
b. mentinerea constanta a foqei maseterului
@ pastrarea mandibulei intr-o pozitie de postura convenabila
d. redresarea mandibulei, in sensul coborarii ei
(§) redresarea mandibulei, in sensul ridicarii ei
132. Masticatia fiziologica reprezinta procesul
~ de prelucrare mecanica a alimentelor, insalivare
b. de prelucrare chimica a alimentelor
c. finalizat prin deglutitie
GDfinalizat prin formarea bolului alimentar
e. de inghitire a bolului alimentar

133. Fazele mecanice ale masticatiei sunt:


(a)ncizia alimentelor,
Y. echilibrarea capului
~ sfaramarea alimentelor
d. prehensiunea alimentelor
@ triturarea alimentelor
134. Acte motorii ajutatoare ale masticapei sunt:
a. incizia alimentelor,
@) echilibrarea capului prin echlibrul dintre mu~chii flexori ~i extensori
mentin capul in pozitia optima
c. sfaramarea alimentelor
(g) prehensiunea alimentelor
e. triturarea alimentelor

135. Zdrobirea ~i triturarea alimentelor este asigurata:


a. de canini
£2)de premolari, care prezinta cuspizi ascutiti
@ de molari, prin suprafata ocluzala mare ~i mi~cari de lateralitate
d. de incisivi
e. incisivi impreuna cu canini
250

136. In timpul masticatiei:


@ alimentele sunt rea~ezate intre arcadele dentare prin actiunea coordonata a
limbii ~i obrajilor
b. alimentele sunt regurgitate din faringe
(9 limba aduna fragmentele care sunt bine triturate ~i insalivate, formand
bolul alimentar
d. este inhibata secretia salivara
@ Iimba pregate~te bolul alimentar pentru deglutitie, curata arcadele dentare
dupa deglutitie .

13 7. Importanta masticatiei
a. inhibarea secretiilor digestive
formarea bolului alimentar

m inceperea digestiei inca din cavitatea bucala


favorizeaza evacuarea salivei din glandele salivare
e. reduce perceptia gustativa

138. lmportanta masticatiei pentru olfactie:


~ permite eliberarea substantelor odorifere ~i perceptia olfactiva
't3".' inhiba perceptia olfactiva
© asociata cu simtul gustativ creeaza o stare psihica de satisfactie sau
insatisfactie ~·~
d. indirect scade secretiile digestive - :~
e. reduce durerea din timpul masticatiei

139. Masticatia viguroasa determina:


~ - stimularea centrilor osteogenetici de cre~tere
'--b. formarea cariilor
(J;) cre~terea aportului de substante nutritive, hormoni in structurile oro-
faciale
@ scaderea depunerii de tartru
e. scade fluxul sanguin in regiunea oro-faciala

* 140. Deglutitia
(9reprezinta trecerea bolului alimentar sau a salivei din cavitatea bucala in
faringe, esofag ~i stomac
b. reprezinta trecerea bolului alimentar in cavitatea nazala
c. cuprinde timpul bucal ~i laringian
d. cuprinde numai timpul faringian
e. cuprinde numai timpul esofagian

141. Timpul I, bucal al deglutitiei


a. este un timp involuntar
© este un timp voluntar
251

(SJ. consta din trecerea bolului alimentar din cavitatea bucala in faringe
d. consta di trecerea bolului alimentar din faringe in cavitatea bucala
fl!) varful limbii se sprijina pe bolta palatina ~i se rasfrange inapoi
142. Timpul II, faringian al deglutitiei I ~.
a. asigurii trecerea bolului alimentar in laringe
~ consta dintr-o succesiune de reflexe care asigura trecerea bolul alimentar
in esofag ~i impiedeca patrunderea lui in laringe sau in nazo-faringe
c@ inapoierea bolului alimentar in cavitatea bucala este prevenita prin
ridicarea bazei limbii §i ingustarea istmului bucal
d. asigura trecerea bolului in cavitatea nazala
@piitrunderea alimentelor in cavitatea nazala este prevenita prin inchiderea
orificiului nazofaringian

143. In timpul deglutitiei


a. este stimulat centrul respirator bulbar
~ sunt inhibati centrii respiratori ~i centrul masticator
@ calea senzitiva, aferenta este asiguratii de nervii trigemen, glosofaringian,
vag,
d. este stimulat centul vorbirii din scoarta cerebralii
e. este inhibatii secretia salivara

144. Disfagia:
(3) reprezintii dificultatea de a inghiti ;\. ,,,,..
b. nu se intalne~te in amigdalite, J'
@ se intalne~te la persoane cu aparate ortodontice, 1-'r. -
d. se intalne~te in intoxicatii cu morfinii
e. se intalne~te in come uremice, hepatice

145. Suptul la san (alimentatia naturalii la san):


@ este un act reflex inniiscut, automat, cu origine bulbo-protuberantialii
b. este un reflex conditionat, invatat
@ are loc insalivarea laptelui ~i pregiitirea digestiei optime
@ asigurii cre~terea ~i functionarea armonioasii a aparatului dento-maxilar
e. nu solicita structurile structurile osteo-musculare ale masivului facial
252

Raspunsuri teste:

*l. D 30. BDE 59. ADE 88. D 117. * B


2.ABC 31. BCE ~~.ABE 89. BCE 118. * A
3.AD 32. ACD 61. ABD 90. ADE 117.*B
*4. A 33. BCE 62. ACE 91. BC 120. ABC
5. BDE 34. ADE 63. AC 92. CDE 121. BCE
6.BDE 35. AB 64. * A 93. ACE 122. ACE
*7.C 36. BDE 65. * B 94.BD 123.AD
8.ADE 37. CDE 66. * C 95.AB 124. ABC
*9. B 38. ABE 67. * D 96. CE 125. ABE
10. ABC 39.BD 68. * A 97. BCE 126. ACE
11. ACE 40. * B 69. * B 98. ABD 127. ABE
12. BD 41. * D 70. * E 99.AC 128. BCD
13. BDE 42. ACD 71. BCE 100. ABD 129. AB
14. BCD 43. AC 72. BCD 101. ABD 130. ACE
*15. A 44. DE 73.AD 102. BDE 131. ACE
16. CDE 45. ABE 74. * B 103. * C 132. AD
17. ACE 46. BCE 75. CE 1.04.AD 133. ACE

18. BCE 47. ABC 76. ABE 105. * E 134. BD

19. BDE 48. CD 77. BCD 106. ABC 135. BC

20.ABD 49. ACD 78. BCE 107. BDE 136. ACE

21. ACE 50. * C 79. ABD 108. *A 137. BCD

22. BCD 51. ACD 80. ACE 109. * B 138. AC

23. BCE 52. ABC 81. BDE 110. * E 139. ACD

24. BCE 53. BCE 82. ABC 111. BC 140. * A

25. BDE 54.AD 83. ACD 112. BC 141. BCE

26.BD 55. CDE 84.BC 113 . * B 142. BCE

27. BCE 56. CDE 85. AC 114. AC 143. BC

28. BCD 57. BDE 86. D 115. *D 144. AC

*29. B 58. ABE 87. CE 116. BCD 145. ACD