Nr.

Intrebare Sectiune Tip Dificultate URL Explicatii Raspuns 1 URL Data Raspuns 2 URL Data

1 Termenul "dragă" defineşte:
MDMH. 1 1 O navă tehnică de o construcţie specială, 1 Orice ansamblu de construcţii plutitoare 0
S1 înzestrată cu aparate capabile să care în mod normal nu este destinat
adâncească bazinele portuare, să menţină deplasării.
adâncimea în şenale navigabile şi să
execute lucrări de construcţii
hidrotehnice la diferite adâncimi.

2 Flotabilitatea este o calitate de bază a MDMH. 1 1 Da. 1 Nu 0

drăgii? S1
3 Stabilitatea este o calitate de bază a MDMH. 1 1 Da. 1 Nu 0
drăgii? S1
4 Deplasamentul de volum al drăgii se MDMH. 1 1 Metri cubi. 1 Tone metrice. 0
exprimă în: S1
5 Deplasamentul de greutate al drăgii se MDMH. 1 1 Metri cubi. 0 Tone metrice. 1
exprimă în: S1
6 Draga trebuie să aibă o rezervă de MDMH. 1 1 Da. 1 Nu 0
flotabilitate? S1
7 Rezerva de flotabilitate a drăgii se MDMH. 1 1 Draga este cu cupe. 0 Draga este absorbantă-refulantă. 0
micşorează atunci când: S1
8 Stabilitatea longitudinală a drăgii este: MDMH. 1 1 Diferenţa de asietă, exprimată în mod 1 Înclinarea drăgii din poziţia iniţială de 0
S1 practic prin scara de pescaj, în sensul echilibru în acela către babord şi tribord.
provă-pupa.

9 Stabilitatea transversală a drăgii este: MDMH. 1 1 Diferenţa de asietă, exprimată în mod 0 Înclinarea drăgii din poziţia iniţială de 1
S1 practic prin scara de pescaj, în sensul echilibru în acela către babord şi tribord.
provă-pupa.

10 Toate înclinările longitudinale ale drăgii MDMH. 1 1 Unghiuri mari 0 Unghiuri mijlocii 0
se pot defini ca înclinări de: S1
11 Înclinările longirudinale ale drăgii MDMH. 1 1 5 grade-10 grade 1 10 grade-15 grade 0
(considerate unghiuri mici) au mărimea: S1

12 Stabilitatea de platformă a drăgii este MDMH. 1 1 Ruliu. 1 Tangaj 0

caracteristică următoarei oscilaţii: S1

13 În timpul dragajului într-un teren tare au MDMH. 1 1 Da. 1 Nu 0

loc mişcări oscilatorii ale drăgii? S1

14 Drăgile cu mai multe cupe au forma: MDMH. 1 1 De "U". 1 Navelor de transport. 0

S1
15 Drăgile absorbante au forma: MDMH. 1 1 De "U". 0 Navelor de transport. 1
S1
16 Drăgile absorbant-refulante au forma: MDMH. 1 1 De "U". 0 Navelor de transport. 0
S1
17 Capacitatea cupei la draga cu o singură MDMH. 1 1 1,5-2 metri cubi. 1 2-3,5 metri cubi 0
cupă este de: S1
18 Draga cu o singură cupă este folosită MDMH. 1 1 Acvatorii fluviale. 0 Acvatorii maritime. 0
pentru a draga în: S1
19 Draga cu singură cupă este folosită MDMH. 1 1 În acvatorii fluviale. 0 În acvatorii maritime. 0
pentru a draga: S1
20 Cupa de la draga cu o singură cupă este MDMH. 1 1 Cu 2, 3 sau 4 colţi. 1 Cu 2 lame tăioase. 0
prevăzută: S1
21 Draga cu o singură cupă poate draga timp MDMH. 1 1 80-100 metri cubi. 1 100-120 metri cubi. 0
de o oră până la: S1
22 Draglina se poate folosi pentru dragajul MDMH. 1 1 Da. 1 Nu. 0
la mal? S1
23 Aparatul de dragaj, la draga cu mai multe MDMH. 1 1 Elindă, centura cupelor, hexagonul, 1 Elindă, centura cupelor, hexagonul, 0
cupe, este compus din: S1 pentagonul, vinciurile, eşafodajul central, vinciurile, eşafodajul central, pupitrul de
eşafodajul din faţă, pupitrul de comandă comandă de la distanţă şi subacvaticele.
de la distanţă şi subacvaticele.

24 Elinda este confecţionată din: MDMH. 1 1 O grindă de oţel. 0 Două grinzi de oţel egale în lungime şi 1
S1 aşezate paralel una faţă de cealaltă.

25 La elindă, locaşul dintre două traverse se MDMH. 1 1 Hexagon 0 Pentagon 0

numeşte: S1
26 Drăgile cu mai multe cupe pot avea şi o MDMH. 1 1 Da. 1 Nu. 0
elindă auxiliară? S1
27 Elinda auxiliară este montată: MDMH. 1 1 Sub pentagon. 1 Sub hexagon. 0
S1
28 Câte role de elindă sunt montate când se MDMH. 1 1 19 1 22 0
lucrează numai cu elinda principală? S1

29 Ralele de elindă sunt prinse de elindă MDMH. 1 1 Sudură. 0 Nituri. 0

prin: S1
30 Cupele sunt prinse de eclise prin: MDMH. 1 1 Sudură. 0 Nituri. 0
S1
31 Pentru a forma o centură de cupe, cupele MDMH. 1 1 Chei de împreunare. 0 O pereche de eclise. 1
sunt prinse una în spatele alteia cu: S1

32 Bulonul de prindere a eclisei se montează MDMH. 1 1 Exteriorul elindei. 1 Interiorul elindei. 0

cu capătul dreptunghiular în: S1
33 Hexagonul este montat pe elindă la: MDMH. 1 1 Capătul inferior. 1 Capătul superior. 0
S1
34 Pentagonul este montat pe elindă la: MDMH. 1 1 Capătul inferior. 0 Capătul superior. 1
S1
35 Pentagonul, la draga cu mai multe cupe, MDMH. 1 1 Eşsfodajul central. 1 Eşafodajul din faţă. 0
face parte din: S1
36 Caseta de descărcare a jgheburilor cu MDMH. 1 1 Dreaptă a eşafodajului central. 0 Stângă a eşafodajului central. 0
clapa de schimbare este amplasată în S1
partea:

37 La draga cu mai multe cupe, jgheaburile MDMH. 1 1 45 grade. 0 90 grade 0

pot fi înclinate, faţă de orizontală, până S1
la:

38 Partea superioară a jgheaburilor, la draga MDMH. 1 1 Fixă. 1 Articulată. 0

cu mai multe cupe, este: S1
39 Jgheaburile mobile, la draga cu mai MDMH. 1 1 Da. 1 Nu. 0
multe cupe, în timpul navigaţiei, vor fi S1
ridicate?

40 Postul de comandă de dragaj, la draga cu MDMH. 1 1 În eşafodajul central. 0 În eşafodajul din faţă. 1
mai multe cupe, este situat: S1
41 Vinciurile de papionaj sunt montate: MDMH. 1 1 În ambele borduri la prova. 0 În ambele borduri la pupa. 0
S1
42 Vinciul de avanti, la draga cu mai multe MDMH. 1 1 Într-un bord şi la jumătatea distanţei 1 Într-un bord şi la jumătatea distanţei 0
cupe, este montat: S1 dintre pupa şi centrul navei. dintre prova şi centrul navei.

43 Ce sunt subacvaticele? MDMH. 1 1 Lonjeroane. 1 Parâme de avanti. 0

S1
44 Subacvaticele sunt lonjeroane lungi de: MDMH. 1 1 1-3 m. 0 2-4 m. 0
S1
45 Prin folosirea subacvaticelor, salandele MDMH. 1 1 Da. 1 Nu. 0
pot acosta şi pleca de la dragă pe orice S1
timp fără a fi stânjenite?

46 Rola inferioară de abatere de la MDMH. 1 1 Fixă. 0 Articulată. 0

subacvatice este: S1
47 Drăgile cu cupe pot fi autopropulsate? MDMH. 1 1 Da. 1 Nu. 0
S1
48 Planul forajului cuprinde: MDMH. 1 1 Direcţia N-S indicată prin săgeată. 0 Cine a executat ridicarea hidrografică. 0
S1

49 Ancora de avanti este semnalizată? MDMH. 1 1 Da. 1 Nu. 0

S1
50 Ancorele de papionaj sunt semnalizate? MDMH. 1 1 Da. 1 Nu. 0
S1
51 Fixarea înaintării (avanti) se face pe: MDMH. 1 1 Axa longitudinală a suprafeţei care 1 Axa transversală a suprafeţei care 0
S1 urmează a fi dragată. urmează a fi dragată.
52 Fixarea papionajelor se face: MDMH. 1 1 Cu ajutorul şalupei de lucru sau salandei. 1 Prin manevra drăgii autopropulsate. 0
S1
53 După ce ancora de papionaj a fost MDMH. 1 1 50 0 80 0
fundarisită, se cuplează vinciul de S1
papionaj al drăgii şi se întinde parâma
până ce ampermetrul din cabina de
comandă a dragorului indică cifra:

54 Ce unghi trebuie să aibă fiecare papionaj MDMH. 1 1 45 grade-50 grade. 0 75 grade-80 grade. 0
faţă de bordul drăgii cu mai multe cupe? S1

55 Fundarisirea ancorelor de papionaj va MDMH. 1 1 Din vânt. 1 Sub vânt. 0

începe cu ancorele situate în bordul: S1

56 Se poate utiliza metoda "telefon" pentru MDMH. 1 1 Da. 1 Nu. 0

fixarea înaintării (avanti)? S1
57 Se poate utiliza metoda "telefon" pentru MDMH. 1 1 Da. 1 Nu. 0
prinderea papionajelor? S1
58 Mecanismul de dragaj, la drăgile MDMH. 1 1 Sorb, pompă centrifugă; tubul de refulare 1 Sorb, pompă centrifugă; tubul de 0
absorbante purtătoare de material dragat, S1 în magazii; cala de depozitare; şubărele şi refulare în magazii; şubărele şi
este compus din : vinciurile. vinciurile.

59 Gura sorbului, de la drăgile absorbante MDMH. 1 1 Longitudinal. 0 Transversal. 0

purtătoare de material dragat, este S1
prevăzută cu cuţite sudate:

60 La drăgile absorbante purtătoare de MDMH. 1 1 Sudură. 0 Nituri. 0

material dragat, sorbul se prinde de tubul S1
absorbant prin:

61 La drăgile absorbante purtătoare se MDMH. 1 1 Un buzunar cu o capacitate de 1 m cub 1 Un grătar metalic pentru sortarea 0
material dragat, în apropierea flanşei S1 pentru a înmagazina corpurile solide materialului dragat.
oscilante, la partea inferioară a tubului găsite.
absorbant este amenajat:

62 Ce este un "şubăr"? MDMH. 1 1 Un dispozitiv acţionat manual sau 1 Un dispozitiv electric pentru acţionarea 0
S1 mecanic de pe punte sau diin tubului absorbant.
compartimentul maşini pentru închiderea
unei conducte.
63 La drăgile absorbante purtătoare de MDMH. 1 1 Tipul "oglindă". 0 Tipul "de crucişător" 1
material dragat, pupa trebuie să fie de: S1

64 La drăgile absorbant-refulante, afânătorul MDMH. 1 1 Sub conducta aspiratoare. 0 Deasupra conductei aspiratoare. 1
este situat: S1
65 La drăgile cu sorb prevăzute cu afânător, MDMH. 1 1 Unui cioc de papagal. 0 Unui cioc de barză. 1
capătul conductei aspiratoare are forma: S1

66 La drăgile cu sorb prevăzute cu afânător, MDMH. 1 1 15-20% din puterea maşinei principale. 0 25-30% din puterea maşinii principale. 1
puterea motorului dispozitivului de S1
afânare reprezintă:

67 La drăgile absorbant-refulante, conducta MDMH. 1 1 3m 0 6m 1

de refulare amplasată pe flotor are o S1
lungime de:

68 La drăgile absorbant-refulante, conducta MDMH. 1 1 5 grade în toate direcţiile. 0 14 grade în toate direcţiile. 1
de refulare amplasată pe flotor are un S1
oscilant, amplasat între flotori, pentru a
putea să oscileze la valuri, la un unghi de:

69 La drăgile absorbant-refulante, în situaţia MDMH. 1 1 "B" 0 "S" 1

când conducta de apă trebuie să-şi S1
schimbe direcţia, se montează în coloană,
din loc în loc, "coturi standard" în formă
de:

70 La drăgile absorbant-refulante, în situaţia MDMH. 1 1 "Lulea" 1 "Gât de barză" 0

când conducta de apă trebuie să-şi S1
schimbe direcţia, se montează în coloană,
din loc în loc, "coturi standard" şi o
conductă de 2,5-5 m în formă de:

71 La drăgile absorbant-refulante, MDMH. 1 1 45 grade-90 grade. 0 180 grade-200 grade. 1

împreunarea conductei "S" cu conducta S1
"Lulea" se face prin intermediul unei
presetupe duble, care permite rotirea
cotului standard până la:

72 Trenul de flotori se ancorează dacă MDMH. 1 1 2-4 flotori. 0 4-6 flotori. 0

distanţa de la draga absorbant-refulantă la S1
mal este mai lungă de:
73 La draga absorbant-refulantă, întinderea MDMH. 1 1 4-5 flotori un vinci. 1 8-9 flotori un vinci. 0
parâmelor de la flotori se face cu vinciuri S1
montaate la:

74 La draga absorbant-refulantă, papionajele MDMH. 1 1 Prova. 1 Pupa. 0

sunt situate la: S1
75 La draga absorbant-refulantă, pilonii sunt MDMH. 1 1 Prova. 0 Pupa. 1
dispuşi la: S1
76 Ce unghi trebuie să aibă fiecare papionaj MDMH. 1 1 45º - 60º 1 75º - 90º 0
faţă de bordul drăgii absorbant-refulantă? S1

77 Drăgile absorbant-refulante sunt MDMH. 1 1 De maşini cu abur. 0 De motoare cu ardere internă. 0

acţionate: S1
78 Linia de înaltă tensiune pentru MDMH. 1 1 Alimentată de un generator. 0 Construită special. 1
alimentarea cu curent a drăgii absorbant- S1
refulate este:

79 Drăgile cu greifer au magazii pentru MDMH. 1 1 Da. 0 Nu. 1

depozitarea materialului dragat? S1
80 Pentru executarea dragajului, drăgile MDMH. 1 1 Două papionaje. 1 Patru papionaje. 0
purtătoare de material dragat folosesc: S1

81 La drăgile purtătoare de material dragat MDMH. 1 1 La prova în ambele borduri. 0 La pupa în ambele borduri. 0
papionajele sunt situate: S1
82 Pentru executarea dragajului, drăgile MDMH. 1 1 Două papionaje. 1 Patru papionaje. 0
absorbant-refulante folosesc: S1
83 Cupele, la drăgile cu mai multe cupe, MDMH. 1 1 90 grade. 0 45 grade. 1
trebuie să atace fundul albiei sub un S1
unghi de:

84 La drăgile cu mai multe cupe, pentru MDMH. 1 1 1,50 m-2,00 m 0 1,00 m-1,50 m 0
formarea taluzului în sol uşor, elinda se S1
mainează nu mai mult de:

85 La drăgile cu mai multe cupe, pentru MDMH. 1 1 1,00 m-1,20 m 0 0,60 m-0,70 m 0
formarea taluzului în sol tare, elinda se S1
mainează nu mai mult de:

86 Dragajul de construcţie se execută MDMH. 1 1 Drăgi cu sorb şi afânător. 0 Drăgi absorbant-refulante. 0

exclusiv cu: S1
87 Pe timpul operaţiunii de dragaj, câţi MDMH. 1 1 Unu. 1 Doi. 0
piloni vor fi înfipţi în fundul albiei la S1
drăgile absorbant-refulante?
88 Câte cupe sunt necesare la draga cu cupe MDMH. 1 1 34 de cupe cu capacitatea fiecăreia de 1 40 de cupe cu capacitatea fiecăreia de 0
care lucrează la 10,50 m? S1 0,4-0,6 metri cubi. 0,4-0,6 metri cubi.
89 Câte cupe sunt necesare la draga cu cupe MDMH. 1 1 34 de cupe cu capacitatea fiecăreia de 0 40 de cupe cu capacitatea fiecăreia de 1
care lucrează la 12 m? S1 0,4-0,6 metri cubi. 0,4-0,6 metri cubi.
90 Câte cupe sunt necesare la draga cu cupe MDMH. 1 1 34 de cupe cu capacitatea fiecăreia de 0 40 de cupe cu capacitatea fiecăreia de 0
care lucrează la 14 m? S1 0,4-0,6 metri cubi. 0,4-0,6 metri cubi.
91 Spargerea ţi fărâmiţarea rocilor în soluri MDMH. 1 1 Draga absorbant-refulantă. 0 Draga cu cupe. 0
stâncoase se face de către: S1
92 Perforarea fundului st\ncos al albiei în MDMH. 1 1 Draga cu sorb şi afânător. 0 Deroseuză. 0
vederea aşezării încărcăturilor explozive, S1
se face de către:

93 Ce sistem este folosit în cazul când MDMH. 1 1 Papionaj paralel. 1 Papionaj în evantai. 0
malurile săpăturii nu trebuie taluzate şi S1
când adâncimea fundului la marginea
excavaţiei este suficient de mare, ca să
asigure plutirea drăgii deasupra limitei
săpăturii?

94 Ce sistem este folosit în cazul când MDMH. 1 1 Papionaj paralel. 0 Papionaj în evantai. 1
malurile săpăturii trebuie taluzate şi când S1
adâncimea fundului la marginea
excavaţiei este mai mică decât pescajul
drăgii?

95 Ce sistem poate fi utilizat numai în cazul MDMH. 1 1 Papionaj paralel. 0 Papionaj în evantai. 0
fronturilor late de dragare? S1
96 Distanţele de transport a materialului MDMH. 1 1 3-6 km 1 10-15 km 0
dragat efectuat de salandă variază între: S1

97 La drăgile aspirant-refulante, viteza MDMH. 1 1 2-3 metri cubi/secundă 1 4-5 m cubi/secundă 0

minimă a materialului dragat în S1
conductele de refulare este de circa:

98 La drăgile aspirant-refulante, partea care MDMH. 1 1 Cea superioară. 0 Cea inferioară. 1

se uzează cel mai mult la conductele de S1
refulare este:

99 La drăgile aspirant-refulante, pentru MDMH. 1 1 O dată într-un an. 0 De două ori într-un an. 0
uniformizarea gradului de uzură pe toată S1
suprafaţa interioară a conductei de
refulare, se recomandă ca aceasta să fie
rotită de cel puţin:
100 Drăgile absorbant-refulante pot efectua MDMH. 1 1 Da. 1 Nu. 0
operaţia de depozitare a materialului S1
evacuat prin metoda "depunere în
paralel"?

101 Drăgile absorbant-refulante pot efectua MDMH. 1 1 Da. 1 Nu. 0

operaţia de depozitare a materialului S1
evacuat prin metoda "depunere în
evantai"?

102 La drăgile cu tren de cupe, materialul MDMH. 1 1 Prin conducte într-un hidroamestec. 0 De platforme. 0
dragat este transportat: S1
103 Ce este draga? MDMH. 1 1 O navă tehnică de construcţie specială, 0 O navă tehnică de construcţie specială, 0
S1 înzestrată cu aparate capabile să înzestrată cu aparate capabile să menţină
adâncească bazinele portuare, să menţină adâncimea pe şenalele navigabile şi să
adâncimea pe şenalele navigabile. execute lucrări de construcţii
hidrotehnice la diferite adâncimi.

104 Nava tehnică de construcţie specială, MDMH. 1 1 Macara plutitoare 0 Dragă 1

înzestrată cu aparate capabile să S1
adâncească bazinele portuare, să menţină
adâncimea pe şenalele navigabile şi să
execute lucrări de construcţii
hidrotehnice la diferite adâncimi se
numeşte:

105 Pentru a putea executa lucrările pentru MDMH. 1 1 Flotabilitate şi stabilitate. 0 Flotabilitate, stabilitate, compartimentaj, 1
care a fost construită, draga trebuie să S1 manevrabilitate.
îndeplinească următoarele calităţi de
bază:

106 Din punct de vedere al numărului de MDMH. 1 1 Drăgi cu o singură cupă şi drăgi cu lanţ 1 Drăgi cu 2 cupe şi drăgi cu lanţ de cupe. 0
cupe, există: S1 de cupe.
107 Piesa de bază a drăgii cu o singură cupă MDMH. 1 1 Tamburul vinciului 0 Cupa 1
este: S1
108 Cupa drăgii cu o singură cupă este fixată MDMH. 1 1 O platformă. 0 Un cablu. 0
pe: S1
109 Cupa drăgii cu o singură cupă este MDMH. 1 1 2, 3 sau 4 dinţi. 1 5, 6 sau 7 dinţi. 0
prevăzută cu: S1
110 Cupa drăgii cu o singură cupă este MDMH. 1 1 Brăţara cupei. 0 Ochiul cupei. 0
suspendată pe un cablu fixat de: S1
111 La draga cu o singură cupă, reglarea MDMH. 1 1 Electric 0 Hidraulic 0
adâncimii de dragat se face: S1
112 Capacitatea cupei la draga cu o singură MDMH. 1 1 1-1,4 metri cubi. 0 1,5-2,0 metri cubi 1
cupă este de: S1
113 Productivitatea orară a drăgii cu o singură MDMH. 1 1 50-60 metri cubi 0 80-100 metri cubi. 1
cupă este de: S1
114 Drăgile cu o singură cupă au o MDMH. 1 1 Două papionaje. 0 Două braţe. 0
flotabilitate foarte mare atunci când S1
lucrează deoarece se fixează pe:

115 Drăgile cu o singură cupă sunt utilizate MDMH. 1 1 În locuri înguste. 1 În locuri cu lăţimi mari. 0
pentru a draga: S1
116 Drăgile cu o singură cupă sunt utilizate MDMH. 1 1 La colţuri de pereuri. 0 La colţuri de cheiuri 1
pentru a draga: S1
117 Drăgile cu o singură cupă sunt utilizate MDMH. 1 1 La ape foarte mari. 0 La ape mari 0
pentru a draga: S1
118 Partea principală a drăgii cu lanţ de cupe MDMH. 1 1 Lanţul de cupe 0 Aparatul de dragaj. 1
este: S1
119 Aparatul de dragaj dela dăgile cu lanţ de MDMH. 1 1 Elindă,lanţ de cupe, hexagonul, 0 Elindă, lanţ de cupe, hexagonul, 1
cupe este compus din: S1 vinciurile, eşafodajul central şi pentagon, vinciuri,eşafodajul central,
subacvaticele. eşafodajul din faţă, pupitrul de comandă
de la distanţă şi subacvaticele.

120 Forma atmosferei se aseamănă cu forma MDMH. 1 1 bombată la ecuator şi turtită la poli. 1 bombată la ecuator şi turtită la poli. 0
Pământului dar este: S2
121 Grosimea învelişului de aer este de MDMH. 1 1 2000 Km. 0 3000 Km. 1
aproximativ: S2
122 Troposfera are o grosime medie de : MDMH. 1 1 8 Km. 0 13 Km. 1
S2
123 Care este ordinea straturilor atmosferice? MDMH. 1 1 troposferă, stratosferă, termosferă, 0 troposferă, stratosferă, mezosferă, 1
S2 mezosferă,exosferă. termosferă,exosferă.

124 Troposfera are o grosime de: MDMH. 1 1 8Km la poli şi 18 Km la ecuator. 1 18 Km la poli şi 8 Km la ecuator. 0
S2
125 Care este stratul cu cea mai mare MDMH. 1 1 troposfera. 1 termosfera. 0
densitate a aerului? S2
126 Care este stratul cu cea mai mică MDMH. 1 1 termosfera. 0 exosfera. 0
densitate a aerului? S2
127 Troposfera cuprinde: MDMH. 1 1 60% din masa aerului. 0 75% din masa aerului. 1
S2
128 Troposfera cuprinde: MDMH. 1 1 85% din cantitatea de vapori de apă. 0 90% din cantitatea devapori de apă. 0
S2
129 Cele mai multe procese şi fenomene MDMH. 1 1 stratosferă. 0 troposferă. 1
atmosferice se produc în: S2
130 Cele mai multe procese şi fenomene MDMH. 1 1 troposferă. 1 exosferă. 0
atmosferice se produc în: S2
131 Cele mai multe procese şi fenomene MDMH. 1 1 mezosferă. 0 exosferă. 0
atmosferice se produc în: S2
132 Care este stratul cel mai turbulent din MDMH. 1 1 troposfera. 1 mezosfera. 0
atmosferă? S2
133 Care este stratul cel mai turbulent din MDMH. 1 1 stratosfera. 0 troposfera. 1
atmosferă? S2
134 Care este stratul cel mai turbulent din MDMH. 1 1 stratosfera. 0 exosfera. 0
atmosferă? S2
135 Gradientul termic în troposferă are MDMH. 1 1 0,6°C. 1 0,8°C 0
valoarea: S2
136 Ce se înţelege prin gradient termic? MDMH. 1 1 scăderea temperaturii aerului cu 0,6°C la 1 scăderea temperaturii aerului cu 0,6°C la 0
S2 fiecare 100 m pe verticală în troposferă. fiecare 100 m pe verticală în stratosferă.

137 Toate tipurile de nori se formează în : MDMH. 1 1 stratosferă. 0 troposferă. 1

S2
138 Toate tipurile de nori se formează în : MDMH. 1 1 troposferă. 1 stratosferă. 0
S2
139 Toate tipurile de nori se formează în : MDMH. 1 1 exosferă. 0 stratosferă. 0
S2
140 Cea mai mare cantitate de vapori de apă MDMH. 1 1 troposferă. 1 stratosferă. 0
se găseşte în: S2
141 Cea mai mare cantitate de vapori de apă MDMH. 1 1 stratosferă. 0 troposferă. 1
se găseşte în: S2
142 Cea mai mare cantitate de vapori de apă MDMH. 1 1 exosferă. 0 troposferă. 1
se găseşte în: S2
143 Mişcările maselor de aer în troposferă MDMH. 1 1 de convecţie şi advecţie. 0 de advecţie şi turbulente. 0
sunt: S2
144 Tropopauza este un strat atmosferic de MDMH. 1 1 troposferă şi stratosferă. 1 troposferă şi mezosferă. 0
trecere între: S2
145 Grosimea tropopauzei este: MDMH. 1 1 mai groasă deasupra polillor şi mai 1 mai subţire deasupra polilor şi mai 0
S2 subţire deasupra ecuatorului. groasă deasupra ecuatorului.
146 În tropopauză apar curenţi de aer cu MDMH. 1 1 de la S. la N. 0 de la W.la E. 1
viteză de peste 800Km/h,numiţi curenţii S2
jet(jet stream) care se deplasează:
147 În troposferă sunt : MDMH. 1 1 numai diferenţe mari de presiune. 0 numai diferenţe mari de temperatură 0
S2
148 Ce strat atmosferic absoarbe radiaţiile MDMH. 1 1 troposfera. 0 stratosfera. 1
ultraviolete? S2
149 În care strat atmosferic se găseşte MDMH. 1 1 troposfera. 0 stratosfera. 0
ozonul? S2
150 În care strat atmosferic se găseşte MDMH. 1 1 mezosfera. 1 stratosfera. 0
ozonul? S2
151 Ce strat atmosferic reflectă total undele MDMH. 1 1 mezosfera. 0 stratosfera. 0
electromagnetice de joasă ,medie şi S2
scurtă fecvenţă?

152 Ce strat atmosferic reflectă total undele MDMH. 1 1 tropopauza. 0 mezosfera. 1

sonore ? S2
153 Care sunt primele trei componenete cu MDMH. 1 1 azotul,oxigenul şi heliu. 0 azotul,oxigenul şi argonul. 1
ponderea cea mai mare din compoziţia S2
aerului atmosferic?

154 Stratopauza este un strat de trecere între: MDMH. 1 1 troposferă şi stratosferă. 0 mezosferă şi termosferă. 0
S2
155 Mezopauza este un strat de trecere între : MDMH. 1 1 mezosferă şi termosferă. 1 mezosferă şi exosferă. 0
S2
156 Cât din cantitatea de energie solară MDMH. 1 1 10-20%. 0 20-30%. 1
ajunge la suprafaţa Pământului? S2
157 Cantitatea de energie solară care ajunge MDMH. 1 1 mişcarea de rotaţie a Pământului. 0 forma de geoid şi înclinarea axei 0
la suprafaţa Pământului este influenţată S2 Pământului.
de :

158 Prin albedo se înţelege: MDMH. 1 1 reflexia energiei calorice la suprafaţa 1 absorbţia energiei calorice la suprafaţa 0
S2 Pământului. Pământului.

159 Cel mai mare albedo în are: MDMH. 1 1 uscatul. 0 apa. 0

S2
160 Radiaţia solară se numeşte : MDMH. 1 1 reflexie. 0 insolaţie. 1
S2
161 Bilanţul radioactiv caloric reprezintă: MDMH. 1 1 diferenţa dintre radiaţia solară directă şi 0 diferenţa dintre radiaţia solară directă şi 0
S2 cantitatea de energie radiantă primită. cantitatea de energie cedată.

162 Radiaţia difuză variază funcţie de MDMH. 1 1 direct proporţional. 0 invers proporţional. 1
temperatură S2
163 Prin radiaţie difuză se înţelege cantitatea MDMH. 1 1 difuzate. 1 reflectate. 0
de energie primită sub formă de raze S2
164 Radiaţia globală este suma dintre: MDMH. 1 1 radiaţia difuză şi radiaţia globală. 0 radiaţia directă şi radiaţia reflectată. 0
S2
165 Radiaţia reflectată este funcţie de: MDMH. 1 1 natura suprafeţei terestre şi unghiul de 1 axa de înclinaţie a Pământului şi unghiul 0
S2 incidenţă a razelor solare. de incidenţă a razelor solare.

166 Radiaţia terestră este: MDMH. 1 1 cantitatea de radiaţie degajată de 1 cantitatea de radiaţie reflectată de 0
S2 suprafaţa Pământului. atmosferă.
167 Radiaţia terestră este cantitatea de MDMH. 1 1 suprafaţa apei. 0 suprafaţa uscatului. 0
radiaţie reflectată de: S2
168 Atmosfera terestră MDMH. 1 1 absoarbe integral radiaţia terestră 0 parţial radiaţia terestră,o parte 1
S2 reîntorcându-se pe Pământ.
169 Efectul de seră de la suprafaţa MDMH. 1 1 radiaţia difuză 0 radiaţia globală. 0
Pământului este determinat de: S2
170 Uscatul se încălzeşte: MDMH. 1 1 rapid. 0 lent şi moderat. 0
S2
171 Apa se încălzeşte: MDMH. 1 1 lent şi moderat. 1 rapid şi intens. 0
S2
172 Pierderea de căldură la uscat se face: MDMH. 1 1 la fel de repede cum a fost primită. 1 mai repede dacât a fost primită. 0
S2
173 Apa pentru a atinge o temperatură egală MDMH. 1 1 egală. 0 mai mică. 0
cu cea a uscatului trebuie să absoarbă o S2
cantitate de căldură:

174 Apa pentru a atinge o temperatură egală MDMH. 1 1 3 ori. 0 5 ori. 1

cu cea a uscatului trebuie să absoarbă o S2
cantitate de căldură mai mare de:

175 În troposferă radiaţiile infraroşii sunt MDMH. 1 1 CO2 1 argon. 0

absorbite de următoarea componentă din S2
compoziţia atmosferei:

176 În atmosfera terestră de la înălţimea de MDMH. 1 1 razele X,γ şi corpusculare. 1 razele X,γ şi ultraviolete. 0
180 Km până la 80 Km sunt absorbite în S2
totalitate:

177 În atmosfera terestră de la înălţimea de MDMH. 1 1 formarea ozonului. 0 difuzia în toate direcţiile a razelor 1
80 Km până la 55 Km are loc următorul S2 luminoase.
fenomen:

178 În atmosfera terestră de la înălţimea de MDMH. 1 1 absorbţia aproape totală a razelor 1 absorbţia totală a razelor infraroşii cu 0
55 Km până la 30 Km are loc următorul S2 ultraviolete cu formarea stratului de ozon. formarea stratului de ozon.
fenomen:

179 Încălzirea aerului din troposferă se MDMH. 1 1 mişcări convective şi turbulente ale 0 procese adiabatice şi schimburi 0
realizează prin: S2 aerului. moleculare.
180 Mişcările de convecţie ale aerului sunt: MDMH. 1 1 mişcări ascendente şi descendente. 1 numai mişcări ascendente. 0
S2
181 Mişcările turbulente sunt mişcări de mase MDMH. 1 1 pe verticală. 0 pe orizontală. 1
de aer S2
182 Procesele adiabatice sunt procese: MDMH. 1 1 numai de încălzire a aerului 0 numai de răcire a aerului. 0
S2
183 Procese adiabatice din atmosferă se fac MDMH. 1 1 pe baza energiei proprii. 1 pe baza energiei proprii cu aport de 0
S2 energie din exterior.
184 Aerul rece care coboară pe verticală MDMH. 1 1 se încălzeşte. 1 se răceşte. 0
S2
185 Aerul cald care urcă pe verticală MDMH. 1 1 se răceşte. 1 se încălzeşte 0
S2
186 Izoterma se defineşte ca locul geometric MDMH. 1 1 egală presiune 0 egală temperatură. 1
al tuturor punctelor de: S2
187 Temperatura medie anuală ,a aerului, este MDMH. 1 1 14,3°C. 1 15,3°C. 0
de: S2
188 Temperatura medie anuală a aerului în MDMH. 1 1 16,2°C. 0 15,2°C. 1
emisfera nordică este de : S2
189 Temperatura medie anuală a aerului în MDMH. 1 1 14,3°C. 0 13,3°C. 1
emisfera sudică este de : S2
190 Ecuatorul termic al aerului în perioada de MDMH. 1 1 10°N. 1 15°N. 0
iarnă se află la : S2
191 Ecuatorul termic al aerului în perioada de MDMH. 1 1 10°N. 0 15° N 0
vară se află la : S2
192 În ciclul diurn al temperaturii aerului MDMH. 1 1 la ora 04.00. 0 înainte de răsăritul soarelui. 1
minima termică este S2
193 În ciclul diurn al temperaturii aerului MDMH. 1 1 la miezul zilei. 0 la oră sau două după miezul zilei. 1
maxima termică este S2
194 În ciclul anual al temperaturii aerului MDMH. 1 1 o maximă şi o minimă raportate la 0 o maximă şi o minimă pentru uscat şi 1
există: S2 întreaga suprafaţă a Pământului. respectiv o maximă şi o minimă pentru
apă.

195 Temperatura maximă a aerului MDMH. 1 1 iunie. 0 iulie. 1

înregistrată pe uscat este în luna: S2
196 Temperatura minimă a aerului MDMH. 1 1 decembrie. 0 ianuarie. 1
înregistrată pe uscat este în luna: S2
197 Temperatura maximă a aerului MDMH. 1 1 iunie. 0 iulie. 0
înregistrată pe apă este în luna: S2
198 Temperatura minimă a aerului MDMH. 1 1 ianuarie. 0 februarie. 1
înregistrată pe apă este în luna: S2
199 Din punct de vedere al navigaţiei MDMH. 1 1 10-15°C. 0 15-20°C. 1
temperatura optimă este: S2
200 Diferenţa dintre maxima şi minima MDMH. 1 1 latitudinea locului şi anotimp. 0 relieful locului şi starea timpului.. 0
zilnică a temperaturii se numeşte S2
amplitudine zinică a temperaturii şi
depinde de:

201 Diferenţa dintre maxima şi minima MDMH. 1 1 diferenţa de amplitudine termică. 0 amplitudinea termică zilnică. 1
termică zilnică se numeşte: S2
202 Amplitudinea termică zilnică este de 30- MDMH. 1 1 poli. 0 la ecuator. 0
40°C. Şi se înregistrează la : S2
203 Menţinerea învelişului gazos în jurul MDMH. 1 1 forţei de atracţie gravitaţională. 1 forţei Cariolis generală de mişcare de 0
Pământului este posibilă datorită: S2 rotaţie a Pământului.
204 Presiunea atmosferică este greutatea care MDMH. 1 1 1mm² 0 1cm² 1
apasă o coloană de aer de la un anumit S2
nivel până la limita superioară a
atmosferei pe o suprafaţă de :

205 Presiunea atmosferică variază în raport MDMH. 1 1 invers proporţional. 1 direct proporţional. 0
cu temperatura aerului: S2
206 Presiunea atmosferică variază în raport MDMH. 1 1 direct proporţional. 0 liniar. 0
cu umiditatea aerului: S2
207 Referinţa pentru măsurarea presiunii MDMH. 1 1 nivelul mării. 1 cota celui mai înalt vârf muntos de pe 0
atmosferice este: S2 Pământ.
208 Referinţa pentru măsurarea presiunii MDMH. 1 1 ecuatorul. 0 latitudinea de 45°N sau S. 1
atmosferice este: S2
209 Presiunea atmosferică normală are MDMH. 1 1 750 mmHg. 0 760 mmHg 1
valoarea: S2
210 Presiunea atmosferică normală are MDMH. 1 1 1010 mbari. 0 1013,3 mbari. 1
valoarea de : S2
211 În navigaţie presiunea atmosferică se MDMH. 1 1 numai în mmHg. 0 numai în mbari. 0
măsoară în : S2
212 Presiunea atmosferică de referinţă se MDMH. 1 1 aerului de 0°C. 1 apei la 0°C. 0
măsoară la temperatura : S2
213 Presiunea atmosferică prezintă o MDMH. 1 1 pe verticală. 0 pe orizontală. 0
repartiţie neuniformă : S2
214 Izobara reprezintă locul geometric al MDMH. 1 1 egală temperatură. 0 egală presiune. 1
tuturor punctelor de: S2
215 Gradientul baric reprezintă: MDMH. 1 1 diferenţa de presiune dintre două izobare. 0 diferenţa de presiune dintre două puncte 1
S2 a două izobare alăturate fiind orientată
perpendicular de la izobara cu presiune
mai mare către izobara cu presiune mai
mică.

216 Izobarele închid în interiorul lor zone cu MDMH. 1 1 egale. 0 inegale. 0

presiuni : S2
217 Zona de presiune maximă se numeşte: MDMH. 1 1 anticiclon. 1 ciclon. 0
S2
218 Zona de pesiune minimă se numeşte: MDMH. 1 1 anticiclon. 0 ciclon. 1
S2
219 Mişcarea maselor de aer pe MDMH. 1 1 din exterior spre centru perpendicular pe 0 din exterior spre centru în sens antiorar. 1
orizontală,într-o depresiune din emisfera S2 izobare.
nordică se face:

220 Mişcarea maselor de aer pe orizontală MDMH. 1 1 din centru spre exterior perpendicular pe 0 din centru spre exterior în sens antiorar. 0
într-un anticilon din emisfera nordică se S2 izobare.
face:

221 Suprafaţa unui anticilon este de : MDMH. 1 1 mii de Km. 1 sute de Km. 0
S2
222 În România pe hărţile sinoptice MDMH. 1 1 M. 1 H. 0
anticiclonii se notează cu litera: S2
223 Mişcarea maselor de aer pe verticală într- MDMH. 1 1 descendent,aerul încălzindu-se . 1 ascendent,aerul răcindu-se. 0
un anticiclon ,din emisfera nordică, se S2
face:

224 Într-un anticiclon vremea este: MDMH. 1 1 imprevizibilă. 0 senină cu vânturi slabe pentru o perioadă 0
S2 scurtă de timp.

225 De regulă, în zona centrală a unui MDMH. 1 1 mai mare de 1020 mbari. 1 mai mare de 1010 mbari. 0
anticiclon presiunea atmosferică este: S2

226 De regulă,în zona centrală a unei MDMH. 1 1 mai mică de 1010 mbari. 1 mai mică de 1015 mbari. 0
depresiuni,presiunea atmosferică este: S2

227 În România,pe hărţile sinoptice un cilon MDMH. 1 1 H. 0 L. 0

se notează cu litera: S2
228 Într-o depresiune gradientul baric are MDMH. 1 1 din centru pe verticală. 0 din centru către exterior. 0
direcţia: S2
229 Într-un anticiclon gradientul baric are MDMH. 1 1 din centru pe verticală. 0 din centru către exterior. 1
direcţia: S2
230 Mişcarea maselor de aer pe verticală,într- MDMH. 1 1 ascendent,aerul răcindu-se. 1 descendent,aerul încălzindu-se. 0
un ciclon din emisfera nordică,se face : S2

231 Suprafaţa unui ciclon are dimensiuni: MDMH. 1 1 aproximativ de 1000 Km². 1 aproximativ de 100 Km². 0
S2
232 Anticiclonul se caracterizează prin: MDMH. 1 1 suprafaţă mare,viteză de deplasare 1 suprafaţă mică,viteză de deplasare mare, 0
S2 redusă, timp de staţionare îndelungat. timp de staţionare redus.

233 Ciclonul se caracterizează prin. MDMH. 1 1 suprafaţă mare,viteză de deplasare 0 suprafaţă mică,viteză de deplasare mare, 1
S2 redusă, timp de staţionare mare. timp de staţionare redus.

234 Orice depresiune se caracterizează prin: MDMH. 1 1 vreme rea cu precipitaţii slabe. 0 vreme rea cu cer acoperit,precipitaţii 1
S2 abundente şi vânturi puternice.

235 Vântul este definit ca o deplasare a MDMH. 1 1 de la o zonă cu presiune ridicată spre una 1 de la o zonă cu presiune scăzută spre una 0
maselor de aer... S2 cu presiune scăzută. cu presiune ridicată.
236 Cauza formării vântului este repartiţia MDMH. 1 1 temperaturii. 0 presiunii. 0
neuniformă a: S2
237 Vântul este deplasarea orizontală a unei MDMH. 1 1 gradului termic. 0 gradului baric orizontal. 1
mase de aer de la o zonă de înaltă S2
presiune către o zonă de joasă
presiune,sub influenţa...

238 Caracteristicile vântului sunt: MDMH. 1 1 viteza şi forţa de abatere Coriolis. 0 direcţia şi viteza. 0
S2
239 Viteza vântului se exprimă în: MDMH. 1 1 m/s si Nd 0 Km/h si Nd 0
S2
240 Intensitatea vântului în raport cu efectele MDMH. 1 1 10 gradaţii. 0 12 gradaţii. 1
care le produce asupra mării se măsoară S2
pe scara Beaufort care are:

241 La bordul unei nave viteza vântului se MDMH. 1 1 anemometrului. 1 giruetei. 0

măsoară cu ajutorul: S2
242 La bordul navei direcţia vântului se MDMH. 1 1 anemometrului. 0 giruetei. 1
măsoară cu ajutorul: S2
243 Direcţia vântului se exprimă: MDMH. 1 1 în grade. 0 cu ajutorul punctelor cardinale. 0
S2
244 Asupra vitezei vântului acţionează forţa MDMH. 1 1 numai la suprafaţa Pământului. 0 numai la stratul tropopauză datorită 0
de frecare? S2 curenţilor jet.

245 În funcţie de suprafaţa pe care se MDMH. 1 1 vânt în rafale. 0 vânt laminar. 0

manifestă vânturile se clasifică: S2
246 În funcţie de suprafaţa pe care se MDMH. 1 1 vânt în rafale. 0 vânt turbulent. 0
manifestă vânturile se clasifică: S2
247 În funcţie de suprafaţa pe care se MDMH. 1 1 vânt laminar. 0 vânt turbulent. 0
manifestă vânturile se clasifică: S2
248 Vântul în rafale prezintă: MDMH. 1 1 variaţii bruşte şi frecvenţe de viteză şi 1 viteză şi direcţii constante. 0
S2 direcţie.
249 Vântul în rafale prezintă: MDMH. 1 1 variaţii bruşte de viteză şi direcţie. 1 variaţii bruşte de viteză. 0
S2
250 Care dintre vânturile de mai jos prezintă MDMH. 1 1 vântul laminar. 0 vântul turbulent. 0
variaţii bruşte de viteză şi direcţie? S2

251 Care dintre vânturile de mai jos prezintă MDMH. 1 1 vântul în rafale. 0 vântul laminar. 0
variaţii lente de viteză şi direcţie? S2

252 Vânturile regulate sunt vânturi care bat MDMH. 1 1 în aceeaşi direcţie. 1 în aceeaşi direcţie cu variaţii mari ale 0
tot timpul anului: S2 vitezei.
253 Alizeele se caracterizează prin: MDMH. 1 1 vreme rea cu multe precipitaţii. 0 vreme rea cu furtuni şi precipitaţii 0
S2 abundente.
254 Care dintre vânturile de mai jos sunt MDMH. 1 1 alizee. 0 vânturile polare. 0
vânturi regulate? S2
255 Care dintre vânturile de mai jos sunt MDMH. 1 1 musonii. 0 brizele. 0
vânturi periodice? S2
256 Care dintre vânturile de mai jos este un MDMH. 1 1 Főhnul. 0 vântul mare. 0
vânt cald? S2
257 Care dintre vânturile de mai jos este un MDMH. 1 1 Bora. 0 Crivăţul. 0
vânt rece? S2
258 Crivăţul este un vânt rece care bate din MDMH. 1 1 o săptămână. 1 o lună. 0
Ucraina peste sud-estul ţării şi are o S2
durată aproximativă de...

259 Procesul de evaporare reprezintă MDMH. 1 1 suprafaţa de apă existentă la uscat şi 0 suprafaţa mărilor/oceanelor şi amestecul 0
desprinderea de pe suprafeţele apelor a S2 afluxul de căldură. turbulent din atmosferă.
moleculelor de apă şi este determinată de:

260 Procesul de condensare reprezintă MDMH. 1 1 numai în troposferă. 1 numai în stratosferă. 0

procesul de transformare a vaporilor de S2
apă în picături de apă şi se poate produce:

261 Transformarea vaporilor de gheaţă se MDMH. 1 1 îngheţ. 0 sublimare. 1

numeşte: S2
262 Transformarea gheţii în vapori de apă se MDMH. 1 1 topire. 0 sublimare. 0
numeşte: S2
263 Prin nucleu de condensare se înţelege: MDMH. 1 1 pulberi de origine minerală şi industrială. 0 cristale de sare marină. 0
S2
264 Numărul nucleelor de condensare: MDMH. 1 1 scade cu altitudinea în troposferă. 1 creşte cu altitudinea în troposferă. 0
S2
265 După starea de agregare precipitaţiile MDMH. 1 1 lichide. 0 solide. 0
sunt: S2
266 Burniţa este o ploaie cu: MDMH. 1 1 picături mici şi foarte dese. 1 picături mici şi rare. 0
S2
267 Aversele sunt precipitaţii cu: MDMH. 1 1 intensitate variată şi de scurtă durată. 1 intensitate variată şi de lungă durată. 0
S2
268 Precipitaţiile cu caracter general sunt: MDMH. 1 1 precipitaţii obişnuite cu variaţii de 0 precipitaţii obişnuite fără variaţii de 1
S2 intensitate. intensitate.
269 Lapoviţa este precipitaţia: MDMH. 1 1 lichidă. 0 solidă. 0
S2
270 Grindina se formează în norii MDMH. 1 1 lipsa mişcării maselor de aer pe verticală. 1 lipsa mişcării maselor de aer pe 0
cumulonimbus,condiţia de formare fiind: S2 orizontală.

271 Ploaia de convecţie este generată de: MDMH. 1 1 mişcarea pe orizontală a aerului cald. 0 mişcarea pe verticală a aerului cald. 1
S2
272 Precipitaţiile de convecţie sunt MDMH. 1 1 de scurtă durată cu cantităţi mari de apă. 1 de scurtă durată cu cantităţi mici de apă. 0
precipitaţii sub formă de aversă: S2
273 Precipitaţiile de convecţie sunt MDMH. 1 1 de lungă durată cu cantităţi mari de apă. 0 de scurtă durată cu cantităţi mari de apă. 1
precipitaţii sub formă de aversă: S2
274 Precipitaţia orografică(sau de relief) este MDMH. 1 1 zonei de munte. 1 zonei de câmpie. 0
specifică: S2
275 Precipitaţia orografică(sau de relief) este MDMH. 1 1 zonei de câmpie. 0 zonei de munte. 1
specifică: S2
276 Preciptaţiile orografice cad pe versanţii MDMH. 1 1 masele de aer cald. 1 masele de aer rece: 0
munţilor pe care se ridică: S2
277 Precipitaţiile ciclonice sunt specifice: MDMH. 1 1 numai zonelor de minimă presiune. 1 numai zonelor de maximă presiune. 0
S2
278 Chiciura este o precipitaţie solidă cu MDMH. 1 1 orizontală. 1 verticală. 0
formare pe : S2
279 Chiciura are la origine: MDMH. 1 1 îngheţarea picăturilor fine de apă care 1 sublimarea vaporilor de apă din 0
S2 formează ceaţa. atmosferă în condiţiile în care
temperatura suprafaţei terestre este mai
mică de 0°.

280 Roua este o precipitaţie lichidă cu MDMH. 1 1 verticală. 0 orizontală. 1

formare pe: S2
281 Roua are la origine: MDMH. 1 1 îngheţarea picăturilor fine de apă care 0 sublimarea vaporilor de apă din 0
S2 formează ceaţa. atmosferă în condiţiile în care
temperatura suprafaţei terestre este mai
mică de 0°.

282 Bruma este o precipitaţie solidă cu MDMH. 1 1 orizontală. 1 verticală. 0

formare pe: S2
283 Bruma are la origine: MDMH. 1 1 îngheţarea picăturilor fine de apă care 0 sublimarea vaporilor de apă din 1
S2 formează ceaţa. atmosferă în condiţiile în care
temperatura suprafaţei terestre este mai
mică de 0°.

284 Norii sunt formaţiuni în stare de MDMH. 1 1 picături de apă. 0 cristale de gheaţă. 0
suspensie la o anumită înălţime de la S2
suprafaţa Pământului formate din:

285 Norii se formează ca urmare a: MDMH. 1 1 condensării vaporilor de apă. 0 sublimării vaporilor de apă. 0
S2
286 Condensarea şi sublimarea vaporilor de MDMH. 1 1 nuclee de condensare şi temperatură 0 nuclee de condensare şi umiditate mare. 0
apă din atmosferă sunt fenomenele care S2 scăzută.
duc la formarea norilor cu condiţia să
existe:

287 Condensarea şi sublimarea vaporilor de MDMH. 1 1 1.şi 3. 0 1.şi 2. 0

apă din atmosferă sunt fenomenele care S2
duc la formarea norilor cu condiţia să
existe două sau toate trei elemente de mai
jos:1.temperatură scăzută,2.nuclee de
condensare,3.umiditate ridicată.

288 Nori se formează datorită: MDMH. 1 1 mişcării ascendente a maselor de aer. 1 mişcării descendente a maselor de aer. 0
S2
289 Urcarea sau coborârea nivelului unui nor MDMH. 1 1 dispersarea norului. 0 transformarea norului dintr-o varietate în 1
datorită mişcărilor ascendente şi S2 alta.
descendente a mişcărilor de aer duc la :

290 Vizibilitatea pe orizontală este afectată MDMH. 1 1 norii cumulus care se deplasează de la 0 norii de joasă înălţime stratus care se 0
de: S2 uscat către apă. formează deasupra apei.
291 Care dintre criteriile enumerate mai jos MDMH. 1 1 1.şi 3. 0 1.,2. şi 4. 0
stau la baza clasificării norilor: S2
1.Înălţimea de formarea norilor.
2.Forma şi aspectul norilor.
3. Procesele care le generează.
4.Structura internă (microfizică) a
norului.

292 Familia norilor superiori este formată din: MDMH. 1 1 nimbostratus, stratocumulus,stratus. 0 cirrus,cirrocumulus, cirrostratus. 1
S2
293 Familia norilor mijlocii este formată din: MDMH. 1 1 altocumulus, altostratus. 1 cirrus,cirrocumulus, cirrostratus. 0
S2
294 Familia norilor inferiori este formată din: MDMH. 1 1 altocumulus, altostratus. 0 cirrus,cirrocumulus, cirrostratus. 0
S2
295 Familia norilor cu dezvoltare pe verticală MDMH. 1 1 cumulus şi cumolonimbus. 1 altocumulus, altostratus. 0
este formată din: S2
296 Norii superiori sunt formaţi din: MDMH. 1 1 cristale de gheaţă. 1 cristale de gheaţă şi picături de apă. 0
S2
297 Norii mijlocii sunt formaţi din: MDMH. 1 1 cristale de gheaţă. 0 cristale de gheaţă şi picături de apă. 1
S2
298 Norii inferiori sunt formaţi din: MDMH. 1 1 cristale de gheaţă. 0 cristale de gheaţă şi picături de apă. 0
S2
299 Care dintre norii enumeraţi mai jos MDMH. 1 1 norii mijlocii. 0 norii inferiori. 1
generează precipitaţii obişnuite? S2
300 Care dintre norii enumeraţi mai jos MDMH. 1 1 cumulus. 1 stratus. 0
generează precipitaţii sub formă de S2
aversă?

301 Nebulozitatea reprezintă: MDMH. 1 1 distanţa până la care se vede un obiect pe 0 distanţa până la care se vede un obiect 0
S2 orizontală. pe verticală.
302 Nebulozitatea se măsoară pe o scară MDMH. 1 1 0-8. 0 0-10. 1
convenţională care este gradată de S2
la/până la:

303 Pe scara nebulozităţii cerul senin MDMH. 1 1 0. 1 5. 0

coincide gradaţiei: S2
304 Pe scara nebulozităţii cerul complet MDMH. 1 1 0. 0 5. 0
acoperit cu nori coincide gradaţiei: S2
305 În timpul verii pe suprafeţele continentale MDMH. 1 1 două maxime:una dimineaţă şi una 1 o maximă dimineaţa. 0
nebulozitatea are în 24 de ore: S2 după-amiază.

306 În timpul iernii pe suprafeţele MDMH. 1 1 două maxime:una dimineaţă şi una 0 o maximă după-amiaza. 1
continentale nebulozitatea are în 24 de S2 după-amiază.
ore:
307 Noţiunea de ceaţă reprezintă: MDMH. 1 1 condensarea vaporilor de apă din 0 coborârea bazei unui nor stratus. 0
S2 imediata apropiere a apei sau a solului.

308 Procesul de condensare a vaporilor de MDMH. 1 1 pozitive. 0 negative chiar până la -40°C. 0
apă din atmosferă care formează ceaţa S2
are loc la temperaturi:

309 Vizibilitatea se măsoară pe o scară MDMH. 1 1 0-9. 1 0-12. 0

gradată de la/până la: S2
310 Pentru caracterizarea reducerii MDMH. 1 1 1-3. 0 1-4. 1
vizibilităţii datorită ceţii,în navigaţie se S2
utilizează din scara vizibilităţii gradele:

311 Ceaţa de radiaţie se formează seara până MDMH. 1 1 răcirii aerului faţă de suprafaţa terestră. 1 procesului de radiaţie a Pământului pe 0
dimineaţa la răsăritul soarelui datorită: S2 timpul nopţii.

312 Ceaţa de evaporare se formează: MDMH. 1 1 când o masă de aer cald şi umed alunecă 0 când o masă de aer rece şi umed alunecă 1
S2 pe suprafaţa apei care este rece. pe suprafaţa apei care este mai caldă.

313 Ceaţa de advecţie se formează ca urmare: MDMH. 1 1 deplasării unei mase de aer cald şi umed 1 a deplasării unei mase de aer rece şi 0
S2 deasupra suprafeţei apei care este mai umed deasupra apei care este caldă.
rece.

314 Ceaţa frontală se formează datorită: MDMH. 1 1 intrării curenţilor de apă reci într-o masă 0 intrării curenţilor de apă calzi într-o 0
S2 de aer cald. masă de aer rece.

315 Fulgerul este o descărcare electrică între: MDMH. 1 1 doi nori. 1 un nor şi scoarţa terestră. 0
S2
316 Fulgerul este o descărcare electrică între: MDMH. 1 1 un nor şi scoarţa terestră. 0 două părţi ale aceluiaşi nor. 1
S2
317 Trăznetul este o descărcare electrică MDMH. 1 1 doi nori. 0 două părţi ale aceluiaşi nor. 0
între: S2
318 Tunetul reprezintă zgomotul produs între: MDMH. 1 1 doi nori. 0 două părţi ale aceluiaşi nor. 0
S2
319 Prin masă de aer se înţelege: MDMH. 1 1 masa atmosferei terestre. 0 un anumit volum din atmosfera terestră. 1
S2
320 Într-o masă de aer parametrii MDMH. 1 1 variabil. 1 constant. 0
meteorologici:temperatură,presiune şi S2
umiditate au un caracter:

321 O masă de aer este caracterizată de : MDMH. 1 1 temperatură şi umiditate. 0 presiune şi temperatură. 0
S2
322 Dobândirea proprietaţilor ce MDMH. 1 1 cantitatea radiaţiei solare directe şi 0 natura suprafeţei de origine; apă sau 0
caracterizează oricare din tipurile de S2 difuze. uscat.
masă de aer depinde de :

323 Când o masă de aer dobândeşte în timp MDMH. 1 1 când staţionează. 0 când se deplasează lent. 0
temperatura suprafeţei deasupra căreia se S2
află?

324 Când o masă de aer se deplasează de la MDMH. 1 1 masa de aer îşi modifică treptat 0 influenţează caracteristicile vremii din 0
locul de formare(origine) spre alte S2 proprietăţile. regiunea deasupra căreia se deplasează.
regiuni,străbătând distanţe mari are loc
fenomenul:

325 Dacă o masă de aer se deplasează pe MDMH. 1 1 rămâne cu caracteristicile constante. 0 se extinde (întinereşte). 0
distanţe mari în raport cu regiunea de S2
formare (origine),datorită schimburilor
termice (cald/rece) generate de
suprafeţele deasupra cărora se
deplasează:

326 Masele de aer se clasifică după: MDMH. 1 1 criteriul geografic (exprimă zona de 0 criteriul termodinamic (exprimă sensul 0
S2 formare). schimburilor de căldură între masa de
aer şi suprafaţa terestră).

327 Masele de aer cald în raport cu suprafaţa MDMH. 1 1 cedează căldură suprafeţei terestre. 1 primeşte căldură de la suprafaţa terestră. 0
terestră deasupra căreia se deplasează: S2

328 Masele de aer rece în raport cu suprafaţa MDMH. 1 1 răcesc suprafaţa terestră. 0 preiau căldură de la suprafaţa terestră. 0
terestră deasupra căreia se deplasează: S2

329 Ce se înţelege prin front atmosferic? MDMH. 1 1 zona de contact între două mase de aer cu 1 zona de contact dintre vântul continental 0
S2 proprietăţi diferite. şi vântul oceanic.
330 Un front atmosferic poate să apară: MDMH. 1 1 când o masă de aer cu anumite proprietăţi 1 când o masă de aer foarte extinsă se 0
S2 se deplasează într-o direcţie şi întâlneşte desface în două mase de aer cu
o masă de aer care staţionează,cu proprietăţi diferite..
proprietăţi diferite.

331 Un front atmosferic poate să apară: MDMH. 1 1 când o masă de aer foarte extinsă se 0 când două mase de aer cu proprietăţi 1
S2 desface în două mase de aer cu diferite se deplasează în sens contrar dar
proprietăţi diferite. pe o direcţie care face posibilă intrarea
lor în contact.
332 Un front atmosferic poate să apară: MDMH. 1 1 când două mase de aer cu proprietăţi
S2 diferite se deplasează pe aceeaşi direcţie
dar cu viteze diferite; cea din spate
având viteza mai mare va ajunge din
urmă masa de aer din faţă.
1 când o masă de aer foarte extinsă se 0
desface în două mase de aer cu
proprietăţi diferite.

333 Un front atmosferic poate să apară: MDMH. 1 1 când mai multe mase de aer cu proprietăţi 1 când o masă de aer foarte extinsă se 0
S2 diferite se îndreaptă spre acelaşi loc desface în două mase de aer cu
geografic intrând în contact. proprietăţi diferite.

334 Un front atmosferic se destramă atunci MDMH. 1 1 acţiunea unor curenţi divergenţi şi 1 acţiunea unor curenţi convergenţi şi 0
când: S2 descendenţi determină extinderea zonei ascendenţi determină respingerea zonei
frontale pe o arie tot mai mare. frontale pe o arie tot mai mică.

335 Frontul cald apare atunci când: MDMH. 1 1 o masă de aer rece care înaintează 0 o masă de aer cald care înaintează 1
S2 întâlneşte o masă de aer cald. întâlneşte o masă de aer rece.

336 Frontul rece apare atunci când: MDMH. 1 1 când o masă de aer rece care înaintează 0 când o masă de aer cald care înaintează 0
S2 întâlneşte o masă de aer rece care întâlneşte o masă de aer rece.
staţionează.

337 Frontul oclus apare în situaţii în care: MDMH. 1 1 o masă de aer rece care se deplasează 1 o masă de aer cald care se deplasează 0
S2 ajunge din urmă o masă de aer cald care ajunge din urmă o masă de aer rece care
se deplasează. se deplasează.

338 Frontul rece de ordinul I apare la MDMH. 1 1 masa de aer rece este mai puţin puternică. 1 masa de aer rece este foarte puternică. 0
contactul unei mase de aer rece cu o S2
masă de aer cald când:

339 Frontul rece de ordinul II apare la MDMH. 1 1 masa de aer rece este mai puţin puternică. 0 masa de aer rece este foarte puternică. 1
contactul unei mase de aer rece cu o S2
masă de aer cald când:

340 Într-un front cald are loc: MDMH. 1 1 lunecare ascendentă a aerului cald 1 lunecare ascendentă a aerului rece 0
S2 deasupra suprafeţei frontale a unei mase deasupra suprafeţei frontale a unei mase
de aer rece. de aer cald.

341 Într-un front rece are loc: MDMH. 1 1 lunecare ascendentă a aerului cald 0 înlocuirea unei mase de aer cald care se 1
S2 deasupra suprafeţei frontale a unei mase retrage cu o masă de aer rece care
de aer rece . înaintează.

342 Frontul staţionar desemnează zona de MDMH. 1 1 alunecă concomitent de o parte şi de alta 1 alunecă concomitent de o parte şi de alta 0
separare a două mase de aer cu S2 a liniei frontului,în direcţii contrare. a liniei frontului,în aceeaşi direcţie.
proprietăţi diferite care:

343 Norii superiori cirrus se asociază cu: MDMH. 1 1 vremea rea se află la o distanţă relativ 1 vreme rea în sudul Europei şi vreme 0
S2 mare. bună în nordul ei.
344 Norii superiori cirrocumulus se asociază MDMH. 1 1 vremea rea se află la o distanţă relativ 0 vreme rea în sudul Europei şi vreme 1
cu: S2 mare. bună în nordul ei.
345 Norii superiori cirrostratus se asociază MDMH. 1 1 vremea rea se află la o distanţă relativ 0 vreme rea în sudul Europei şi vreme 0
cu: S2 mare. bună în nordul ei.
346 Norii mijlocii altocumulus se asociază cu: MDMH. 1 1 ploi torenţiale însoţite de descărcări 1 precipitaţii abundente.scăderea 0
S2 electrice şi furtună. vizibilităţii şi intensificarea vântului.

347 Norii mijlocii altostratus se asociază cu: MDMH. 1 1 ploi torenţiale însoţite de descărcări 0 precipitaţii abundente.scăderea 1
S2 electrice şi furtună. vizibilităţii şi intensificarea vântului.

348 Norii inferiori nimbostratus se asociază MDMH. 1 1 ploi torenţiale,ninsori intense sau viscole, 1 cerul va deveni senin şi vremea va fi 0
cu: S2 vânturi cu rafale puternice. bună.

349 Norii inferiori stratocumulus se asociază MDMH. 1 1 ploi torenţiale,ninsori intense sau viscole, 0 cerul va deveni senin şi vremea va fi 1
cu: S2 vânturi cu rafale puternice. bună.

350 Norii inferiori stratus se asociază cu: MDMH. 1 1 ploi torenţiale,ninsori intense sau viscole, 0 cerul va deveni senin şi vremea va fi 0
S2 vânturi cu rafale puternice. bună.

351 Observarea pe cer a norilor inferiori MDMH. 1 1 vreme bună caracterizată prin cer 0 vreme rea caracterizată prin ploi 1
cumulonimbus constituie totdeauna un S2 senin,vizibilitate foarte bună,umiditate torenţiale (adeseori grindină), rafale de
indiciu de: scăzută,vânt slab cu viteză şi direcţie vânt puternice,fulgere, tunete şi trăsnete.
constantă.

352 Care dintre norii de joasă înălţine pot MDMH. 1 1 stratus. 1 stratocumulus. 0
avea plafonul atât de jos încât să dea S2
naştere la ceaţă.

353 Dacă norii se deplasează de la E la W sau MDMH. 1 1 stabilă. 1 instabilă. 0

de la N la S vremea va fi: S2
354 Dacă norii se deplasează de la W la E sau MDMH. 1 1 va fi bună. 0 va fi instabilă. 0
de la S la N vremea: S2
355 Când două straturi de nori situate la MDMH. 1 1 intensitatea vântului va scădea. 0 intensitatea vântului va creşte. 1
plafoane diferite se deplasează în direcţii S2
distincte (de obicei transversal mult faţă
de altul)se poate spune că:

356 Intensitatea unei depresiuni atmosferice MDMH. 1 1 cirrus. 1 stratus. 0

este indicată de viteza de deplasare a S2
norilor:

357 Intensitatea unei depresiuni atmosferice MDMH. 1 1 se deplasează cu viteză mică. 0 se deplasează cu viteză mare. 1
este puternică,când norii cirrus: S2
358 Intensitatea unei depresiuni atmosferice MDMH. 1 1 se deplasează cu viteză mică. 1 se deplasează cu viteză mare. 0
este mică,când norii cirrus: S2

359 Când două straturi de nori aflate la MDMH. 1 1 scadă simţitor. 1 crească simţitor. 0
înălţimi diferite se deplasează în aceeaşi S2
direcţie există posibilitatea ca intensitatea
vântului să:

360 Când două straturi de nori aflate la MDMH. 1 1 apară. 0 înceteze. 1

înălţimi diferite se deplasează în aceeaşi S2
direcţie există posibilitatea ca ploaia şi
ninsoarea să:

361 Dacă norii se deplasează pe o direcţie MDMH. 1 1 se îmbunătăţească. 0 să se înrăutăţească. 0

orientată la stânga în raport cu direcţia în S2
care bate vântul este de aşteptat ca
vremea să:

362 Când cerul este acoperit de nori groşi şi MDMH. 1 1 rea va dura o perioadă mai lungă. 1 bună va dura o perioadă mai lungă. 0
când vântul continuă să bată cu aceeaşi S2
intensitate din sectorull estic (SE;E;NE)
există indiciul că vremea:

363 Când cerul este acoperit de nori groşi şi MDMH. 1 1 rea va dura o perioadă mai scurtă. 0 rea va dura o perioadă mai lungă. 1
când vântul continuă să bată cu aceeaşi S2
intensitate din sectorull estic (SE;E;NE)
există indiciul că vremea:

364 Dacă după apusul soarelui cerul rămâne MDMH. 1 1 vremea bună să rămână neschimbată cel 1 vremea rea să rămână neschimbată cel 0
senin,iar vântul suflă slab este probabil S2 puţin 24 de ore. puţin 24 de ore.
ca:

365 Creşterea rapidă a presiunii atmosferice MDMH. 1 1 o vreme instabilă. 1 o vreme rea. 0
indică: S2
366 Creşterea lentă a presiunii atmosferice MDMH. 1 1 o vreme stabilă. 1 o vreme rea. 0
indică: S2
367 Când presiunea atmosferică este MDMH. 1 1 foarte rea. 0 foarte bună. 1
staţionară şi umiditatea este redusă S2
vremea este:

368 Scăderea bruscă a presiunii atmosferice MDMH. 1 1 vreme stabilă. 0 vreme frumoasă cu vânt moderat. 0
este asociată cu: S2
369 Scăderea lentă a presiunii atmosferice MDMH. 1 1 vreme stabilă. 1 vreme rea. 0
indică: S2
370 O presiune atmosferică stabilă de 1015 MDMH. 1 1 rea cu vânt puternic. 0 bună cu vânt moderat. 1
mbar indică o vreme: S2
371 Creşterea şi scăderea alternativă a MDMH. 1 1 stabilă. 0 instabilă cu tendinţe spre vreme bună. 0
presiunii atmosferice indică o vreme: S2

372 Dacă presiunea atmosferică este în jurul MDMH. 1 1 scăderea intensităţii vântului. 0 reducerea precipitaţiilor (ploi şi 0
valorii de 1015 mbar şi începe să crească S2 zăpadă).
încet, în timp ce temperatura şi
umiditatea scad,urmează:

373 Dacă presiunea atmosferică este în jurul MDMH. 1 1 intensificarea vântului. 0 reducerea precipitaţiilor (ploi şi 0
valorii de 1015 mbar şi începe să scadă S2 zăpadă).
încet, în timp ce temperatura şi
umiditatea cresc,urmează:

374 Când presiunea atmosferică are valori MDMH. 1 1 micşorarea intensităţii vântului şi 1 creşterea intensităţii vântului şi direcţiei 0
joase (998 mbar) creşterea constantă S2 direcţiei acestuia. acestuia.
prevesteşte:

375 Când presiunea atmosferică are valori MDMH. 1 1 vânt puternic (violent) care se reduce în 0 vânt puternic (violent) care îşi schimbă 0
joase (998 mbar) prima creştere S2 intensitate când temperatura scade. direcţia în sens contrar.
consistentă indică:

376 După o vreme caldă şi calmă creşterea MDMH. 1 1 apariţia unei furtuni puternice. 1 păstrarea vremii calde dar cu călduri 0
temperaturii cu mult peste valorile S2 toride.
normale ale sezonului respectiv are ca
urmare:

377 Înaintea unui front cald presiunea MDMH. 1 1 scade încet şi continuu. 1 staţionează. 0
atmosferică: S2
378 La trecerea unui front cald presiunea MDMH. 1 1 scade încet şi continuu. 0 staţionează. 1
atmosferică: S2
379 În spatele unui front cald presiunea MDMH. 1 1 scade încet şi continuu. 0 staţionează. 0
atmosferică: S2
380 Înaintea unui front cald vântul: MDMH. 1 1 se intensifică treptat. 1 continuă să crească în intensitate 0
S2 schimbându-si direcţia invers.
381 La trecerea unui front cald vântul: MDMH. 1 1 se intensifică treptat. 0 continuă să crească în intensitate 1
S2 schimbându-si direcţia invers.
382 În spatele unui front cald vântul: MDMH. 1 1 se intensifică treptat. 0 continuă să crească în intensitate 0
S2 schimbându-si direcţia invers.
383 Înaintea unui front cald precipitaţiile: MDMH. 1 1 la început sunt ploi şi burniţe uşoare după 1 ploile încetează şi rămâne burniţa. 0
S2 care scad continuu.
384 La trecerea unui front cald precipitaţiile: MDMH. 1 1 la început sunt ploi şi burniţe uşoare după 0 ploile încetează şi rămâne burniţa. 1
S2 care scad continuu.
385 În spatele unui front cald precipitaţiile MDMH. 1 1 la început sunt ploi şi burniţe uşoare după 0 ploile încetează şi rămâne burniţa. 0
sunt: S2 care scad continuu.
386 Înaintea unui front cald vizibilitatea: MDMH. 1 1 se reduce treptat. 1 slabă şi uneori ceaţă. 0
S2
387 La trecerea unui front cald vizibilitatea: MDMH. 1 1 se reduce treptat. 0 slabă şi uneori ceaţă. 1
S2
388 În spatele unui front slab vizibilitatea: MDMH. 1 1 se reduce treptat. 0 slabă şi uneori ceaţă. 0
S2
389 Înaintea unui front cald temperatura: MDMH. 1 1 staţionează. 1 creşte uşor. 0
S2
390 La trecerea unui front cald temperatura: MDMH. 1 1 staţionează. 0 creşte uşor. 1
S2
391 În spatele unui front cald temperatura: MDMH. 1 1 staţionează. 0 creşte uşor. 0
S2
392 Înaintea unui front cald aspectul cerului MDMH. 1 1 nori superiori şi mijlocii, nebulozitatea 1 nori mijlocii, nebulozitate mare 0
este: S2 creşte.
393 La trecerea unui front cald aspectul MDMH. 1 1 nori superiori şi mijlocii, nebulozitatea 0 nori mijlocii, nebulozitate mare 1
cerului este: S2 creşte.
394 În spatele unui front cald aspectul cerului MDMH. 1 1 nori superiori şi mijlocii, nebulozitatea 0 nori mijlocii, nebulozitate mare 0
este: S2 creşte.
395 Înaintea unui front cald umiditatea MDMH. 1 1 creşte lent. 1 creşte repede. 0
aerului: S2
396 La trecerea unui front cald umiditatea MDMH. 1 1 creşte lent. 0 creşte repede. 1
aerului: S2
397 În spatele unui front cald umiditatea MDMH. 1 1 creşte lent. 0 creşte repede. 0
aerului: S2
398 În faţa unui front rece presiunea MDMH. 1 1 la început scade uşor şi pe măsura 1 creşte brusc. 0
atmosferică: S2 apropierii frontului se accentuează.

399 La trecerea unui front rece presiunea MDMH. 1 1 la început scade uşor şi pe măsura 0 creşte brusc. 1
atmosferică: S2 apropierii frontului se accentuează.

400 În spatele unui front rece presiunea MDMH. 1 1 la început scade uşor şi pe măsura 0 creşte brusc. 0
atmosferică: S2 apropierii frontului se accentuează.

401 În faţa unui front rece vântul: MDMH. 1 1 îşi menţine la început direcţia şi 1 îşi schimbă brusc direcţia şi scade în 0
S2 intensitatea, după care,lângă front se intensitate (furtunile sunt foarte puţin
declanşează furtuni violente. probabile).

402 La trecerea unui front rece vântul: MDMH. 1 1 îşi menţine la început direcţia şi 0 îşi schimbă brusc direcţia şi scade în 1
S2 intensitatea, după care,lângă front se intensitate (furtunile sunt foarte puţin
declanşează furtuni violente. probabile).
403 În spatele unui front rece vântul: MDMH. 1 1 îşi menţine la început direcţia şi 0 îşi schimbă brusc direcţia şi scade în 0
S2 intensitatea, după care,lângă front se intensitate (furtunile sunt foarte puţin
declanşează furtuni violente. probabile).

404 Înaintea unui front rece temperatura: MDMH. 1 1 scade uşor la început după care scade 1 scade brusc. 0
S2 vizibil odată cu începerea precipitaţiilor.

405 La trecerea unui front rece temperatura: MDMH. 1 1 scade uşor la început după care scade 0 scade brusc. 1
S2 vizibil odată cu începerea precipitaţiilor.

406 În spatele unui front rece temperatura: MDMH. 1 1 scade uşor la început după care scade 0 scade brusc. 0
S2 vizibil odată cu începerea precipitaţiilor.

407 Înaintea unui front rece aspectul cerului: MDMH. 1 1 acoperit cu nori superiori şi nori inferiori 1 acoperit cu nori mijlocii şi uneori cu nori 0
S2 pentru frontul rece de ordinul I şi cu nori foarte joşi de tip nimbostratus.
superiori,mijlocii şi inferiori pentru
frontul rece de ordinul II.

408 La trecerea unui front rece aspectul MDMH. 1 1 acoperit cu nori superiori şi nori inferiori 0 acoperit cu nori mijlocii şi uneori cu nori 1
cerului: S2 pentru frontul rece de ordinul I şi cu nori foarte joşi de tip nimbostratus.
superiori,mijlocii şi inferiori pentru
frontul rece de ordinul II.

409 În spatele unui front rece aspectul MDMH. 1 1 acoperit cu nori superiori şi nori inferiori 0 acoperit cu nori mijlocii şi uneori cu nori 0
cerului: S2 pentru frontul rece de ordinul I şi cu nori foarte joşi de tip nimbostratus.
superiori,mijlocii şi inferiori pentru
frontul rece de ordinul II.

410 În faţa unui front rece precipitaţiile sunt: MDMH. 1 1 ploi cu burniţe uşoare şi ploi abundente 1 ploi torenţiale şi uneori grindină şi 0
S2 lângă front. descărcări electrice.
411 La trecerea unui front rece precipitaţiile MDMH. 1 1 ploi cu burniţe uşoare şi ploi abundente 0 ploi torenţiale şi uneori grindină şi 1
sunt: S2 lângă front. descărcări electrice.
412 În spatele unui front rece precipitaţiile MDMH. 1 1 ploi cu burniţe uşoare şi ploi abundente 0 ploi torenţiale şi uneori grindină şi 0
sunt: S2 lângă front. descărcări electrice.
413 În faţa unui front rece vizibilitatea este: MDMH. 1 1 moderată la slab şi uneori ceaţă 1 redusă,îndeosebi în timpul ploilor. 0
S2
414 La trecerea unui front rece vizibilitatea MDMH. 1 1 moderată la slab şi uneori ceaţă 0 redusă,îndeosebi în timpul ploilor. 1
este: S2
415 În spatele unui front rece vizibilitatea MDMH. 1 1 moderată la slab şi uneori ceaţă 0 redusă,îndeosebi în timpul ploilor. 0
este: S2
416 Înaintea unui front rece umiditatea MDMH. 1 1 foarte mare. 1 scade repede. 0
aerului este : S2
417 La trecerea unui front rece umiditatea MDMH. 1 1 foarte mare. 0 scade repede. 1
aerului este : S2
418 În spatele unui front rece umiditatea MDMH. 1 1 foarte mare. 0 scade repede. 0
aerului este : S2
419 Ce este şenalul navigabil? MDMH. 1 1 Porţiunea de fluviu amenajată în scopul 0 Porţiunea de fluviu amenajată ăi balizată 1
S3 desfăşurării navigaţiei în condiţii de în scopul desfăşurării navigaţiei în
siguranţă condiţii de siguranţă

420 Porţiunea de fluviu amenajată şi balizată MDMH. 1 1 Etiajul navigabil şi de regularizare 0 Avant-portul unei ecluze 0
în scopul desfăşurării navigaţiei în S3
condiţii de siguranţă reprezintă:

421 Care sunt gabaritele şenalului navigabil? MDMH. 1 1 Adâncime, etiaj, rază de curbură 0 Adâncime, lăţime, rază de curbură 1
S3
422 Condiţiile de navigaţie pe şenal sunt MDMH. 1 1 Etiajul navigabil şi de regularizare şi cel 0 Gabaritele şenalului şi înălţimile libere 1
determinate de: S3 mai înalt nivel navigabil ale paselor navigabile ale podurilor şi ale
cablurile electrice aeriene care
traversează fluviul

423 Ce reprezintă etiajul navigabil şi de MDMH. 1 1 Nivelul cu o durată de 90%, stabilit 0 Nivelul cu o durată de 94%, stabilit 1
regularizare (ENR)? S3 pentru tot parcursul navigabil al Dunării, pentru tot parcursul navigabil al Dunării,
pe baza debitelor observate în cursul unei pe baza debitelor observate în cursul
perioade de 40 ani, abstracţie facând unei perioade de 40 ani, abstracţie
perioada cu gheţuri facând perioada cu gheţuri

424 Ce reprezintă cel mai înalt nivel navigabil MDMH. 1 1 Nivelul cu o durată de 1%, stabilit pentru
(HNN) ? S3 tot parcursul navigabil al Dunării, pe
baza debitelor observate în cursul unei
perioade de 40 ani, abstracţie facând
perioada cu gheţuri
1 Nivelul cu o durată de 4%, stabilit pentru 0
tot parcursul navigabil al Dunării, pe
baza debitelor observate în cursul unei
perioade de 40 ani, abstracţie facând
perioada cu gheţuri

425 Ce reprezintă adâncimea minimă a MDMH. 1 1 Adâncimea asigurată pe şenal faţă de 0 Adâncimea asigurată pe şenal faţă de 0
şenalului? S3 HNN sau nivelul maxim de retenţie, în HNN sau nivelul maxim de retenţie, în
limitele lăţimii minime a şenalului limitele lăţimii maxime a şenalului

426 Ce reprezintă lăţimea minimă a MDMH. 1 1 Lăţimea şenalului faţă de HNN sau 0 Lăţimea şenalului faţă de ENR sau 0
şenalului? S3 nivelul maxim de retenţie, care nivelul maxim de retenţie, care
corespunde adâncimii minime a şenalului corespunde adâncimii minime a
şenalului
427 Ce reprezintă raza de curbură minimă a MDMH. 1 1 Raza de curbură a curbei faţă de axul 1 Raza de curbură a curbei faţă de axul 0
şenalului? S3 şenalului, raportată la ENR şenalului, raportată la HNN

428 Ce reprezintă înălţimea liberă a unei pase MDMH. 1 1 Distanţa pe verticală măsurată faţă de
navigabile a unui pod? S3 ENR sau nivelul minim de retenţie şi
partea inferioră a suprastructurii podului,
în limitele lăţimii şenalului din pasa
navigabilă
0 Distanţa pe verticală măsurată faţă de 1
HNN sau nivelul maxim de retenţie şi
partea inferioră a suprastructurii podului,
în limitele lăţimii şenalului din pasa
navigabilă

429 Ce reprezintă lăţimea liberă a unei pase
navigabile a unui pod?
MDMH. 1 1 Distanţa pe orizontală măsurată
S3 perpendicular pe axul şenalului între cele
două extremităţi proeminente ale pasei
navigabile, în funcţie de adâncimea
minimă a şenalului din pasa navigabilă
1 Distanţa pe orizontală măsurată 0
perpendicular pe axul şenalului între cele
două extremităţi proeminente ale pasei
navigabile, în funcţie de adâncimea
maximă a şenalului din pasa navigabilă

430 Ce reprezintă înălţimea liberă a cablurilor MDMH. 1 1 Distanţa pe verticală între punctul cel mai
aeriene care traversează fluviul? S3 de jos al cablului şi HNN sau nivelul
maxim de retenţie, ţinând seama de
temperatura minimă şi maximă a aerului
şi de gheaţă
1 Distanţa pe verticală între punctul cel 0
mai de jos al cablului şi ENR sau nivelul
minim de retenţie, ţinând seama de
temperatura minimă şi maximă a aerului
şi de gheaţă

431 Ce reprezintă lungimea utilă a unei MDMH. 1 1 Lungimea dintre bintele de la 0 Lungimea de la porţile din amonte până 1
ecluze? S3 extermităţile ecluzei la porţile din aval
432 Ce reprezintă lăţimea utilă a unei ecluze? MDMH. 1 1 Distanţa măsurată între pereţii ecluzei 1 Distanţa dintre porţile ecluzei 0
S3 perpendicular pe aceştia
433 Ce reprezintă nivelul minim de retenţie? MDMH. 1 1 Nivelul mediu din bieful amonte al 0 Nivelul cel mai mic din bieful amonte al 1
S3 ecluzei ecluzei
434 Ce reprezintă nivelul maxim de retenţie? MDMH. 1 1 Nivelul cel mai mare din bieful aval al 0 Nivelul mediu din bieful amonte al 0
S3 ecluzei ecluzei
435 Ce reprezintă bieful? MDMH. 1 1 Sectorul de fluviu care se află sub 0 Sectorul de fluviu cuprins între două 1
S3 influenţa retenţiei baraje sau două trepte de cădere
succesive

436 Ce reprezintă cascada de retenţie? MDMH. 1 1 Sectorul de fluviu constituit dintr-o serie 1 Sectorul de fluviu care se află sub 0
S3 de secţiuni de retenţie care se succed fără influenţa retenţiei
întrerupere
437 Nivelul cu o durată de 94% stabilit pentru MDMH. 1 1 Cel mai înalt nivel navigabil 0 Etiajul navigabil şi de regularizare 1
tot parcursul navigabil al Dunării, pe S3
baza debitelor observate în cursul unei
perioade de 40 ani, abstracţie facând
perioada cu gheţuri, reprezintă:

438 Nivelul cu o durată de 1%, stabilit pentru MDMH. 1 1 Cel mai înalt nivel navigabil 1 Etiajul navigabil şi de regularizare 0
tot parcursul navigabil al Dunării, pe S3
baza debitelor observate în cursul unei
perioade de 40 ani, abstracţie facând
perioada cu gheţurin reprezintă:

439 Adâncimea sigurată pe şenal, faţă de MDMH. 1 1 Adâncimea maximă a şenalului 0 Adâncimea medie a şenalului 0
ENR sau nivelul minim de retenţie, în S3
limitele lăţimii minime a şenalului,
reprezintă:

440 Lăţimea şenalului faţă de ENR sau MDMH. 1 1 Lăţimea minimă a şenalului 1 Lăţimea medie a şenalului 0
nivelul minim de retenţie care S3
corespunde adâncimii minime a şenalului
reprezintă

441 Distanţa pe verticală măsurată faţă de MDMH. 1 1 Înălţimea medie a unei pase navigabile a 0 Înălţimea maximă a unei pase navigabile 0
HNN sau nivelul maxim de retenţie şi S3 unui pod a unui pod
partea inferioră a suprastructurii podului,
în limitele lăţimii şenalului din pasa
navigabilă, reprezintă:

442 Distanţa pe orizontală măsurată MDMH. 1 1 Lăţimea medie a unei pase navigabile a 0 Lăţimea maximă a unei pase navigabile
perpendicular pe axul şenalului între cele S3 unui pod a unui pod
două extremităţi proeminente ale pasei
navigabile, în funcţie de adâncimea
minimă a şenalului din pasa navigabilă,
reprezintă:

443 Distanţa pe verticală între punctul cel mai MDMH. 1 1 Inălţimea maximă a cablurilor aeriene 0 Inălţimea minimă a cablurilor aeriene 0
de jos al cablului şi HNN sau nivelul S3 care traversează fluviul care traversează fluviul
maxim de retenţie, ţinând seama de
temperatura minimă şi maximă a aerului
şi de gheaţă, reprezintă:

444 Lungimea de la porţile din amonte până MDMH. 1 1 Lungimea maximă a unei ecluze 0 Lungimea utilă a unei ecluze 1
la porţile din aval ale unei ecluze S3
reprezintă:
445 Distanţa măsurată între pereţii ecluzei MDMH. 1 1 Lăţimea utilă a unei ecluze 1 Lăţimea maximă a unei ecluze 0
perpendicular pe aceştia, reprezintă: S3

446 Suprafaţa de apă amenajată a căii MDMH. 1 1 Bieful 0 Avant-portul ecluzei 1

navigabile care se află în prelungirea S3
sasului ecluzei şi care serveşte la
facilitarea condiţiilor de trecere prin
ecluză, la staţionarea şi aşteptarea
navelor şi convoaielor în vederea
ecluzării, reprezintă

447 Nivelul cel mai mic din bieful amonte al MDMH. 1 1 Nivelul maxim de retenţie 0 Nivelul mediu de retenţie 0
barajului, reprezintă: S3
448 Nivelul cel mai mare din bieful amonte al MDMH. 1 1 Nivelul maxim de retenţie 1 Nivelul mediu de retenţie 0
barajului, reprezintă: S3
449 Sectorul de fluviu cuprins între două MDMH. 1 1 Sasul 0 Bieful 1
baraje sau două trepte de cădere S3
succesive, reprezintă:

450 Încăperea în care se realizează MDMH. 1 1 Bieful 0 Sasul 1

modificare nivelului apei pentru trecerea S3
dintr-un bief în altul, reprezintă:

451 Sectorul de fluviu care se află sub MDMH. 1 1 Bieful 0 Cascada de retenţie 0
influenţa retenţiei, reprezintă: S3
452 Sectorul de fluviu constituit dintr-o serie MDMH. 1 1 Secţiunea de retenţie 0 Cascada de retenţie 1
de secţiuni de retenţie care se succed fără S3
întrerupere, reprezintă:

453 Reţeaua hidrografică a bazinului Dunării MDMH. 1 1 120 cursuri de apă 1 100 cursuri de apă 0
cuprinde: S3
454 Pe cursul superior al Dunării, afluenţii au MDMH. 1 1 Râu de câmpie 0 Râu de munte 1
un caracter de: S3
455 Pe cursul inferior al Dunării, afluenţii au MDMH. 1 1 Râu de câmpie 1 Râu de munte 0
un caracter de: S3
456 Prin cunoaşterea nivelurilor de apă MDMH. 1 1 Adâncimile la praguri 0 Gabaritele şenalului navigabil 0
înregistrate pe fluviu, se pot determina: S3

457 Care sunt perioadele caracteristice ale MDMH. 1 1 Perioada de viitură, perioada de vară şi 0 Perioada de viitură, perioada de etiaj şi 1
nivelurilor apelor Dunării: S3 perioada de iarnă perioada de iarnă
458 Variaţiile nivelurilor de apă sunt MDMH. 1 1 Nivelul minim, nivelul mediu, ENR şi 0 Nivelul minim, nivelul maxim, ENR şi 1
caracterizate astfel: S3 HNN HNN
459 Panta longitudinală de suprafaţă se MDMH. 1 1 Prin împărţirea valorii căderii fluviului la 1 Prin împărţirea valorii căderii fluviului 0
obţine: S3 lungimea sectorului respectiv lalăţimea sectorului respectiv

460 Prin împărţirea valorii căderii fluviului la MDMH. 1 1 Viteza curentului 0 Debitul de aluviuni 0
lungimea sectorului respectiv se obţine: S3

461 Nivelul minim, nivelul mediu, ENR şi MDMH. 1 1 Debitului de aluviuni 0 Vitezei curentului 0
HNN caracterizează variaţiile: S3
462 Panta longitudinală de suprafaţă variază MDMH. 1 1 Variaţiile nivelului de apă, relieful 1 Variaţiile vitezei curentului, relieful 0
în funcţie de: S3 fundului albiei, gheţuri fundului albiei, gheţuri
463 Variaţiile nivelului de apă, relieful MDMH. 1 1 Variaţiile vitezei curentului apei 0 Variaţiile pantei longitudinale de 1
fundului albiei, gheţurile influenţează: S3 suprafaţă

464 Viteza curentului apei depinde de: MDMH. 1 1 Debitul de aluviuni, nivelul apei, gradul 0 Panta longitudinală de suprafaţă, nivelul 1
S3 de duritate al fundului albiei, viteza şi apei, gradul de duritate al fundului
direcţia vântului albiei, viteza şi direcţia vântului

465 Vitezele mici ale curentului apei se MDMH. 1 1 Pe axul şenalului şi în apropierea 0 La fundul albiei şi în apropierea 1
înregistrează: S3 malurilor malurilor
466 Viteza maximă absolută a curentului apei MDMH. 1 1 Aproape de suprafaţa apei sau sub planul 1 Aproape de suprafaţa apei sau sub planul 0
este înregistrată: S3 apei până la adâncimea de un picior apei până la adâncimea de două picioare

467 Valoarea maximă a vitezei curentului MDMH. 1 1 Pe cursul inferior al Dunării 0 Pe cursul mijlociu al Dunării 0
este înregistrată: S3
468 Ce reprezintă debitul de aluviuni? MDMH. 1 1 Cantitatea totală de particule solide ce 0 Cantitatea totală de particule solide ce 1
S3 traversează o secţiune de fluviu traversează o secţiune de fluviu într-o
unitate de timp

469 Cantitatea totală de particule solide ce MDMH. 1 1 Panta de suprafaţă 0 Viteza curentului 0
traversează o secţiune de fluviu într-o S3
unitate de timp, reprezintă:

470 Debitul de aluviuni se exprimă în: MDMH. 1 1 Unităţi de greutate pe secundă 1 Unităţi de greutate pe metru 0
S3
471 Debitul de aluviuni se compune din: MDMH. 1 1 Particule în suspensie 0 Particule târâte pe fundul albiei 0
S3
472 Pe cursul superior al Dunării, aluviunile MDMH. 1 1 Nisip grosier 1 Nisip fin 0
sunt constituite din: S3
473 Ce reprezintă "gheaţa la mal"? MDMH. 1 1 Benzi de gheaţă imobile, prinse de-a 1 Benzi de gheaţă mobile, prinse de-a 0
S3 lungul unuia sau ambelor maluri lungul unuia sau ambelor maluri
474 Benzile de gheaţă imobile, prinse de-a MDMH. 1 1 Gheaţă cristalină 0 Gheaţă la mal 1
lungul unuia sau ambelor maluri, S3
reprezintă:

475 Ce reprezintă "gheaţa cristalină"? MDMH. 1 1 Cristale de gheaţă transparente în formă 0 Cristale de gheaţă transparente care 0
S3 de ace sau lamele plutesc la suprafaţa apei şi în adâncime

476 Cristalele de gheaţă transparente în formă MDMH. 1 1 Gheaţă la mal Cristale de gheaţă 1
de ace sau lamele care plutesc la S3
suprafaţa apei şi în adâncime, reprezintă:

477 Ce reprezintă "sloiurile de gheaţă"? MDMH. 1 1 Masă de gheaţă poroasă şi opacă, formată 0 Masă de gheaţă poroasă şi opacă, 0
S3 din gheţurile cristaline care urcă la formată din gheţurile de la maluri care se
suprafaţă şi din zăpadă cu apă desprind şi din zăpadă cu apă

478 Masă de gheaţă poroasă şi opacă, formată MDMH. 1 1 Sloiuri de gheaţă 1 Dop de gheaţă 0
din gheţurile cristaline care urcă la S3
suprafaţa apei, din gheţurile de la maluri
care se desprind şi din zăpadă cu apă,
reprezintă:

479 Ce reprezintă "barajul de gheaţă"? MDMH. 1 1 Aglomerarea sloiurilor în zona malurilor 0 Aglomerarea sloiurilor pe mijlocul apei 0
S3
480 Aglomerarea sloiurilor pe toată lăţimea MDMH. 1 1 Dop de gheaţă 0 Baraj de gheaţă 1
fluviului reprezintă: S3
481 Ce reprezintă "prinderea fluviului"? MDMH. 1 1 Acoperirea fluviului cu un strat de gheaţă 1 Acoperirea fluviului cu un strat de 0
S3 imobil, cu suprafaţa netedă sau cu gheaţă imobil, cu suprafaţa netedă
îngrămădiri de gheţuri

482 Acoperirea fluviului cu un strat de gheaţă MDMH. 1 1 Baraj de gheaţă 0 Prinderea fluviului 1
imobil, cu suprafaţa netedă sau cu S3
îngrămădiri de gheţuri, reprezintă:

483 Ce reprezintă "îngrămădirea gheţurilor"? MDMH. 1 1 Plăci de gheaţă 0 Plăci de gheaţă alăturate 0
S3
484 Plăcile de gheaţă suprapuse reprezintă: MDMH. 1 1 Baraj de gheaţă 0 Prinderea fluviului 0
S3
485 Ce reprezintă "fisurarea gheţurilor"? MDMH. 1 1 Crăpături care apar în formaţiunile de 0 Fisuri care apar ca urmare a schimbării 1
S3 gheaţă bruşte a temperaturii aerului sau
modificării rapide a nivelului apei
486 Fisurile care apar ca urmare a schimbării MDMH. 1 1 Desprinderea gheţurilor 0 Fisurarea gheţurilor 1
bruşte a temperaturii aerului sau S3
modificării rapide a nivelului apei,
reprezintă:

487 Ce reprezintă "dopul de gheaţă"? MDMH. 1 1 Secţiune îngustată datorită sloiurilor de 1 Secţiune îngustată datorită fisurării 0
S3 gheaţă sau spargerii gheţurilor gheţurilor
488 Secţiunea de fluviu îngustată datorită MDMH. 1 1 Baraj de gheaţă 0 Dop de gheaţă 1
sloiurilor de gheaţă sau spargerii S3
gheţurilor, reprezintă:

489 Ce reprezintă "zăporul"? MDMH. 1 1 Secţiune îngustată prin aglomerarea 0 Secţiune îngustată sau temporar 1
S3 plăcilor de gheaţă obstrucţionată prin aglomerarea plăcilor
de gheaţă

490 Secţiunea îngustată sau temporar MDMH. 1 1 Baraj de gheaţă 0 Dop de gheaţă 0
obstrucţionată prin aglomerarea plăcilor S3
de gheaţă, reprezintă:

491 Gabaritele şenalului navigabil (adâncime, MDMH. 1 1 HNN 0 ENR 1

lăţime, rază de curbură), pe sectoarele în S3
curgere liberă, se raportează la:

492 Gabaritele şenalului navigabil (adâncime, MDMH. 1 1 ENR 0 Nivelul minim de retenţie 1
lăţime, rază de curbură), pe sectoarele de S3
retenţie, se raportează la:

493 Adâncimea minimă recomandată a MDMH. 1 1 35 dm 0 25 dm 1

şenalului navigabil, pe sectoarele în S3
curgere liberă, este:

494 Adâncimea minimă recomandată a MDMH. 1 1 25 dm 0 35 dm 1

şenalului navigabil, pe sectorul de S3
retenţie este:

495 Lăţimea minimă recomandată a şenalului MDMH. 1 1 100-180 m 1 150-180 m 0

navigabil, pe sectorul în curgere liberă, S3
este:

496 Lăţimea minimă recomandată a şenalului MDMH. 1 1 150 m 0 140 m 0

navigabil, pe sectorul de retenţie, este: S3

497 Lăţimea minimă recomandată a şenalului MDMH. 1 1 100 m 0 80 m 0

navigabil, canalul Sulina este: S3

498 Raza de curbură minimă recomandată pe MDMH. 1 1 750 m 0 800 m 0

tot sectorul Dunării este: S3
499 Raza de curbură minimă recomandată a MDMH. 1 1 500 m 0 750 m 1
şenalului navigabil, pe sectoarele S3
nefavorabile este :

500 Gabaritele paselor navigabile ale MDMH. 1 1 HNN 1 Nivelul maxim de retenţie 0
podurilor pe sectorul în curgere liberă se S3
raportează la:

501 Gabaritele paselor navigabile ale MDMH. 1 1 HNN 0 Nivelul maxim de retenţie 1
podurilor pe sectorul de retenţie se S3
raportează la:

502 Lăţimea minimă recomandată a paselor MDMH. 1 1 180 m 0 150 m 1

navigabile ale podurilor, pe sectorul de S3
Dunăre până la Brăila este:

503 Înălţimea minimă recomandată a paselor MDMH. 1 1 10 m 0 9,5 m 1

navigabile ale podurilor, pe sectorul în S3
curgere liberă este:

504 Înălţimea minimă recomandată a paselor MDMH. 1 1 8,5 m 0 9,5 m 0

navigabile ale podurilor, pe sectorul de S3
retenţie este:

505 Pentru înlăturarea efectelor negative ale MDMH. 1 1 Lucrări de canalizare 0 Lucrări de regularizare 1
fenomenelor ce caracterizează un curs de S3
apă şi pentru realizarea condiţiilor optime
de folosire a căii navigabile se execută un
ansamblu de lucrări numite:

506 Prin regularizarea unui curs de apă se MDMH. 1 1 Concentrarea curentului într-o albie unică 1 Creşterea vitezei curentului 0
poate realiza: S3
507 Prin regularizarea unui curs de apă se MDMH. 1 1 Îndreptarea malurilor 0 Rectificarea malurilor 1
poate realiza: S3
508 Prin regularizarea unui curs de apă se MDMH. 1 1 Accentuarea curburilor de pe traseul 0 Diminuarea curburilor pronunţate de pe 0
poate realiza: S3 navigabil traseul navigabil

509 Prin regularizarea unui curs de apă se MDMH. 1 1 Creşterea adâncimilor în zona pragurilor 1 Creşterea lăţimilor în zona pragurilor 0
poate realiza: S3
510 Lucrările de regularizare pot fi împărţite MDMH. 1 1 Trei grupe: regularizare pentru ape mari, 0 Două grupe: regularizare pentru ape 0
în: S3 pentru ape medii şi pentru ape mici mari şi pentru ape mici

511 Regularizarea pentru ape mari are ca MDMH. 1 1 Limitarea efectului inundaţiilor 1 Limitarea efectului ingheţurilor 0
scop: S3
512 Regularizarea pentru ape mari se MDMH. 1 1 Construirea de epiuri 0 Construirea de diguri longitudinale din 1
realizează prin: S3 pamânt
513 Regularizarea pentru ape medii are ca MDMH. 1 1 Concentrarea vitezei curentului 0 Concentrarea curentului într-o albie 1
scop: S3 unică
514 Regularizarea pentru ape medii se MDMH. 1 1 Construirea de diguri longitudinale din 1 Construirea de diguri longitudinale din 0
realizează prin: S3 piatră şi închiderea braţelor secundare piatră

515 Regularizarea pentru ape mici are ca MDMH. 1 1 Creşterea lăţimilor în zona pragurilor 0 Creşterea adâncimilor în zona pragurilor 1
scop: S3
516 Regularizarea pentru ape mici se MDMH. 1 1 Construirea de diguri longitudinale din 0 Construirea de diguri longitudinale din 0
realizează prin: S3 piatră pământ
517 Regularizarea prin ecluzare are ca scop: MDMH. 1 1 Creşterea vitezei curenţilor 0 Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie 1
S3
518 Regularizarea prin ecluzare se realizează MDMH. 1 1 Construirea de diguri longitudinale din 0 Construirea de epiuri 0
prin: S3 piatră

519 Consolidările de maluri sunt lucrări de: MDMH. 1 1 Canalizare 0 Regularizare 1

S3
520 Lucrările de dirijare a curentului apei MDMH. 1 1 Regularizare 1 Canalizare 0
sunt lucrări de: S3
521 Lucrările de dragaje şi tăieri de meandre MDMH. 1 1 Construcţie 0 Canalizare 0
sunt lucrări de: S3
522 Epiurile sunt construcţii de: MDMH. 1 1 Canalizare 0 Regularizare 1
S3
523 Digurile longitudinale sunt construcţii de: MDMH. 1 1 Regularizare 1 Canalizare 0
S3
524 Pragurile de fund sunt construcţii de: MDMH. 1 1 Canalizare 0 Regularizare 1
S3
525 Traversele de închidere sau colmatare a MDMH. 1 1 Îndiguire 0 Canalizare 0
albiei sunt construcţii de: S3

526 Ce sunt epiurile? MDMH. 1 1 Construcţii de regularizare aşezate 1 Construcţii de regularizare aşezate 0
S3 transversal în albie longitudinal în albie
527 Construcţiile de regularizare aşezate MDMH. 1 1 Diguri longitudinale 0 Praguri de fund 0
transversal în albie sunt: S3
528 Forma secţiunii transversale a unui epiu MDMH. 1 1 Un pătrat 0 Un triunghi 0
este: S3
529 Din punct de vedere constructiv, un epiu MDMH. 1 1 Corp şi rădăcină 0 Cap şi corp 0
este format din: S3
530 Epiurile normale formează cu axul MDMH. 1 1 100º 0 90º 1
şenalului un unghi de: S3
531 Epiurile care fac un unghi de 90º cu axul MDMH. 1 1 Epiuri înclinate 0 Epiuri normale 1
şenalului se numesc: S3
532 Epiurile care au capul situat în aval de MDMH. 1 1 Epiuri înclinate 1 Epiuri normale 0
poziţia normală pe axul şenalului se S3
numesc:

533 Epiurile pot fi: MDMH. 1 1 Lungi 1 Medii 0

S3
534 Epiurile pot fi: MDMH. 1 1 Foarte scurte 0 Scurte 1
S3
535 Epiurile sunt considerate ca fiind lungi MDMH. 1 1 Au lungimea mai mare de 0,25 m din 1 Au lungimea mai mare de 0,30 m din 0
atunci când: S3 lăţimea albiei lăţimea albiei
536 Epiurile sunt considerate ca fiind scurte MDMH. 1 1 Au lungimea maimică de 0,35 m din 0 Au lungimea mai mică de 0,30 m din 0
atunci când: S3 lăţimea albiei lăţimea albiei
537 Ce sunt pragurile de fund? MDMH. 1 1 Construcţii de regularizare cu ajutorul 1 Construcţii de ecluzare cu ajutorul 0
S3 cărora se limitează depunerile de aluviuni cărora se limitează depunerile de
în albie aluviuni în albie

538 Construcţiile de regularizare cu ajutorul MDMH. 1 1 Epiuri 0 Praguri de fund 1

cărora se limitează depunerile de aluviuni S3
în albie sunt:

539 Pragurile de fund se construiesc în MDMH. 1 1 Paralel cu direcţia curentului 0 Perpendicular pe direcţia curentului 1
general: S3
540 În curbe, pragurile de fund se MDMH. 1 1 Paralel cu direcţia curentului 0 Înclinate faţă de direcţia curentului 1
construiesc: S3
541 Înălţimea pragurilor de fund este: MDMH. 1 1 0,4-0,5 din adâncimea minimă a apei 0 0,3-0,4 din adâncimea minimă a apei 0
S3
542 Tăierile de coturi sunt construcţii de MDMH. 1 1 Traseul albiei este rectiliniu 0 Traseul albiei este amenajat 0
regularizare care se execută în cazul în S3
care:

543 Prin tăierea unui cot se obţine: MDMH. 1 1 Mărimea lungimii traseului albiei 0 Scurtarea lungimii traseului albiei 1
S3
544 Prin tăierea unui cot se obţine: MDMH. 1 1 Creşterea vitezei curentuluui 0 Creşterea pantei de suprafaţă 1
S3
545 Prin tăierea unui cot se obţine: MDMH. 1 1 Ridicarea fundului albiei 1 Coborârea fundului albiei 0
S3
546 Pentru a înpiedica formarea de noi MDMH. 1 1 Diguri longitudinale din pământ 0 Diguri longitudinale din piatră 0
meandre, lucrările de tăieri de coturi sunt S3
însoţite de:
547 Ce sunt apărările de maluri? MDMH. 1 1 Construcţii de regularizare, de protejare a 0 Construcţii de regularizare, de protejare 1
S3 malurilor albiei împotriva acţiunii a malurilor albiei împotriva acţiunii de
vânturilor erodare sau degradare provocate de
curentul apei, de curgerea sloiurilor şi de
valuri

548 Construcţiile de regularizare pentru MDMH. 1 1 Diguri longitudinale 0 Traverse 0

protejarea malurilor albiei împotriva S3
acţiunii de erodare sau degradare
provocate de curentul apei, de curgerea
sloiurilor şi de valuri sunt:

549 Ce sunt anrocamentele? MDMH. 1 1 Îngrămădiri de piatră spartă pe malurile 0 Îngrămădiri de blocuri de piatră pe 0
S3 albiei malurile albiei
550 Îngrămădirile de piatră brută pe malurile MDMH. 1 1 Diguri longitudinale 0 Pereuri 0
albiei sunt: S3
551 Ce sunt pereurile? MDMH. 1 1 Construcţii de regularizare pentru 0 Construcţii de regularizare pentru 0
S3 dirijarea curentului adâncirea albiei
552 Pereurile pot fi: MDMH. 1 1 Uscate 1 Umede 0
S3
553 Pereurile pot fi: MDMH. 1 1 Brute 0 Rostuite 1
S3
554 Pereurile rostuite pot fi: MDMH. 1 1 Simple 1 Complexe 0
S3
555 Pereurile rostuite pot fi: MDMH. 1 1 Duble 1 Triple 0
S3
556 Ce sunt digurile longitudinale? MDMH. 1 1 Construcţii de regularizare care urmăresc 0 Construcţii de regularizare care 1
S3 ca dirijarea curentului şi conturarea urmăresc ca dirijarea curentului şi
malurilor să se facă discontinuu cu conturarea malurilor să se facă
turbioane şi curenţi transversali discontinuu fără turbioane şi curenţi
transversali

557 În raport cu epiurile, digurile MDMH. 1 1 Schimbă evoluţia morfologică a patului 0 Schimbă esenţial evoluţia morfologică a 0
longitudinale sunt construcţii de S3 albiei patului albiei
regularizare care:

558 Influenţa digurilor longitudinale se MDMH. 1 1 4-5 ori lungimea construcţiei 0 2-3 ori lungimea construcţiei 0
resimte pe o distanţă de: S3
559 Digurile longitudinale se construiesc MDMH. 1 1 Traverse 0 Praguri de fund 0
numai în acele sectoare în care nu se pot S3
construi:
560 Dacă digul longitudinal este încastrat în MDMH. 1 1 Cap şi corp 0 Corp şi rădăcină 1
mal, atunci este compus din: S3

561 Dacă digul longitudinal este astfel MDMH. 1 1 Cap, corp şi rădăcină 1 Cap şi rădăcină 0
construit încât o parte este încastrată în S3
mal şi cealaltă este liberă, atunci este
compus din:

562 În sectoarele în care fundul albiei este MDMH. 1 1 Piatră 1 Nuiele combinate cu piatră 0
stabil, digurile longitudinale se S3
construiesc din:

563 Digurile longitudinale se construiesc din MDMH. 1 1 Fundul albiei este instabil 0 Fundul albiei este stabil 1
piatră în sectoarele în care: S3
564 În sectoarele în care fundul albiei este MDMH. 1 1 Piatră 0 Nuiele combinate cu piatră 1
instabil, digurile longitudinale se S3
construiesc din:

565 Digurile longitudinale se construiesc din MDMH. 1 1 Fundul albiei este stabil 0 Fundul albiei este instabil 1
nuiele combinate cu piatră în sectoarele S3
în care:

566 Când au rol de apărare împotriva MDMH. 1 1 Submersibile 0 Nesubmersibile 1

inundaţiilor, digurile longitudinale se S3
construiesc:

567 Ce rol au construcţiile de închidere a MDMH. 1 1 De a închide braţele secundare 1 De a mări viteza curentului 0
albiei şi traversele? S3
568 Ce rol au construcţiile de închidere a MDMH. 1 1 De a consolida digurile longitudinale 1 De a consolida epiurile 0
albiei şi traversele? S3
569 Din punct de vedere constructiv, MDMH. 1 1 Digurile longitudinale 0 Epiurile 1
construcţiile de închidere a albiei şi S3
traversele se realizează la fel ca la:

570 Ce reprezintă canalizarea cursurilor de MDMH. 1 1 Amenajarea cursurilor de apă în regim 1 Construirea de ecluze 0
apă? S3 barat
571 Amenajarea cursurilor de apă în regim MDMH. 1 1 Construirea de baraje 0 Regularizarea cursurilor de apă 0
barat reprezintă: S3
572 Canalizarea cursurilor de apă presupune: MDMH. 1 1 Construirea unui complex hidroelectric 0 Construirea unui complex de lucrări 1
S3 hidrotehnice
573 Canalizarea are ca scop: MDMH. 1 1 Transformarea curgerii naturale cu pantă 1 Transformarea curgerii în trepte intr-o 0
S3 continuă, într-o curgere în trepte curgere naturală cu pantă continuă

574 Canalizarea cursurilor de apă se face în MDMH. 1 1 Energetice 1 Hidraulice 0

scopuri: S3
575 Canalizarea cursurilor de apă se face în MDMH. 1 1 De exploatare portuară 0 De navigaţie 1
scopuri: S3
576 Canalizarea cursurilor de apă se face în MDMH. 1 1 De irigaţie 1 Hidraulice 0
scopuri: S3
577 Prin canalizarea unui curs de apă se obţin MDMH. 1 1 Creşterea gabaritelor şenalului navigabil 1 Creşterea vitezei curentului 0
următoarele avantaje: S3
578 Prin canalizarea unui curs de apă se obţin MDMH. 1 1 Mărirea şi uniformizarea vitezei 0 Micşorarea vitezei curentului 0
următoarele avantaje: S3 curentului
579 Prin canalizarea unui curs de apă se obţin MDMH. 1 1 Realizarea unui traseu de navigaţie 1 Realizarea unui traseu de navigaţie 0
următoarele avantaje: S3 economic eficient
580 Creşterea gabaritelor şenalului navigabil, MDMH. 1 1 Regularizării unui curs de apă 0 Canalizarea unui curs de apă 1
micşorarea şi uniformizarea vitezelor de S3
scurgere şi realizarea unui traseu de
navigaţie economic, sunt avantajele care
se obţin ca urmare a:

581 Dezavantajele canalizării unui curs de MDMH. 1 1 Limitarea capacităţii de trafic a cursului 1 Mărirea capacităţii de trafic a cursului de 0
apă sunt: S3 de apă apă
582 Dezavantajele canalizării unui curs de MDMH. 1 1 Micşorarea timpului de parcurgere a 0 Mărirea timpului de parcurgere a 1
apă sunt: S3 traseului traseului
583 Dezavantajele canalizării unui curs de MDMH. 1 1 Condiţii grele de navigaţie pe lacurile de 1 Condiţii uşoare de navigaţie pe lacurile 0
apă sunt: S3 acumulare, în caz de furtună de acumulare, în caz de furtună

584 Limitarea capacităţii de trafic a cursului MDMH. 1 1 Regularizării unui curs de apă 0 Canalizării unui curs de apă 1
de apă, mărirea timpului de parcurgere a S3
traseului în condiţii grele de navigaţie pe
lacurile de acumulare, în caz de furtună,
reprezintă dezavantajele:

585 Lucrările hidrotehnice care se execută MDMH. 1 1 Digurile de dirijare a curentului sau de 1 Diguri longitudinale din pământ 0
pentru canalizarea cursurilor de apă sunt: S3 consolidare a malurilor

586 Lucrările hidrotehnice care se execută MDMH. 1 1 Pragurile de fund 0 Barajele 1

pentru canalizarea cursurilor de apă sunt: S3

587 Lucrările hidrotehnice care se execută MDMH. 1 1 Tăieri de coturi 0 Traverse 0

pentru canalizarea cursurilor de apă sunt: S3

588 Digurile de dirijare sau consolidare a MDMH. 1 1 Regularizarea cursurilor de apă 0 Canalizarea cursurilor de apă 1
malurilor, barajele şi ecluzele reprezintă S3
lucrările hidrotehnice care se execută
pentru:
589 Gruparea mai multor lucrări hidrotehnice MDMH. 1 1 Un complex hidrotehnic 0 Un nod hidrotehnic 1
la un loc formează: S3
590 Ce reprezintă barajul? MDMH. 1 1 O construcţie dispusă transversal pe 1 O construcţie dispusă longitudinal faţă 0
S3 cursul de apă de cursul de apă
591 Care este rolul barajului? MDMH. 1 1 Micşorarea nivelului apei 0 Creşterea nivelului apei 1
S3
592 Construcţia dispusă transversal pe cursul MDMH. 1 1 Ecluza 0 Barajul 1
de apă şi care este destinată ridicării S3
nivelului apei este:

593 După felul construcţiei, barajele pot fi: MDMH. 1 1 Din piatră 0 Fortificate 0
S3
594 După felul construcţiei, barajele pot fi: MDMH. 1 1 Din beton 0 Arcuite 1
S3
595 După felul construcţiei, barajele pot fi: MDMH. 1 1 Din piatră 0 Rectilinii 0
S3
596 Ce reprezintă barajele deversante? MDMH. 1 1 Barajele peste care apa nu trece 0 Barajele care permit trecerea apei peste 1
S3 o anumită parte a lor
597 Ce reprezintă barajele nedeversante? MDMH. 1 1 Barajele care permit trecerea apei peste o 0 Barajele peste care apa nu trece 1
S3 anumită parte a lor
598 Barajele care permit trecerea apei peste o MDMH. 1 1 Baraje nedeversante 0 Baraje deversante 1
anumită parte a lor se numesc: S3

599 Barajele peste care apa nu trece se MDMH. 1 1 Baraje nedeversante 1 Baraje deversante 0
numesc: S3
600 Ce reprezintă ecluzele? MDMH. 1 1 Contrucţiile hidrotehnice cu ajutorul 0 Contrucţiile hidrotehnice cu ajutorul 1
S3 cărora se realizează trecerea navelor pe cărora se realizează trecerea navelor pe
un curs de apă în curgere liberă un curs de apă amenajat în regim barat

601 Contrucţiile hidrotehnice cu ajutorul MDMH. 1 1 Barajele 0 Ecluzele 1

cărora se realizează trecerea navelor pe S3
un curs de apă amenajat în regim barat
sunt:

602 O ecluză navigabilă este alcătuită din: MDMH. 1 1 Camera ecluzei, pereţii ecluzei şi 0 Camera ecluzei, pereţii ecluzei şi 0
S3 capetele ecluzei porturile de aşteptare
603 Ce reprezintă sasul ecluzei? MDMH. 1 1 Încăperea în care se acumulează apa 0 Încăperea în care se realizează 1
S3 modificarea nivelului apei

604 Încăperea în care se realizează MDMH. 1 1 Barajul 0 Sasul 1

modificarea nivelului apei, reprezintă: S3
605 Ce reprezintă capetele ecluzei? MDMH. 1 1 Pereţii ecluzei 0 Părţile extreme ale ecluzei prin care intră 0
S3 apa

606 Părţile extreme ale ecluzei prin care se MDMH. 1 1 Pereţii ecluzei 0 Capetele ecluzei 1
face intrarea şi ieşirea navelor, sunt: S3

607 Din punct de vedere constructiv, ecluzele MDMH. 1 1 Ecluze cu un sas şi cu un cap intermediar 1 Ecluze cu două sasuri şi cu un cap 0
pot fi: S3 intermediar
608 Din punct de vedere constructiv, ecluzele MDMH. 1 1 Ecluze alăturate 0 Ecluze gemene 1
pot fi: S3
609 Din punct de vedere constructiv, ecluzele MDMH. 1 1 Ecluze în continuare 0 Ecluze în trepte 1
pot fi: S3
610 Din punct de vedere constructiv, ecluzele MDMH. 1 1 Ecluze adânci 0 Ecluze puţ 1
pot fi: S3
611 Suprafeţele de apă protejate cu diguri MDMH. 1 1 Porturile de acostare 0 Porturile de ancorare 0
care au rolul de a permite staţionarea în S3
siguranţă a navelor/convoaielor ce
urmează a fi ecluzate, reprezintă:

612 Pământul este un material de contrucţie MDMH. 1 1 Construcţia epiurilor 0 Construcţia traverselor 0
folosit în special pentru: S3
613 Unul dintre materialele utilizate pe scară MDMH. 1 1 Pământul 0 Piatra 1
largă la lucrările hidrotehnice este : S3

614 Lemnul, în combinaţie cu piatra se MDMH. 1 1 Epiuri 0 Traverse 0

utilizează la următoarele construcţii: S3

615 Ce reprezintă "Buletinul MDMH. 1 1 O publicaţie editată săptămânal de 0 O publicaţie editată zilnic de A.F.D.J. 1
hidrometeorologic al Dunării"? S3 A.F.D.J. Galaţi Galaţi
616 Buletinul hidrometeorologic pentru MDMH. 1 1 Directivele UE 0 Convenţia STCW 0
Dunăre este o publicaţie editată în S3
conformitate cu:

617 Buletinul hidrometeorologic pentru MDMH. 1 1 Adâncimile minime la praguri pe 1 Adâncimile minime la praguri pe 0
Dunăre conţine următoarele date: S3 Dunărea fluvială şi braţele secundare Dunărea fluvială
618 Buletinul hidrometeorologic pentru MDMH. 1 1 Tendinţa apelor Dunării pentru 24 de ore 0 Tendinţa apelor Dunării pentru 1
Dunăre conţine următoarele date: S3 la staţiile hidrometrice Giurgiu, următoarele 2 zile la staţiile hidrometrice
Cernavodă şi Brăila Giurgiu, Cernavodă şi Brăila

619 Buletinul hidrometeorologic pentru MDMH. 1 1 Avize de furtună 0 Avize către navigatori 1
Dunăre conţine următoarele date: S3
Raspuns 3 URL Data

Orice construcţie, grupări sau orice 0

obiecte apte de a naviga, altele decât
nave sau instalaţii plutitoare.

Numai pentru drăgile ce lucrează în 0

acvatorii maritime.
Numai pentru drăgile ce lucrează în 0
acvatorii fluviale.
Tone. 0

Tone. 0

Numai dacă este purtătoare de 0

material dragat.
Orice încărcătură suplimentară este 1
luată pe dragă.
Poziţia normală (pe chila dreaptă) a 0
drăgii.

Poziţia normală (pe chila dreaptă) a 0

drăgii.

Unghiuri mici. 1

15 grade-20 grade 0

Rondou 0

Numai dacă adâncimea apei este sub 0

5 m.

Dreptunghiulară. 0

Dreptunghiulară. 0
Dreptunghiulară. 1

3-3,5 metri cubi. 0

Locuri înguste. 1

La colţuri de cheiuri. 1

Cu zimţuri. 0

120-140 metri cubi. 0

Numai pentru zonele cu maluri 0

abrupte.
Elindă, centura cupelor, pentagonul, 0
vinciurile, eşafodajul din faţă,
pupitrul de comandă de la distanţă şi
subacvaticele.

Două grinzi de oţel inegale în 0

lungime şi aşezate paralel una faţă
de cealaltă.

Casetă. 1

Numai la solicitarea armatorului. 0

Pe eşafodajul din faţă. 0

25 0

Şuruburi. 1

Buloane. 1

O pereche de zale. 0

Pe oricare parte a elindei. 0

La oricare capăt. 0

La oricare capăt. 0

Pupitrul de comandă de la distanţă. 0

Mijlocie a eşafodajului central. 1

130 grade. 1

Rabatabilă. 0

Nu sunt restricţii în acest sens. 0

Pe puntea principală a drăgii. 0

În ambele borduri la pupa şi la 1

prova.
La cuplul maestru. 0

Parâme de papionaj. 0

4-6 m. 1

Numai cu aprobarea dragorului. 0

Basculantă. 1

Numai drăgile maritime. 0

Componenţa fundului până la 1

adâncimea care se cere a fi dragată.

Numai la drăgile nepropulsate. 0

Numai la drăgile autopropulsate. 0

Diagonala suprafeţei care urmează a 0

fi dragată.
Automat prin declanşarea 0
subacvaticelor.
100 1

95 grade-100 grade. 1

Stabilit de dragor. 0

Numai pentru papionaje. 0

Numai pentru avanti. 0

Sorb, pompă centrifugă; tubul de 0

refulare în magazii; cala de
depozitare şi vinciurile.

Longitudinal şi transversal. 1

Şuruburi. 1

Un dispozitiv de ungere şi ghidare a 0

sorbului.

Un dispozitiv mecanic ce preia 0

şocurile dintre sorb şi tubul
absorbant.
Tipul de "catamaran" 0

Paralel cu conducta aspiratoare. 0

Unui cioc de delfin. 0

35-40% din puterea maşinii 0

principale.

9m 0

30 grade în toate direcţiile. 0

"Z" 0

"T" 0

270 grade-360 grade. 0

8-10 flotori. 1
10-11 flotori un vinci. 0

Cuplu maestru. 0

Cuplu maestru. 0

95º -130º 0

Electric. 1

Derivată de la reţeaua electrică 0

naţională.

Numai acelea care lucrează pe ape 0

interioare.
Şase papionaje. 0

Unul în prova şi unul în pupa. 1

Şase papionaje. 0

15 grade. 0

0,60 m-0,70 m 1

0,20 m-0,40 m 1

Drăgi cu cupe. 1

Nici unul. 0
44 de cupe cu capacitatea fiecăreia 0
de 0,4-0,6 metri cubi.
44 de cupe cu capacitatea fiecăreia 0
de 0,4-0,6 metri cubi.
44 de cupe cu capacitatea fiecăreia 1
de 0,4-0,6 metri cubi.
Deroseuză. 1

Platforma de foraj. 1

Papionaj mixt. 0

Papionaj mixt. 0

Papionaj mixt. 1

20-25 km 0

6-7 m cubi/secundă 0

Circumferinţa. 0

De trei ori într-un an. 1

Numai drăgile cu sorb şi afânător. 0

Numai drăgile cu sorb şi afânător. 0

De şalande. 1

O navă tehnică de construcţie 1

specială, înzestrată cu aparate
capabile să adâncească bazinele
portuare, să menţină adâncimea pe
şenalele navigabile şi să execute
lucrări de construcţii hidrotehnice la
diferite adâncimi.

Instalaţie plutitoare 0

Flotabilitate, manevrabilitate. 0

Drăgi cu 3 cupe şi drăgi cu lanţ de 0

cupe.
Grinda 0

Un braţ. 1

8, 9 sau 10 dinţi. 0

Cercelul cupei. 1

Mecanic 1
2,1-3,0 metri cubi 0

120-140 metri cubi. 0

Doi piloni. 1

În locuri cu lăţimi medii. 0

La colţuri de diguri. 0

La ape mici. 1

Vinciurile 0

Elindă, lanţ de cupe,hexagon, 0

pentagonul, vinciurile, eşafodajul
central, pupitrul de comandă de la
distanţă şi subacvaticele.

bombată şi la ecuator şi la poli. 0

4000 Km. 0

18 Km. 0

stratosferă, mezosferă, troposferă, 0

termosferă,exosferă.

13 Km la poli şi la ecuator. 0

mezosfera. 0

troposfera. 1

90% din masa aerului 0

95% din cantitatea de vapori de apă. 1

mezosferă. 0

mezosferă. 0

troposferă. 1

stratosfera. 0

termosfera. 0

troposfera. 1

1,0°C. 0

scăderea temperaturii aerului cu 0

0,6°C la fiecare 100 m pe verticală
şi în stratosferă şi în troposferă.

mezosferă. 0

termosferă. 0

troposferă. 1

mezosferă. 0

termosferă. 0

termosferă. 0

de convecţie,advecţie şi turbulente. 1

mezosferă şi termosferă. 0

la fel şi la poli şi la ecuator 0

de la S.la N. 0
diferenţe mari de presiune şi 1
diferenţe mari de termperatură.
mezosfera. 0

mezosfera. 1

termosferă. 0

termosferă. 1

termosfera. 0

azotul,oxigenul şi hidrogenul. 0

stratosferă şi mezosferă 1

stratosferă şi mezosferă 0

30-40%. 0

mişcarea de rotaţie,forma de geoid 1

şi înclinarea axei Pământului.

un bilanţ caloric între absorbţia şi 0

reflexia energiei calorice la
suprafaţa Pământului.

zăpada. 1

bilanţ radioactiv caloric. 0

diferenţa dintre cantitatea de energie 1

radiantă primită şi cea consumată.

liniar. 0

dispersate. 0
radiaţia difuză şi radiaţia directă. 1

forma de geoid a Pământului şi 0

unghiul de incidenţă a razelor
solare.

cantitatea de radiaţie reflectată de 0

uscat.
suprafaţa Pământului. 1

nu absoarbe deloc radiaţia terestră. 0

contraradiaţia atmosferei. 1

rapid şi intens. 1

lent. 0

mai lent decât a fost primită. 0

mai mare. 1

7 ori. 0

azot. 0

razele X,γ şi infraroşii. 0

absorbţia razelor ultraviolete. 0

difuzia în toate părţile a razelor X şi 0

γ cu formarea stratului de ozon.

prin toate fenomenele expuse la 1

răspunsurile a şi b
numai mişcări descendente 0

şi pe verticală şi pe orizontală. 0

încălzire şi răcire a aerului. 1

pe baza energiei din exterior. 0

are temperatură constantă. 0

are temperatură constantă 0

egală umiditate. 0

16,3°C. 0

14,2°C. 0

12,3°C. 0

20°N. 0

20°N. 1

la ora 07.00. 0

înainte cu oră sau două înainte de 0

apusul soarelui.
patru maxime şi patru minime 0
raportate la suprafaţa
Pământului(pentru fiecare anotimp
câte o maximă şi o minimă)

august. 0

februarie. 0

august. 1

martie. 0
20-30°C. 0

ambele: a. şi b. 1

diferenţa termică zilnică. 0

tropice. 1

a .şi b. 0

1m² 0

liniar. 0

invers proporţional. 1

nivelul maximal troposferei. 0

polii. 0

770 mmHg. 0

1015,2 mbari. 0

şi în mmHg şi mbari. 1

apă de mare cu cristale de gheaţă la 0

0°C.
şi pe verticală şi pe orizontală(în 1
spaţiu).
egală de umiditate. 0
diferenţa de presiune dintre două 0
izobare egale dar de pe nivele
diferite.

maxime sau minime. 1

suprapresiune. 0

subpresiune. 0

din exterior spre centru. în sens 0

orar.

din centru spre exterior în sens orar. 1

zeci de Km. 0

A. 0

ambele mişcări cu efectele aferente 0

expuse mai sus.

sanină cu vânturi slabe pentru o 1

perioadă lungă de
timp(săptămâni,luni).

mai mare de 950 mbari. 0

mai mică de 1020 mbari. 0

D. 1

din exterior către centru. 1

din exterior către centru. 0

ambele mişcări cu efectele aferente 0
expuse mai sus.

aproximativ de 10 Km². 0

suprafaţă mare,viteză de deplasare 0

mare, timp de staţionare redus.

suprafaţă mică,viteză de deplasare 0

redusă, timp de staţionare
îndelungat.

vreme rea cu vânturi slabe. 0

în ambele sensuri expuse mai sus. 0

a temperaturii şi a presiunii. 1

gradului de umiditate al maselor de 0

aer.

viteza,direcţia şi forţele de abatere 1

Coriolis.
m/s; Km/h; si Nd (Mm/h) 1

14 gradaţii. 0

giroscopului. 0

giroscopului. 0

în grade şi cu ajutorul punctelor 1

cardinale şi intercardinale.
cu valori mari la suprafaţa 1
Pământului şi se reduce cu
altitudinea.

a. şi b. 1
a. şi b. 1

a. şi b. 1

variaţii de viteză şi direcţie doar în 0

timp.
variaţii bruşte de direcţie. 0

vântul în rafale. 1

vântul turbulent. 1

în aceeaşi direcţie cu variaţii 0

alternative ale vitezei.
vreme bună cu cer senin. 1

a.şi b. 1

a.şi b. 1

a.şi b. 1

a.şi b. 1

trei luni cât ţine perioada de iarnă. 0

a.şi b. 1

a.şi b. 0

desublimare. 0

desublimare. 1
a.şi b. 1

este constant în toată grosimea 0

troposferei.
a.şi b. 1

a.şi b. 0

a.şi b. 0

a.şi b. 0

mixtă. 1

a.şi b. 0

mişcarea pe verticală a aerului rece. 0

de lungă durată cu cantităţi mici de 0

apă.
de lungă durată cu cantităţi mici de 0
apă.
podişurilor. 0

a.şi b. 0

a.şi b. 0

a.şi b. 0

a.şi b. 0

trecerea unei mase de aer cald pe 0

suprafaţa terestră mai rece.

a.şi b. 0
trecerea unei mase de aer cald pe 1
suprafaţa terestră mai rece.

a.şi b. 0

trecerea unei mase de aer cald pe 0

suprafaţa terestră mai rece.

a.şi b. 1

a.şi b. 1

a.şi b. 1

1.,2.,şi 3. 1

a.şi b. 0

norul rămâne acelaşi. 0

nici una dintre situaţiile de mai sus. 1

1.,2.,3. şi 4. 1

altocumulus, altostratus. 0

nimbostratus, stratocumulus,stratus. 0

nimbostratus, stratocumulus,stratus. 1

nimbostratus, ,stratus. 0

picături de apă. 0

picături de apă. 0

picături de apă. 1

norii cu dezvoltare pe verticală. 0

cirrus. 0

gradul de acoperire a cerului cu 1

nori.
0-12. 0

10. 0

10. 1

o maximă după-amiaza. 0

o maximă dimineaţa. 0
a.şi b. 1

a.şi b. 1

0-13. 0

1-5. 0

a.şi b. 0

a.şi b. 0

a.şi b. 0

intrării în contact a unei mase de aer 1

cald cu o masă de aer rece.

a.şi b. 0

a.şi b. 0

un nor şi scoarţa terestră. 1

un nor şi scoarţa terestră. 1

masa unui volum determinat din 0

atmosfera terestră.
ambele a şi b funcţie de suprafaţa 0
terestră; apă/uscat.

ambele a şi b. 1
ambele a şi b. 1

ambele a şi b. 1

ambele a şi b. 1

nu mai este identificată ca o 1

formaţiune atmosferică
(îmbătrâneşte).

ambele a şi b. 1

ambele a şi b. 0

ambele a şi b. 1

ambele a şi b. 0

ambele a şi b. 0

ambele a şi b. 0
ambele a şi b. 0

ambele a şi b. 0

ambele a şi b. 0

o masă de aer cald întâlneşte o masă 0

de aer cald care staţionează.

când o masă de aer rece care 1

înaintează întâlneşte o masă de aer
cald.

o masă de aer cald care se 0

deplasează întâlneşte o masă de aer
rece care staţionează.

masa de aer cald este mai puternică 0

decât masa de aer rece.

masa de aer cald este mai puternică 0

decât masa de aer rece.

lunecare descendentă a aerului cald 0

deasupra suprafeţei frontale a unei
mase de aer rece.

înlocuirea unei mase de aer rece 0

care se retrage cu o masă de aer cald
care înaintează.

ambele staţionează. 0

apropierea unui front cald însoţit de 0

vreme rea.
apropierea unui front cald însoţit de 0
vreme rea.
apropierea unui front cald însoţit de 1
vreme rea.
apropierea unui front rece însoţit de 0
vreme bună.

apropierea unui front rece însoţit de 0

vreme bună.

se apropie un front cald care va 0

aduce precipitaţii sub formă de
ploaie.

se apropie un front cald care va 0

aduce precipitaţii sub formă de
ploaie.

se apropie un front cald care va 1

aduce precipitaţii sub formă de
ploaie.

vreme instabilă. 0

nimbostratus. 0

rea. 0

se înrăutăţeşte. 1

vântul îşi păstrează viteza şi 0

direcţia.

cumulonimbus. 0

staţionează. 0
staţionează. 0

rămână constantă. 0

se intensifice. 0

să rămână neschimbată. 1

rea se sfârşeşte şi apare vremea 0

bună.

rea se sfârşeşte şi apare vremea 0

bună.

în 24 de ore să să apară precipitaţii 0

abundente cu vânturi în rafale.

o vreme bună. 0

o vreme bună. 0

instabilă. 0

vânt puternic urmat de furtuni 1

violente.
vreme bună. 0
instabilă. 0

instabilă cu tendinţe spre vreme rea. 1

ambele a şi b. 1

ambele a şi b. 1

vânt constant în intensitate şi 0

direcţie.

ambele a şi b. 1

păstrarea unei vremi stabile pe o 0

perioadă lungă de timp.

variază nesemnificativ. 0

variază nesemnificativ. 0

variază nesemnificativ. 1

îşi menţine direcţia. 0

îşi menţine direcţia. 0

îşi menţine direcţia. 1

devin ploi sau burniţe uşoare,posibil 0

ceaţă.
devin ploi sau burniţe uşoare,posibil 0
ceaţă.
devin ploi sau burniţe uşoare,posibil 1
ceaţă.
moderată la slab, uneori ceaţă. 0

moderată la slab, uneori ceaţă. 0

moderată la slab, uneori ceaţă. 1

variaţii neînsemnate. 0

variaţii neînsemnate. 0

variaţii neînsemnate. 1

nori inferiori şi cu dezvoltare pe 0

verticală,nebulozitate mare.
nori inferiori şi cu dezvoltare pe 0
verticală,nebulozitate mare.
nori inferiori şi cu dezvoltare pe 1
verticală,nebulozitate mare.
foarte înaltă. 0

foarte înaltă. 0

foarte înaltă. 1

continuă să crească repede la 0

început,apoi mai încet până se
stabilizează.

continuă să crească repede la 0

început,apoi mai încet până se
stabilizează.

continuă să crească repede la 1

început,apoi mai încet până se
stabilizează.

scade în intensitate şi îşi menţine 0

direcţia.

scade în intensitate şi îşi menţine 0

direcţia.
scade în intensitate şi îşi menţine 1
direcţia.

scade uşor sau are variaţii mici dacă 0

sunt ploi.

scade uşor sau are variaţii mici dacă 0

sunt ploi.

scade uşor sau are variaţii mici dacă 1

sunt ploi.

acoperit cu nori mijlocii şi 0

inferiori,cu înseninări parţiale.

acoperit cu nori mijlocii şi 0

inferiori,cu înseninări parţiale.

acoperit cu nori mijlocii şi 1

inferiori,cu înseninări parţiale.

ploi uşoare şi repezi din ce în ce mai 0

rare.
ploi uşoare şi repezi din ce în ce mai 0
rare.
ploi uşoare şi repezi din ce în ce mai 1
rare.
foarte bună. 0

foarte bună. 0

foarte bună. 1

scăzută cu uşoare variaţii în timpul 0

ploilor.
scăzută cu uşoare variaţii în timpul 0
ploilor.
scăzută cu uşoare variaţii în timpul 1
ploilor.
Porţiunea de fluviu amenajată şi 0
balizată în scopul desfăşurării
navigaţiei în condiţii de siguranţă

Şenalul navigabil 1

Etiaj, lăţime, rază de curbură 0

Gabaritele şenalului navigabil şi 0

gabaritele ecluzelor

Nivelul cu o durată de 96%, stabilit 0

pentru tot parcursul navigabil al
Dunării, pe baza debitelor observate
în cursul unei perioade de 40 ani,
abstracţie facând perioada cu
gheţuri

Nivelul cu o durată de 5%, stabilit 0

pentru tot parcursul navigabil al
Dunării, pe baza debitelor observate
în cursul unei perioade de 40 ani,
abstracţie facând perioada cu
gheţuri

Adâncimea asigurată pe şenal faţă 1

de ENR sau nivelul maxim de
retenţie, în limitele lăţimii minime a
şenalului

Lăţimea şenalului faţă de ENR sau 1

nivelul minim de retenţie, care
corespunde adâncimii minime a
şenalului
Raza de curbură a curbei faţă de 0
axul şenalului, raportată la
adâncimea minimă a şenalului

Distanţa pe verticală măsurată faţă 0

de ENR sau nivelul maxim de
retenţie şi partea inferioră a
suprastructurii podului, în limitele
lăţimii şenalului din pasa navigabilă

Distanţa pe orizontală măsurată 0

perpendicular pe axul şenalului între
cele două extremităţi proeminente
ale pasei navigabile, în funcţie de
lăţimea minimă a şenalului din pasa
navigabilă

Distanţa pe verticală între punctul 0

cel mai de jos al cablului şi ENR sau
nivelul maxim de retenţie, ţinând
seama de temperatura minimă şi
maximă a aerului şi de gheaţă

Lungimea dintre pereţii ecluzei 0

Lăţimea sasului 0

Nivelul cel mai mic din bieful aval 0

al ecluzei
Nivelul cel mai mare din bieful 1
amonte al ecluzei
Sectorul de fluviu care se află în 0
prelungirea sasului ecluzei

Sectorul de fluviu care se află în 0

prelungirea sasului ecluzei
Adâncimea minimă a şenalului 0

Adâncimea minimă a şenalului 0

Adâncimea minimă a şenalului 1

Lăţimea maximă a şenalului 0

Înălţimea liberă a unei pase 1

navigabile a unui pod

Lăţimea liberă a unei pase 1

navigabile a unui pod

Inălţimea liberă a cablurilor aeriene 1

care traversează fluviul

Lungimea minimă a unei ecluze 0

Lăţimea minimă a unei ecluze 0

Camera ecluzei 0

Nivelul minim de retenţie 1

Nivelul minim de retenţie 0

Cascada de retenţie 0

Cascada de retenţie 0

Secţiunea de retenţie 1

Bieful 0

80 cursuri de apă 0

Râu de deal 0

Râu de deal 0

Adâncimile la praguri şi gabaritele 1

şenalului navigabil

Perioada de viitură, perioada de etiaj 0

şi perioada cu gheţuri
Nivelul maxim, nivelul mediu, ENR
şi HNN
Prin împărţirea valorii căderii 0
fluviului la raza de curbură a
sectorului respectiv

Panta de suprafaţă 1

Nivelurilor de apă 1

Variaţiile debitului de aluviuni, 0

relieful fundului albiei, gheţuri
Variaţiile debitului de aluviuni 0

Regimul gheţurilor, panta 0

longitudinală de suprafaţă, nivelul
apei, gradul de duritate al fundului
albiei, viteza şi direcţia vântului

La suprafaţa apei 0

Aproape de suprafaţa apei sau sub 0

planul apei până la adâncimea de
trei picioare

Pe cursul superior al Dunării 1

Cantitatea totală de particule solide 0

ce traversează o secţiune de fluviu
într-o unitate de măsură

Debitul de aluviuni 1

Unităţi de forţă pe secundă 0

Particule în suspensie şi particule 1

târâte pe fundul albiei
Aluviuni de fund 0

Benzi de gheaţă imobile, prinse la 0

suprafaţa apei
Sloiuri 0

Cristale de gheaţă transparente în 1

formă de ace sau lamele care plutesc
la suprafaţa apei şi în adâncime

Sloiuri de gheaţă 0

Masă de gheaţă poroasă şi opacă, 1

formată din gheţurile cristaline care
urcă la suprafaţa apei, din gheţurile
de la maluri care se desprind şi din
zăpadă cu apă

Baraj de gheaţă 0

Aglomerarea sloiurilor pe toată 1

suprafaţa apei
Prinderea fluviului 0

Acoperirea fluviului cu un strat de 0

gheaţă imobil, cu suprafaţa cu
îngrămădiri de gheţuri

Dop de gheaţă 0

Plăci de gheaţă suprapuse 1

Îngrămădirea gheţurilor 1

Fisuri care apar ca urmare a 0

modificării rapide a nivelului apei
Prinderea fluviului 0

Secţiune îngustată datorită barajelor 0

de gheaţă
Prinderea fluviului 0

Secţiune îngustată prin aglomerarea 0

sloiurilor de gheaţă

Zăporul 1

Nivelul minim de retenţie 0

Nivelul maxim de retenţie 0

45 dm 0

45 dm 0

140-180 m 0

180 m 1

60 m 1

1000 m 1
800 m 0

ENR 0

ENR 0

120 m 0

9m 0

10 m 1

Lucrări de apărări de maluri 0

Diminuarea depunerilor de aluviuni 0

Consolidarea malurilor 0

Eliminarea curburilor pronunţate de 1

pe traseul navigabil

Creşterea vitezei curentului în zona 0

pragurilor
Patru grupe: regularizare pentru ape 1
mari, pentru ape medii, pentru ape
mici şi prin ecluzare

Limitarea efectului aluviunilor 0

Construirea de baraje 0

Diminuarea depunerilor de aluviuni 0

Închiderea braţelor secundare 0

Creşterea razelor de curbură în zona 0

pragurilor
Construirea de epiuri 1

Îmbunătăţirea navigaţiei în zona 0

pragurilor
Combinarea lucrărilor de 1
regularizare cu lucrările de ecluzare

Construcţie 0

Construcţie 0

Regularizare 1

Îndiguire 0

Amenajare a şenalului 0

Amenajare a şenalului 0

Regularizare 1

Construcţii de canalizare aşezate 0

transversal în albie
Epiuri 1

Un trapez 1

Cap, corp şi rădăcină 1

75º 0
Epiuri evazate 0

Epiuri evazate 0

Maxime 0

Medii 0

Au lungimea mai mare de 0,35 m 0

din lăţimea albiei
Au lungimea mai mică de 0,25 m 1
din lăţimea albiei
Construcţii de regularizare pentru 0
dirijarea curentului

Diguri de dirijare a curentului 0

Înclinate faţă de direcţia curentului 0

Perpendicular pe direcţia curentului 0

0,1-0,2 din adâncimea minimă a 1

apei
Traseul albiei este foarte sinuos 1

Îndreptarea lungimii traseului albiei 0

Creşterea debitului de aluviuni 0

Nivelarea fundului albiei 0

Praguri de fund şi lucrări de dirijare 1

a curentului
Construcţii de regularizare, de 0
protejare a malurilor albiei
împotriva acţiunii de degradare
provocată de activitatea de navigaţie

Apărări de maluri 1

Îngrămădiri de piatră brută pe 1

malurile albiei
Anrocamente 1

Construcţii de regularizare pentru 1

apărarea malurilor
Combinate 0

Nerostuite 0

Combinate 0

Combinate 0

Construcţii de regularizare care 0

urmăresc ca dirijarea curgerii şi
conturarea malurilor să se facă
neuniform şi discontinuu cu
turbioane şi curenţi transversali

Nu schimbă esenţial evoluţia 1

morfologică a patului albiei

numai pe lungimea construcţiei 1

Epiuri 1
Cap şi rădăcină 0

Corp şi rădăcină 0

Fascine combinate cu piatră 0

Fundul albiei este stâncos 0

Fascine combinate cu piatră 0

Fundul albiei este stâncos 0

Combinate 0

De a adânci albia 0

De a consolida pragurile de fund 0

Pragurile de fund 0

Construirea de baraje 0

Canalizarea cursurilor de apă 1

Construirea unor baraje 0

Transformarea curgerii în trepte 0

intr-o curgere naturală cu pantă lină

Hidroelectrice 0

De întreţinere a şenalului 0
De întreţinere a şenalului 0

Creşterea razelor de curbură minime 0

Micşorarea şi uniformizarea vitezei 1

curentului
Realizarea unui traseu de navigaţie 0
rectiliniu
Întreţinerii unui curs de apă 0

Capacitate de trafic realizată numai 0

prin dirijare
Realizarea unui timp mediu de 0
parcurgere a traseului
Navigaţie numai supravegheată pe 0
lacurile de acumulare, în caz de
furtună

Întreţinerii unui curs de apă 0

Epiurile 0

Traversele 0

Ecluze 1

Întreţinerea cursurilor de apă 0

Un ansamblu hidrotehnic 0

O construcţie dispusă perpendicular 0

pe cursul de apă
Creşterea vitezei curentului 0

Centrala hidroelectrică 0

Masive 1

Rectilinii 0

Cu contraforţi 1

Barajele inundabile 0

Barajele inundabile 0

Baraje inundabile 0

Baraje inundabile 0

Contrucţiile hidrotehnice cu ajutorul 0

cărora se realizează trecerea navelor
pe un curs de apă cu amenajări de
maluri

Centralele hidroelectrice 0

Camera ecluzei, capetele ecluzei şi 1

porturile de aşteptare
Încăperea în care se realizează 0
modificarea vitezei curentului apei

Centrala hidroelectrică 0
Părţile extreme ale ecluzei prin care 1
se face intrarea şi ieşirea navelor

Porturile de aşteptare 0

Ecluze cu trei sasuri şi cu un cap 0

intermediar
Ecluze în continuare 0

Ecluze alăturate 0

Ecluze foarte adânci 0

Porturile de aşteptare 1

Construcţia digurilor 1

Lemnul 0

Consolidări de maluri 1

O publicaţie editată lunar de 0

A.F.D.J. Galaţi
Recomandările Comisiei Dunării 1

Adâncimile minime la praguri pe 0

braţele secundare
Tendinţa apelor Dunării pentru 0
următoarele 3 zile la staţiile
hidrometrice Giurgiu, Cernavodă şi
Brăila

Avize de praguri 0